Generalul de brigadă Constantin Spînu : “România este însă o țară în care este pace, o țară în care viața se desfășoară normal…”

Publicat de gabrielasaksa, 2 octombrie 2023, 13:08

Cristian Dumitraşcu (realizator): În noaptea de 29 spre 30 septembrie, forțele ruse au executat o nouă serie de atacuri asupra unor obiective din Ucraina. În urma detectării unor grupuri de drone care se îndreptau spre teritoriul ucrainean, în proximitatea graniței cu România, Ministerul Apărării Naționale a alertat forțele aflate în serviciul Poliției aeriene și a notificat, începând cu ora 22:38, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind instituirea măsurilor de alertare a populației din județele Tulcea și Galați”. Acesta este un fragment din comunicatul de presă al Ministerului Apărării Naționale. Îngrijorarea oamenilor care sunt și în acele zone, dar care sunt în toate zonele României, pentru că dronele pot să ajung aproape nedetectate într-o arie foarte mare din teritoriul României. La telefon este șeful Direcției informare și relații publice din Ministerul Apărării Naționale, generalul de brigadă Constantin Spînu. Domnule general, bună dimineața! Bine ați venit la Radio România Actualități!
Constantin Spînu: Bună dimineața! Mulțumesc pentru invitație!
Cristian Dumitraşcu (realizator): Foarte așteptată vocea dumneavoastră într-o astfel de situație. Înțelegem că este o chestiune fără precedent. Cel puțin până acum, nu știm să se fi întâmplat ceea ce s-a întâmplat în această noapte.

Constantin Spînu: Nu aș vrea să intrăm într-o logică de panică și de escaladare de informații. Ceea ce ați prezentat dumneavoastră face parte din informațiile pe care le-am transmis în cursul acestei dimineți. În noaptea aceasta a fost o nouă serie de atacuri executate de forțele ruse împotriva unor obiective din Ucraina. Ministerul Apărării Naționale, prin structurile competente, a monitorizat în timp real situația aeriană din proximitatea granițelor noastre. De aceea, la detectarea unor grupuri de drone care se îndreptau către teritoriul ucrainean, au fost aplicate procedurile care sunt deja folosite de foarte multă vreme în această situație, sunt repetate și exersate. S-au aplicat, respectiv s-au alertat structurile aflate în serviciul de poliție aeriană, iar în același timp, a fost notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din județele aflate în proximitatea graniței cu Ucraina, Tulcea și Galați. Este adevărat că în contextul acestei situații, sistemul de supraveghere radar al Armatei României a indicat o posibilă pătrundere neautorizată și aș dori să insist pe acest adjectiv, posibilă pătrundere neautorizată în spațiul aerian național, cu un semnal respectat pe un traseu către municipiul Galați. Chiar în cursul nopții, la momentul la care a fost indicat acest traseu, acest semnal radar, forțe ale ISU și Poliției de Frontieră au fost redirecționate către zonele aflate în proximitatea ultimelor coordonate înregistrate de sistemele radar. Nu au fost identificate în cursul nopții. Căutările au fost reluate în această dimineață și vor continua și în cursul acestei zile. Aș dori să spun că la ora 1:41 a fost declarată încetarea măsurilor de alertare în toate zonele vizate.

Noi vom reveni cu informațiile pe măsură ce acestea vor fi disponibile în urma acestor proceduri care se derulează, așa cum spuneam, chiar în acest moment. Vom participa și noi, Ministerul Apărării Naționale, cu forțe și mijloace, la aceste operațiuni de căutare și sperăm să avem situația lămurită în cursul acestei zile.
Cristian Dumitraşcu (realizator): Cu siguranță cunoașteți și dvs. care a fost textul acelei alerte extreme. A fost o adevărată isterie pe internet azi-noapte, în care oamenii au confirmat că au auzit drone și aici spune „adăpostiți-vă în beciuri sau adăposturi de protecție civilă. Durata – 90 de minute” – a fost, cred, un pic mai altfel decât celelalte mesaje care au fost date până acum.

Constantin Spînu: Sigur, dar încă o dată n-aș dori să intru într-o logică, cum ați spus dumneavoastră, a isteriei. Sunt semnale, sunt semnalizări, atenționări transmise prin sistemul RO-ALERT tocmai pentru a reduce riscurile populației. Deci procedurile au fost aplicate așa cum este necesar să fie aplicate. La momentul detectării acestor roiuri de drone care se apropiau de granițele României, îndreptându-se spre Ucraina, au fost aplicate toate procedurile de alertare. Deci aș dori să transmit un semnal de încredere, de liniște. Autoritățile monitorizează situația, luăm toate măsurile care care pot fi luate în aceste situații. Evident, riscurile sunt, nu pot fi reduse la zero, pentru că suntem în proximitatea unei zone de conflict. România este însă o țară în care este pace, o țară în care viața se desfășoară normal, în care autoritățile, iată, a fost nevoie să dăm în cursul acestei nopți semnalele de alertă pentru populația din județele aflate în proximitate, tocmai pentru că am detectat aceste situații. Vom continua să monitorizăm și să revin cu informații pe măsură ce se clarifică această situație. Vă spuneam, forțele din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională se află în la acest moment în teren și încercăm să lămurim această situație.
Cristian Dumitraşcu (realizator): Este același mesaj de încredere care ne-am pregătit să-l dăm și noi. Am fost toată săptămâna în zona acestea, avem un reportaj de la Isaccea, de la Poliția de Frontieră, avem un alt reportaj din zona limitrofă Ucrainei, acolo unde avem forțele din flotila fluvială, se monitorizează, cum ați spus, și să sperăm că lucrurile vor veni la normal. Vă mulțumesc, domnule general Constantin Spânu și să ne auzim cu bine și cu altă ocazie aici, la „Jurnal Militar”, la Radio România Actualități! Mulțumesc!
Constantin Spînu: Mulțumesc eu pentru invitație!

Constantin Spînu: “În primul rând, aș vrea să punem lucrurile în context. Niciun proces de comunicare pe care Ministerul Apărării Naționale îl face de zeci de ani de zile nu are la bază altceva decât informațiile complete, concrete, pe care le avem la dispoziție și vă asigur că verificăm și noi, la fel ca orice alt comunicator, din mai multe surse, atunci când facem o comunicare.”

Publicat de gabrielasaksa, 11 septembrie 2023, 13:47

Cristian Dumitraşcu (realizator):  Începem cu un interviu care sunt convins că este foarte așteptat, despre subiectul fierbinte al săptămânii cu dronele rusești din care au căzut fragmente pe teritoriul național și este la telefon, în direct cu noi, seful Direcției Informare și Relații Publice din Ministerul Apărării Naționale, generalul de brigadă Constantin Spînu. Domnule general, bună dimineața.

Constantin Spînu: Bună dimineața. Mulțumesc pentru invitație. Salut și eu radioascultătorii noștri de pe frecvențele Radio România Actualități.

Cristian Dumitraşcu (realizator): Au fost câteva teme de dezbatere aprinsă în spațiul public cu privire la această situație și aș vrea să le abordăm frontal, dacă-mi permiteți, poate reușim să facem puțină lumină, un pic mai multă lumină, pentru că s-a tot discutat săptămâna aceasta. Ministerul Apărării a fost acuzat de dezinformare prin faptul că luni a infirmat categoric informațiile venite de pe canalele de comunicare oficiale ucrainene, care vorbeau despre explozii ale unor drone, una sau chiar mai multe, dincolo de Dunăre, pe partea românească, iar apoi, miercuri, după cum știți, a anunțat că a descoperit resturile unei drone. Cum explicăm acest lucru?

Constantin Spînu: În primul rând, aș vrea să punem lucrurile în context. Niciun proces de comunicare pe care Ministerul Apărării Naționale îl face de zeci de ani de zile nu are la bază altceva decât informațiile complete, concrete, pe care le avem la dispoziție și vă asigur că verificăm și noi, la fel ca orice alt comunicator, din mai multe surse, atunci când facem o comunicare. Întrebarea a fost foarte bună. Ați spus despre informațiile care au apărut în spațiul public luni dimineaţa referitoare la explozii la mai multe drone care să fi impactat, să fi căzut pe malul românesc al Dunării, în urma atacurilor de la Ismail, asupra infrastructurii portuare de la Ismail. Aș vrea să explic într-un limbaj cât mai simplu, pentru ca toată lumea să ne înțeleagă. Sunt și militari care ne aud, dar în preponderență presupun că ne adresăm acum cetățenilor care nu au pregătire militară.

