Dumitru Fărcaş – un virtuoz al muzicii populare româneşti
Publicat de Andrei Cretoiu, 19 iunie 2016, 05:30
Într-o zi de florar (16), era anul 1938, a văzut lumina zilei, în comuna Groşi-Maramureş, cel ce avea să dea instrumentului popular, taragotul, sunetele harului divin. „Noi avem în tradiţie instrumentele de lemn şi i-am dat taragotului personalitate cu trăirile interioare, cu dăruirea, cu sufletul meu”. Sunt mărturisiri ale celui ce a făcut să răsune tăriile cerului prin sunetele taragotului purtător de dor românesc. Maramureşan prin origine, trăind peste 40 de ani la Cluj, unde a plecat „cu câţiva bănuţi într-o desagă” pentru a învăţa la Liceul de muzică din inima Ardealului, va urma cursurile Academiei de muzică „Gh. Dima”, fiind licenţiat în oboi. Solist instrumentist şi dirijor al tarafului Ansamblului „Mărţişorul” al Casei de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca din 1962, Dumitru Fărcaş va participa la peste 100 de concerte în turnee organizate în Europa, S.U.A., Australia, Africa, Asia. „Cel mai aproape de mine mă simt când ajung la Ţebea, la Alba, la Sarmisegetusa, pe la căminele culturale, unde umblam uneori cu Nichita Stănescu şi Tudor Gheorghe” – declara maestrul într-un interviu, în 1994, lui Ion Parhon. Cofondator al Fundaţiei culturale româno-americane, membru la Fundaţiei ETHNOS, cetăţean de onoare al oraşelor Phenian, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Baia Mare, membru al Uniunii Artiştilor Muzicieni din Elveţia „SUISSA” şi laureat al Institutului Smithsonian – Washington DC, Dumitru Fărcaş va fi deţinătorul trofeelor de aur (Discul de Aur al Academiei Franceze „Charles Cros”, Colierul de Aur, Medalia de Aur pentru cel mai bun şef de orchestră) de la Dijon, Franţa. Profesor universitar doctor al Academiei de Muzică din Cluj-Napoca, Dumitru Fărcaş va fi înnobilat cu cea mai înaltă distincţie a unei instituţii universitare: Doctor Honoris Causa.
Numit pe bună dreptate Voievod al taragotului, Dumitru Fărcaş va uimi lumea prin repertoriul bogat alcătuit din doine, balade, cântece şi dansuri, culese din Maramureş, dar şi de pe alte meleaguri ale Transilvaniei şi ale Banatului.
„În mâinile lui Dumitru Fărcaş, taragotul exersează o putere magică şi o forţă sugestivă ce trece de la magie la mister” – definea prezenţa sa muzicală elveţianul Marcel Cellier.
Impresionat de sunetele venite parcă din Înalt ale taragotului lui Dumitru Fărcaş, Fănuş Neagu îi creiona profilul muzical: „Dumitru Fărcaş multiplică la nesfârşit mândria Ardealului, împărţind-o, plin de dragoste, întregii ţări”:
Cel mai sugestiv însă se caracterizează însuşi maestrul Dumitru Fărcaş: „Înainte de a cunoaşte instrumentul, i-am receptat timbrul, care îmi exprimă sufletul. Îmbinările sale de sunet sunt ale tulnicului, trâmbiţei şi buciumului. Nu e nici corn, nici clarinet, nici oboi etc., ci din toate câte ceva pe deasupra. Poetul Nichita Stănescu a inventat, în ce mă priveşte, cuvântul „a taragota” şi spunea că „Dacă Bach a fost un got, Fărcaş este un taragot” (în interviul acordat lui Augustin Cosmuţa, 1988).
Dumitru Fărcaş despre taragot: “Noi suntem singura ţară în lume unde muzica populară se cântă cu taragotul”.
“Taragotul exprimă toate stările sufleteşti: de la melancolie la extaz; are blândeţe, dar şi stridenţe. Este un instrument pastoral, cu timbru adânc, apropiat de vocea umană, ce slujeşte bine repertoriului Maramureşului şi al Ţării Moţilor”.
“Vreau să las cât mai multe glasuri acestui instrument, pentru veşnicie”.
Dumitru Fărcaş – un nume de rezonanţă unică într-o Galerie a interpreţilor de muzică populară la Radio România Regional, o rubrică realizată şi prezentată de Gabriela Rusu-Păsărin
Suita din Ţara Moţilor – Sursa: Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune
Hora oilor – Sursa: Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune
Mărunţelul din Groşi – Sursa: Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune
Horea lui Pintea – Sursa: Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune