Publicat de Gabriel Stan,
18 noiembrie 2024, 15:45
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Statul Major al Apărării a împlinit pe 12 noiembrie 165 de ani de la înființare. Cu acest prilej, drapelul său de luptă a fost decorat de către președintele României cu Ordinul Național ”Steaua României” în grad de Comandor, cu însemn de pace pentru militari.
La ceremonia militară desfășurată la sediul instituției, șeful Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a arătat că situația internațională de securitate este una diferită astăzi, ca urmare a acțiunilor Federației Ruse, iar Armata română s-a adaptat la noile realități: Indicatorii situației actuală de securitate ne avertizează că pacea nu mai este o certitudine pe continentul european. La nivelul regiunii Mării Negre, zonă de interes strategic a NATO, avem o situație de criză în domeniul apărării.
Armata României și-a reconfigurat arhitectura defensivă, au fost adoptate procedurile, s-a recalibrat capacitatea de reacție a forțelor și s-au consolidat structurile destinate serviciului permanent de luptă, Poliției aeriene și întărirea vigilenţei.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Aniversare și la Colegiul Național Militar „Ștefan cel Mare” de la Câmpulung Moldovenesc. Instituția liceală de învățământ militar împlinește, pe 25 noiembrie, 100 de ani de la înființare. Momentul a fost marcat, joi, printr-o ceremonie militară.
Sorina Vrânceanu (realizator rubrică): Ministrul apărării și șeful statului major al armatei luxemburgheze au vizitat, luni, contingentul de militari al acestei țări aflat în grupul de luptă NATO găzduit de țara noastră.
În Centrul Național de Instruire de la Cincu, județul Brașov ei s-au întâlnit cu omologii din România ministrul Angel Tîlvăr și generalul Gheorghiță Vlad, alături de care au discutat despre situația de securitate din regiune, a Mării Negre și a Balcanilor de Vest și au făcut o analiză a stadiului relațiilor bilaterale de cooperare în domeniul militar.
Ministrul apărării, Angel Tîlvăr:Discuțiile au avut în vedere utilizarea centrului F-16, un alt succes al României, fiind singurul loc din Europa unde există un astfel de centru. Apoi, elementele de cyber defence, în care Luxemburg are o experiență pe care o poate împărtăși și cu noi.
Conceptul de apărare colectivă, suntem atenți și implicați în ceea ce înseamnă Balcanii de Vest, dar și în ceea ce privește țări vulnerabile la comportamentul Rusiei, mă refer aici la Republica Moldova.
Șeful statului major al apărării, generalul Gheorghiță Vlad, s-a întâlnit în această săptămână, la sediul batalionului 22 în Fanterie din Caracal și cu omologul portughez, generalul José Nunes da Fonseca.
Portugalia are dislocați în țara noastră, în sistem rotațional, începând din luna aprilie a anului 2022, circa 200 de militari în cadrul Brigăzii Multinaționale Sud-Est.
Îl ascultăm pe șeful apărării, General Gheorghiță Vlad, cu o declarație acordată pentru Jurnal Militar: Avem un plan de cooperare bilateral foarte bun cu armata portugheză. Au fost camarazii noștri de la începutul construcției tuturor structurilor multinaționale. Ne perfecționăm împreună, ne pregătim împreună, suntem interoperabili 100% în toate activitățile în care ne-am implicat.
Am avut acest sentiment că suntem camarazi, că suntem pe deplin compatibili și putem să desfășurăm misiuni de luptă, împreună.
Daniel Petrescu: Deciziile de la summitul de la Vilnius au demonstrate soliditatea legăturii transatlantice și unitatea aliată. Este foarte important pentru noi că s-au adoptat noi planuri de apărare ale NATO
Săptămâna trecută a avut loc Summitul de la Vilnius, una dintre cele mai importante summituri din ultimii ani, având în vedere faptul că Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei se cronicizează, iar implicațiile pentru România sunt foarte serioase având în vedere că suntem la granița de Est a NATO.
Cristian Dumitrașcu a realizat în exclusivitate pentru Jurnal Militar un scurt interviu cu Șeful Apărării, generalul Daniel Petrescu, la încheierea summitului de marți și miercuri.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general, bună dimineața, bine ați revenit la radio!