Cristian Dumitraşcu (realizator): Aşa este.
Constantin Spînu: Noi vedem aceste atacuri cu drone de fiecare dată, e la o frecvență ridicată, de aproape o lună și jumătate. Știți foarte bine că sunt distrugeri, sunt atacuri nejustificate, ilegale. Sunt crime de război pe care Federația Rusă le face atacând infrastructura portuară a Ucrainei din porturile dunărene. Vedem aceste atacuri de la peste 100 de km. Deci, valurile de drone care sunt trimise de forțele ruse către porturile ucrainene sunt vizibile. Vedem dronele pe imagine radar cu mult timp înainte de a ajunge să lovească în aceste zone. Ca atare, forțele noastre sunt pre-alertate. Suntem în timp real de fiecare dată, și noi am comunicat de fiecare dată când au fost atacuri de maximă intensitate, am comunicat prompt opiniei publice faptul că am urmărit în timp real și de fiecare dată, pentru că aceasta a fost situația, am informat, pentru că opinia publică era evident direct interesată, faptul că nu am detectat în urma acestor atacuri, amenințări directe asupra teritoriului național al României. Aceasta a fost și situația de luni dimineață. Informațiile din spațiul public vorbeau de explozii pe malul românesc al Dunării. Niciuna dintre sursele noastre de informații obiective, imagine radar, avioane F-16 pe care le aveam ridicate în aer și care supravegheau zona, verificările celorlalți senzori de natură tehnică pe care îi avem, și nu sunt puțini și sunt foarte performanți în teren, verificările cu celelalte elemente din sistemul național de apărare, în speță Poliția Frontieră, verificările pe care le-am făcut noi cu echipele noastre în zonă, în comunitate, de unde nu au venit niciun fel de semnalări de incendii de mare intensitate sau explozii în acea noapte – deci, toate aceste informații au dus la formarea imaginii pe care noi am transmis-o. Nu puteam confirma că pe malul românesc al Dunării au fost înregistrate explozii sau impact puternic cu mijloace de atac ale forțelor Federației Ruse și informațiile de la acel moment acestea erau. Evident, informațiile s-au rostogolit. Noi am început, vă spuneam, verificările încă de luni dimineață. Marți seară, în cursul serii de marți, echipe pe teren, echipe care au scotocit zeci de kilometri pătrați în acea zonă greu accesibilă de pe malul românesc, vizavi de la Ismail, au identificat totuși resturi dintr-un aparat de zbor care, evident, pare o dronă. La acest moment nu putem să identificăm cu certitudine originea acestor resturi. Deci, la acest moment încă se desfășoară expertiza tehnică, nu vă pot spune cărei țări aparține drona de la care am găsit aceste resturi. Cert este că marți seara au fost identificate aceste resturi, iar noi, miercuri dimineața, după ce am strâns datele preliminare, am informat cu promptitudine, din nou, opinia publică. Deci n-aș dori să fac o pledoarie pro domo în ceea ce privește dezinformarea. Evident că este un proces de comunicare în evoluție, într-o situație în care ai un conflict atât de fierbinte, atât de distrugător, foarte aproape de granițele naționale, la câteva sute de metri, pot să apară și astfel de situații în care, de la un moment la altul, informațiile să se schimbe. Aceasta este natura, în esență, natura subiectului, așa cum s-a dezvoltat el în aceste zile.

Cristian Dumitraşcu (realizator): Am văzut cu toții, domnule general Spînu, filmulețele pe care le-au postat oamenii locului și erau înfricoșați. Care a fost gradul de pericol pe care l-a reprezentat această situație? Ce distrugeri au fost înregistrate de explozie la locul la care ați găsit restul le dronei? Pentru că din filmulețele acestea se vede cum suflul exploziei ajunge de pe un mal pe celălalt al Dunării, adică de la Chilia Nouă la Chilia Veche către noi.

