Cătălin Tomescu: A trecut vremea să ne bazăm pe alții, chiar dacă suntem țară membră NATO și UE. În istoria noastră tot timpul ne-am bazat pe unele din marile puteri în funcție de perioadă, dar acum trebuie să ne trezim, să ne luăm soarta în mâini și să facem noi pentru noi

Publicat de Gabriel Stan, 3 ianuarie 2023, 14:36

La Subiectul Săptămânii de la finalul anului, invitatul rubricii a fost generalul în rezervă Cătălin Tomescu, care a analizat în detaliu situația de pe frontul din Ucraina, începând cu data de 24 februarie și până pe 31 decembrie.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general-locotenent, bine ați venit la Jurnal Militar, bine ați venit la Subiectul săptămânii.

Cătălin Tomescu: Bine v-am găsit. Mulțumesc de invitație. Salut ascultătorii dumneavoastră.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Aș fi început cu piesa lui Victor Socaciu, Zangra. Vi se potrivește foarte bine acel cântec pe care l-a compus Victor Socaciu, despre un ofițer care s-a pregătit toată viața, care a ajuns general și care tot timpul a așteptat maurii. În momentul în care ei au intrat în cetate, el era ieșit în rezervă. Este cumva și povestea dumneavoastră, o carieră prodigioasă.

Ați ajuns în funcții de comandă foarte importante, chiar una dintre cele mai importante. Ați comandat Corpul Multinațional de Sud-Est de la Sibiu și cu câteva zile înainte de izbucnirea războiului în Ucraina, ați ieșit în rezervă. Aveți un regret față de această întâmplare a destinului?

Cătălin Tomescu: Da, m-ați ghicit. A citit înseamnă comentariile de atunci. Cam așa e. Am început să mă închei la cravată, cum zic eu, din 1978 când am intrat în liceul militar și, conform legilor actuale, la general de trei stele câte aveam eu general locotenent, ieșirea la pensie sună clopoțelul când împlineşti 58 de ani în ultima zi a lunii în care împlineşti vârsta asta. Sunt născut în februarie pe 5 februarie 1964.

Prin urmare, pe 5 februarie 2022 am făcut 58. Într-o luni s-a semnat decretul de trecere în rezervă. Corect, conform legislației la limită de vârsta. Asta e, toți suntem datori cu ieșirea la pensie. Frustrarea mi-a venit din cauza faptului că Federația Rusă a atacat chiar pe 24 dimineața și eu până pe 21 mai erau câteva zile.

Din păcate nu s-a luat decizia ca să se oprească trecerea în rezervă, ieşirea la pensie şi așa mai departe. Cum ar fi fost normal, că începea un război la granițele României.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Și erau informații și toată lumea știa că va începe un război.

Cătălin Tomescu: Pe 24 chiar a început. Chiar m-am supărat, așa zic, ia uite, toată viața m-am pregătit pentru asta și acum, când e nevoie mai mare de mine, trebuie să ies la pensie, că nu știu cine a hotărât printr-o ordonanță sau lege, nici nu știu ce e, că nu m-a interesat niciodată. Nu mi-am propus să ies înainte de termen.

Eu am zis că rămân în serviciu activ atât timp cât legea îmi permite. Deci am avut o frustrare, recunosc, dar asta este. Mi-am văzut de treabă în continuare. Am mers, am desfășurat ceremonia la Sibiu.

Pe vremea aia eu eram comandantul corpului multinațional și i-am lăsat pe cei mai tineri să ducă în continuare steagul sus cu privire la apărarea țării. Am avut într-adevăr, o carieră mai mult decât onorabilă.

Din structurile românești am comandat tot ce se putea comanda până la nivel de divizie, comandantul diviziei 1, iar în NATO am condus de la nivel pluton până la nivel corp de armată, maximul la care s-a putut ajunge pentru țara noastră.

Prin urmare sunt mândru, fără doar și poate de ceea ce am făcut. Legea-i lege și trebuie s-o respectăm cu toții. Oricum rămân în poll position dacă vreodată va fi nevoie, cu certitudine voi răspunde.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Încerc să mă pun în pielea dumneavoastră. 24 februarie 2022, eu împreună cu câțiva colegi din rețeaua Jurnal Militar din țară eram la Satu Mare, ne pregăteam să facem un reportaj cu batalionul de geniu ”Tisa” de acolo și noaptea ne-am cazat la căminul de garnizoană și dimineață toate televizoarele vuiau.

Şi voiam să vă întreb, pentru că spuneam că încep să mă pun în pielea dumneavoastră, ce ați gândit dimineața din 24 atunci când Rusia a atacat Ucraina și atunci când sunt convins că ați fost foarte, cum spuneați, frustrat, pentru că ați fi putut să faceți lucruri.

Cătălin Tomescu: În primul rând, eu fac parte din cei care nu am crezut că va ataca Putin. Sincer, și acum cred că el ar fi obținut – luăm situația din ziua de azi cu zona pe care o controlează ei – se putea ajunge acolo prin război hibrid, exact cum a procedat în 2014. Se vede treaba că m-am înșelat. Kremlinul a decis să atace.

Erau semne și așa mai departe, dar presiuni din astea au mai fost întotdeauna, începând de la criza rachetelor din Cuba, pe vremea lui Kennedy și până în zilele noastre. În general puterile globale, pe vremea aia Uniunea Sovietică și Statele Unite, ei nu se băteau între ei, se băteau pe alte teritorii și pe alte zone, unde fiecare voia să-și flexeze mușchii, scuzați expresia neacademică, dar să vadă cât poate să reziste celălalt, războiul rece, cursa înarmărilor, cursa nucleară și așa mai departe.

Sunt multe exemple. Revenind, nu am crezut. Când s-a trecut la invazie, și eu, ca și dumneavoastră, m-am trezit dimineața și am văzut că s-a trecut la ofensivă atunci am realizat că ceva se întâmplă, cărțile sunt mult mai mari, pentru că hibrid e una, nu trebuie să ceri aprobare la nimeni. S-a desfășurat întotdeauna, numai că noi oamenii suntem noi la mecanismele lui, dar el a existat dintotdeauna.

În perioada post război rece, războiul hibrid a ajuns la cote inimaginabile, multidimensionale, nu numai în Europa, peste tot. Prin urmare, eu am zis că el va adopta această formă. M-am înșelat.

S-a trecut direct la conflict. Trecând la conflict, conflictul nu se mai desfășoară după aceleași reguli. La conflict ca să ataci Ucraina în plină epocă de calmitate, relativă și asta bineînțeles, trebuie să ai niște aranjamente, trebuie să ai niște înțelegeri la nivel global.

Ucraina fiind o miză mică, din punctul meu de vedere, față de ordinea mondială și față de aranjamentele globale, numai că aici s-a decis terenul de desfășurarea a lor pentru a stabili rezultatul final.

Prin urmare, prima temere am avut-o să nu cumva să fi atrasă România, prin România o dată NATO. A doua temere a fost legată de eventualul sprijin al Chinei, pentru că să nu uităm…

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Erau semne.

Cătălin Tomescu: Putin a avut o întâlnire cu președintele Chinei cu ocazia deschiderii Jocurilor Olimpice de iarnă și zic: ce rol joacă China, care e actor global în devenire, în multe domenii sunt cap la cap cu americanii, în altele puțin mai jos, poate sunt și în unele domenii mai sus. Trei. Reacția NATO și a Uniunii Europene.