Daniel Petrescu:Bună dimineața! Mulțumesc pentru invitație și îi salut și pe radioascultători.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): O ocazie foarte bună pentru această revenire, pentru că Summitul de la Vilnius a fost unul dintre cele mai importante summituri din ultimii ani și am vrea să aflăm care au fost principalele decizii din punctul nostru de vedere, pentru că au fost comentate multe alte lucruri din punct de vedere politico-militar, relația Statelor Unite cu Ucraina.
Pe noi ne interesează principalele decizii ne privesc pe noi și care privesc Armata Română.
Daniel Petrescu:A fost într-adevăr o săptămână plină. Am avut ocazia și onoarea să participi nu numai la Summitul de la Vilnius, dar să și folosesc această oportunitate, faptul că mă aflam în Lituania, și să vizitez detașamentul nostru de forțe aeriene care execută acolo poliție aeriană. Referitor la summit, am mai participat pe parcursul mandatului meu la Summitul de la Madrid și la Summitul de la Londra.
De fiecare dată, pot să vă spun că pleci cu un sentiment foarte puternic referitor la soliditatea articolului 5 și la solidaritatea relației transatlantice și cu sentimentul că s-au luat decizii importante care vor influența modul în care este asigurată securitatea Alianței pentru următoarea perioadă.
Deciziile de la Summitul de la Vilnius au demonstrat, după părerea mea, în primul rând, soliditatea legăturii transatlantice și unitatea aliată. În ceea ce ne privește, ne-au interesat foarte mult postura de descurajare și apărare aliată, și aici este foarte important pentru noi că s-au adoptat noi planuri de apărare ale NATO.
Pentru orice amenințare de securitate care ar viza și țara noastră, alianța are un răspuns pe măsură pregătit și suntem parte la acest răspuns pe care alianța poate să îl dea. Există, de asemenea, un cadru foarte bun pentru creșterea grupurilor de luptă dislocate la flancul estic, și aici este cuprins și grupul de luptă din România, în care Franța este națiune-cadru, poate crește la nivel de brigadă prin forțe de întărire, dar și prin prepoziționarea unor echipamente.
Ați văzut și anunțul Spaniei privind participarea cu forțe la grupul de luptă din România. De asemenea, au fost discuții și decizii importante referitor la stabilirea unui nivel minim de 2% din Produsul Intern Brut pentru cheltuielile de Apărare în fiecare dintre statele NATO.
Este un nivel pe care noi l-am îndeplinit de câțiva ani, iar începând cu acest an avem 2,5% din PIB alocați pentru Apărare, din care peste 30%, și aici este un procent important, asigurăm pentru achiziția de noi echipamente pentru Armata României.
Este și un bun prilej de a dezvolta relația cu industria de apărare și capacitatea industriei de apărare de a asigura ceea ce este necesar pentru construcția capabilităților armatei. Am anunțat noi, alături de Bulgaria, la acest summit, constituirea unui comandament regional dedicat forțelor speciale – lucrăm la implementarea acestei decizii și, de asemenea, mie mi se pare foarte important și faptul că Marea Neagră a avut un capitol special dedicat în comunicatul summitului, în special ceea ce se referă la monitorizarea, evaluarea mediului de securitate din regiunea Mării Negre.
Mai sunt decizii și referitoare la reziliența aliată, și la modul de acțiune, și la evoluțiile viitoare.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Pentru că ați vorbit despre Marea Neagră, este cumva o situație debalansată între Baltică și Marea Neagră? – pentru că acum a fost comunicat acest termen de ‘lac NATO’ deja, Marea Baltică. Aici sunt mai multe probleme la noi și dacă se vizează un plan regional pentru zona Mării Negre?
Daniel Petrescu:Am vorbit la nivel operativ de planurile regionale. Regiunea Mării Negre este cuprinsă în Planul Regional Sud-Est, la fel cum este inclusă și Marea Mediterană.
Acestea sunt planurile de nivel operativ, care detaliază modul de acțiune în zona noastră. Eu cred că sunt toate premisele, după aprobarea acestor planuri, pentru o abordare unitară și echilibrată a întregului flanc estic.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Perspectiva unui hub, care să vizeze antrenarea piloților de F-16 în România, piloților ucraineni, este?
Daniel Petrescu:Hub-ul pentru antrenarea piloților de F-16, și aș menționa în primul rând antrenarea piloților români pe avioane F-16, antrenarea piloților aliați din regiune pentru avioanele F-16 și, bineînțeles, antrenarea și piloților din state partenere este un proiect la care lucrăm de ceva vreme.
