Site-ul Europe Elects, care se ocupă cu agregarea de sondaje și analize electorale, relevă trendul ascendent, din ultimele două luni, al celor două mari grupuri din Parlamentul European (PE) – Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta și Socialiștii și Democrații (S&D) de centru-stânga. Principalii factori ai acestei creşteri sunt incertitudinea generată de Brexit și interesul mai mic pentru migrație.
Cu toate acestea, se estimează că atât PPE cât și S&D vor primi lovituri grele la alegerile din mai, astfel că PPE ar urma să piardă 37 de locuri, iar S&D 55, comparativ cu rezultatele din 2014.
Datele proiecției privind alegerile europarlamentare sunt colectate de Europe Elects și se bazează pe sondajele de opinie disponibile public cu privire la intențiile de vot și rezultatele alegerilor din cele 27 de state UE (deci, fără Regatul Unit). În cazurile în care nu au fost disponibile sondaje privind alegerile UE s-au folosit sondaje privind alegeri naționale. În cazurile în care de la ultimele alegeri nu s-a publicat nici un sondaj privind intențiile de vot s-a folosit rezultatul respectivelor alegeri.
„Protecția copiilor și a albinelor este mai importantă decât interesele economice pe termen scurt”, susține raportorul PE Jytte Guteland (S&D, Suedia).
Pe 4 octombrie, Parlamentul a blocat propunerea Comisiei Europene care ar fi scutit unele substanțe chimice din pesticide de la identificarea perturbatorilor endocrini, chiar dacă unele au fost proiectate pentru a ataca sistemul endocrin al organismului, de exemplu în dăunători.
„Criteriile propuse de Comisie nu pot fi numite științifice”, a declarat unul dintre raportori, Jytte Guteland (S&D, Suedia). Celălalt raportor este Bas Eickhout (Verzi/ALE, Olanda).
Conform unei decizii din 2015 a Curții Europene de Justiție, Comisia a încălcat legislația UE prin faptul că nu a stabilit criterii științifice pentru identificarea la timp a perturbatorilor endocrini, adică până la sfârșitul anului 2013. Comisia a susținut că evaluarea impactului reglementării perturbatorilor endocrini, inclusiv a aspectelor economice, trebuie să vină pe primul loc. Curtea a spus că aspectele științifice și alte aspecte referitoare la perturbatorii endocrini ar trebui să fie separate.
„Știm că proiectele de criterii au fost pregătite cu mulți ani în urmă, dar apoi s-au retras din nou după presiunea din industrie”, a explicat doamna Guteland, adăugând că întârzierea este complet inacceptabilă.
Ce este un sistemul endocrin?
Sistemul endocrin reprezintă ansamblul de glande care secretă hormoni. Funcțiile fizice, de la metabolism și creștere până la reproducere, de la somn la starea de spirit, depind în mod esențial de funcționarea normală a sistemului endocrin.
Ce sunt substanțele chimice care perturbă sistemul endocrin?
Perturbatorii endocrini interferează cu funcționarea normală a sistemului endocrin. Aceștia imită hormonii sau blochează receptorii hormonilor din celule, aducând confuzie în sistemul endocrin.
Care sunt problemele de sănătate care pot fi legate de expunerea la perturbatorii endocrini?
Cancer legat de hormoni, obezitate, diabet zaharat, pierderea inteligenței și a deprinderilor motorii, dizabilități de învățare, infertilitate.
Unde pot fi găsiți perturbatorii endocrini?
În îmbrăcăminte, mobilier, recipiente pentru băuturi, ambalaje alimentare, electronice, jucării și chiar biberoane pentru bebeluși.
Pentru a ucide și a controla dăunătorii, multe pesticide și erbicide pulverizate pe legume și fructe conțin substanțe care vizează sistemele endocrine ale organismelor.
Glifosatul de la Monsanto: omniprezent, dar sigur?
Documentele arată în mod clar o istorie a înșelăciunii din partea companiei Monsanto, a declarat Carey Gillam, jurnalistă de investigație de la US Right to Know, un ONG care se concentrează asupra problemelor sistemului alimentar. Încercând să manipuleze factorii de decizie politică, compania a creat rețele de oameni de știință în SUA și UE pentru a impune glifosatul – rețele ce se pretind independente, a avertizat dumneaei.