Eu am avut o dezamăgire. Una din cauzele pentru care Putin a atacat cred eu că este și aceea că în anul 2014, când a fost luată Crimeea, și Donbasul, fără război, pe mijloace hibride, societatea occidentală în întregul ei, Statele Unite ca jucător singular la scară globală, NATO și UE s-au mărginit la niște discuții, niște critici, niște acorduri, niște întâlniri, niște conferințe, nimic palpabil și practic s-a luat o regiune. Nu facem istorie cu Crimeea acum. Ideea este că ce s-a întâmplat ds-a întâmplat. Regiunea Donbas și Crimea au fost luate în 2014.

Donbasul cu război, Crimeea fără război, chiar prin vot. Prin urmare, cred eu, că temerile erau justificate, dacă se va acţiona la fel. Prinde ăsta curaj, trece prin foc și spadă Ucraina și nu se știe ce se întâmplă mai departe. Nu e chiar așa ușor, mai mult teamă îmi era pentru Moldova, pentru că totuși nu l-am crezut niciodată și nici acum nu cred că va avea proasta decizie de a ataca o țară NATO, mai ales acum în urma războiului deja desfășurat, pentru că reacția totuși occidentală și a NATO a fost de data asta mult mai viguroasă decât în 2014. Deci cam astea au fost temerile mele la momentul 24-25 februarie 2022.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Şi acum, în ultima zi a anului, cum vedeţi, cum stăm?

Cătălin Tomescu: Domnule, cred că, încă o dată sper să nu am dreptate. De aceea m-ați invitat, ca să vorbesc ca expert tehnic în probleme de geopolitică pe regiunea extinsă a Mării Negre, la nivel global, NATO și așa mai departe şi strategie militară.

Din păcate, cred că începutul anului va duce la reluarea operațiunilor ofensive de către Federația Rus. Practic începem din nou din 24.

Palmele pe care le-a luat armata rusă și Putin în sine, pe timpul ducerii acțiunilor de luptă din anul 2022, deci din februarie până acum, nu le-a căzut bine rușilor. Deci, acolo s-a început greșit, s-a acționat și greșit.

Ca plan să ataci din trei părți, și așa mai departe, e greu de contracarat. Plus capacitatea şi capabilitatea de desfășurare a acțiunilor militare a armatei ruse la momentul respectiv era cotată la un nivel mult mai înalt decât s-a dovedit ulterior și nu aveai de unde să știi, decât războiul îţi probează capacitatea și capabilitatea forțelor tale armate. Eșecul a fost greu de digerat.

Ulterior s-a decretat acea mobilizare parțială. Să nu uităm că ei au vreo 250 de mii de oameni la pregătire acum. Ăştia nu au fost mobilizați degeaba.

E doar o misiune de timp să reia acțiunile ofensive, pentru că eu sunt convins că ei, probabil generalii au cerut şase luni de pregătire, ei n-au rămas decât cu vreo patru, nu cred că le-au dat mai mult de patru și cred că toată această mobilizare parțială a avut drept scop crearea unei forțe suficient de solide ca să se reia acțiunile militare ofensive pe teritoriul Ucrainei.

Sper să nu aibă succes și să nu am eu dreptate, dar cred că ăsta va fi viitorul, din păcate. Inclusiv vizita președintelui Zelenski la Washington. Știți cum e, războaiele le încep politicienii mai întotdeauna în istorie. Problema e că atunci când nu le ies obiectivele se vede treaba că nu s-a ajuns la niciun fel de situație care să permită deschiderea negocierilor, practic, Kremlinului cred că i-ar conveni situația actuală, bineînțeles că asta nu îi convine Kievului și înțeleg, că e ţara lor, bineînțeles, și vor să-i dea afară și să restabilească graniţele de dinainte de 2014.

Dar e foarte greu! Colosul rus renaşte, întotdeauna s-a întâmplat. Uitați-vă la războiul al doilea mondial. Păi până în 1943…

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): … erau înghesuiți…

Cătălin Tomescu: Sigur. Au luat bătaie după bătaie, după care odată că și-a creat capabilităţile în luptă și când şi-au dezvoltat capacitățile de producere a echipamentelor militare, faimosul tanc T34  și avioanele MIG, și așa mai departe, când au reluat războiul l-au reluat de s-a oprit pe zona Berlin datorită faptului că americanii au debarcat în Franța, şi au ajuns și ei acolo, că dacă nu, nu cred că se opreau decât la Oceanul Atlantic.

Deci, nu vreau să fiu pesimist, dar cred că Kremlinul în sine, Putin și generalii lui nu au crezut că pot să ia o asemenea papară. Prin urmare, ca să iasă onorabil din situație, ei trebuie să-și mențină măcar actuala linie, eventual dusă până la limita teritoriilor celor patru zone declarate că a aparținut Federației Ruse, iar asta nu se poate face decât pine introducerea unor forţe în luptă.

Acum sper ca militarii ucraineni, poporul ucrainean care a acționat exemplar pot să spun, s-au mobilizat exemplar pentru apărarea țării, cu sprijinul NATO şi al Statelor Unite, bineînțeles, să poată să reziste pe linia asta și să se tragă o linie de care să se poate așeza la masa negocierilor.

Şi revin la întâlnirea domnul Zelenski cu domnul Biden. Cred că acolo s-au pus cărţile pe față, iar politicienii i-au întrebat pe generali, fiecare pe ai lui: măi, de ce nu se termină o dată, de ce așa și nu așa.

Ucrainenii de ce nu putem să îi batem, ruşii de ce nu putem să ne menţinem teritoriul, americanii de ce e situația așa și nu e invers. Și probabil generalii au spus: domnule, în condițiile în care rămân jucătorii cei doi, practic va fi extrem de greu ca Ucraina să poată să îi dea afară din teritorii, decât cu anumite aprobări și anumite echipamente pe care la momentul ăsta nu le au.

Probabil generalii ruşi i-au spus lui Putin: nu putem să atingem asta decât dacă mai introducem în luptă 200 de mii de oameni și așa mai departe.

La vremea când s-au întâlnit Zelenski cu Biden, Putin a fost la Moscova și a avut o întâlnire cu activul de comandă din armată și le-a spus un lucru esențial: Cereţi, că vi se va da. Cu alte cuvinte, de la un om politic înseamnă: eu vă dau tot ce trebuie, voi trebuie numai să-mi atingeți liniile pe care vi le-am spus eu.

Prin urmare, cred că s-a discutat la Washington care ar fi condițiile în care să se așeze la masa negocierilor ca să poată să trateze direct cu Kremlinul și să stabilească: domnule, haideți să ne oprim aici și să negociem.

Pentru că ele trebuie să fie acceptate și de Ucraina. Altfel, tot războiul ăsta a fost în zadar. Şi așa e și normal, pentru că ei au fost atacați, nu ei i-au atacat pe ruși. De asemenea, premierul Medvedev a fost în China. China, dacă vă aduceți aminte, declarațiile de atunci din partea președintelui Xi au fost: domnule, trebuie cumva să vă așezați la masa negocierilor, unu.

Și doi, nu cumva să vă treacă prin cap să folosiți arma nucleară, că noi nu sprijinim treaba asta. Pentru că până la urmă asta e problema fundamentală. În cazul în care rușii pierd, ce îi poate determina să nu apese pe buton.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Şi ce îi poate determina?

Cătălin Tomescu: Cred că ieșirea din acest război trebuie cumva să convină și Moscovei, să poată să prezinte propriului public că în lupta cu NATO… Deja dacă ați observat în retorica Kremlinului…

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Asta e retorica.

Cătălin Tomescu: …nu mai există un război cu Ucraina. Ucrainenii sunt consideraţi fraților care au fost induși în eroare și păcăliți de Occident să poarte un război împotriva lor și ei, de fapt, se luptă cu întreaga societate occidentală, în speță NATO și Statele Unite.

Cam asta se dă acum pe toate posturile pe teritoriul Federației Ruse, și nu numai, ceea ce înseamnă că pentru ei devine o problemă gen Al Doilea Război Mondial. Noi trebuie să ne ridicăm, să eliminăm hitlerismul și fascismul de pe continentul european. Punct!

