NATO va desfășura forțe suplimentare în Kosovo

Publicat de Gabriel Stan, 6 iunie 2023, 12:03

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Alianța Nord-Atlantică a anunțat că va desfășura forțe suplimentare în Kosovo, ca răspuns la confruntările cu protestatarii sârbi, care au dus la rănirea a circa 50 de localnici și 30 de militari KFOR.

NATO a ordonat desfășurarea forțelor operaționale de rezervă pentru Balcanii de Vest. Acestea au la dispoziție şapte zile pentru dislocare, a comunicat Comandamentul Forțelor Întrunite ale NATO din Napoli.

Oficialii aliați au mai transmis că suplimentarea forțelor este o măsură pentru a se asigura că misiunea NATO de menținere a păcii în Kosovo – KFOR – are capabilitățile necesare pentru a menține securitatea.

11 militari italieni și 19 maghiari au fost răniți de dispozitive incendiare explozive improvizate și cu arme de foc, însă fără ca viața să le fie pusă în pericol.

Tensiunile au cuprins Kosovo după ce sârbii, majoritari în nordul provinciei, au boicotat ultimele alegeri locale, iar primari de etnie albaneză au venit împreună cu poliția kosovară să fie instalaţi pe funcții, chiar dacă prezența la vot a fost de sub cinci procente. În acest moment, trupele aliate dislocate în Kosovo numără aproximativ 3.800 de militari, dintre care 65 sunt români.

Jens Stoltenberg: NATO este pregătită să apere România!

Publicat de Gabriel Stan, 31 octombrie 2022, 15:17

Adrian Gâtman (realizator rubrică): NATO este pregătită să apere România și pe toți ceilalți aliați, este mesajul transmis de la Bruxelles de secretarul general, Jens Stoltenberg, la finalul întâlnirii cu prim-ministrul român, Nicolae Ciucă.

Cei doi oficiali au discutat la cartierul general al NATO despre situația de securitate în regiunea Mării Negre și despre forțele care asigură apărarea în flancul estic al Alianței. Jens Stoltenberg a apreciat contribuția României la securitatea aliată.

Jens Stoltenberg: România este un aliat de mare valoare și apreciez contribuția dumneavoastră importantă prin care asiguraţi securitatea în aceste vremuri.

Aceste dislocări transmit un mesaj clar: NATO este gata să apere România și orice alt aliat. Astăzi am discutat despre situația de la Marea Neagră regiune care este importantă pentru NATO din punct de vedere strategic.

Adrian Gâtman (realizator rubrică): Premierul Nicolae Ciucă a dat asigurări că țara noastră își va respecta angajamentele în cadrul Alianței Nord-Atlantice.

Nicolae Ciucă: Având în vedere dinamica ridicată a acestor evoluții, cât și impredictibilitatea comportamentului Rusiei, am accentuat necesitatea ca NATO să monitorizeze atent în continuare situația de la Marea Neagră.

Mircea Geoană: Anul viitor vom avea noua generație de planificare militară NATO, de apărare și descurajare pentru întreg spațiul euroatlantic. Mă bucur foarte mult că pentru ţara mea, România, avem astăzi garanții de securitate autentice, cum nu am avut niciodată în istorie

Publicat de Gabriel Stan, 1 august 2022, 11:18

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, s-a întâlnit miercuri, la Târgu Mureș, cu reprezentanții conducerii Comandamentului Forțelor pentru Operații Speciale și cu operatori din Batalionul 51 Operații Speciale din localitate.

Mircea Geoană a fost însoțit de șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu. Discuțiile s-au axat pe capabilitățile Forțelor pentru Operații Speciale în actualul context de securitate.

Au fost, de asemenea, prezentate standuri cu armament, echipamente și tehnică militară și un scurt moment tactic,specific Forțelor pentru Operații Speciale. La finalul vizitei, secretarul general al NATO, Mircea Geoană, a avut și o scurtă întâlnire cu presa.

Mircea Geoană: Am răspuns cu mare bucurie invitației șefului Apărării, domnul general Petrescu ,și a conducerii Comandamentului Forțelor Speciale de la Târgu Mureș pentru a vizita această unitate de elită a Armatei Române și a Alianței Nord-Atlantice. Ați văzut cu toții profesioniști desăvârșiți români, portughezi, britanici, americani, francezi.

