Furnizarea apei este restricționată în zone rurale din Mureș din cauza secetei. Motivul este consumul excesiv de apă potabilă, mai ales seara, când oamenii își udă grădinile, în condițiile în care sistemele de distribuție sunt proiectate strict pentru consum casnic.
De aproximativ o lună localități situate în zona de câmpie a județului Mureș au consumul de apă restricționat și e posibil să urmeze și zona de nord, a arătat purtătorul de cuvânt al Companiei Aquasert, Nicolae Tomulețiu.
Potrivit unui comunicat al Administraţiei Naţionale Apele Române populaţia sete sfătuită să folosească rațional resursele de apă, astfel încât acestea să fie suficiente pentru toţi beneficiarii. Asta, în contextul în care 214 de localităţi din țară au serviciul de alimentare cu apă restricţionat, din cauza secetei şi a consumului ridicat.
Sfântul Ilie este sfântul tunetelor şi al fulgerelor. El dă ploile cele mai mari şi grindina în dorinţa de a omorî toţi dracii de pe pământ. Îi aleargă până îi găseşte şi în scorbura copacilor sau în spatele tufelor sau pitulaţi în câini sau pisici. El este stăpânul cerului. Trei zile se ţine sărbătoarea Sf. Ilie. Numai el nu ştie când e. O legendă spune cum Sfântul Ilie îl tot întreabă pe Dumnezeu când e ziua lui şi află numai după ce aceasta a trecut. Dacă ar fi ştiut, ar fi petrecut cu mare zarvă şi pământul s-ar fi putut prăpădi.
(varianta radiofonică a rubricii)
Sfântul Ilie este de temut, pentru că are şapte tunuri: „de ploaie, de secetă, de foamete, de holeră, de boală, de moarte şi de bătălie, cu ele orânduieşte el”.[1]
Sfântul Ilie umblă în cer cu carul, pentru că Dumnezeu, văzând câtă putere are, i-a tăiat mâna dreaptă şi piciorul drept. Când îi aleargă pe draci, ca să-i prăpădească se urcă în carul lui, care e lucru sfânt, nu se vede. „Oamenii ştiu însă când trece Sfântul Ilie cu carul în cer, pentru că se face un nor mare, iar cuiele de pe talpa roţii găuresc bolta cerească, lăsând să curgă ploaia”[2]. „Uruitul carului e bolboroseala cerului”, iar fulgerele sunt scânteile care se fac de la copitele de argint ale cailor albi ai Sfântului Ilie.
Se crede că atunci când tună, Sfântul Ilie a trăsnit un drac.[3]
De Sfântul Ilie tună şi fulgeră, iar după Sfântul Ilie vin ploile, semn de supărare a Sfântului că n-a ştiut când i-a fost ziua.
În această mare sărbătoare nu se lucrează, fiind rău de trăsnet şi grindină.
O povestire din satul Cănicea, comuna Izverna spusă de Elena Popescu de 79 de ani şi publicată de Cornel Boteanu[4] aminteşte de păţania preotului care a pus oamenii să lucreze în zilele de Circovii de Vară sau Circovii Sfântului Ilie. Păcatul a fost îndoit cu fapte şi cu vorba, pentru că la sfârşitul zilei în care tot satul a adunat fânul preotul a zis: „Doamne, acu poate să ploaie, că te-am păcălit”. Şi Dumnezeu a dat o ploaie şi i-a trăsnit toate clăile. De atunci oamenii ţin sărbătoare în cele trei zile dinaintea Sfântul Ilie (16-18 iulie), pentru că Sfântul, stăpânitor al cerului cu ploi şi tunete pedepseşte nu doar pentru nerespectarea zilei sale, ci şi a celor de până la el.
De Sântilie se fac nedei la munte. Ciobanii din Polovragi ştiu de nedeia de Sântilie de peste 200 de ani. Se făcea în Muntele Nedeii. De la începutul secolului XX petrecerea a fost organizată la Polovragi şi se ştie de ea ca bâlci la Polovragi. Nedeia era bucuria tinerilor. La Novaci ciobanii în vârstă aveau grijă să-i înlocuiască la stână pe cei tineri, pentru ca aceştia să poată coborî la bâlci, să se întâlnească cu mândruţele.