Ei ca să ieşi din situația asta, din punctul meu de vedere cred că el trebuie să aibă o situație suficient de convenabilă, pe teren, mă refer, și spun convenabilă care în fața propriului public, chiar dacă ei tehnic ar pierd războiul pentru cucerirea Ucrainei și înlăturarea lui Zelenski și punerea în poziții guvernamentale și eventual președinte, oameni care să fie pro-Rusia, deci care să-i permită lui să spună, domnule nu am pierdut, uite am reuşit să facem faţă Occidentului ş.a.m.d. prin păstrarea celor patru regiuni şi a Crimeei, ceea ce încă odată sigur nu îi va conveni Kievului. Şi aici trebuie să se hotărască Kievul unde va fi de acord că treacă la negocieri, în ce situaţie de pe teren./rpatulea/ilapadat

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la subiectul săptămânii extins, precum am spus la început, generalul Cătălin Tomescu.

Domnule general, ați afirmat, un pic mai devreme, că de fapt întâlnirea lui Putin cu elita militară din Rusia, în paralel cu întâlnirea lui Zelenski și a lui Biden, de fapt ați tradus următorul lucru: Cereți-mi și vi se va da. Se poate face o paralelă între situația din Al Doilea Război Mondial, când ei au renăscut, având în vedere că totuși acum sunt sub sancțiuni economice? Pot ei să revină la o producție de armament care să le permită o renaștere pe front din acest punct de vedere?

Cătălin Tomescu: Eu sincer nu sunt expert în probleme economice, dar din ceea ce văd, Federația încă nu geme de sacțiunile economice.

Putin și guvernului lui, și mă rog, gruparea aflată la conducerea Federației Ruse în diferite alte mijloace și-a găsit porți de relaţionare cu terțe state, altele…

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): De supraviețuire.

Cătălin Tomescu: …în afară de cele occidentale, în care să îi permită să aibă un buget satisfăcător, în care populația Federației să nu geamă de foame, să nu geamă de frig, să nu geamă de lipsă de combustibil și așa mai parte, iar ei în continuare să dispună de resursele financiare cu care să treacă industria de apărare pe picior de război.

Să nu uităm că, tot tehnic vorbind, ei au niște categorii de armament destul de bune din punct de vedere tehnologic. Ele n-au apărut, cele mai multe, din cauza faptului că ele erau destinate exportului. Faimoasele Suhoi 57, faimoasele tancuri T14 și așa mai departe.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Care nu au apărut, așa e.

Cătălin Tomescu: Păi da, pentru că ei de fapt nu le… Putin la momentu respectiv sau mă rog, ori el, ori Medvedev, cam așa e de 20 de ani, ei le-au scos pe piață, se duceau la târgurile de armament și le vindeau la terți, marii cumpărători de multe ori fiind China și India, adică niște țări cu bugete serioase și interesate să achiziţioneze armament de proveniență rusească, deoarece era mult mai ieftin decât cel occidental. O dată.

Şi doi, mulți dintre ei nici nu puteau să ia armament, să zicem, din Statele Unite, pentru că acestea oricum nu l-ar fi vândut.

Prin urmare, tehnologia încă e acolo, e doar problema să treci pe picior de război. Cel mai bun exemplu este în Al Doilea Război Mondial, construcţia lui T34. Vă aduceţi aminte că cele mai bune tancuri, pe de-o parte erau tancurile germane.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Panzer, da.

Cătălin Tomescu: Absolut. Ulterior americanii au încercat să contrabalanseze, dar la momentul respectiv nici ei măcar nu puteau face față tancului german, după care ruşii au inventat acel T34, care arată foarte bolovănos, dar e demonstrat pe toate misiunile de specialitate ca Discovery și așa mai departe, probabil Stalin a dat ordin: faceţi-mi un tanc care să poată să-l dărâme pe celebrul tanc german.

Şi atunci s-a inventat acest tanc, care are un design deplorabil, numai că o eficiență maximă, tunul de 85, unul din cele mai bune tunuri inventate. Prin urmare, și acum dacă există, spunând treaba asta, el a dat de înțeles că este resursa financiară și a zis: ziceți-mi ce categorii de tehnică vă trebuie ca să nu cheltuiți banii aiurea și eu aia o să vă dau.

Ceea ce înseamnă că industria de apărare a lor, în urma desfășurării războiului, probabil i-au raportat: suntem gata să începem să producem, numai să ziceţi ce producem, producem Suhoiuri, producem dronă, producem submarine nucleare, producem crucișătoare, tancuri, ce producem.

Pentru acțiunea care urmează să se desfășoară este clar că lor le trebuie pe uscat mijloc blindate, tancuri cu care să se desfășoare acțiunile ofensive, pentru că încă o dată, războaiele se cuceresc pe uscat; cu rachete și cu avioane se trimit doar bombe și distrugi, nimiceşti sau neutralizezi.

Ca să câștigi terenul și să-l ții trebuie să ai mijloace pe uscat, cu tot riscul. Doi: le trebuie mijloace antiaeriene în virtutea asigurării unei protecții antiaeriene în eventualitatea unui atac aerian din partea Ucrainei, dacă ar primi mijloace.

De asemenea, sigur va continua cu producerea de rachete, de orice tip, orice vector de lovire, pentru că observați de câteva luni ei practic numai asta fac, după ce au luat cele patru republici și le-a decretat ca fiind parte a Federației Ruse, practic numai bombardează.

Pe uscat, pe teren au fost mişcări nesemnificativ în economia războiului. În schimb, la bombardamente sunt neîntrecuţi, inclusiv de curând, că au fost cu drone din Iran, că au fost cu rachete, că or fi de orice tip, de la supersonice în jos.

Asta nici măcar, din punctul meu de vedere nu mai contează, contează că el a intrat într-un război de uzură, coroborat și cu venirea iernii, ca să câștige timp să se pregătească mobilizații, cei care execută antrenamentele pentru a fi introduși în luptă.

Prin urmare, ca să concluzionez la întrebarea dumneavoastră, da, cred că ei sunt în măsură sau și-au asigurat condițiile de producție necesare industriei de apărare și financiare, și materiale, necesare producții de echipamente de război.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Către finalul întâlnirii noastre, cu ce ar putea să-i mai surprindă, pentru că este clar că va fi și în 2023 o contraofensivă, o ofensivă rusească. Cu ce credeți că îi va mai putea surprinde Ucraina și NATO pe ruși, având în vedere că în februarie Javelinul a făcut furori, a neutralizat blindatele și tancurile rusești.

Au mai fost câteva momente în care rușii au fost surprinși, dar care, iată, pe parcurs, s-au estompat aceste surprize. Ar mai fi de vorbit și despre Patriot-ul ăsta pe care îl vor primi, dacă îl vor primi ucrainienii.

Cătălin Tomescu: Ca să facă față și să-și mențină inițiativa, armata ucraineană trebuie să primească câteva categorii de tehnică. Voința e la ei, dârzenia e la ei, fără doar și poate. Prima dată mijloace anti-aeriene ca să contracareze drone, rachetele și avioanele. Ați amintit de Patriot.

Patriot într-adevăr, e un echipament de luptă foarte modern, foarte sofisticat, foarte precis, dar e și foarte scump. O dată. Doi, e foarte tehnologizat. Ştiţi cum e asta? Gândiți-vă că dumneavoastră ați condus Trabant toată viața, știți, vechea mașină de pe vremea comunistă și după aia dă norocul peste dumneavoastră, câștigați doar 6 din 49 și vă cumpărați un Ferrari.