Este pe scară mai redusă spiritul și rațiunea de a exista a Alianței Nord-Atlantice, unul pentru toți și toți pentru unul. Evident, când vizitezi o unitate de un astfel de specific, care sunt în toate armatele de pe planetă și cu atât mai mult în armatele NATO, topul de excelență, sofisticarea riscul și profesionalismul pe care le necesită pentru a putea să operezi operații speciale.

Vedem tot mai multe integrarea domeniilor terestru, naval, aerian, spațial și cibernetic. De asemenea, sunt foarte încurajat de modul în care acest comandament de elită anticipează schimbările care urmează să se producă în continuare pe flancul estic, în contextul de securitate cunoscut prin războiul declanșat de Rusia. Salut, de asemenea, colaborarea la nivel multiregional.

Acest corp de elită are relații privilegiate și conduce anumite operațiuni specifice în regiunea noastră, iar în logica de apărare și descurajare pe flancul estic, inclusiv în România, acest vârf de lance reprezintă un punct de sprijin esențial pentru credibilitatea și eficacitatea apărării noastre aliate și sper ca mulți tineri și tinere să fie atraşi către o profesie de elită, care este plină de riscuri, dar este și plină de provocări interesante.

Sunt îmbărbătat văzând acest spirit național, acest spirit patriotic, acest spirit aliat traversând generațiile și traversând specializările militare, fie că sunt Ministerul Apărării, că sunt Ministerul de Interne, că sunt serviciile de informații și încă o dată, aicea, la Comandamentul Forțelor Speciale văd acest element multinațional, mă bucură enorm de mult.

Chiar am întâlnit un militar portughez, care vorbea într-o românească perfectă, cu uşor accent moldovenesc şi îmi spune: „Domnule secretar general adjunct, eu sunt militar portughez, dar sunt din Moldova, am plecat în Portugalia și acuma sunt militar NATO la Târgu Mureș”. Mi se pare o poveste plină de tâlc.

Anca Făgăraș (reporter): Pe lângă amănuntele legate de întâlnirea cu operatorii pentru operații speciale din Târgu Mureș, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a răspuns și altor întrebări ale ziariștilor prezenți legate de situația actuală de securitate, dar și despre cum vede actuala desfășurare a războiului din Ucraina.

Mircea Geoană: Summitul de la Madrid a luat decizii istorice cu privire la modificarea profundă a modului în care imaginăm apărarea și descurajarea. De la prezența avansată trecem la apărarea avansată.

Anul viitor vom avea noua generație de planificare militară NATO, care devine operațională – planul de apărare și descurajare pentru întreg spațiul euroatlantic. Vom avea în România și în Polonia și pe flancul estic această dimensiune holistică, dacă vreți, a apărării, inclusiv echipamente prepoziționate, elemente legate asset-uri spațiale, asalturi cibernetice. Deci este o altă generaţie a modului în care imaginăm apărarea şi descurajarea şi mă bucur foarte mult că pentru ţara mea, România, avem astăzi garanții de securitate autentice, cum nu a avut țara aceasta niciodată în istoria noastră.

Noi am făcut mod deliberat o diviziune a muncii între NATO, ca organizație, și care susține Ucraina și la Madrid liderii noștri au aprobat un nou pachet cuprinzător de asistență pentru Ucraina, dar non-letal, ceea ce înseamnă pregătire, drone, comunicații, combaterea dezinformării, care este masivă, protecție împotriva atacurilor cibernetice și, foarte important, pregătirea tranziției la echipamente din era postsovietică pentru armata ucraineană.

Sunt lucrurile pe care NATO le va face. Dar în mod deliberat, pentru a evita un risc de escaladare al unui război deja complicat între Ucraina și Rusia, între Rusia și Ucraina, un război între NATO și Rusia, aliații au decis ca NATO să facă lucrurile care sunt non-letale, care nu sunt direct implicate într-un conflict de natură militară, iar aliții, în mod național, individual, împreună cu partenerii, să facă acest efort de a sprijini cu echipamente militare adecvate acestui moment al războiului partenerii din Ucraina.

Mi se pare și ni se pare, la nivelul conducerii NATO, că este o diviziune corectă a muncii. NATO ajută ca organizație Ucraina, iar NATO, ca ecosistem de alianță, ajută de asemenea Ucraina și vom continua să ajutăm pentru că merită, este și interesul nostru și credem că bravura și sacrificiul ucrainenilor vor primi din partea noastră sprijin militar, financiar, economic, moral, politic, așa cum se întâmplă de-o manieră ireproșabilă în acest moment.

Armata Federației Ruse este în continuare o armată de tip postsovietic, cu tot ce înseamnă echipamente, comandă și control, doctrina militară și filozofie militară, în timp ce armata ucraineană, cu sprijinul nostru, după 2014, după invazia şi anexarea ilegală a Crimeii, este o armată modernă, de tip occidental, de tip NATO, de unde şi diferenţa de calitate a modului în care execută operaţii de război cele două părţi.

Asta nu înseamnă că Federaţia Rusă nu are în continuare capabilităţi importante, nu are în continuare elemente care să fie preocupante pentru Ucraina şi pentru noi. Dar dacă ne uităm la modul în care cele două tipuri de sisteme militare funcţionează, Ucraina este mult mai agilă, este mult mai suplă, este mult mai adaptată războiului modern.

Şi mai este un lucru care depăşeşte tipul de armament, tipul de muniţie, cât de precis loveşte artileria unei părţi sau a celeilalte părţi: este elementul intangibil al moralului trupelor şi al moralului populaţiei şi într-un fel îţi aperi ţara şi te lupţi pentru ţara ta şi într-un alt fel te duci într-o aventură militară într-o ţară în care nu înţelegi de ce ai fost trimis acolo.

Deci diferenţa de moral al trupelor ruseşti şi al celor ucrainene este absolut zdrobitoare în favoarea ucrainenilor. Dar asta nu înseamnă că războiul nu este complicat, că nu este de durată şi c nu vedem deocamdată elemente politice care să indice terminarea prea rapidă, aşa cum ne-am dori, a acestui război.

Întrevederi ale comandantului Comandamentului Maritim Aliat, la sediul MApN

Publicat de Gabriel Stan, 27 iulie 2021, 11:39

Sonia Raicu (realizator rubrică): Ministrul apărării naţionale, Nicolae Ionel Ciucă, şi şeful Statului Major al Apărării, gen.lt. Daniel Petrescu, s-au întâlnit joi, 22 iulie, la Bucureşti, cu viceamiralul Keith Blount, comandantul Comandamentului Maritim Aliat, iar discuţiile s-au centrat pe evoluţiile recente din mediul regional şi internaţional de securitate şi pe demersurile de consolidare a posturii aliate de descurajare şi apărare pe flancul estic.

Viceamiralul Keith Blount s-a mai întâlnit cu secretarul de stat pentru Politica de Apărare Planificare şi Relaţii Internaţionale, Simona Cojocaru, cu şeful Statului Major al Forţelor Navale, contraamiralul Mihai Panait, dar şi cu alţi comandanţi din Forţele Navale.

Măsurile Uniunii Europene de combatere a terorismului

Publicat de Camelia Teodosiu, 6 mai 2019, 13:49

Combaterea terorismului necesită abordarea unor chestiuni precum luptătorii străini, controalele la frontieră, reducerea finanțării

Deficienţe şi disfuncţionalităţi privind măsurile împotriva terorismului

Publicat de Camelia Teodosiu, 5 aprilie 2018, 08:56 / actualizat: 11 aprilie 2018, 9:18

La nivelul  Parlamentului European a fost înfiinţată, anul trecut, o comisie specială care are ca obiectiv combaterea terorismului şi care a evaluat dimensiunea amenințării teroriste pe teritoriul European, subliniind posibilele erori, deficiențe și disfuncționalități privind măsurile împotriva terorismului.

Principalele  elemente pe care s-a concentrat această Comisie specială, sunt:

• implementarea măsurilor de gestionare a granițelor externe
• deficiențele în schimbul de informații juridice, de aplicare a legii și intelligence între statele member
• interoperabilitatea bazelor de date europene pentru schimbul de date
• interoperabilitatea bazelor de date europene pentru schimbul de date
• impactul legislației europene anti-teroriste
• spălarea banilor și finanțarea terorismului, inclusiv legăturile cu crima organizată
• practicile eficiente pentru protejarea țintelor ușoare și a infrastructurii critice, cum ar fi aeroporturile și gările

Această Comisie trebuie să elaboreze un raport cu propuneri de corectare a deficienţelor existente în funcţionarea organismelor de luptă împotriva terorismului, ne declară Doru-Claudian Frunzulică singurul deputatul român şi unul din cei 30 de membri ai Comisiei de luptă împotriva terorismului.

