Un studiu realizat la nivel global relevă niveluri impresionant de mari de anxietate legate de schimbările climatice în rândul tinerilor.
Majoritatea participanţilor la acest studiu susţin că sunt foarte sau extrem de îngrijoraţi, peste jumătate dintre ei fiind de părere că omenirea este sortită pieirii.
Studiul, efectuat în zece ţări pe un număr de zece mii de tineri cu vârste cuprinse între 16 şi 25 de ani, este considerat cel mai amplu de acest fel.
Dr. Caroline Hickman, principalul coordonator al studiului din cadrul Universităţii Bath din Marea Britanie, a declarat că eco-anxietatea, sau anxietatea climatică la copii şi adolescenţi nu priveşte doar degradarea mediului înconjurător şi probleme legate de degratarea ecologică, tinerii având sentimentul că adulţii, mai cu seamă guvernele şi marile companii, acţionează sau nu acţionează deloc în consecinţă.
Cel mai recent sondaj de opinie al Parlamentului arată că sprijinul pentru UE rămâne ridicat, în pofida pandemiei.
În același timp, mai mult de jumătate dintre europeni resimt sau se așteaptă să resimtă impactul COVID-19 asupra situației financiare personale.
Un nou sondaj Eurobarometru comandat de Parlamentul European și realizat în perioada martie-aprilie 2021 arată impactul din ce în ce mai puternic al pandemiei de COVID-19 asupra vieții personale și a situației financiare a cetățenilor.
Opt din zece respondenți știu ce face UE pentru a combate consecințelor pandemiei, în timp ce cetățenii plasează sănătatea publică, combaterea sărăciei, sprijinirea economiei și a locurilor de muncă, precum și combaterea schimbărilor climatice printre prioritățile lor pentru Parlamentul European.
În general, sondajul arată un sprijin puternic pentru Uniunea Europeană, precum și un consens larg în jurul opiniei că e cel mai bine ca provocările globale, cum ar fi pandemia de COVID-19, să fie abordate în comun, la nivelul UE.
Impactul COVID-19 asupra situației financiare personale resimțit sau preconizat de mai mult de jumătate dintre europeni
La sfârșitul primului trimestru al anului 2021, 31% dintre europeni, respectiv 39% dintre români, au resimțit deja o influență negativă asupra situației lor financiare personale, de la începutul pandemiei. Alți 26% (UE), respectiv 37% dintre români, se așteaptă ca acest lucru să se întâmple. În timp ce 57% dintre respondenți reprezintă o majoritate clară la nivelul UE, există variații importante de la o țară la alta. În cazul României, 76% dintre cetățeni consideră că pandemia a avut sau va avea un impact asupra situației financiare personale.
Beneficiile preconizate pentru sănătate, în urma măsurilor de limitare a mișcării persoanelor, depășesc efectele negative economice percepute
În pofida impactului financiar al pandemiei, majoritatea respondenților (58% în UE, 45% în România) consideră că beneficiile pentru sănătate ale măsurilor de restricționare în țara lor sunt mai mari decât efectele negative economice pe care le-ar fi putut cauza. Această opinie este prezentă în majoritatea țărilor UE și sugerează o schimbare de atitudine față de a doua jumătate a anului 2020, când o mică majoritate a cetățenilor au considerat efectele economice ca fiind mai importante, conform datelor sondajului PE din 2020.
Opt din zece europeni cunosc măsurile luate de UE începând cu vara trecută, dar numai jumătate dintre ei sunt de acord cu acestea
Europenii sunt pe deplin conștienți de eforturile Uniunii Europene de combatere a pandemiei de COVID-19 și a consecințelor acesteia: opt din zece europeni au auzit, au văzut sau au citit despre măsurile sau acțiunile inițiate de UE ca răspuns la pandemie și aproape jumătate din toți cetățenii (48% în UE, 41% în România) știu care sunt aceste măsuri. Cu toate acestea, în ciuda acestui nivel ridicat de notorietate, doar 48% dintre cetățenii UE (52% în România) afirmă că sunt mulțumiți de măsuri, în timp ce 50% (46% în România) spun că nu. În mod similar, doar 44% dintre cetățenii UE (54% în România) sunt mulțumiți de gradul de solidaritate internă dintre statele membre în combaterea pandemiei.