Mă, garantez că în primele trei zile daţi cu el în gard, pentru că ai o mașină care în trei secundă atinge 100 la oră, dumneavoastră o să apăsați cu pedala până la fund, că așa eraţi obişnuit la Trabant, și bineînțeles că v-ați urcat în primul copac. Cam așa e cu sistemele de de luptă înalt tehnologizate.

Îți trebuie timp ca să te obișnuiești cu ele. Dar să spunem că ar învăța. Patriot e foarte bun deci pentru categoriile astea, pentru că altfel e foarte scump. Nu poți să tragi cu rachetă Patriot într-o dronă care costă 50.000 de euro sau 100.000 de euro. Prin urmare asigură o anumită protecție foarte bună.

Pe lângă asta, le trebuie și alte mijloace care să asigure protecția anteriană împotriva dronelor. Ăsta e primul capitol: apărea antiaeriană. Al doilea la capitol din punctul meu de vedere reprezintă mijloacele de manevră și de lovire de la sol.

Încă o dată, și pentru ucraineni, ca să recucerească teritoriile actualmente aparținând Federației sau declarate de Federația Rusă că le aparțin lor, că tehnic cred că așa e, juridic, așa se enunță treaba…

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Tot de acţiune pe uscat.

Cătălin Tomescu: Exact, le trebuie mijloace pentru executarea manevrei ofensive pe uscat, și asta înseamnă numai tancuri, combinate cu mijloace antitanc ca să nimiceşti tancurile inamicului, și mijloace blindate în care infanteria să poate să treacă la ofensivă. Din punctul meu de vedere numai așa se pot recuceri acele teritorii.

Şi al treilea element care cred eu că ar fi esențial în desfăşurarea războiului rămâne ca Marea Neagră să nu permită desfășurare acțiunilor ofensive de pe mare, pentru că altfel le-ar putea trece prin cap ruşilor să se ducă din nou la Odesa. Şi deschiderea unui al treilea front…ucrainenii au acum front, după granița de est, Kievul, care rămâne capitala și trebuie să ai grijă să nu cumva să vină rușii din nou…  

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Belarus.

Cătălin Tomescu: Exact, să deschizi al treilea front, cum a fost planul inițial în februarie 2022. Ar fi foarte greu de contracarat, pentru că le-ar trebui lor încă 100 de mii, adică sunt mulți, măcar 50.000, două divizii plus întărire, plus logistică și așa mai departe care să apere actuala graniță de sud a lor, deci ceea ce e teritoriu necucerit între Crimeea și gurile Dunării.

Ca să să întâmple așa ceva, cred eu că Marea Neagră trebuie să rămână interdicție pentru acțiunea forțelor navale sau amfibii ale rușilor. Asta ar fi cele trei elemente, bineînțeles, pot fi multe, vă dați seama că putem vorbi mult.

Dar în esență miljoacele antiaeriene, mijloace pentru uscat și interdicția la Marea Neagră. Pentru treaba asta, o problemă politică iar e necesară și nu știu în ce măsură NATO și Statele Unite vor fi de acord.

Tot o cheie a succesului ar fi în aprobarea de către aceste state care furnizează aceste echipamente cum e Himarsul, de exemplu, aprobarea ca aceste state să o dea Kievului de a putea desfășura acțiuni de lovire pe teritoriul Federației Ruse, cum se acționează asupra unui aeroport.

Până acum au fost lovite câteva ținte din Crimea, care practic e în zona de conflict, dar ulterior, cu câteva săptămâni în urmă și chiar săptămâna trecută a fost lovit un aeroport din adâncimea dispozitivului de luptă al Federației Ruse, un aeroport care e la vreo 200 de kilometri de granița veche, de cea până în 2014.

Ei, aici, asta e o decizie politică cu certitudine. Aici ar fi un element cheie, pentru că odată lovit teritoriul Federației Ruse și grupările de forțe și puncte de comandă și linii de aprovizionare logistică, atunci ar crea probleme clar Federației și chiar i-ar afecta extrem de tare.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Şi ar fi și o linie roșie pe care ei tot o o invocă.

Cătălin Tomescu: Exact, ar fi și o linie roșie, numai că, încă o dată, asta sigur, dacă se va întâmpla și vor începe să fie bombardate ținte, cât vor fi militare, aș rămâne un 50%-50% da, dar dacă cumva s-ar trece la bombardarea inclusiv a infrastructurii civile, cum se întâmplă acum, practic populația rusă ar ajunge la concluzia că de fapt sunt în război și i-ar da apă la moară pentru gesturi necugetate Kremlinuli, fără discuție.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Mai mai vedeți posibilă folosirea armei nucleare tactice?

Cătălin Tomescu: Asta rămâne oricând posibilă, fără discuție. Nu înseamnă că sunt de acord cu ea, nu înseamnă că se justifică sau încă o dată, de la moment începerii acțiunilor și la modul cum e balansat acum mesajul către propria populație și către ceilalţi jucători globali și nu numai, Kremlinul spune că e în război cu NATO și cu societatea occidentală și așa mai departe, este clar că este posibil orice.

Cred că dacă ei nu vor fi în stare să-și mențină actualele linii și pur și simplu vor fi înfrânți și scoși din teritoriile acaparate, pe bună dreptate de altfel, cred că poate duce la acțiuni de genul ăsta, care pentru mine tehnic este o diferență între arme nucleare, tactice și cele strategice.

Politic e o singură decizie de folosire a lor, dar pentru mine trecerea la arsenalul nuclear rămâne un prag, care odată trecut poate duce la distrugerea emisferei nordice.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Cum credeți că ne va afecta pe noi, românii, acest conflict în anul care vine, ținând cont de această aproape certitudine că va fi în continuare război?

Cătălin Tomescu: Domnule, sincer eu sunt afectat de ce ni se întâmplă nouă, dar nu avem altă soluție. Așa ne-a așezat Dumnezeu, asta ne e geografia aici, la întretăierea imperiilor, culturilor, religiilor, căilor de comnicaţie şi așa mai departe, şi acum şi la graniţa noastră cu acest conflict nedorit.

Clar suntem afectaţi, o dată din punct de vedere al populației civile, care chiar dacă nu suntem în război, din multe puncte de vedere lucrurile s-au schimbat în România de la împrumuturile care au crescut până la costurile mari pentru plata energiei și așa mai departe, că le simte omul obișnuit, nu mai vorbesc la nivel macro-economic, sigur sunt și acolo colaborat şi cu Schengen-ul și așa mai departe.

Am avut multe frustrări anul ăsta noi, ca români, cărora trebuie să le facem față. Spuneam că, ce cred eu că s-ar întâmpla din punct de vedere al eventualității unui atac al unei țări NATO. Nu cred că Rusia îşi permite aşa ceva și practic nu cred că România va fi implicată într-un conflict.

Doi: dacă nu se oprește războiul, sigur frustrările și privațiunile și măsurile economice nesesar a fi luate vor fi din cele care vor afecta nivelul de trai și populația civilă. Şi în ultimul rând continuarea războiul ar însemna un număr și mai mare și mai mare de refugiați din Ucraina peste noi, să îi gestionăm, care oricum și asta se face cu bugetul nostru.

Singurul lucru care se poate întâmpla, mai mult decât s-a întâmplat, ar fi ca eventualul succes, care nu e de dorit, al rușilor, să afecteze situația din Republica Moldova. Noi rămânem principala țară implicată în sprijinul necondiționat al Moldovei, din considerentele pe care le știe toată lumea, care iar ne-ar obliga să tăiem de la noi ca să sprijinim.

Nu cred că ei ar fi interesaţi să atace Republica în sine, dar cred că ar fi interesaţi să facă joncțiunea cu teritoriul transnistrean, care practic face parte din Republica Moldva, dar numai că e condus de un regim pro-rus și la care rușii ar putea avea acces destul de ușor și nu li s-ar împotrivi nimeni acolo.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Asta ar însemna însă ca mai întâi să pice Ucraina.