Dacă vă amintiți, în decizia CSAT din 6 iulie a.c a fost analizată și implicarea României în acest proiect, crearea unei facilități de instruire pentru operarea avioanelor F-16. Este un proiect la care lucrăm împreună cu aliații, dar și cu compania care proiectează acest avion de luptă.
Va fi un hub regional în România pentru antrenamentul piloților. Se vor antrena, cum spuneam, în primul rând piloții români.
A fost semnat la summit, am semnat împreună cu Olanda, Danemarca și alte state aliate acest proiect.
Ceea ce s-a semnat la summit dovedește că există voință politică. Acum lucrăm la detalii pentru implementarea acestei voințe politice și a face funcțional acest hub.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Încheiem cu aviația, pentru că aici eram. Ați fost, după cum ați spus mai devreme, în Lituania, în baza Šiauliai și, îmi aduc aminte perfect, la ultima videoconferință pe care ați avut-o cu o ocazie, cred că de Paște, i-ați întrebat foarte specific pe piloții noștri atunci dacă există diferențe de proceduri între ceea ce se întâmplă acum pe cerul Lituaniei și ce se întâmpla de regulă aici. Ce v-au spus piloții noștri înainte să plecați?
Daniel Petrescu:Nu numai că nu există diferențe de proceduri, dar capacitatea de acțiune a detașamentului nostru este la nivelul tuturor detașamentelor care execută poliție aeriană întărită, oriunde în statele NATO.
A fost o plăcere, a fost o ocazie importantă să-i văd cum își îndeplinesc misiunile la locul de dislocare.
Mi-am făcut un obicei să merg în toate teatrele de operații în care avem prezenți militari români și cred că este important să subliniem că avem o prezență importantă, aproape 600 de militari în misiuni din Mozambic până în Republica Centrafricană, Mali, Balcani, Polonia, ţările baltice, Marea Britanie – ați văzut deschiderea pentru Operația Interflex, și oriunde militarii noștri sunt prezenți avem numai cuvinte de laudă referitor la modul în care își execută misiunile. I-am felicitat și le-am mulțumit pentru ceea ce fac acolo.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Aș vrea să închei totuși cu mesajul tradițional, când ne dați interviu ”Jurnal militar” vă întreb același lucru: oamenii de acasă pot să fie liniștiți, după ceea ce ați spus dumneavoastră mai devreme, că plecați de acolo cu un sentiment foarte puternic de încredere și de respectare a Articolului 5, la o adică?
Daniel Petrescu:Oamenii de acasă să aibă încredere că Armata României e capabilă să își îndeplinească misiunile și să aibă încredere că facem parte dintr-o alianță în care sentimentul unității există, sentimentul solidarității există și care poate să răspundă oricărei provocări.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la „Subiectul săptămânii”, la „Jurnal militar” generalul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai aşteptăm la Radio.
Daniel Petrescu:Mulțumesc și eu! Am onoarea să vă salut.
Publicat de Gabriel Stan,
13 februarie 2023, 17:02
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Miercuri a avut loc ședința de bilanț a Statului Major al Apărării. Anul 2022 a fost marcat de războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina, iar, în acest context, prioritățile Armatei au urmărit întărirea posturii de descurajare și apărare, atât pe plan național, cât și în cadru aliat.
În analiza prezentată, șeful apărării, generalul Daniel Petrescu, a punctat ca obiective ale anului trecut consolidarea resursei umane, inclusiv pe linia retenției personalului și a modernizării sistemului de învățământ militar, achiziția de armament și tehnică moderne și accentuarea procesului de instruire a militarilor.
La capitolul înzestrare, în anul 2022 a fost semnat contractul de achiziții a 32 de avioane F-16, au fost recepționate echipamente aferente sistemelor HIMARS și derivatelor Piranha 5, a fost atribuit contractul pentru rachetele de coastă și s-a realizat acordul cadru pentru furnizarea de aeronave fără pilot.
În ceea ce privește apărarea colectivă, a fost întărit dispozitivul defensiv aliat pe flancul estic, grupul de luptă NATO de la Cincu, creșterea efectivelor americane în baza Mihail Kogălniceanu și augmentarea cu noi trupe aliate a Brigăzii Multinaționale de Sud-Est.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.