Se făceau şi se mai fac „nedeile munţilor”, chiar în inima munţilor, acolo unde sunt şi stânele. Novăcenii ştiu de Poiana Muierii, dincolo de Lotru, la graniţa cu judeţul Alba. În Poiana Sibiului sau la Rânca, ciobanii se reuneau pentru a petrece. Dis-de-dimineaţă se îndreptau spre locul nedeii, cu băutură purtată în ploşti şi cu mâncare în săcoteele specifice zonei. Se jucau învârtite în doi, în patru sau în şase.
La Nedeile păstoreşti de la Vaideeni, la miazăzi de Munţii Căpăţânii, participa cine voia, dar numai după ce se înfigea o prăjină de brad în locul unde urma să fie petrecerea. În vârful prăjinii se punea o pânză albă, semn că oricine binevoieşte, la nedeie se primeşte.
Vârfurile Ursu, Roman, Nedei din Munţii Căpăţânii erau locurile de atracţie pentru ciobanii tineri şi bătrâni, pentru cine se-ncumeta să ia pieptiş muntele spre a-i atinge vârful aureolat de albastrul cerului, semn al spiritului descătuşat.
Nedeile au fost şi au rămas prilejul cel mai bun pentru tineri spre a se cunoaşte şi mai apoi a se căsători.
Pe vremuri nu-ncepea petrecerea până când preotul nu făcea sfeştania în mijlocul turmelor şi din această zi se făcea numai o mulgere pe zi, nu două ca până atunci, semn al împuţinării laptelui.
Nedeile în sat sau în munte sunt de neuitat, iar pentru tineri o atracţie extraordinară. Se şi spune: Crapă să se ducă la nedeie, măcar o jumătate de ceas.
Târgul-nedeie sau nedeia în munte, Sântiliile, sunt repere certe într-un calendar pastoral, cu o atestare documentară veche, anul 1373[5].
Petrecerea şi restricţiile de muncă sunt de respectat în această zi dedicată divinităţii solare şi meteorologice, sfântul Ilie singurul sfânt cu trup şi suflet. „Dacă e bine de Sf. Ilie, e bine tot anul”.[6]
Text și lectură: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator emisiuni în structura centrală a Departamentului Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune
[4] Cornel Boteanu, Legende din Plaiul Cloşani, Drobeta Tr. Severin, Centrul Cultural Mehedinţi, 2004.
[5] Ion Conea, Vechile târguri-nedei de pe culmile Carpaţilor în „Buletinul Ştiinţific”, Secţia de Ştiinţe geologice şi geografice, în tom II, 1957, nr. 1-2, p. 108.
[6] Traian Gherman, Pronosticuri, „Comoara satelor”, an. I, nr. 7-8, 1923.
Reprezentanţii agricultorilor cer Guvernului să asigure sumele de despăgubire pentru cultivatorii care ar putea fi afectați de seceta ce se află la început. Aceștia sunt nemulţumiţi de durata evaluării pagubelor de către autorităţi, dar și de ineficienţa cheltuielilor pentru realizarea unui sistem de irigaţii.
Secretarul general al Asociaţiei Producătorilor de Cereale și Plante Tehnice Timiş, Nicolae Oprea, spune că, din cauza lipsei precipitaţiilor, deja au fost afectate atât culturile de toamnă cât și cele de primăvară.
”Avem un început sever de secetă. Tragem un semnal de alarmă și rugăm Ministerul Agriculturii să ia o măsură urgentă și să-și pregătească acel fond pentru cazuri de foță majoră, sau să se gândească la un sistem foarte clar privind asigurarea culturilor agricole, inclusiv împotriva secetei.”, a declarat Nicolae Oprea.