Cătălin Tomescu: Cam așa sau cel puțin sudul Ucrainei. De ceea ce spuneam că pentru mine un obiectiv strategic ar fi să interzică operațiunile navale și amfibii pe care l-ar putea desfășura Federația Rusă în zona Odesa, pentru că dacă ar lua Odesa, e clar că de acolo până în Transnistria e la o aruncătură de băţ, cum aş spune neacademic, adică ar mai fi o problemă doar de o zi, două ca să facă joncţiunea.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Și o ultimă întrebare. Ați folosit mai devreme niște epitete adevărate. Ați spus că ucrainenii sunt dârzi și că sunt pe poziții și că fac mai mult decât cineva și-ar fi închipuit.

Din experiența dumneavoastră ca strateg militar, totuși, cât credeți că mai poate rezista, cu tot ajutorul ăsta tehnologic din partea vestului, cât mai pot rezista ucrainenii ca trupe mă refer, ca număr de oame, pentru că deocamdată ajutorul este doar la nivel de tehnică militară?

Cătălin Tomescu: În primul rând vreau să zic ceva şi de rău, apropo de frustrări, că am una şi pe Zelenski, că trebuie să o spun şi pe asta, nu neapărat el, că era la Washington, dar cel puțin s-a vehiculat în mijloacele mass-media că Parlamentul ucrainean a votat legea minorităților, care nu are niciun fel îmbunătățire față de trecut și în care etnicii români minoritarii români nu sunt recunoscuți. De exemplu, mă simt frustrat treaba asta.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Nu ne-am fi aşteptat la treaba asta.

Cătălin Tomescu: Păi la cât te-am ajutat eu pe tine, tu acum… bineînțeles că un specialist în domeniu ar spune: păi da, domnule general, dar nu se poate, pentru că minoritățile înseamnă și minoritate maghiară, și minoritatea rusă, și minoritatea tătară. Și atunci trebuie să faci pentru toți. Nu, domnule, puteai să faci pentru români ca să-mi arăți că eşti prieten cu mine, pentru români. Nu știu dacă am dreptate tehnic, nu știu dacă am juridic, sunt probleme pe care trebuie să le stabilească alţii.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Dar moral, da.

Cătălin Tomescu: Dar moral sunt frustrat. Nu mi-aş ierta-o dacă nu aş spune-o, pentru că e o realitate și sunt convins că mulți din români gândesc așa. Adică, măi, noi te ajutăm, ar trebui să ne arăți un semn că recunosc sprijinul ăsta, pentru că noi nu suntem Statele Unite să le dăm cu miliarde în cap.

Ceea ce le dăm noi și îi sprijinim probabil e echivalent cu jumate de când le dau ei, păstrând proporțiile. Și atunci trebuie să-mi arăţi că apreciezi gestul meu.

Și asta e singura problemă pe care o avem în discuţie, că în rest nu prea mai sunt celelalte, restul sunt stabilite prin tratate internaționale. Acum revenind la întrebarea…

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Cât mai pot ei rezista?

Cătălin Tomescu: Cât mai pot rezista? Din punctul meu de vedere, încă o dată, practic nu-mi iau cuvintele înapoi, în sensul că poporul ucrainean a dovedit eroism, dârzenie și determinare, fără doar și poate, și rămâne așa.

Sincer, am fost surprins, bineînțeles, în mod plăcut de determinarea pe care o au, pentru că acolo nu luptă doar armata, luptă și civilii, și dârzenia lor. Bineînțeles că sunt plecați vrei cinci, şase milioane, dar numai că până la 40 mai sunt şi au rămas unii necombatanți, dar numai să îndure cu stoicism bombardamentele, ceilalţi chiar luptă.

Dar în situația în care Putin se ține de cuvânt și îi mai introduce pe ăştia în luptă și mai mobilizează așa cum a declarat la Moscova, încă un milion şi ceva, dacă vă aduceți aminte s-a declarat că mai poate continua procesul de mobilizare cu …

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Credeţi că e posibil?

Cătălin Tomescu: Păi este posibil dacă nu-și atinge obiectivele. Atunci cred că, din punctul meu de vedere, ca să-și mențină actualele zone, probabil trei luni, patru luni dacă rușii se țin de planul… planul nu l-am citit eu, dar cred că asta vor să pregătească, o reîncepere a ostilităților conform planului din februarie 2022, dar cu alte forțe și pe alte principii și cu alte mijloace și altă gândire și altă mentalitate, probabil nu mai mult de şase luni și poate să-i dea peste cap, dacă rămân singuri.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Vă mulțumesc tare mult, domnule general Cătălin Tomescu. La sfârșit, pentru că este ultima zi a anului, v-aș îndemna, v-aș ruga să le daţi un mesaj românilor, apropo de termenul ăsta mult uzat în zilele noastre, reziliență.

Avem nevoie, sigur, primii sunt ucrainenii, dar nu suntem departe de acest conflict, avem nevoie de această reziliență.

Cătălin Tomescu: Este obligatorie. S-a dovedit și prin luminița cu Schengenul că a trecut vremea să ne bazăm pe alții. Chiar dacă suntem țară membră NATO și UE, și suntem, cu bunele și cu relele lor, se vede treaba că în anumite privinţe parcă nu am face parte din UE cel puțin, și prin urmare a trecut vremea să ne bazăm pe marile puteri.

Cam în istoria noastră tot timpul ne-am bazat pe unele din marile puteri în funcție de perioada istorică, care ne vor sprijini în detrimentul celorlalte care nu ne sprijină.

Ei, la ora actuală toți ne sprijină și nici unul nu face nimic, ca să zic așa, și prin urmare cred că ar fi timpul să gândim pentru noi, să ne dăm seama că totul depinde de noi și trebuie să ne și luăm țara înapoi și trebuie să muncim noi în primul rând și să terminăm cu toată falsa contradicție și falsa planificare și falsa… luminiţa de la capătul tunelului care e şi stinsă.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Care vine de 25 de ani.

Cătălin Tomescu: Da, bineînțeles, a şi dat unul peste noi și nu s-a întâmplat nimic. Trebuie să ne trezim și trebuie să ne luăm soarta în mâini, și în primul rând trebuie să facem noi pentru noi. Unu.

Doi, trebuie să ne verticalizăm coloana și să știm ce vrem. Trei, să terminăm cu ideile astea de tot timpul îi acuzăm pe alții ce se întâmplă sau ce frustrări. Noi tot timpul dăm vina pe alții.

Bineînțeles că avem dreptate de multe ori şi alții ne vor slabi, dar nu contează, asta se întâmplă și la alții din zona noastră, și nu numai, care ei și-au stabilit clar obiectivele pe care vor să și le atingă și obiectivele alea și le urmăresc cu mare determinare, și cu curaj, și cu inițiativă, și cu efort.

Din punctul meu de vedere asta ar trebui să judecăm și să ne fie linia de conduită pentru anul următor, bineînțeles, în cadrul organizațiilor euroatlantice de la care facem parte, cu bune și cu relele lor, NATO și UE.

Altfel, multă sănătate și pace și dacă o da Dumnezeu și mintea politicienilor să se oprească războiul ăsta, să reușim chiar să aducem un pic de plus valoare vieții particulare a fiecăruia dintre noi.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la subiectul săptămânii la Radio România Actualități a fost generalul Cătălin Tomescu. Domnule general, vă mulțumesc! La mulți ani și să ne reauzim cu bine în 2023!

Cătălin Tomescu: Şi eu vă mulțumesc! La mulți ani tuturor, un an cu sănătate și mai bun decât 2022! Mulţumesc!