În pofida datelor fluctuante, sprijinul pentru UE în general rămâne foarte puternic
În ciuda fluctuațiilor pe termen scurt, precum și a diferențelor dintre țări, scorurile pozitive pentru imaginea UE rămân la unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii zece ani. În medie, la nivelul UE, aproape jumătate dintre cetățeni (48% în UE, 49% în România) au o imagine pozitivă despre UE. Alți 35% (34% în România) au o imagine neutră, în timp ce doar 17% (în UE și România) exprimă o părere negativă despre UE. Acest sondaj confirmă și continuă tendința pozitivă pentru imaginea UE din ultimii zece ani, care este în continuă creștere și rămâne puternică, în pofida pandemiei și a consecințelor acesteia asupra vieților cetățenilor europeni.
Combinația dintre opinia uneori critică a cetățenilor cu privire la punerea în aplicare a unor măsuri concrete de combatere a crizei și tendința pozitivă pe termen lung în ceea ce privește sprijinul fundamental pentru Uniunea Europeană explică, de asemenea, apelul clar și actual pentru o reformă a UE: 70% dintre respondenți (65% în România) afirmă în cadrul acestui sondaj că, în general, sunt favorabili UE. Dar mai puțin de un sfert dintre europeni (23% în UE, 33% în România) sunt în favoarea UE „așa cum s-a realizat până în prezent” — o scădere cu patru puncte față de noiembrie/decembrie 2020. În prezent, jumătate dintre respondenți (47% în UE, 32% în România) se declară „în favoarea UE, dar nu și a modului în care aceasta a fost realizată până în prezent”.
Sănătatea, vaccinurile și mai multe competențe în situații de criză ca priorități-cheie pentru UE
74% dintre europeni (71% dintre români) doresc ca UE să dobândească mai multe competențe pentru a face față unor crize precum pandemia de COVID-19, incluzând 28% care „sunt total de acord”.
Atunci când sunt întrebați despre care ar trebui să fie prioritățile UE în lupta cu pandemia, europenii identifică ca fiind cea mai importantă accesul rapid la vaccinuri sigure și eficiente pentru toți cetățenii UE (39% în UE, 27% în România). Aceasta este urmată de alocarea unor sume mai mari pentru dezvoltarea de tratamente și vaccinuri (29% în UE, 26% în România), de stabilirea unei strategii europene de criză (28% în UE, 24% în România) și de dezvoltarea unei politici europene în domeniul sănătății (25% în UE, 28% în România).
Parlamentul trebuie să acorde prioritate sănătății publice, dar și combaterii sărăciei și a schimbărilor climatice
Întrebați în mod concret despre așteptările lor cu privire la Parlamentul European, cetățenii doresc ca deputații lor aleși să se concentreze asupra sănătății publice (49% în UE, 56% în România). Aceasta este urmată de combaterea sărăciei și a excluziunii sociale (39% în UE, 44% în România), de măsurile de sprijinire a economiei și de creare de noi locuri de muncă (39% în UE, 45% în România), precum și de măsurile de combatere a schimbărilor climatice (34% în UE, 16% în România).
Context
Eurobarometrul Parlamentului European din primăvara anului 2021 a fost realizat între 16 martie și 12 aprilie 2021 în cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față și a fost completat cu interviuri online, dacă a fost necesar ca urmare a pandemiei. În total, au fost efectuate 26.669 de interviuri (1.045 în România).
La 22 aprilie, sărbătorim, în fiecare an, Pământul prin marcarea Zilei Planetei Pământ, dar şi a Zilei Internaţionale a Mamei-Pământ.
„Trebuie să acţionăm decisiv pentru a ne proteja planeta de ameninţările venite din partea coronavirusului, cât şi a perturbării climei”, transmite secretarul general al ONU, António Guterres, pe pagina ONU dedicată zilei, www.un.org.
Tema stabilită pentru Ziua Planetei Pământ vizează schimbările climatice, care reprezintă cea mai mare provocare pentru viitorul umanităţii şi pentru sistemele de susţinere a vieţii care fac lumea noastră locuibilă.
Ziua dedicată Pământului reprezintă un răspuns unanim la un mediu aflat în criză din cauza deversărilor de petrol, a smogului sau a râurilor atât de poluate care, în unele cazuri, au luat foc, potrivit www.earthday.org.