Constantin Spînu: Sunt două lucruri ușor diferite. Distrugerile în infrastructura portuară de la Chilia, respectiv Chilia Veche la noi, de la Ismail, iar peste Dunăre sunt Ceatalchoi și Plauru, deci distrugerile în partea ucraineană sunt semnificative, sunt, aș putea spune, devastatoare. Vă dați seama în ce teroare trăiesc oamenii aceia care noapte de noapte sunt atacați. Nu au nicio vină decât că trăiesc într-o într-o zonă portuară, într-o zonă cu infrastructură care asigură exporturi de cereale din Ucraina. Și în acest context chiar n-aș vrea să fac o paranteză inutilă. Peste 20 de milioane de tone de cereale din Ucraina au fost tranzitate prin România, astfel încât să putem menține totuși o linie de aprovizionare pentru statele care au nevoie de aceste cereale. Dar revenim, acolo, în Ucraina, este cu adevărat un infern ori de câte ori aceste atacuri se declanșează. Evident că la câteva sute de metri, comunitățile românești aflate în proximitate sunt şi ele la fel de apăsate, la fel de terorizate. De aceea, măsurile pe care le-am luat au fost măsuri graduale, astfel încât să asigurăm în permanență gradul maxim de securitate pe care îl putem asigura în aceste condiții. Revenim la întrebarea dvs., la locul la care am găsit aceste resturi nu au fost identificate, cel puțin din datele preliminare, urmele unei explozii. Sunt urme de incendiu care se pare că s-a stins de la sine – dacă aceste resturi sunt în urma atacului din noaptea de duminică spre luni, în noaptea aceea ploua – deci un incendiu care s-a stins de la sine – plecăm de la această premisă. O chestiune foarte importantă din probele strânse de la fața locului: nu au fost identificate elemente de explozibil, deci resturile acestea, aparatul care a generat aceste resturi nu a avut la bord substanțe explozive – cel puțin asta reiese din analizele care s-au făcut și pe teren, pe suprafețele din acea locație, dar și pe probele ridicate – însă este nevoie de verificării tehnice, de expertize tehnice mult mai amănunțite, astfel încât să putem identifica, zic eu, cu precizie proveniența acestui aparat de zbor, ce țară l-a operat și, sper eu, să putem să avem și elemente mai concrete în ceea ce privește timpul când anume s-a produs acest impact. Repet, luni dimineața era vorba de explozii care s-au întâmplat pe malul românesc al Dunării, explozii care nu au putut fi confirmate și v-am explicat din câte surse verificăm, ori de câte ori facem o astfel de comunicare.