“Această Comisie privind terorismul a fost înfiinţată în Parlamentul European în primul rând pentru a scoate în evidenţă deficienţele  care au existat şi există a ora actuală în funcţionarea unor organisme europene. Sunt deficienţe practice şi legislative. Am început un program de audieri, cu factori responsabili, la nivel european şi la nivel naţional, cu vizite  la anumite instituţii importante de luptă împotriva terorismului. Anul trecut s-a  înfiinţat un departament antirerorist în cadrul Europol-ului, la Haga. Dar de ce ţările membre nu colaborează în materie de servicii secrete? La ora actuală, doar 5 ţări din 27 schimbă permanent informaţii legate de securitate şi România este una dintre ele. De ce celelalte 22 de ţări nu schimbă informaţii? Mai ales în chestii atât de grave? Mai mult ca niciodată, este nevoie de colaborare între agenţiile de informaţii. În acelaşi timp, foarte importantă este partea juridică a lucrurilor – colaborarea numai cu Europolul şi cu Eurojust privind informaţii referitoare la infracţionalităţi grave, criminalitate organizată, trafic de droguri, trafic de persoane, în afară de terorism…, toate aceste probleme cu care, la ora actuală, Uniunea Europeană se confruntă.  Gestionarea frontierelor externe a fost o mare problemă care trebuie, de asemenea, rezolvată de către Uniunea Europeană. Sunt atât de multe deficienţe în colectarea, de exemplu, şi în utilizarea informaţiilor. Uniunea Europeană a luat hotărârea de întărire a capacităţilor de securitate şi apărare europene.”

Europa nu ar trebui să îi ajute pe dictatori să își spioneze cetățenii

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 ianuarie 2018, 14:18

Controalele pentru exporturile UE ar trebui extinse la instrumentele de supraveghere cibernetică pentru a evita încălcarea drepturilor omului, au spus deputații în votul de miercuri.

Astfel a fost adoptată poziția de negociere a PE cu miniștrii UE.

UE își actualizează în prezent regulile privind controlul exporturilor de echipamente cu dublă utilizare pentru a ține pasul cu noile tehnologii și a preveni spionarea de către regimurile totalitare a propriilor cetățeni cu ajutorul produselor europene.

Bunurile și tehnologiile create pentru a fi utilizate în circumstanțe de pace, civile, dar care pot fi utilizate și pentru arme de distrugere în masă sau atacuri teroriste fac deja subiectul unui regim de control a exporturilor UE. Noile reguli ar putea adăuga unele instrumente de supraveghere cibernetică pe lista echipamentelor care trebuie aprobate de autoritățile naționale înainte de a fi exportate. Printre acestea se numără echipamente pentru interceptarea telefoanelor mobile, accesarea computerelor, spargerea parolelor sau identificarea utilizatorilor de internet, astfel de echipamente cu utilizare dublă fiind utilizate pe scară largă pentru a oprima civilii, opoziția politică și activiștii din întreaga lume.

Deputații vor să protejeze drepturile omului mai mult și creează un sistem care poate să se adapteze mai ușor noilor tehnologii.

Printre sugestiile lor principale se numără:

• protejarea mai puternică a dreptului la viață privată, a datelor și a libertății de reuniune, prin adăugarea unor criterii clare și definiții în textul legislativ

• exportatorii de produse nelistate în noua lege, dar care ar putea fi folosite pentru încălcarea drepturilor omului, trebuie să se asigure că bunurile lor nu vor ajunge la cine nu trebuie, prin respectarea liniilor directoare OECD

• Comisia trebuie să publice un document înainte de intrarea în vigoare a noilor reguli pentru companiile UE care să știe ce pot și ce nu pot face

• noile riscuri și tehnologii trebuie incluse rapid în legislație

• crearea unui cadru propice între statele membre prin, de exemplu, introducerea unor amenzi similare pentru nerespectarea legii, precum și o mai mare transparență a deciziilor autorităților naționale privind controlul exporturilor

• eliminarea tehnologiilor de criptare de pe lista produselor de supraveghere cibernetică, ele fiind vitale pentru auto-apărarea activiștilor în domeniul drepturilor omului

Noile reguli au fost votate cu 571 de voturi pentru la 29 împotrivă și 29 de abțineri