În condiţiile date ale confruntării cu coronavirusul toţi cetăţenii planetei Pământ sunt chemaţi să acceseze site-ul earthday.org pentru a participa virtual la cea de-a 50-a aniversare a Zilei Planetei Pământ prin conversaţii globale, apeluri la acţiune, spectacole, instrucţiuni video şi multe altele.
Ziua Internaţională a Mamei-Pământ este sărbătorită pentru a aminti fiecăruia dintre noi că Pământul şi ecosistemele sale ne oferă viaţă şi mijloace de subzistenţă.
Comisia Europeană a prezentat 471 de noi propuneri în cursul mandatului, dintre care 348 au fost adoptate de Parlamentul European și de Consiliu.
Șefii de stat și de guvern din UE se vor întâlni pe 9 mai la Sibiu (România) pentru a dezbate despre viitorul Europei și a pregăti programul strategic ai următorilor cinci ani. Acest summit informal, a cărui idee a fost lansată în septembrie 2017 de președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, trebuia să fie, inițial, ocazia de a face un bilanț al UE post-Brexit. Dar Regatul Unit este prezent în continuare și ar trebui deci, în afara ratificării în ultimul moment a acordului de divorț, să participe la alegerile europene de la sfârșitul lui mai.
E un program pe care Emmanuel Macron nu l-ar respinge. De doi ani, șeful statului nu încetează să pledeze pentru o Europă care protejează, capabilă să răspundă marilor provocări viitoare, de la digital la climă, de la îmbătrânire la globalizare. Or, toate aceste teme sunt în centrul recomandărilor adoptate marți de Comisie, în vederea Summitului european care se va ține la Sibiu (România) pe 9 mai, cu ocazia zilei Europei. “Rămân convins că doar uniți vom putea găsi forțele necesare pentru a ne păstra modul de viață european, a salva planeta și a ne întări influența la scară mondială”, a spus președintele Jean-Claude Juncker.
Încântat că poate vorbi în sfârșit despre altceva decât Brexit și a scoate în evidență ceva pozitiv, executivul comunitar nu ezită să prezinte un “program strategic al UE” pentru următorii cinci ani, cu riscul de a i se reproșa că vrea să dicteze agenda viitoarei echipe, care își va prelua funcțiile în toamnă. Inițiativa ei a fost astfel criticată de liderul dreptei europene, Manfred Weber, care a declarat că s-a întrebat, după ce a primit documentul, dacă este o “glumă”, considerând “inacceptabil” ca funcționarii europeni să pregătească un asemenea document, în timp ce noul Parlament European nu este încă ales.
“Comisia a pregătit întotdeauna contribuții pentru Consiliile europene, este treaba noastră, de aceea suntem aici, pentru a alimenta gândirea liderilor noștri”, a replicat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Margaritis Schinas. Fapt este că liderul social-democraților, olandezul Frans Timmermans, se află în centrul lucrărilor pregătitoare, în calitate de vicepreședinte al Comisiei.
Acțiunile viitoare ar trebui, după părerea Bruxellesului, să se articuleze în jurul a cinci axe. Mai întâi, o Europă protectoare, care presupune să se construiască o uniune a securității, să progreseze spre o “adevărată” Europa a apărării, să aibă un demers “mai proactiv” în ce privește migrația. Care ar trebui, așa cum cere Emmanuel Macron, să se bazeze pe împărțirea responsabilităților și pe solidaritate între statele membre. Comisia propune de asemenea să se construiască o Europă “concurențială”, trecând prin finalizarea pieței unice, a dezvoltării cercetării, în folosul “tranzițiilor ecologice, sociale și economice”, dar și a capacităților digitale, a inteligenței artificiale “made în Europa” și “orientate spre om” și a prosperității ”durabile”.
Este vorba în această agendă strategică și de o Europa “echitabilă”, și aici cu obiective care ar trebui să rezoneze agreabil la Paris: concretizarea “bazei europene a drepturilor sociale” sau crearea unei politici fiscale “juste și moderne”. În articolul său despre o “Renaștere europeană”, publicat pe 4 martie în principalele cotidiene ale continentului, Emmanuel Macron făcuse apel la Uniune să instaureze pentru fiecare muncitor un “scut social” care să-i garanteze aceeași remunerație la același loc de muncă – ceea ce prevede noua directivă a muncitorilor detașați, în curs de transpunere – ca și un salariu minim european, “adaptat fiecărei țări și discutat în fiecare an colectiv”. Principiul unui venit minim, încă foarte controversat în UE, figurează în baza europeană a drepturilor sociale adoptată în noiembrie 2017 la Göteborg.