Măsurile Uniunii Europene de combatere a terorismului

Publicat de Camelia Teodosiu, 6 mai 2019, 13:49

Combaterea terorismului necesită abordarea unor chestiuni precum luptătorii străini, controalele la frontieră, reducerea finanțării

În opinia lui Stanişev, cabinetul bulgar este dispus să facă un compromis serios pentru Schengen

Publicat de Camelia Teodosiu, 4 decembrie 2018, 15:45

Guvernul ar accepta ca Bulgaria să fie admisă în sistem doar cu frontierele sale aeriene

Preşedintele Partidului Socialist European (PSE), Serghei Stanişev, a acuzat guvernul bulgar că e dispus să facă un compromis serios cu privire la aderarea cu drepturi depline a Bulgariei la Schengen. La şedinţa organizaţiei de Sofia a Partidului Socialist Bulgar (BSP), fostul premier bulgar a făcut apel să nu fie acceptată concesia conform căreia Bulgaria să fie admisă în Schengen doar cu graniţele sale aeriene, nu şi cu cele terestre.

„Bulgaria şi România trebuie să fie primite neîntârziat în Schengen cu toate graniţele. Guvernul bulgar este dispus să i se arunce un os şi să i se spună: ‘Iată, vă primim cu frotierele aeriene’ şi, pentru o perioadă nedeterminată, să se amâne intrarea Bulgariei cu frontierele terestre, ceea ce este foarte important pentru economia bulgară, pentru exportul bulgar, pentru importul bulgar, dar şi pentru consumatorii bulgari, pentru că această perioadă care se pierde scumpeşte preţul în ambele sensuri”, a spus Stanişev, citat de postul public de radio de la Sofia.

„Ceea ce se întâmplă de ani de zile, în condiţiile în care Bulgaria a dus la îndeplinire criteriile încă din anul 2011, însă în permanenţă ne amână şi impun alte motive pentru intrarea în Schengen, este scandalos, antieuropean şi este unul din lucrurile care subminează încrederea în UE”, a adăugat liderul PSE.

La începutul lunii decembrie, Parlamentul European va dezbate un raport al socialiştilor europeni, în care se insistă ca Bulgaria şi România să fie primite neîntârziat şi necondiţionat în Spaţiul Schengen.

„Una dintre marile ameninţări la adresa Bulgariei, la adresa intereselor naţionale bulgare, este ideea care circulă, care are nişte adepţi foarte serioşi, legat de Europa cu două viteze, care se poate transforma în realitate. Între aceştia este, de exemplu, şi preşedintele Macron, şi cancelarul Merkel, care vorbesc în permanenţă despre aceste lucruri, precum şi o serie de alţi lideri europeni. Pentru Bulgaria, aceasta ar fi o lovitură serioasă la adresa intereselor sale şi a poziţiei sale”, a mai spus liderul PSE.

În opinia lui Serghei Stanişev, există două teme importante pe ordinea de zi a Comisiei Europene. Prima este relaţia corectă în cazul crizei privind refugiaţii şi valurile de migranţi. A doua temă mondială de actualitate este bătălia stângii cu naţionalismul extrem şi fascismul. „UE, ca idee, este visul de a se pune capăt războialor interminabile pe teritoriul Europei. Ultranaţionaliştii din Europa vor să distrugă această idee”, a menţionat el.

Bulgaria în Schengen cu frontierele aeriene: Din avion direct la banda de bagaje

Publicat de Camelia Teodosiu, 28 noiembrie 2018, 11:21

Până la sfârşitul mandatului Comisiei Juncker, Bulgaria va fi primită în Spaţiul Schengen, însă doar cu frontierele aeriene. Anunţul a fost făcut în exclusivitate pentru ziarul „24 Chasa”, miercuri, citând surse de rang înalt de la Bruxelles. Votul european va avea loc în luna mai. Ştirea bună i-a fost deja sugerată premierului Boiko Borisov şi şefului Comisiei pentru Securitate din Adunarea Naţională de la Sofia, Ţvetan Ţvetanov. După primirea Bulgariei în Schengen pe calea aerului,urmează să fie scoase verificările de paşapoarte pe aeroporturi pentru cetăţenii bulgari, iar călătorii din şi către Sofia nu vor mai trece prin controlul de frontieră, pe aeroporturile din Europa se va merge direct la banda pentru bagaje. Acum controlul este unul formal, însă, totuşi, nu poţi să urci în avion dacă nu arăţi o carte de identitate sau un paşaport. Acest lucru va dispărea. Călătorii se vor deplasa pe coridorul „state Schengen”, care este diferit de actualele UE şi Non UE şi în general nu vor avea oblgaţia de a arăta vreo legitimaţie în afară de bilet de avion sau bilet de îmbarcare. Asta va duce şi la mutarea la porţi de îmbarcare mai apropiate, pentru că în prezent călătorii din Bulgaria sunt plasaţi către porţile îndepărtate, pentru a nu se încurca cu călătorii Schengen, dar va şi uşura zborurile de transfer. În momentul de faţă, călătorii din Bulgaria sunt obligaţi să traverseze distanţe mari pe jos, pentru a ajunge la următorul zbor.

Bulgaria nu va fi în Schengen cu graniţele terestre din cauza presiunii migraţioniste. Bulgaria este graniţă externă a UE şi, dacă intră în Schengen cu frontierele terestre, migranţii odată intraţi în ţară, vor ajunge peste tot în Europa fără a li se controla paşapoartele. Teoretic, ei ar putea să beneficieze şi de transportul aerian, însă, având în vedere că sunt oameni sărmani şi disperaţi, ei evită transportul aerian. Merg pe jos sau cu traficanţi şi trec graniţa terestră. Dacă se va accepta şi graniţa terestră a Schengen, asta înseamnă că între Bulgaria, România şi Grecia nu vor mai exista puncte de control. Probabil ar apărea şosele noi acolo unde astăzi încă există puncte de control. De exemplu, la Rudozem sau la Kainardja. Când mergi pe Alppenstrasse – o panoramă de munte în Bavaria, traversezi de mai multe ori pe teritoriul austriac, fără a ţi se cere niciun act sau formalități, deși nu există legătură, ca pe vremea lui Hitler. La noi, trecerea de la Atena la Constanţa s-ar realiza astfel, pentru că graniţa terestră cu România este graniţă internă a UE şi dacă cele două state intră în Schengen, vor putea să se deplaseze terestru nelimitat. Acest lucru nu este valabil pentru Dunăre, care este frontieră externă, iar la poduri şi feriboturi va rămâne controlul la frontiere. Un lucru care va reprezenta o mare facilitate pentru popoare, însă din cauza refugiaţilor este de neconceput pentru majoritatea statelor europene.

Manfred Weber: „Este mai rezonabil ca Bulgaria şi România să se îndrepte împreună spre Schengen”

Publicat de Camelia Teodosiu, 2 martie 2018, 11:54

„Situaţia politică din România a întârziat şi aderarea Bulgariei la Schengen. Sofia a înregistrat progrese mari, însă la Bucureşti există o întârziere în combaterea corupţiei, ceea ce împiedică ambele ţări să devină parte a spaţiului Schengen”, a declarat Manfred Weber, liderul Grupului Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European, într-un interviu acordat postului naţional de televiziune din Bulgaria, BNT. „Marea problemă a Europei este că este distanţată de oameni. Este exact ceea ce trebuie să schimbăm – să readucem Uniunea Europeană către oameni. Trebuie să existe finanţare pentru oameni, atât pentru agricultură, cât şi pentru proiecte regionale, cum ar fi construcţia autostrăzilor din Bulgaria. Infrastructura din ţara dumneavoastră va atrage mulţi străini”, a subliniat Weber. „Bulgaria a făcut progrese deosebite, însă problemele vin din România. Avem nevoie de progrese şi în România, pentru ca cele două ţări să fie primite în Schengen. Ar putea fi posibil ca aceste două ţări să se separe, însă aceasta înseamnă ca între ele să se formeze o graniţă Schengen. De aceea, cred că este mai rezonabil ca Bulgaria şi România să se îndrepte împreună spre Schengen”, a mai spus liderul Grupului Partidului Popular European din Parlamentul European.