Citat

Raportorul Parlamentului, Klaus Buchner (Verzi/ALE, DE) a spus: “ Dictatorii își spionează cetățenii folosind sistemele de supraveghere cibernetică ale UE. Acest lucru trebuie să înceteze. UE nu poate să contribuie la suferința unor curajoși apărători ai drepturilor omului, care își riscă adesea viața pentru libertate și democrație. Activitățile comerciale trebuie să asigure securitatea, stabilitatea, respectarea drepturilor omului în lume. Suntem hotărâți să eliminăm, aceste lacune periculoase în ceea ce privește exportul echipamentelor cu utilizare dublă și cerem statelor membre să procedeze în același mod”

Ce urmează

Deputații au adoptat acum poziția de negociere a Parlamentului. Discuțiile pot începe îndată ce statele membre își vor fi adoptat poziția lor de negociere.

Unitatea militară de la MIHAIL KOGĂLNICEANU ar putea deveni bază PERMANENTĂ pentru trupele americane

Publicat de adinaiftime, 15 octombrie 2017, 19:00

În contextul evoluţiei complicate a securităţii din regiunea Mării Negre, ca urmare a agresivităţii Federaţiei Ruse, relevanţa strategică a României capătă valenţe din ce în ce mai mari în cadrul NATO.

Trupele aliate vor fi mult mai prezente, cu militari şi tehnică, pentru consolidarea Flancului Estic, ameninţat de comportamentul impredictibil din punct de vedere militar al Moscovei. „Având în vedere informaţiile pe care le am privind extinderea prezenţei militare americane în România, la Baza «Mihail Kogălniceanu», dar şi în alte zone, am adresat Comandamentului Statelor Unite în Europa (USEUCOM) o întrebare în legătură cu dezvoltările militare din România şi întreg Flancul Estic“, scrie analistul militar Radu Tudor, pe blogul personal.

În răspunsul adresat de USEUCOM jurnalistului român, se arată că facilitatea de la Mihail Kogălniceanu, din judeţul Constanţa are mari şanse să devină bază militară permanentă pentru militarii americani şi nu doar punct de tranzit, cum este în prezent. Tot din informaţiile obţinute de Radu Tudor reiese că Pentagonul are în plan investiţii de 40-50 de milioane de dolari pentru modernizarea bazei de la Mihail Kogălniceanu.

Executat de Securitate, descoperit în toamna lui 2017

Publicat de adinaiftime, 27 septembrie 2017, 10:00

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), finalizează marți, 26 septembrie 2017, o acțiune de investigații arheologice pe teritoriul comunei Bistra din județul Alba.

Acțiunea are ca scop deshumarea și recuperarea rămășițelor pământești ale lui Andreșel Ioan, executat de Securitate prin împușcare în ziua de 16 august 1950, la locul numit ”Poarta între Căi”, la 11,5 km de centrul comunei Bistra. Altitudinea locului este de 1219 metri.

Cooperare polițienească România – Franța

Publicat de adinaiftime, 3 septembrie 2017, 10:00

50 de polițiști români au desfășurat, în acest an, misiuni pe teritoriul Franței. Scopul misiunilor îl constituie acordarea de sprijin şi asistenţă directă autorităţilor de resort franceze, în asigurarea securităţii zonelor cu afluenţă turistică sezonieră, dar și facilitarea schimbului de date și informații.

La data de 31 august a.c., 17 de poliţişti români s-au întors din misiune din Franţa, unde au fost angrenaţi în misiuni de patrulare, pe perioada sezonului estival, când în zonele marilor obiective turistice din Paris s-a înregistrat un aflux mare de turişti.

Fiind cea de-a douăsprezecea misiune de acest gen, autorităţile franceze s-au arătat foarte mulţumite de rezultatele marcante obţinute cu sprijinul poliţiştilor români.

În acest an, poliţiştii români au plecat în misiuni operative în Franţa, în cadrul a două misiuni de patrulare. În misiunea din perioada sezonului de iarnă 2016 – 2017 au participat 19 poliţişti, iar în misiunea din perioada sezonului estival 2017 (3 iulie – 31 august), au participat 17 poliţişti.

De asemenea, în cadrul unei misiuni de suport operativ au participat 14 poliţişti, dintre care 12 detaşaţi pe lângă serviciile Poliţiei din Paris şi doi poliţişti detaşaţi pe lângă Jandarmeria Franceză.