Comisia pledează astfel pentru o Europa “durabilă”, care va permite intensificarea luptei împotriva schimbărilor climatice, ca și pentru o Europă “influentă”, trecând în special printr-o consolidare a rolului euro la nivel internațional.
La apropierea alegerilor europene, care se vor ține între 23 și 26 mai și vor fi urmate de o mare negociere la vârful principalelor instituții, Comisia Juncker are de asemenea grijă, “cu toată umilința”, “cu toată modestia”, afirmă ea, să facă bilanțul mandatului care se încheie și să evalueze drumul parcurs în ceva mai mult de patru ani. Astfel, ea a prezentat 471 de noi propuneri, din care 348 au fost adoptate până acum de Parlamentul European și de Consiliu – din care 90% cu unanimitatea statelor membre. “Aceste rezultate sunt spectaculoase”, a susținut Margaritis Schinas. Alegătorii au cuvântul.
Cu prilejul Săptămânii Diplomaţiei Europene 2017: focus clima, Ambasadele Franţei, Spaniei, Suediei şi Germaniei organizează, alături de Institutul Cultural Român şi de Reprezentanţa Comisiei Europene în România, o serie de proiecţii de film.
Marţi, 28.11., la ora 20:00, evenimentul dedicat schimbărilor climatice va fi inaugurat la Institutul francez cu filmul The Age of Consequences (Jared P. Scott, 2017), în prezenţa ministrului român al mediului, doamna Graţiela Gavrilescu, precum şi a ambasadoarei Franţei, doamna Michèle Ramis şi a ambasadorului Germaniei, domnul Cord Meier-Klodt.
Scopul comun al Săptămânii Diplomaţiei Europene cu focus pe schimbările climatice este să scoată în evidenţă semnificaţia acestora, precum şi gravele consecinţe ale schimbărilor climatice şi să impulsioneze dezbaterile pe acest subiect în societatea românească. În lupta comună împotriva schimbărilor climatice, Europa doreşte să fie un model la nivel global şi să prezinte modalităţi de contracarare a schimbărilor climatice. În negocierile internaţionale privind schimbările climatice, Europa se implică pentru acest deziderat. Filmele prezentate vor exemplifica posibile domenii de acţiune.
Deputatul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE) susține faptul că, în dialogul economic și comercial cu China, Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze unitatea și să găsească acel numitor comun care să fie acceptat de toate statele membre indiferent de caracteristicile economiilor lor. ”Grupul Partidului Popular European (PPE) consideră că UE trebuie să fie unită în dialogul ei cu China, iar pentru a fi uniți trebuie să găsim acel numitor comun european care să fie acceptabil atât pentru statele membre cu economii bazate pe servicii, dar și pentru statele membre, cum este și România, care au o importantă componentă industrială în economiile lor naționale și care sunt acum în căutarea căilor spre reindustrializare”, a afirmat, joi, parlamentarul european în cadrul schimbului de opinii referitor la relațiile comerciale UE-China desfășurat cu prilejul reuniunii Comisiei de Comerț Internațional (INTA) a Parlamentului European (PE).
”Consider că trebuie să facem toate eforturile pentru a construi o agendă pozitivă a cooperării bilaterale. China, la fel ca UE, este jucător global, iar în acest sens nu competiția, ci cooperarea trebuie să stea la baza relației noastre. Trebuie să găsim împreună răspunsurile pentru provocările care ne stau în față. (…) Susținerea pe care UE trebuie să o acorde industriilor europene nu înseamnă protecționism, ci este pur și simplu o necesitate în vederea asigurării potențialului de creștere economică și de creare de noi locuri de muncă”, a declarat Iuliu Winkler, vicepreședinte al Comisiei INTA, raportor permanent în dosarul relațiilor comerciale UE-China.