60 de primării din Timiş şi 49 din Caraş-Severin nu au realizate planuri de aparare impotriva inundațiilor si secetei.
Administraţia Bazinală de Apă Banat anunţă că în Timiş au fost reînnoite până acum 39 de planuri locale de apărare dintr-un total de 99, iar 23 de planuri locale de apărare sunt în lucru. Totodată, în Caraş-Severin au fost reînnoite 28 de planuri locale de apărare dintr-un total de 77, iar restul de 49 de planuri locale de apărare sunt în lucru.
Administraţia Bazinală de Apă Banat atenţionează că pe baza acestor planuri locale de apărare reactualizate se va întocmi și Planul județean de apărare împotriva inundațiilor valabil pe perioada 2018- 2021.
Tone de cereale şi legume au rămas în câmp în judeţul Timiş.
Ardeii, varza, vinetele, conopida şi ceapa cultivate pe suprafete întinse au rămas sub cerul liber pentru că au fost compromise de vremea capricioasă din acest an.
La toate acestea se adaugă vânzările slabe din pieţe care îi demoralizează pe cultivatori.
Despăgubirile financiare pentru pierderile suferite din cauza secetei din această vară, care au compromis în mare măsură culturile de porumb, soia şi floarea-soarelui, nu sunt nici acum plătite, iar agricultorii şi-au cam luat gândul de la ele.
Din estimările Comitetelor Locale de Urgenţă, constituite la nivelul primăriilor, a reieşit că aproape 10.000 de hectare de culturi agricole au fost distruse in judetul Timis, din cauza secetei din vară.
Timișul este cel mai calamitat județ din cauza secetei
Publicat de adinaiftime,
12 septembrie 2017, 12:30
Timişul este cel mai calamitat judeţ din ţară din cauza secetei pedologice şi atmosferice din acest an.
Cele mai afectate au fost culturile de floarea-soarelui, porumb şi soia. Circa 30 de mii de hectare cultivate cu floarea-soarelui din cele peste 70 de mii au fost calamitate spune, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Timiş Doru Ioan Petanec.
„S-au recoltat la floarea soarelui în jur de 17.000-18.000 de hectare. Cultivatorii cu suprafețe mai mici au finalizat. Sunt cultivatori de floarea soarelui care încă nu au început, doar au testat să vadă umiditatea la sămânță și fiind destul de crescută, mai ales după ultimele ploi, și încă nu s-au apucat de recoltare. La porumb avem un grad destul de mare de calamitare dar sunt și parcele bune, în jur de 400-500 de hectare am estimat noi, la nivelul județului”, a precizat Doru Ioan Petanec.
Faţă de anul trecut, vor fi cantităţi mult mai mici recoltate la hactar şi la floarea soarelui şi la soia, a mai precizat, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Timiş Doru-Ioan Petanec.
Fermierii spun că fără irigaţii vor renunţa să mai lucreze pământul.
După ce pierderile la producţiile de porumb şi floarea soarelui au ajuns la peste 50%, agricultorii au probleme şi la înfiinţarea culturilor de toamnă. Fermierii spun că fără irigaţii vor renunţa să mai lucreze pământul, deoarece pierderile repetate îi aduc în faliment. Anul acesta, pierderile din agricultură au fost între 50% şi 90% în Mehedinţi, după una dintre cele mai secetoase şi mai călduroase veri din istorie.
Seceta a pârjolit culturile agricole din Dolj. Au fost compromise aproape 3.500 de hectare de teren, iar Direcţia Agricolă încă face evaluări. Codurile roşii de caniculă din această vară au uscat lanurile de porumb şi culturile de floarea-soarelui.
Reprezentanții Direcției Agricole atrag atenția că este foarte important ca oamenii să meargă la primărie şi să facă sesizări cu privire la faptul că au culturile calamitate atâta timp cât acestea există în câmp şi nu au fost recoltate. Situaţia va fi ulterior transmisă la Ministerul Agriculturii, care va decide dacă se vor acorda sau nu subvenţii pentru ca fermierii să îşi poată acoperi pierderile.