Cristian Dumitraşcu (realizator): Şi o ultimă întrebare, domnule Spînu. Aș vrea să încercăm să înțelegem într-un limbaj cât mai simplu și cât mai puțin tehnic, pornind și de la ceea ce aţi spus la începutul interviului, că Forțele Aeriene Române și, sigur, aliate NATO au putut repera aceste drone și pot să le repereze de la 100 km. Cum poate sau cum putea fi combătută de forțele noastre înainte de a lovi malul românesc? Se mai poate repeta un astfel de incident?
Constantin Spînu: Foarte bună întrebarea și vreau să-mi aleg cu mare grijă vorbele pentru a vă răspunde. În primul rând, nu este niciun paradox faptul că le vedem de la 100 km, dar sunt probleme reale în a le urmări și a le observa permanent atunci când sunt foarte aproape, la câteva sute sau zeci de metri. Lucrul acesta ține de fizică, oricât de ciudat ar suna, și de limitările tehnologice ale aparaturii de radiolocație, care sunt aceleași în toată lumea. Vreau să vă spun că Forțele Aeriene Române, Armata României dispune de mijloace de radiolocație foarte performante, de ultimă generație. Însă la înălțimi mici, la distanțe foarte apropiate și având în vedere faptul că aceste aparate de zbor sunt construite din materiale care nu reflectă foarte mult semnal înapoi,  pentru că așa se formează imaginea radar, se emite o undă radio și înregistrezi întoarcerea acestei unde care se lovește de o suprafață metalică – suprafețele metalice metalice au amprentă radar cea mai importantă. Or, aceste aparate de zbor au o imagine radar foarte mică. Noi le vedem de la peste 100 km, pentru că sunt compacte, sunt grupate în valuri, atunci când se angajează la lovitură, la obiectivul pe care îl au înregistrat în traiectul de zbor, atunci ele se desfac și orice aparatură de radiolocație din lume va avea limitări tehnice în a urmări fiecare aparat. Or, aici discutăm de fragmente de dronă, deci obiecte cu suprafețe și mai mici, astfel încât în aceste situații limitările sunt foarte importante oricine ar avea dificultăți în a le urmări. Încă un lucru foarte important, tot în termeni nemilitari, nu există soluții tehnice pentru nicio țară în lume, oricât de dezvoltată tehnologic ar fi dotarea sa, pentru a institui, să spunem, un zid impenetrabil de câțiva kilometri înălțime, astfel încât să te asiguri că în astfel de situații fragmente sau, eu știu, aparate din acestea de tip dronă să nu intre accidental în urma acțiunilor de luptă, în spațiul național. Lucrurile se calculează în risc. Cât de riscant este pentru comunitățile noastre din proximitate? Care sunt riscurile pentru zone, pentru infrastructura noastră? Or, aici sunt eforturile pe care le facem zi de zi cu fiecare măsură pe care o luăm, astfel încât aceste riscuri să fie aduse cât mai aproape de zero. Însă nimeni nu poate garanta că o astfel de situație nu se va mai putea repeta. De altfel, știți că, ieri, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a adoptat o hotărâre care completează paleta măsurilor militare cu măsuri din zona protecției civile, şi Ministerul Apărării Naționale a primit prin această hotărâre misiuni de a evalua, de a stabili care sunt zonele de pe teritoriul României adiacente zonele de conflict Reni și Ismail în care pot fi instituite măsuri specifice de protecție a populației. Deci, trebuie să mergem mai departe, mult mai departe de măsurile specific militare, de identificare și combatere a acestor ținte și să găsim acele soluții pentru protejarea populației și a comunităților care sunt în această zonă. De aceea, în perioada imediat următoare, împreună cu forțele Ministerului Afacerilor Interne, cu Departamentul pentru Situații de Urgență, va urma implementarea unui astfel de plan, astfel încât comunitățile românești de pe malul românesc al Dunării, aflate în proximitatea zonelor Reni şi Ismail să fie cât mai bine protejate.

Cristian Dumitraşcu (realizator): Este clar că aceste drone reprezintă provocarea generației noastre. Dronele militare au schimbat total paradigma războiului, drept pentru care, în edițiile viitoare ‘Jurnal Militar’ vom realiza un interviu cuprinzător despre dronele militare din Armata Română și despre operatorii pe care îi avem. Vă mulțumesc foarte mult, domnule general Constantin Spînu. Ne reauzim aici, la ‘Jurnal Militar’ şi cu alte ocazii mai fericite. Mulţumesc, domnule Spînu.
Constantin Spînu: Şi eu vă mulţumesc pentru invitaţie.

Constantin Spînu: Atacul de tip ddos înseamnă blocarea unor servere cu obiectivul indisponibilizării funcționării acestora prin supraîncarcarea site-urilor cu trafic masiv din surse multiple

Publicat de Gabriel Stan, 2 mai 2022, 15:44

Invitat la Subiectul Săptămânii a fost generalul de brigadă, Constantin Spînu, Şeful Direcţiei informare şi relaţii publice din Ministerul Apărării Naționale, care a vorbit despre atacul cibernetic produs vineri dimineață asupra site-ului Ministerului Apărării Naționale, dar și a site-ului Guvernului, Poliției de Frontieră și CFR Călători.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general, mulțumesc pentru că ați acceptat să intrați cu noi la radio.

Generalul Constantin Spînu: Mulțumesc pentru invitație. Salut cu mare drag ascultătorii Radio România.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general, în dimineața zilei de vineri ați avut parte de un atac fără precedent, un atac cibernetic care, iată, nu a fost singular, a fost aplicată și site-ul Guvernului și CFR călători și Poliția de Frontieră, dar și Ministerul Apărării Naționale, Cum a fost și cum ați descărcat-o?