La inițiativa Comisiei parlamentare de Afaceri Externe (AFET), PE pregătește un raport cu privire la relațiile dintre UE și China, capitolul referitor la relațiile comerciale urmând a fi realizat de Comisia INTA. De altfel, schimbul de opinii desfășurat în INTA, unde Iuliu Winkler a prezentat stadiul relațiilor comerciale dintre cele două părți, face parte din procesul de realizare a acestui raport.
În prezentarea sa, Iuliu Winkler a arătat că negocierile, începute în 2013, pentru un acord de investiții UE-China avansează anevoios. Potrivit acestuia, investițiile directe ale UE în China sunt în scădere în ultima perioadă, în vreme ce cele chineze în Europa cunosc o creștere exponențială. Raportorul permanent din INTA a subliniat și faptul că una dintre cele mai importante inițiative ale Chinei, cea a noului Drum al Mătăsii, ”ridică probleme serioase în ceea ce privește transparența investițiilor gigantice efectuate de statul chinez”. ”Avem și semnale pozitive mai ales în ceea ce privește dorința Chinei de a se angaja în lupta globală împotriva schimbărilor climatice, dar și în privința angajamentului, chiar dacă mai mult declarativ deocamdată, al părții chineze pentru un comerț global liber bazat pe regulile Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). Prioritățile UE în negocierile din perioada următoare sunt legate de protejarea drepturilor de proprietate intelectuală a companiilor europene care investesc în China, accesul liber pe piața chineză inclusiv pe cea a achizițiilor publice, asigurarea de către partenerii noștri chinezi a unui climat de competiție deschisă și eliminarea practicilor discriminatorii la adresa investitorilor străini”, a precizat Winkler. Conform acestuia, UE dorește să obțină acordul Chinei în privința limitării voluntare a supra-capacității de producție în anumite domenii, fenomen care conduce inevitabil la suspiciuni de dumping și la litigii în OMC așa cum se întâmplă și în prezent. De altfel, săptămâna viitoare, la Strasbourg, PE va vota noul regulament antidumping de la care industria europeană are mari așteptări.
China este cel de-al doilea partener comercial al UE, iar Uniunea este cel mai mare partener comercial al Chinei. Comerțul bilateral se ridică la 1 miliard de euro pe zi. Conform evaluării Comisiei Europene, circa 2,5 milioane de locuri de muncă din întreaga UE depind de comerțul cu China. Relația bilaterală prezintă o serie întreagă de aspecte mai dificile printre care se numără deficitul comercial pe care Europa îl are în relația cu China, dar și frecventele cazuri de dumping în sectoare sensibile cum ar fi producția de oțel sau produsele chimice. Camera de Comerț UE în China semnalează și ea dificultăți în ceea ce privește accesul pe piața chineză, dar și discriminările la care sunt supuse companiile europene atunci când operează în China.
O suprafaţă de peste 30 de kilometri de plajă va fi reabilitată printr-un proiect finanţat cu 707,76 milioane de lei, iar termenul de finalizare a lucrărilor este de maximum trei ani de la data semnării contractului, se arată într-un comunicat al Administraţiei Naţionale ‘Apele Române’ (ANAR).
În acest contexţ ANAR a demarat procedurile pentru licitaţia privind obiectivul de investiţii ‘Reducerea eroziunii costiere Faza II (2014 – 2020)’ – etapa I.
Prima etapă a proiectului finanţat prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), Axa Prioritară 5 – Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor, Obiectivul specific 5.1 Reducerea efectelor şi a pagubelor asupra populaţiei cauzate de fenomenele naturale asociate principalelor riscuri accentuate de schimbările climatice, în principal, de inundaţii şi eroziune costieră, a fost publicată în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP).
‘Problema proceselor de degradare prin eroziune a litoralelor este considerată de multe state ca fiind de importanţă naţională. Eroziunea plajelor duce la pierderi de teritoriu, dar mai ales compromite ecosistemele mării costiere şi valoarea socio-economică a zonei litorale, ceea ce poate duce la pagube însemnate pentru economia naţională şi dezvoltarea durabilă a ţării. Monitorizarea multianuală a litoralului românesc a evidenţiat tendinţa generală de degradare prin eroziune, intensitatea fenomenului fiind accelerată, în ultimul timp, şi de efectele schimbărilor climatice, zona costieră a Mării Negre fiind deosebit de vulnerabilă. Actul fundamental pentru promovarea şi implementarea proiectelor de protecţie costieră îl constituie ‘Master Planul zonei costiere’ – document strategic al statului român privind gestionarea evoluţiei liniei ţărmului şi a conservării biodiversităţii marine’, se menţionează în comunicatul ANAR.