Şi dacă în sectorul vegetal producţiile fermierilor vor fi diminuate de secetă, în sectorul viticol lucrurile stau ceva mai bine. Segarcea, Galicea Mare şi Vela au dat startul la culesul viilor, iar toamna se prefigurează a fi una bogată.
Guvernul a decis, în şedinţa de miercuri, printr-o hotărâre, alocarea sumei de 10,222 milioane lei, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Executivului, pentru mai multe localităţi din judeţul Botoşani afectate de secetă în anul 2016.
Potrivit unui comunicat de presă, fondurile sunt necesare pentru plata unor lucrări şi achiziţii efectuate pentru reducerea efectelor secetei severe înregistrate în anul 2016 la nivelul mai multor localităţi din judeţul Botoşani.
‘Nivelul foarte scăzut al precipitaţiilor a determinat uscarea stratului solului, mii de gospodării au rămas fără apă în fântâni şi sistemele de captare a apei din pânza freatică nu au făcut faţă cerinţelor. Unităţile administrativ-teritoriale din judeţul Botoşani care vor beneficia de aceste fonduri sunt: Adăşeni, Avrămeni, Blândeşti, Conceşti, Coţuşca, Dimăcheni, Drăguşeni, George Enescu, Havârna, Hăneşti, Hilişeu-Horia, Lozna, Mihălăşeni, Păltiniş, Ştiubieni, Văculeşti, Viişoara, Vlăsineşti’, precizează sursa citată.
Ministerul Român de Externe a emis avertizări de călătorie pentru acest sfârşit de săptămână pentru mai multe ţări europene.
În acest weekend este aplicat Cod Roşu de CANICULĂ, pentru întreg teritoriul Croaţiei, al Bosniei-Herţegovina, Serbiei, Muntenegrului şi Ungariei.
Canicula extremă vizează şi cea mai mare parte a Sloveniei, sudul Poloniei, sudul Slovaciei, sudul Elveţiei, centrul şi sud-estul Italiei.
Şi Insulele Sicilia şi Sardinia se află sub Cod Roşu de CANICULĂ, potrivit site-ului meteoalarm.eu.
Ministerul de Externe de la Bucureşti avertizează călătorii, că din cauza caniculei şi a secetei există pericolul producerii unor incendii de vegetaţie uscată şi de pădure, în zonele sudice şi estice ale Portugaliei, în sudul şi centrul Spaniei şi în zona Mallorca.
Pericol de incendii de pădure şi de vegetaţie uscată de soare există şi în sudul insulei Corsica şi în zona medieraneeană a Franţei, în Insulele Sicilia şi Sardinia.
La fel şi în sudul şi centrul Italiei, în zona de coastă a Croaţiei, în centrul Albaniei, în zona estică a Ungariei, nordul şi estul Serbiei, Macedonia, sud-estul şi nord-vestul Bulgariei, partea sudică a ţărmului Greciei.
Şi părţi din zona centrală a Ciprului, ca şi centrul şi sud-vestul Turciei, se află sub în aceeaşi situaţie. (Rador/ FOTO romaniatv.net)
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetățenii români care se află sau doresc să călătorească în Italia că prognozele meteorologice indică o creștere semnificativă a temperaturilor în această țară, peste media caracteristică perioadei, îndeosebi în prima săptămână a acestei luni.
Potrivit unui comunicat al MAE remis miercuri, temperaturile vor depăși 40 de grade în următoarele zile în regiunile Lazio, Emilia Romagna, Sardinia, Basilicata și Puglia. Temperaturi foarte ridicate se vor înregistra și în Toscana, Umbria, Marche, Campania, Friuli Venezia Giulia și Veneto iar în aceste condiții, regiunile din centrul și sudul Italiei se confruntă cu un risc sporit de incendii de vegetație și cu secetă.
MAE le recomandă cetățenilor români să consulte site-ul Serviciului Meteorologic al Aeronauticii Militare italiene, http://www.meteoam.it/, pentru informații cu privire la starea vremii, actualizate în permanență.
„Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Roma: +390683523358; +390683523356; +390683523352; +390683523344, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu caracter de urgență au la dispoziție numărul de telefon de urgență +393451473935”, precizează MAE.
Ministerul recomandă, totodată, consultarea paginilor de Internet http://roma.mae.ro, www.mae.ro și reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația „Călătorește în siguranță”, care oferă informații și sfaturi de călătorie.
Seceta a afectat serios recolta de ciuperci sălbatice din judeţul Arad. Culegătorii de pe Valea Mureşului se plâng că dacă în alţi ani pădurile erau pline, în această vară nu au găsit încă ciuperci prin pădurile judeţului.
În judetul Arad sunt 102.000 de hectare de pădure aflate în administrarea Direcţiei Silvice Arad, iar cota anuală de ciuperci este de 15 tone. Vara aceasta însă recolta va fi multe mai slabă. Anii trecuţi, tone de bureţi plecau către Franţa şi Italia. Anul aceasta, doar două firme s-au înscris pentru colectarea ciupercilor de la localnici, spre deosebire de anii trecuţi, când numărul acestora era cu multe mai mare.
Localnicii cred că e puţin probabil ca până în toamnă să se poată aduna o cantitate de ciuperci care să acopere măcar cerinţa pieţei interne. În pieţele din municipiul Arad se gasesc doar gălbiori în acest moment, dar şi aceştia sunt în cantităţi foarte mici. Comercianții sunt de părere că, anul acesta, cererea de ciuperci va fi acoperită cu marfă din import.
În sudul judeţului plantele suferă din cauza lipsei de apă şi cum următoarele zile se anunţă caniculare, cu temperaturi de peste 35 de grade Celsius, fermierii se tem că porumbul şi floarea-soarelui se vor usca şi astfel îşi vor pierde toate investiţiile făcute.
Cei mai afectaţi sunt însă marii fermieri, care au cheltuit sume uriaşe, în această primăvară, să-şi înfinţeze culturile.
Arşiţă în Caraş-Severin
Dacă în alte judeţe din sudul şi vestul României, seceta ameninţă culturile păioase şi plantele tehnice, Caraş-Severin este momentan ferit de incidenţa caniculei, a precizat pentru Radio Reşiţa Pavel Nefir directorul adjunct al Direcţiei pentru Agricultură Caraş-Severin.
Singurele probleme cu care se confruntă, în prezent, agricultorii din judeţ, sunt culturile de furaje care nu s-au dezvoltat conform parametrilor şi pot compromite recolta acestora.
Schimbările climatice scot la iveală comportamente deviante ale insectelor și zeci de oameni ajung la spital din cauza înțepăturilor.
Albinele și viespile sunt cele mai agresive și apicultorii spun că vremea este principalul vinovat. După ce anul trecut a fost unul ploios, cel mai rău din ultimile două decenii, anul acesta a adus caniculă, iar crescătorii de albine sunt din nou în impas din cauza secetei.
Apicutorii spun că dacă nu au front de lucru albinele se îndepărtează mult de stupi şi ajung chiar şi în zonele urbane unde debusolate atacă oamenii şi animalele. În plus, acolo mai sunt și viespile. Pe timpul caniculei, apicultorii au probleme şi cu animalele sălbatice din zona pastoralului. Nu puţine au fost cazurile când stupii le-au fost atacați şi distruşi de jivine.
Fluviul s-a retras atât de mult încât în unele porturi pontoanele stau în noroi.
120 de nave sunt blocate, iar autoritãtile folosesc doi sateliti europeni pentru descoperirea barjelor esuate în apropierea malurilor.
Dacã nivelul Dunãrii se va diminua în continuare, este posibil sã nu se mai poatã circula de loc pe canalele din Deltã.
O notã de fundamentare cu privire la necesitatea unor interventii de urgentã va fi transmisã Ministerului Mediului în vederea alocãrii unor sume necesare pentru decolmatarea acestor canale.