Reprezentanții companiei au refuzat să se prezinte în fața deputaților europeni, spunând că audierea nu este „un forum adecvat” pentru a aborda problema. Conferința Președinților a interzis apoi grupul de interese Monsanto din Parlament.
Documentele Monsanto, e-mailurile interne și documentele pe care compania a fost obligată să le dezvăluie în instanțele americane care investighează legăturile dintre glifosat și leucemie au pus la îndoială credibilitatea unui număr de studii sponsorizate de Monsanto, au declarat deputații în iunie 2017.
În 2016, o companie germană farmaceutică și de pesticide, Bayer, a oferit 66 de miliarde de dolari pentru a cumpăra Monsanto din SUA. Acordul este acum examinat de avocații Comisiei pentru concurență. Fuziunea va crea cel mai mare grup de pesticide și semințe din lume în industria deja concentrată la nivel global.
După avansul istoric la alegerile legislative germane al AfD, care s-a impus
ca a treia forţă politică a ţării, publicaţia belgiană LE VIF face o panoramă a principalelor partide de extrema dreapta în Uniunea Europeană:
Germania
Formaţiune populistă antimigranţi, care flirtează cu extrema dreaptă, Alternativa pentru Germania a luat 12,6% din voturi. Mişcarea, care poate spera la aproape 90 de deputaţi, este primul partid al dreptei dure care îşi face intrarea în Bundestag din 1945.
Franţa
După o campanie axată pe ieşirea din zona euro, restabilirea frontierelor şi imigraţie, candidata Frontului Naţional, Marine Le Pen, s-a calificat în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale în mai, cu un scor inedit pentru FN (7,6 milioane de voturi, 21,3%).
Ea a fost apoi înfrântă de centristul Emmanuel Macron, cu 33,9% din sufragii. La legislativele care au urmat, FN nu a reuşit să formeze un grup în Adunarea Naţională, având 8 deputaţi.
Fragilizată de disensiunile interne, Marine Le Pen a iniţiat o „reconstruire” a partidului, părăsit de mâna ei dreaptă, Florian Philippot.
Olanda
Partidul pentru Libertate (PVV), anti-islam, al lui Geert Wilders a devenit în martie a doua forţă din Parlamentul olandez, după Liberali, cu 20 de mandate din 150.
Mişcarea, creată în 2006, este ostracizată de celelalte formaţiuni politice. Negocierile pentru constituirea unui guvern de coaliţie sunt în continuare în impas.
Bulgaria
Ajunşi pe locul al treilea la legislativele din martie 2017 în cadrul unei coaliţii „Patrioţii uniţi”, nationaliştii bulgari şi-au făcut intrarea în mai în guvern, unde au obţinut două posturi de vicepremier, două ministere, ca şi mai multe posturi de ministru adjunct. Ostili minorităţii turce şi romilor, imigranţilor şi homosexualilor, „Patrioţii uniţi” se declară totuşi pro-UE şi pro-NATO.
Austria
Calificat în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din decembrie 2016, candidatul FPÖ, Norbert Hofer, a eşuat în a deveni primul preşedinte de extremă dreapta dintr-un stat din UE.
Cu câteva săptămâni înaintea legislativelor anticipate din 15 octombrie, FPÖ (Partidul Libertăţii din Austria), care are în prezent 38 de deputaţi, este creditat în sondaje cu locul al doilea sau al treilea. Dacă şi-a pus în surdină vocile cele mai eurosceptice după Brexit, partidul şi-a reluat sloganurile deschis xenofobe la apropierea scrutinului.
Italia
Liga Nordului, veche mişcare secesionistă, s-a transformat într-un partid anti-euro şi anti-migranţi. La începutul lui decembrie 2016, a militat cu succes pentru „NU” la referendumul pentru revizuirea Constituţiei, ducând la căderea guvernului lui Matteo Renzi.
Având dificultăţi să se implanteze în sud, Liga Nordului a obţinut 18 locuri în Camera Deputaţilor la legislativele din 2013.