Dispozitivul permanent sprijină autorităţile franceze în schimbul de mesaje operative și verificări, în cadrul acţiunilor derulate de autorităţile franceze şi mijlocesc comunicării cu cetăţenii români bănuiţi de comiterea de infracţiuni sau victime ale infracţiunilor.

Aportul poliţiştilor ce acţionează în calitate de specialişti suport operativ este important, serviciile de poliţie şi jandarmerie franceze apreciind activitatea poliţiştilor români şi implicarea acestora în soluţionarea unor importante dosare penale.

Poliţiştii care participă la misiuni au experienţă în structurile operative ale Poliţiei Române şi au parcurs un proces de selecţie care a constat în verificarea cunoştinţelor teoretice legislative, a nivelului de cunoaştere a limbii ţării în care vor desfăşura misiunea, dar şi a îndeplinirii la standarde europene a activităţilor specifice muncii de poliţie.

În prezent, în Franţa, desfăşoară activităţi operative 13 poliţişti.
Acţiunile se desfăşoară la solicitarea partenerilor din Franța, ca urmare a bunei cooperări poliţieneşti, precum şi a Aranjamentului administrativ dintre Ministerul Afacerilor Interne din România şi Ministrul de Interne din Republica Franceză.

Apar informații îngrijorătoare privind atacul terorist de la Manchester Arena

Publicat de Mihaela Costache, 13 iunie 2017, 12:00

Atacul terorist de la Manchester Arena din Marea Britanie a fost plănuit în decembrie 2016, susţin oficiali din Libia!

Oficiali din serviciile de securitate ale guvernului libian sprijinit de ONU au declarat pentru BBC că atacul sinucigaş cu bombă care a avut loc pe 22 mai la Manchester Arena în Marea Britanie ar fi fost plănuit anul trecut, în luna decembrie.

Oficialii libieni au precizat că atacatorul Salman Abedi se afla de o lună sub observaţia serviciilor de securitate din Libia, înainte de a se întoarce în Marea Britanie, subliniază corespondenţii BBC.

Atacul terorist de la Manchester Arena din 22 mai s-a soldat cu 22 de morți, printre care șapte copii, și 116 răniți.
Atacul a fost revendicat de gruparea jihadistă Statul Islamic.

Botoşani: Un tânăr despre care se presupune că a fost otrăvit de fosta Securitate, deshumat după 32 de ani

Publicat de Mihaela Costache, 17 mai 2017, 12:30

Un tânăr din municipiul Botoşani care a decedat la 13 februarie 1985 şi despre care se presupune că ar fi fost otrăvit sau iradiat de fosta Securitate a fost astăzi (miercuri) deshumat, cazul fiind anchetat de Parchetul Militar Iaşi în comun cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

Mugur Iulian Călinescu a fost dezgropat din Cimitirul Pacea din municipiul Botoşani, rămăşiţele acestuia fiind ridicate de anchetatori în vederea expertizării.

Potrivit reprezentanţilor IICCMER, Călinescu, care era elev în clasa a XI-a, ar fi fost torturat de Securitate după ce a scris mesaje anticomuniste în mai multe locuri publice din municipiul Botoşani.

‘A avut foarte mult de suferit de pe urma anchetelor Securităţii. Bănuiala noastră este că în cursul acestor anchete, bănuială pe care am preluat-o de la mama sa, a fost otrăvit, poate chiar iradiat, pentru că Securitatea şi regimul comunist nu puteau tolera ca un asemenea exemplu pe care el îl dăduse, de împotrivire la politica regimului, să fie luat în seamă şi de ceilalţi români. Mugur Călinescu este, în opinia mea, un mare erou, şi cred că preşedintele României, măcar acum, ar trebui să ia în considerare decorarea sa post-mortem, pentru că efectiv ceea ce a făcut Mugur Călinescu este un act de curaj, un act de excepţie în întreg spaţiul comunismului, nu doar în România‘, a afirmat Marius Oprea, expert în cadrul IICCMER.

El a mai spus că ancheta ar putea dura aproximativ o lună, iar apoi, în cazul în care se confirmă că Mugur Iulian Călinescu a murit otrăvit sau iradiat, procurorii Parchetului Militar Iaşi vor începe urmărirea penală a celor care l-au anchetat.

Deshumarea lui Mugur Iulian Călinescu a avut loc în prezenţa familiei şi a unui preot, care a oficiat o slujbă de pomenire.