România la porţile Schengen

Publicat de Camelia Teodosiu, 14 decembrie 2017, 10:10

România aşteaptă un semnal clar din partea UE, anul viitor, cu privite la intrarea sa în zona Schengen, înainte de a prelua Preşedinţia rotativă a Consiliului UE, de la 1 ianuarie 2019, a declarat ministrul pentru afaceri europene, Victor Negrescu, citat de ediţia electronică a publicaţiei EU Observer. „Trebuie doar să se ia decizia”, a spus el, la Bucureşti, în cadrul unei întalniri cu jurnalişti. În opinia lui Negrescu, motivele pentru amânare sunt politice, pentru că România a îndeplinit criteriile tehnice. Potrivit Bruxelles-ului, Bulgaria şi România îndeplinesc deja cerinţele, însă state din UE se opun aderării la Schengen.

În România continuă protestele împotriva controversatelor schimbări din legislaţie, care vor îngreuna condamnarea politicienilor de rang înalt. Peste 10.000 de persoane au ieşit să protesteze în centrul Bucureştiului. Demonstraţii similare au fost şi în oraşele Cluj şi Iaşi.

Controalele la frontierele interne din spaţiul Schengen au fost prelungite cu încă trei luni

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 noiembrie 2016, 11:47

Refugiaţii  au schimbat radical regulile în Uniunea Europeană. Astfel că pentru protejarea spaţiului Schengen au fost înăsprite controalele la frontierele externe.

Comisarul European pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos:

În ultimele luni am făcut paşi importanţi pentru protejarea frontierelor Uniunii Europene. Spațiul Schengen este o realizare istorică la care nu trebuie să renunțăm. Facem tot ce putem pentru a reveni cât mai curând la o funcționare normală. Păstrarea spaţiului Schengen este principala noastră prioritate. De aceea, crearea Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă este atât de importantă. Odată operaţională, se va ocupa și mai eficient de problemele legate de migrație și securitate. Dar din păcate mai avem de lucru.

Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, care a fost lansată în această toamnă, va fi total operațională abia în ianuarie 2017.

Dat fiind faptul că Europa se confruntă cu cel mai important aflux de migranţi de la al Doilea Război Mondial, Comisia Europeană a recomandat prelungirea cu încă trei luni a controalelor temporare la anumite frontiere interne din spațiul Schengen. Deși situația s-a stabilizat treptat, nu sunt încă îndeplinite integral condițiile care ar permite revenirea la o funcționare normală, spune comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, Dimitris Avramopoulos:

Comisia Europeană a propus prelungirea controalelor temporare pentru o perioadă ce nu ar trebui să depăşească trei luni. Înainte de a opta pentru menţinerea controalelor, statele membre în cauză ar trebui să analizeze dacă există măsuri alternative care să conducă la acelaşi rezultat şi să le comunice Parlamentului şi Comisiei Europene. Statele membre care continuă verificările vor trebui să revizuiască săptămânal necesitatea, frecvenţa, locul şi durata controalelor, să adapteze intensitatea controalelor la nivelul de ameninţare la care se raportează şi să le elimine treptat, dacă este cazul.

De asemenea, statele membre vor avea, de asemenea, obligaţia de a furniza rapoarte lunare detaliate cu privire la controalele efectuate şi la necesitatea lor. Prelungirea controalelor temporare se referă la graniţele terestre şi maritime dintre Germania, Austria, Suedia, Danemarca și Norvegia. Eliminarea ar putea duce la o intensificare a migranţilor.

CE a înaintat propunerea de a înfiinţa Corpul de pază europeană a frontierelor şi coastelor

Publicat de Andrei Cretoiu, 1 iunie 2016, 10:30

Comisia Europeană propune constituirea unei paze europene de frontieră şi de coastă,  concepută pentru a răspunde noilor provocări şi realităţi politice cu care se confruntă UE, atât în ceea ce privește migraţia, cât şi securitatea internă.

Paza europeană de frontieră şi de coastă va fi compusă din Agenţia pentru Pază Europeană de Frontieră şi de Coastă şi din autorităţile naţionale şi pazele de coastă responsabile.

Înfiinţarea unui sistem integrat de gestionare a frontierelor UE ar permite echipelor suplimentare de pază de frontieră să fie dislocate rapid către ţările europene ale căror frontiere externe se află sub presiune. Autoritățile naţionale ar gestiona în continuare frontierele lor de bază, dar ar putea solicita ajutor de la noua agenţie într-o situatie de criză.

Comisia Europeana a afirmat în mai multe rânduri că trebuie consolidat în mod semnificativ Frontex şi transformat într-un sistem european de pază a frontierelor și a coastelor pe deplin funcţional, a declarant Frans Timmermans, vicepreşedintele Comisiei Europene:

“Riscurile curente de securitate, ilustrate în chip tragic de evenimentele de la Paris, dau un caracter stringent acestor măsuri. Agenţia nou înfiinţată va avea capacitatea de a disloca echipament şi cel putin 1500 de grăniceri provenind din statele membre.”

Deputaţii europeni au aprobat propunerea Comisiei pentru o agenţie mai eficientă în abordarea provocărilor cu care se confruntă UE la frontierele sale, cu scopul de a păstra libera circulaţie în interiorul spaţiului Schengen, precum şi creşterea transparenţei şi responsabilităţii Parlamentului European, respectând în acelaşi timp suveranitatea statelor membre Uniunii Europene.

Comisia Europeană ia noi măsuri pentru eliminarea controalelor temporare la frontierele interne

Publicat de Andrei Cretoiu, 12 mai 2016, 10:30

Comisia Europeana a propus  Consiliului, spre adoptare, o recomandare care are ca obiect prelungirea pe o perioadă de maximum șase luni a controalelor proporționale la anumite frontiere interne ale spațiului Schengen.

Mai precis, Comisia propune ca un număr de 5 țări să mențină controalele la următoarele frontiere interne in urmatoarea jumatate de an.

Este vorba despre Germania, Austria, Suedia, Danemarca și Norvegia.

Aceste țări au aplicat deja măsuri la nivel național pentru a răspunde amenințării la adresa ordinii publice și a securității interne care rezultă din deplasările secundare ale migranților în situație neregulamentară.

Proiectul de recomandare  își propune să extindă aceste măsuri, în conformitate cu Codul frontierelor Schengen, întrucât, în pofida progreselor semnificative realizate de Grecia, nu toate deficiențele grave identificate au fost abordate în mod adecvat și temeinic în termenul de trei luni.

Aceste măsuri, prevăzute în Codul frontierelor Schengen, reprezintă o garanție pentru funcționarea generală a spațiului fără controale la frontierele interne. Obiectivul Comisiei este să se revină la o funcționare normală a spațiului Schengen și să elimine toate controalele la frontierele interne până la sfârșitul anului 2016, în conformitate cu foaia de parcurs „Înapoi la Shengen”.

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans a declarat că există o foaie de parcurs clară pentru revenirea la o funcționare normală a spațiului Schengen până la sfârșitul anului și trebuie să realizăm acest obiectiv în mod organizat.

Pe de altă parte, Comisarul pentru migrație și afaceri interne, Dimitris Avramopoulos, a spus că  Uniunea Europeană se  confruntă în continuare cu deficiențe la frontierele externe iar acest lucru necesită adoptarea unor măsuri temporare pentru a permite prelungirea, cu titlu excepțional, a controalelor la frontierele interne.