Situtatia ramâne neschimbatã și în Portul comercial Corabia, care de peste o sãptãmânã este nefunctional.
Problemele sunt cauzate atât de seceta prelungitã, care a dus la scãderea debitului fluviului, cât si de colmatarea senalului navigabil în zona portului.
Pentru transportul produselor agricole depozitate în silozuri sunt folosite acum autovehicule care duc mãrfurile pânã la calea feratã.
Autoritãtile locale sustin cã, de peste o lunã, au cerut ministrului Transporturilor mãsuri cât mai rapide pentru lucrãri de întretinere.
Navigaţia pe anumite sectoare ale Dunării se desfăşoară cu dificultate din cauza scăderii accentuate a cotelor fluviului, cauzate de secetă. Cu toate acestea, şenalul navigabil nu este blocat pe sectorul cuprins între Baziaş şi Porţile de Fier. Autoritatea Navală Română şi Poliţia de frontieră monitorizează circulaţia navelor, spune purtătorul de cuvânt al Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Mehedinţi, comisar şef Valeriu Pera. „Problemele de navigaţie încep în sudul judeţului Mehedinţi, imediat după Sistemul hidroenergetic Porţile de Fier II, în zona localităţilor Gruia şi Salcia. Navigatorii trebuie să respecte regulile de navigaţie. Noi avem un Birou de supraveghere şi control naval care ţine permanent legătura cu Căpitănia Portului Drobeta Turnu Severin şi care intervine atunci când navigatorii se află în pericol sau există ambarcaţiuni eşuate”, a declarat pentru Radio Reşiţa, Valeriu Pera.
În această lună, sunt programate nu mai puţin de 400 de sosiri de nave de croazieră, însă dacă nivelul Dunării va rămâne la fel de scăzut este foarte probabil ca toate aceste croaziere să fie anulate.
Nivelul și debitul Dunării au scăzut alarmant din cauza secetei și se îndreaptă spre minime record.
Fluviul măsoară astăzi 95 de cm la Galați, cu 5 metri sub cota de atenție.
O situație gravă este și la punctele de trecere cu bacul la Tulcea și Galați, unde mașinile au așteptat ore în șir pentru a traversa Dunărea.
Din cauza cotelor foarte scăzute, bacurile nu au putut fi încărcate la capacitate maximă.
Dunărea a scăzut foarte mult din cauza lipsei ploilor, iar debitul fluviului este la jumătate, astfel ca în mijlocul albiei au apărut insuliţe de nisip.
Autorităţile se aşteaptă ca Dunărea să atingă la Galaţi, în perioada 3-4 august, o cotă apropiată de valoarea de 70 de centimetri, din cauza secetei.
În 2003, s-a înregistrat la Galați un minim istoric al nivelului Dunării, de 69 centimetri.
Judeţul Tulcea are în funcţiune doar două staţii de pompare a apei pentru irigaţii.
Una dintre ele a fost pusă în funcţiune abia zilele trecute după ce s-a cerut intervenţia Enel pentru conectarea ei la reţeaua electrică naţională.
Cealaltă staţie de pompare iroseşte apa de irigaţii pe un drum judeţean şi astfel pune în pericol circulaţia autovehiculelor.
Nici în amenajarea Sarichioi, cel mai mare bazin legumicol din judeţ, staţia de pompare nu a fost pusă în fucţiune. Asta pentru că Organizaţia Utilizatorilor de apă şi ANIF-ul se judecă pentru unele restanţe de anul trecut.
Sute de fântâni din mai multe localităţi ale judeţului Botoşani au secat din cauza secetei excesive care afectează judeţul de mai bine de două luni.
Cea mai gravă situaţie se înregistrează în localitatea Dângeni, acolo unde, potrivit primarului Cătălin Rotundu, peste 50 de puţuri nu mai au apă.
‘Cele mai multe fântâni secate sunt în satele Iacobeni şi Hulub. Chiar şi fântâna din propria gospodărie nu mai are apă, ea având o adâncime de peste 24 metri. Riscăm ca într-o săptămână, dacă nu plouă bine, să rămână întreaga comună fără apă’, a declarat, pentru Agerpres, primarul din Dângeni.