‘Din ’84 sunt preot aici în oraş, dar până acum, nu am auzit de aşa ceva. Ştiam de tânărul iulian Mugur că a decedat în 1985, dar nu ştiam care este cauza. Suntem şi noi de acord. Nu avem nicio problemă. Şi Biserica vrea să afle ce s-a întâmplat cu acest tânăr, de ce a murit aşa de tânăr’, a afirmat preotul Gheorghe Andrieşescu.

Mama lui Mugur Iulian Călinescu a făcut, timp de peste 20 de ani, demersuri pentru a afla adevărul despre moartea fiului său, însă a decedat în urmă cu un an. (Agerpres/ FOTO botosaninews.ro)

Securitatea bancară din România este în pericol

Publicat de Mihaela Costache, 13 august 2015, 09:20

Un virus a fost conceput pentru a ataca exclusiv 12 bănci din țara noastră.

Specialiștii recomandă instituţiilor de credit să-şi informeze clienţii şi să colaboreze cât mai bine cu furnizorii de securitate antifraudă.

Noul program are potenţialul de a deveni cel mai prolific troian care atacă bănci în România, detronând Dridex, responsabil de peste 80% din atacurile din acest an, avertizează specialiștii IBM.

Băncile din țara noastră sunt sfătuite să ceară clienţilor să raporteze email-urile suspecte.

Comisia Europeană modernizează procedurile vamale UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 august 2015, 09:15

Atunci când vorbim despre serviciile vamale deschidem discuţia despre comerţ, securitate şi siguranţă, dar şi despre cooperare între autorităţile vamale şi operatorii economici. Serviciile vamale joacă un rol central în protejarea granițelor externe ale UE, dar şi în facilitarea comerțului intracomunitar. Ele acoperă 16% din comerțul mondial, adică peste două miliarde de tone de mărfuri pe an.

Iată ce spune Pierre Moscovici, comisarul european pentru afaceri economice și impozitare vamală: „Un sistem vamal modern și eficient din punctul de vedere al costurilor facilitează creșterea comerțului și afacerile internaționale. De asemenea, joacă un rol vital în apărarea siguranței și securității cetățenilor europeni și în protejarea intereselor statelor membre.”

Actul adoptat de Comisia Europeană acoperă o arie largă de activități vamale, de la simplificări ale regimul vamal, la reguli mai clare şi consolidarea măsurilor împotriva comerțului cu bunuri ilicite sau produse interzise.

De 12 ani, Comisia Europeană și statele membre lucrează împreună pentru a garanta că bunurile de consum comercializate pe piețele europene sunt sigure. Se utilizeză Sistemul de alertă rapidă pentru produse nealimentare periculoase, treizeci și una de țări europene fiind prezente în acest sistem.

Věra Jourová, comisarul european pentru consumatori:

”Datorită sistemului de alertă rapidă, UE îşi protejează consumatorii într-un mod eficient. În fiecare zi, CE primeşte informaţii de la autorităţile naţionale despre produsele periculoase pe care le găsesc pe piaţa internă. Informaţia este distribuită în toată Uniunea Europeană astfel încât fiecare stat membru poate să verifice dacă produsele periculoase sunt dechise consumului. De asemenea, notificările sunt publicate pe site-ul nostru, astfel încât consumatorii şi firmele să poată verifica dacă produsele pe care le-au cumpărat sunt sigure. Anul trecut, am avut aproape 2500 de notificări, jucăriile fiind printre produsele cele mai periculoase. De aceea, conlucrăm în acest sistem de alertă rapidă şi desfăşurăm campanii de informare privind siguranţa produselor pentru copii.

Am observat, de asemenea, o creştere a reclamaţiilor privind produselor vândute online. Suntem implicaţi în luare unor măsuri mai stricte şi impunerea de noi reguli privind comerţul electronic.”

Sistemul de alertă rapidă garantează faptul că informațiile despre produsele nealimentare periculoase retrase de pe piață circulă rapid între statele membre și Comisia Europeană. Astfel, sunt posibile măsuri urgente: oprirea vânzărilor, retragerea sau refuzarea importurilor de către autoritățile vamale şi, bineînţeles, informarea consumatorilor.

Legislația în domeniul vamal este decisă la nivelul UE, în timp ce punerea ei în aplicare revine, în primul rând, statelor membre.