“Obiectivul nostrum este să ne întorcem la normalitate , fără control la graniţele interne., cât de curând. Dar, pentru a ajunge la un nivel de sifuranta in spatial Schengen, trebuie să luăm câteva măsuri intermediare.”

După evaluarea Schengen din noiembrie , anul trecut, care a identificat deficiențe grave în gestionarea frontierelor externe ale Greciei, s-au înregistrat progrese semnificative în privința multor aspect. în special în ceea ce privește procesul de înregistrare a migranților, care s-a îmbunătățit considerabil.

Cu toate acestea, în prezent, constatările Comisiei arată că, din cauza unor deficiențe persistente, există încă un risc semnificativ de deplasări secundare, care a determinat mai multe state membre să reintroducă temporar controale la frontierele interne.

În plus, nu s-a confirmat încă faptul că se menține ritmul de scădere drastică a numărului celor sosiți, observat în ultimele săptămâni.

Prin urmare, funcționarea generală a spațiului Schengen se află încă în pericol susţin oficialii europeni. Astfel, Comisia a propus Consiliului să adopte o recomandare adresată acelor state membre care efectuează în prezent controale la frontierele interne. Acestea sunt invitate să realizeze controale specifice la anumite graniţe, pe o perioadă determinată, de șase luni, pentru a aborda amenințarea gravă identificată.

Navă românească, în operaţiunea de salvare Frontex din Mediterana

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 februarie 2016, 09:44

Cea mai recentă operaţiune de salvare a migranţilor din apele internaţionale ale Mării Mediterane a revenit poliţiştilor de frontieră de pe nava „Ştefan cel Mare”, aflată în misiune în Italia, în cadrul Operaţiunii Maritime TRITON. Sub coordonarea Agenţiei FRONTEX, migranţii, dintre care 34 minori, au fost transferaţi la bordul navei, fiind preluaţi apoi de către autorităţilor italiene, în portul Lampedusa.

Alexandra Popescu, inspector la Poliţia Română de Frontieră: „ Nava Ştefan cel mare a Poliţiei de Frontieră Române a localizat ambarcaţiunea gonflabilă la bordul căreia se aflau peste 100 de persoane. În urma evaluării situaţiei de la faţa locului, temperatura scăzută, supraaglomerarea bărcii şi riscul iminent de a se scufunda, poliţiştii români de frontieră au decis ca persoanele să fie aduse la bord. Astfel, toţi cei 119 migranţi au fost transferaţi la bordul Navei Ştefan cel Mare, unde personalul Poliţiei de Fontieră le-a acordat asistenţă şi primul ajutor. Aceştia au declarat că provin din ţări precum Gambia, Senegal, Guineea Bissau, Liberia, Camerun, Sierra Leone şi Mali şi că intenţionau să ajungă în Spaţiul Schengen. Această operaţiune se desfăşoară pe parcursul a trei luni şi, după finalizarea acestei acţiuni de salvare, nava şi-a reluat misiunea în cadrul operaţiunii Frontex.”

Agenţia europeană pentru supravegherea frontierelor, FRONTEX, coordonează schimbul operaţional între statele membre în ceea ce priveşte frontierele, împreună cu alţi parteneri externi, responsabili de securitatea graniţelor şi cooperarea vamală.

Operaţiunea maritimă Triton a devenit activă prin implicarea statelor membre şi punerea în comun a resurselor proprii, cu o desfăşurare impresionantă de personal şi echipamente. Este vorba despre o mobilizare importantă de mijloace pentru a asigura supravegherea frontierelor externe ale UE, de a oferi asistenţă ambarcaţiunilor aflate în dificultate şi de a lansa operaţiuni de salvare.

Comisarul european pentru Migraţie şi Afaceri Interne, Dimitri Avramopoulos: „Împreună cu statele membre, trebuie să intensificăm eforturile noastre de a stabili un program cu adevărat european pentru refugiați. Comisia lucrează deja îndeaproape cu statele membre, în cadrul programelor de relocare. Acesta este un pas important pentru a ne asigura că statele membre îşi asumă, cu adevărat, responsabilitatea.”

După evenimentele nefericite de pe coastele Lampedusei, liderii europeni au cerut o abordare umană a imigrației, pentru ca Mediterana să nu devină „cimitirul Europei”. Astfel, misiunile de căutare şi salvare pe mare ale Agenției Frontex trebuie să urmeze proceduri clare pentru a preveni situaţiile în care viaţa refugiaţilor să fie în pericol.

Ungaria va gazdui un centru de primire a refugiatilor

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 august 2015, 09:30

Ungaria a primit de la inceputul anului peste 1oo de mii de imigranti, mai mult decat dublu fata de anul trecut iar acum problemele de la granita cu Serbia s-au accentuat.

Peste 2 mii din cei 7 mii de imigranti plecati din Grecia au traversat frontiera si au intrat in Ungaria, tara membra a Uniunii europene si granita externa a spatiului Schengen.

Inaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati estimeaza ca aproape 3 mii de imigranti ar putea ajunge in fiecare zi din Grecia in Ungaria prin Balcanii de vest.

Maghiarii încearca sa obtina mai multe fonduri de la Uniunea Europeana pentru a putea face fata valului de refugiati si, cu toate ca executivul comunitar analizeaza propunerea privind alocarea unui ajutor de urgenta pentru Ungaria de aproape 8 milioane de euro, suma este considerata insuficienta de guvernul de la Budapesta.

Remarcile oficialitatilor maghiare vin la o zi dupa ce presedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker a criticat guvernele statelor membre pentru ca arata cu degetul si cauta vinovati in loc sa adopte masuri viabile care sa contracareze criza imigrantilor.

Conform purtatorului de cuvant al Comisiei europene, Natasha Bertaud executivul comunitar este pregatit sa creeze in Ungaria un hot spot, un centru de primire care sa gestioneze solicitarile de azil ale refugiatilor asemanator celui deja creat la Catania in Italia si celui ce urmeaza sa fie infiintat la Pireu in Grecia.

“Sprijinim Ungaria cu finantare, in cadrul celor 2 linii de buget pe care le avem de suport al managementului granitelor, pentu azil si integrare. Sprijinul nostru este de peste 85 de milioane de euro care acopera perioada 2014- 2020”

Sprijin din partea Italiei pentru aderarea la Schengen

Publicat de Andrei Cretoiu, 29 aprilie 2015, 10:30

Italia susţine aderarea României la spaţiul Schengen. Este asigurarea primită de preşedintele Klaus Iohannis din partea autorităţilor de la Roma, în cadrul vizitei de lucru pe care o efectuează în Peninsulă.
Şeful statului şi premierul italian au mai căzut de acord ca Italia şi România să lucreze la consolidarea perspectivei europene a Balcanilor de Vest şi să susţină împreună parcursul european al Republicii Moldova.
Klaus Iohannis s-a întâlnit şi cu studenţii români bursieri în Italia, cărora le-a spus că educaţia şi cultura trebuie reaşezate la loc de cinste.

Avem multe lucruri de reconstruit în România. Se vorbeşte foarte mult despre cât de necesară este reformarea educaţiei; şi este necesară. Cred cu tărie acest lucru. Dar mai cred ceva: că acest proces începe de la recâştigarea respectului în societate pentru tot ce înseamnă educaţie şi cultură. (Preşedintele Klaus Iohannis)

La alegerile prezidenţiale din noiembrie, Klaus Iohannis a fost votat de 90% dintre românii care au venit la urne în Italia. Comunitatea românească din această ţară a ajuns, în cifre oficiale, la aproape un milion de oameni.

Radio Cluj