La rândul său, primarul din comuna Vorona, Aurel Ştefan, susţine că, deşi are 65 de ani, nu a mai întâlnit o secetă atât de puternică.
‘De când sunt eu nu am văzut aşa ceva. Sunt oameni mai în vârstă care spun că din 1947 nu a mai fost o secetă atât prelungită şi cu efecte atât de puternice’, afirmă Ştefan.
El estimează că 25% din fântânile din localitate nu mai au apă deloc, iar un procent la fel de mare au apă puţină care nu satisface nevoile unei gospodării.
Atât autorităţile din Dângeni, cât şi cele din Vorona au cerut în ultima săptămână sprijinul pompierilor pentru transportul unor cisterne cu apă pentru adăparea animalelor.
În mai multe zone din ţară este secetă – fenomenul a afectat deja suprafeţe agricole extinse şi se va menţine cel puţin până la sfârşitul lunii, în Moldova, Dobrogea, Banat şi Crişana, cea mai mare parte a Munteniei şi Olteniei şi sud-vestul Transilvaniei.
Specialiştii nu au veşti bune nici pentru următoarele două luni – ultima prognoză agrometeo, arată că în august şi septembrie va ploua puţin.
În aceste condiţii, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a pregătit un ordin prin care să poată fi redus impozitul perceput din activităţi agricole, dacă seceta a afectat peste 30 la sută veniturile calculate pe baza normelor
Temperaturi extreme în aproape toată țara!
În București, mâine se vor înregistra 38 de grade la umbră, iar indicele de confort termic va depăși pragul critic.
Din acest motiv meteorologii au emis o avertizare Cod Portocaliu de caniculă pentru zona Capitalei.
ANM anunță că vremea se va menține caniculară și în zilele următoare, în Oltenia și Muntenia, dar și în cea mai mare parte a Moldovei și Dobrogei.
În regiunile vestice, nordice şi centrale instabilitatea atmosferică va fi accentuată, iar temperaturile vor scădea usor.
Oamenii sunt sfătuiți să evite, pe cât posibil, expunerea prelungită la soare, între orele 11 și 18 .
De asemenea, in perioadele caniculare, este recomandat consumul de lichide, fără a aștepta să apară senzația de sete.
Medicii mai spun că trebuie să consumăm, în fiecare zi, cât mai multe fructe și legume proaspete.
Dacă este obligatoriu să ieșim din casă la orele amiezii, trebuie să purtăm pălării de soare și haine lejere, din fibre naturale, în culori deschise.
Temperaturile mari afectează și plantele, dar și animalele, nu numai oamenii.
Agricultorii au anunțat că seceta a calamitat multe culturi din întreaga țară.
În timp ce Ministerul Agriculturii ia în calcul acordarea unor facilități pentru fermieri, Patriarhia Română îndeamnă la rugăciuni pentru ploaie.
Preoții și credincioșii sunt sfătuiți să se roage pentru „ploi liniștite, aducătoare de rod bogat, folositoare oamenilor și viețuitoarelor”.
Reprezentanții Patriarhiei Române spun că trebuie să avem încredere că Dumnezeu va răspunde rugăciunilor noastre.
Creștinii ortodocși prăznuiesc astăzi Adormirea Sfintei Ana, mama Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.
Producţia de miere s-a redus la jumătate, din cauza lipsei de precipitaţii în vestul ţării şi a ploilor excesive din sud.
Consecinţele nu au întârziat să apară.
Preţul mierii a urcat deja cu 10-15 procente, a declarat preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, Ioan Fetea.
Apicultorii îşi pun mari speranţe în Târgul Naţional al Mierii, organizat de vineri până duminică, pe Platforma Apicolă Băneasa.
Aici vor veni producători din zonele în care s-au realizat producţii de miere în acest an.
România produce, în medie, 20.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa anul trecut.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
