Poziție de conducere românească a unei agenții interguvernamentale din cadrul Uniunii Europene. Ambasadorul Sorin Ducaru este noul director al Centrului Satelitar EU SATCEN

Publicat de Camelia Teodosiu, 6 martie 2019, 16:50

Comunicat de presă MAE

Ambasadorul român Sorin Ducaru a fost ales marți, 5 martie 2019, în funcția de Director al Centrului Satelitar al Uniunii Europene (EU SATCEN). Votul a avut loc în board-ul SATCEN, aflat sub coordonarea politică a Consiliului UE, prin Comitetul Politic și de Securitate (COPS). Candidatul român a obținut o majoritate calificată a voturilor statelor membre, din primul tur de scrutin.

Susținerea statelor membre pentru obținerea acestei poziții de conducere a unei agenții din cadrul UE reflectă, dincolo de calitatea candidaturii, o recunoaștere a rolului și contribuțiilor României pe linia politicii externe și de securitate comună, precum și pe linia celei de securitate și apărare comuna ale UE, în conformitate cu Strategia Globala a UE și, de asemenea, cu prioritățile Președinției române a Consiliului UE.

România este și un beneficiar al produselor și serviciilor SATCEN, susținând nivelul crescut de ambiție privind dezvoltarea și modernizare agenției, inclusiv a contribuțiilor SATCEN pentru Programul Spațial European. De la începutul acestui an, România face parte din consorțiul pentru programul european de monitorizare spațială (Space Surveillance and Tracking), program care beneficiază de serviciile SATCEN.

Informații suplimentare

SATCEN este o agenție interguvernamentală a UE cu atribuții în domeniul susținerii acțiunilor de politică externă și de securitate comună, inclusiv a misiunilor și operațiunilor civile și militare ale UE, prin analiza informațiilor geo-spațiale, în corelare cu alte surse de informații relevante. Coordonarea operațională a SATCEN este realizată prin Serviciul European de Acțiune Externa (SEAE), Înaltul Reprezentat Federica Mogherini, deținând și poziția de președinte al Board-ului SATCEN. Agenția colaborează, de asemenea, cu Comisia Europeana, având, în acest context, atribuții pe linia dimensiunii de securitate a Programului Spațial European.

Ambasadorul Sorin Ducaru este diplomat de carieră, cu experiență de peste 25 de ani dobândită ca ambasador al României la ONU – New York, în SUA și la NATO, precum și în calitate de asistent al Secretarului General al NATO și șef al Diviziei pentru riscuri de securitate emergente din cadrul Alianței Nord-Atlantice. Este absolvent al Institutului Politehnic București (1988) și al Scolii Naționale de Studii Politice și Administrative (1992). Deține un titlu de Master în Relatii Internaționale la Universitatea Amsterdam (1993) și titlul de Doctor în Relații Economice Internaționale la Academia de Studii Economice din București (2005). Pe parcursul carierei sale, Sorin Ducaru a obținut distincțiile naționale Meritul Diplomatic, Serviciul Credincios și Steaua României în rang de Cavaler.

Determinarea ţărilor UE pentru politici comune de apărare şi securitate

Publicat de Camelia Teodosiu, 29 iunie 2017, 16:57 / actualizat: 1 iulie 2017, 17:31

După ce, la începutul lunii iunie (7 iunie a.c.), Comisia Europeană a aprobat Fondul European de Apărare, o serie de acţiuni şi evenimente vin în susţinerea implicării concrete şi mai intense a statelor membre UE pentru a-şi asuma responsabilitatea implementării politicilor comune de Securitate şi Apărare.

În cadrul seminarului de presă intitulat „Securitate și apărare în Europa de Sud”, organizat , la Madrid, de Serviciul de presă al Parlamentului European, între 27 și 29 iunie,  au avut loc dezbateri cu privire la viitorul UE în ceea ce priveşte Politicile de securitate, precum și posibilitățile de aprofundare a cooperării în domeniul apărării la nivelul întregii UE.

Apărarea şi securitatea în Europa sunt strâns legate de criza migratorie

Mesajul transmis de Antonio Tajani, preşedintele Parlamentului European, subliniază planuri clare de acţiune şi nu doar declaraţii de “bune intenţii”: “Parlamentul European va invita, în următoarele luni, mai mulţi lideri din Africa, în încercarea de a găsi soluţii politice la criza migratorie cu care se confruntă UE”.  Tajani a explicat că apărarea şi securitatea în Europa sunt strâns legate de criza migratorie, reamintiind că cetăţenii UE “cer ca Europa să îi apere în faţa instabilităţii şi a ameninţărilor”.

Majorarea fondurilor alocate pentru apărare şi responsabilizarea privind cheltuielile pentru politici comune de securitate şi apărare

Parlamentul European consideră că este esențial să se majoreze cheltuielile naționale de apărare la 2% din PIB, subliniind că acest lucru ar însemna găsirea a încă 100 de miliarde de euro pentru apărare până în anul 2020.

Este esenţial ca statele membre ale UE să majoreze cheltuielile naționale de apărare până la acel 2% din PIB, dar aşa cum a declarat Maria Andres, Reprezentanta Biroului de Infomare a Parlamentului European in Spania, „scopul nu e doar sa cheltuim mai mult, ci să cheltuim mai bine. (…) Europarlamentarii cer un consens politic la nivelul ţărilor membre pentru o cooperare şi coordonare în apărare. (…) Ideea de cooperare militară în UE trebuie făcuta împreuna cu NATO, nu să intrăm în competiţie cu alianţa nord-atlantica”.

Subiectele legate de Fondul European de Apărare și dezbaterile lansate pe tema viitorului apărării europene, devin elemente concrete pentru adâncirea cooperării în materie de apărare europeană.

Multe din statele europene deja colaborează prin instituţii, centre şi organizaţii special create în cadrul unor structuri de apărare, monitorizare, analiză, strategie şi coordonare care şi-au dovedit eficienţa, cum ar fi: Centrul de Coordonare pentru Supravegherea Costieră şi Maritimă a frontierelor din sud (South Border Coordination Center), Agenția Europeană pentru Frontieră și Coastă (Frontex), Centrul de monitorizare al Sateliţilor Uniunii Europene (SatCen) etc.

Fondul european de apărare a fost lansat pentru a ajuta statele membre să cheltuiască într-un mod mai efficient şi eficace banii contribuabililor, fiind dezvoltat pe două comonente principale:

• una bazată pe cercetare și care prevede alocări anuale de 25 milioane de euro (anul 2017), 90 de milioane de euro (până în 2019) și 500 de milioane de euro (după 2020)
• cea de-a o doua componentă este centrată pe a stimula statele membre să coopereze în ceea ce privește proiecte de dezvoltare în comun și achiziția de echipamente și tehnologii de apărare, prin intermediul cofinanțării din bugetul UE și printr-un sprijin practic din partea Comisiei. UE va participa la cofinanțare astfel: 500 de milioane euro în total pentru anii 2019 și 2020 și 1 miliard de euro pe an după 2020, cu scopul de a genera investiții anuale de 5 miliarde de euro.