ANAR a iniţiaţ implementat şi finalizaţ în perioada 2012 – 2015, programul costier aferent termenului scurţ prin proiectul ‘Protecţia şi reabilitarea părţii sudice a litoralului românesc al Mării Negre, în zona municipiului Constanţa şi Eforie Nord, judeţul Constanţa’, cu finanţare din POS Mediu, fiind protejată o lungime de coastă de 7,3 km în zonele Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud şi Eforie Nord. Totodată, prin acelaşi proiect a fost mărită suprafaţa plajelor aferentă zonelor descrise mai sus cu 60,66 hectare, unde s-au respectat atât indicatorii tehnico-economici ai proiectului, cât şi indicatorii de performanţă stabiliţi prin contractul de finanţare.
Concomitent cu implementarea proiectului pe termen scurt pentru respectarea obligaţiilor programului de implementare pe termen mediu, ‘Apele Române’ prin Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral a contractaţ în februarie 2015, serviciile de ‘Asistenţă tehnică pentru pregătirea de proiecte Axa prioritară 5 – Reducerea eroziunii costiere faza II (2014 – 2020)’ cu scopul de a încheia contractul de finanţare prin programul POIM pentru reabilitarea costieră a zonelor: Edighiol şi Periboina (punctele de descărcare la mare a apelor complexului lagunar Razelm – Sinoe), Mamaia Nord, Tomis (protecţia costieră între portul Constanţa şi portul turistic Tomis), Agigea, Eforie (între portul Belona şi zona Capul Turcului), Costineşti, Olimp, Jupiter – Neptun, Balta Mangalia – Venus – Aurora, Mangalia – Saturn şi 2 Mai.
Lucrările prevăzute constau în lucrări de apărări de mal, construire lucrări hidrotehnice reprezentate de diguri şi epiuri marine, reabilitare structuri existente, înlocuirea echipamentelor componente ale structurilor hidrotehnice (înlocuire cu scopul atingerii obiectului, şi anume punerea în funcţiune a structurilor hidrotehnice şi atingerea scopului pentru care au fost construite), demolare structuri costiere existente şi lucrări de înnisipare artificială.
Anunţul de participare pentru atribuirea contractelor de execuţie a lucrărilor are fixat ca termen limită pentru depunerea ofertelor data de 16 ianuarie 2018.
Proiectul are o valoare estimată de 707,76 milioane de leilei (fără TVA), din care 601,59 milioane de lei reprezintă finanţare nerambursabilă europeană, iar 106,16 milioane de lei contribuţie proprie a statului român (valori fără TVA).
Publicat de adinaiftime,
23 septembrie 2017, 11:20
Berlin, 06/09/2017: (…)politicieni, oameni de știință și activiști din lumea întreagă se întâlnesc, la Bonn, pentru a discuta abordările privind rezolvarea crizei climatice. Pentru cei care doresc să devină bine informați în legătură cu respectivul subiect, înainte de negocierile din noiembrie, WWF Germania și Deutsches Klima-Konsortium (DKK)/o asociație științifică, au creat un Curs de instruire online privind schimbările climatice: Schimbările climatice, riscurile și provocările (#ClimateCourse). În cursul online, cercetătorii climei, printre care Prof. Dr. Mojib Latif de la GEOMAR Helmholtz Centrul pentru Arealul de Cercetare Kiel, împărtășesc, concis, cunoștințe de bază despre schimbările climatice: cauzele, impactul acestora și modul în care pot fi atenuate. Oaspeți din India, Maldive și Africa vorbesc despre regiunile care se confruntă, în mod evident, cu fenomenul global al încălzirii. Helena Humphrey, jurnalist la Deutsche Welle, moderează cursul #Climate. Cursul este alcătuit din șase capitole, fiecare cuprinzând clipuri video scurte, chestionare și materiale didactice interactive (suplimentare). La sfârșitul cursului, participanții primesc un certificat, drept dovadă a cunoștințelor dobândite. Cursul este destinat elevilor, profesorilor, personalului științific, autorităților, coordonatorilor proiectelor climatice, factorilor de decizie, editorilor și presei. Aplicațiile pentru cursul gratuit încep cu 1 octombrie; sunt deschise, acum, la https://mooin.oncampus.de/ClimateCourse
Săptămâna aceasta, în perioada 12-15 iunie, Parlamentul European este în sesiune. Principalele subiecte aflate pe ordinea de zi sunt:
Schimbări climatice. Decizia președintelui SUA, Donald Trump, de a se retrage din acordul de la Paris privind schimbarea climatică va fi discutată miercuri cu Consiliul, Comisia și președintele Insulelor Marshall, Hilda Heine. În aceeași zi, Parlamentul va vota o legislație care să pună în aplicare obiectivele de reducere pentru emisiile de CO2 până în 2030, imediat după discursul oficial adresat în plen de către Președintele Coastei de Fildeș, Alassane Ouattara, care va aborda, de asemenea, consecințele schimbărilor climatice. (Miercuri)
Etichetarea energetică. Deputaţii europeni vor da la votul final privind noile etichete energetice pentru aparatele de uz casnic, care vor fi clasificate pe o scară de la A la G (și nu A + / A ++ / A +++) pentru a indica consumul de energie. (Dezbatere și vot marți)
30 de ani de Erasmus. Parlamentul va sărbători programul Erasmus +, care a ajutat mai mult de 9 milioane de tineri să studieze, să lucreze sau să facă voluntariat în străinătate în ultimii 30 de ani, cu participarea a 33 de studenți Erasmus de ieri și de azi. (Marți)
Următorul summit european. Membrii aduc contribuția lor înaintea Summit-ului european din 22-23 iunie care se va ocupa de negocierile privind Brexit, inclusiv relocarea agențiilor UE aflate în prezent în Marea Britanie. Vor fi abordate, de asemenea, problemele legate de migrație, securitate și apărare, în timpul unei dezbateri cu Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și președinția Consiliului maltez. (Miercuri)
Decalaj de pensii între femei și bărbați. Deputații europeni prezintă soluții pentru a lupta împotriva decalajului dintre pensiile femeilor și cele ale bărbaților, care a fost de 39,4% în 2014 în UE și care a crescut în jumătate din statele membre în ultimii cinci ani. (Dezbatere luni și miercuri vot)
Balcanii de Vest: rapoartele privind progresele înregistrate în 2016. Controlul anual al Parlamentului privind eforturile de reformă din Serbia și Kosovo, pentru eventuala aderare la UE este de așteptat marți. Deputații europeni vor vota, miercuri, două rezoluții separate pe această temă și un alt text privind Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.
Glifosatul. Comisia Europeană ar trebui să indice dacă intenționează să investigheze acuzațiile de influență necorespunzătoare de către Monsanto asupra procesului de aprobare de către UE a acestei substanțe erbicide. Într-o întrebare orală adresată Comisiei, deputații europeni consideră corespondența de companie, care a fost publicată recent, ca punând la îndoială credibilitatea unui număr de studii sponsorizate de Monsanto. (Marți)
Partajarea economiei și rolul platformelor online. Provocările legate de economia „colaborativă” sau „partajarea”, inclusiv concurența loială, drepturile lucrătorilor și respectarea impozitelor, precum și rolul platformelor online în lupta împotriva răspândirii știrilor false sunt abordate în două rezoluții separate și fără caracter obligatoriu. (Dezbateri miercuri și voturi joi)
Comisii parlamentare
Fiscalitate / multinationale. Întreprinderile mari din Europa care își desfășoară activitatea în UE vor trebui să publice informații cu privire la locul în care realizează profiturile și taxele pe care le plătesc pentru fiecare țară, conform unui proiect de lege care va fi votat de comisiile pentru afaceri economice și juridice. (Luni)
Reforma sistemului european de azil. Un proiect de lege pentru armonizarea standardelor pentru a determina dacă o persoană are nevoie de protecție internațională și definirea drepturilor de care ar trebui să beneficieze, vor fi supuse la vot în cadrul Comitetului pentru Libertăți civile. Textul stabilește, printre altele, durata permiselor de ședere acordate refugiaților. (Joi)
Agenda președintelui. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, va prezida marți ceremonia de sărbătorire a celei de-a 30-a aniversări a programului Erasmus +, în sala de plen. Miercuri, va avea o întâlnire cu președintele Alastanei Ouattara, din Coasta de Fildeș.