Slovacia
Slovacia Noastră (LSNS), partid neo-nazist lansat în 2012, a profitat de teama de migranţi pentru a-şi face intrarea în Parlament, cu 14 locuri din 150.
Grecia
Zorii Aurii (AD) şi-a întărit, datorită crizei migratorii, locul de al treilea partid al ţării, la legislativele din septembrie 2015, cu 6,99% şi 18 deputaţi. De atunci, un deputat a defectat.
AD a respins calificarea de neonazist şi se vrea „o mişcare naţionalistă” apărătoare a „rasei albe”. Toţi şefii săi sunt judecaţi din aprilie 2015 pentru apartenenţă la o grupare criminală.
Suedia
Democraţii din Suedia (SD) au realizat un succes istoric în septembrie 2014 devenind a treia forţă a ţării (13% din voturi). Ei au 48 de locuri în Parlament din 349.
Creat în 1998, acest partid naţionalist şi anti-imigraţie, ale cărui rădăcini se hrănesc din mişcarea neo-nazistă, a luat distanţă față de grupusculele rasiste şi violente, foarte active în anii 1990.
Belgia
Vlaams Belang, care susţine independenţa Flandrei, ocupă din iunie 2014 trei din cele 150 de locuri în Camera Reprezentanţilor. În netă scădere, şi-a văzut electoratul acaparat de partidul naţionalist Noua Alianţă Flamandă (N-VA).
Ungaria
Jobbik (Mişcarea pentru o Ungarie mai bună) este a doua forţă din Parlament, cu 24 de deputaţi. În contextul liniei dure anti-imigraţie şi autoritare a prim-ministrului conservator Viktor Orban, partidul şi-a dat la o parte sloganurile violent rasiste şi antisemite de la începuturile sale pentru a se concentra pe corupţie, sănătate, educaţie.
Parlamentul European a votat, în prima sesiune plenară a lunii sept 2017, raportul WiFi4EU, referitor la promovarea conexiunilor la internet de mare viteză, în comunitățile locale.
Bugetul alocat este de 120 de milioane EUR pentru perioada 2017-2019. Acesta va fi utilizat pentru instalarea unor echipamente Wi-Fi de ultimă generație în principalele centre de interes public.
Acum un an, în Discursul privind starea Uniunii, Jean-Claude JUNCKER, Preşedintele Comisiei Europene sublinia faptul că “până în 2020 fiecare sat și oraș din Europa va avea acces gratuit la internet wireless în jurul principalelor centre de interes public. Conectivitate pentru toți înseamnă că nu ar trebui să conteze unde locuim și ce venituri avem.”
Finanțarea se va acorda tuturor Statelor Membre, astfel încât atât rezidenții cât și turiștii să poată beneficia de conexiuni la internet de mare viteză. Fondurile vor fi distribuite într-un mod cât mai echilibrat din punct de vedere geografic, astfel încât, până în 2020, Între 6000 și 8000 de municipalități vor putea beneficia de finanțare.
Despre importanţa şi impactul acestei initiative aflăm de la eurodeputatul Dan Nica din partea Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European:
Autoritățile locale vor fi încurajate să dezvolte și să promoveze propriile servicii digitale în domenii cum ar fi e-guvernarea, e-sănătatea și e-turismul, cu ajutorul unei aplicații dedicate.
Inițiativa WiFi4EU va fi implementată prin intermediul unor proceduri simple și nebirocratice – depunerea on-line a proiectelor, plăți prin cupoane valorice și cerințe de monitorizare simplificate.
“Fiecare Stat Membru va putea obține un anumit număr de vouchere. Schema de finanțare se adresează tuturor organismelor din sectorul public, cum ar fi municipalitățile, bibliotecile publice sau spitalele. Programul va fi lansat până la sfârșitul anului; încurajez autoritățile și instituțiile locale să urmărească apariția platformei online unde vor putea aplica,” a precizat Adina Vălean, europarlamentar – PPE (Partidul Popular European).
Selecția proiectelor se va face după principiul „primul venit, primul servit”. Promotorii proiectelor trebuie să propună echiparea unor zone în care nu există deja o conexiune Wi-Fi gratuită, publică sau privată, care oferă caracteristici similare.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