UE face pași importanți în ceea ce privește schimburile comerciale
Publicat de Andrei Cretoiu,
2 iunie 2015, 10:00 / actualizat: 16 iunie 2015, 0:28
Uniunea Europeană în ansamblu face pași importanți în ceea ce privește schimburile comerciale, înțelegerile financiare. Un exemplu este proiectul de înțelegere între spațiul comunitar și Statele Unite.
În aceeași cheie poate fi privit și recentul summit Uniunea Europeană – Japonia. Părțile doresc un acord de liber schimb care să vină în sprijinul ambelor. Ca elemente în susținerea unui astfel de demers poate fi menționat faptul că, împreună, economia UE și cea a Japoniei reprezintă peste o treime din PIB-ul mondial. Japonia este cel de al doilea mare partener comercial al UE din Asia. În vreme ce Japonia reprezintă un investitor major în UE, investițiile străine directe ale UE în Japonia rămân modeste. Odată intrat în vigoare, acest acord de liber schimb ar putea să stimuleze economia UE cu 0,6 – 0,8 % din PIB, să crească exporturile UE către Japonia cu peste 30 %, să creeze 420 000 de locuri de muncă numai în spațiul comunitar.
Cu aceste cifre pe fundal, la summitul de la Tokyo, părțile s-au înțeles să dea un impuls veritabil negocierilor pentru încheierea unui astfel de acord până la finalul lui 2015.
Într-o conferință de presă, comisarul pentru comerţ, Cecilia Malmström, a sintetizat care ar putea fi avantajele unei astfel de înțelegeri, dar a pus accent și pe ideea calității acordului.
Japonia și Uniunea Europeană se confruntă cu provocări economice. Vrem ca popoarele noastre să poată lucra, dorim să asigurăm prosperitatea societăților noastre pentru deceniile următoare. Pentru a face toate acestea, avem nevoie de de creștere. Amble părți folosesc cea mai largă gamă de instrumente pentru a atinge acest scop.
Comerțul mai deschis va stimula cererea pentru exporturi de ambele părți, fie pentru masinile și utilajele noastre, pentru cosmetice, servicii financiare, produse alimentare. Amploarea acestui efect va fi foarte mare, deoarece Uniunea Europeană și Japonia sunt cea mai mare, respectiv a patra economie la nivel global.
Ar trebui să urmărim scopul de a scăpa de tarife pentru ambele părți, inclusiv pe produse alimentare și agricultură, precum și pentru masini. Bineînțeles că trebuie să ne respectăm reciproc nucleele de priorități, dar în Europa nu putem accepta un acord care este inferior a ceea ce am negociat cu alte țări.
Cooperarea în domeniul reglementării este viitorul politicii comerciale și avem nevoie de ambele. Deci, ca să fie clar, cooperarea în domeniul reglementării nu înseamnă subminarea normelor care protejează cetățenii noștri sau mediul nostru. Oamenii din Europa și Japonia trebuie să se simtă în siguranță, ei au nevoie să știe că serviciile pe care le folosesc sunt sigure, eficiente și ecologice, dar asta nu înseamnă că nu putem elimina diferențele tehnice inutile între sistemele noastre pe baza standardelor internaționale.
De adăugat la cele spuse de comisarul european pentru comerţ, Cecilia Malmström, că Uniunea Europeană şi Japonia au găsit limbaj comun şi în privinţa schimbărilor climatice la nivel global, dar și în ceea ce privește aprofundarea cooperării dintre cele două părți în combaterea terorismului.
Potrivit unui raport guvernamental, perspectivele privind Marea Barieră de Corali, care are o lungime de peste 2000 de km, s-au înrăutăţit mai ales în ultimii cinci ani şi se vor deteriora în continuare.
Autorii raportului au identificat o serie de factori care determină degradarea splendidului ecosistem marin, printre aceştia numărându-se schimbările climatice, dezvoltarea portuară din nord-estul Australiei, exportul de gaze naturale lichefiate, deversarea în apele oceanului a nutrienţilor şi pesticidelor de la fermele de pe coaste.
Potrivit raportului, ONU ar putea declara, anul viitor, Marea Barieră de Corali drept monument al naturii pe cale le dispariţie, subliniază corespondenţii BBC.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