Generalul Constantin Spînu: Da, este adevărat. În jurul orei 4:05, vineri am avut o alertă de atac de tip DdoS, în limbajul informatic este prescurtarea din limba engleză Distributed Denial of Services. În fapt înseamnă blocarea unor servere cu obiectivul indisponibilizării funcționării acestora prin supraîncarcarea site-urilor cu trafic masiv din surse multiple.

Sunt emise într-un timp foarte scurt, foarte multe cereri de interogare astfel încât serverele nu mai funcționează și evident că ceilalți utilizatori nu mai pot accesa site-urile respective.

Site-ul Ministerului Apărării Naționale așa cum spuneați și dumneavoastră, alături de cel al Guvernului, Poliție de Frontieră, CFR Călători a fost unul dintre site-urile țintite în acest atac. Specialiștii din cadrul Comandamentului Apărării Cibernetice din cardrul Ministerului Apărării Naționale în cooperare cu ceilalți colegi din instituțiile românești care au ca domeniu de acțiune securitatea cibernetică au desfășurat evident în regim de urgență toate procedurile necesare în astfel de situații.

Site-ul a revenit în funcționare treptat și începând cu ora 11 a funcționat stabil și am putut să anunțăm rezolvarea problemei și evident încetare atacului. Trebuie sesizat că pagina de internet a Ministerului Apărării Naționale este o pagină de informare publică, o pagină de identitate, de aceea datele și informațiile încărcate pe această pagină de internet nu sunt date cu caracter confidențial deci nu a fost pusă în pericol baza de date sensibile sau clasificate prin atacul asupra site-ului Ministerului Apărării Naționale.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general Spînu, am mai discutat noi despre acest război informațional, includem cu toții acest atac cibernetic… poate că nu pare mare lucru însă la nivel simbolistic este un atac fără precedent și a fost iată a fost revendicat de o organizație de hackeri ruși care pune în legătură vizita oficialilor români la Kiev, dar una peste alta românii trebuie să știe că suntem pregătiți și pentru astfel de atacuri.

Generalul Constantin Spînu: Este adevărat și aș vrea să fac o precizare. Este foarte bună intervenția dumnevoastră. Atacul acesta a fost revendicat. Colegii de la Directoratul Național de Securitate Cibernetică, o autoritate națională, au și precizat foarte clar că acest atac a fost revendicat de o grupare de criminalitate cibernetică, însă acest lucru nu înseamă că ei au fost cei care au fost și în spatele acestui atac, pentru că revendicare este una… în aceste zile sunt în desfășurare procedurile de investigare care vor stabili cât se poate de clar și de precis care fost actorii din spatele acestor atacuri și care au fost procedurile prin care au au acționat.

Evident pentru a putea să ne pregătim pentru viitor mai bine pentru astfel de situații. Aș vrea să precizez că cel puțin în ceea ce privește Ministerul Apărării Naționale nu a fost afectată funcționarea în sine a paginii de internet a instituției doar a fost blocat accesul prin acest atac de tip DDoS.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Și un ultim front aici la Subiectul Săptămânii. Îmi permit să vă întreb despre un alt subiect al săptămânii… s-au întețit, dumneavoastră ați semnalat asta pe info radar, pe platforma binecunoscuta a dumneavoastră, s-au întețit acele atacuri hibride în ceea ce privește fake news urile din nou acele știri cu coloane militare și așa mai departe cum au mai fost ele…

Generalul Constantin Spînu: În această situație nu aș escalada din punct de vedere simbolic al limbajului, nu le-aș privi ca pe atacuri și pe încercări de manipulare, de distorsionare a situație reale, pentru că și știrea pe care noi am semnalat-o acolo pe platforma, info radar era bazată pe niște informații reale. Erau filmări din teren ale unei coloane militare, de Tehnică Militară americană însoțită de autovehicule autospeciale ale poliției militare română care se întorceau de la un exercițiu, chiar în cursul săptămânii trecute, miercuri pe 27 aprilie, se întorceau de la un exercițiu din Babadag,  evident planificat anterior, se întorceau către Mihail Kogălniceanu.

Felul în care a fost prezentată semnificația acestei deplasări era complet denaturat. A fost rostogolit pe diferite platforme de socializare, nu doar în România ci și în alte țări vecine noiă și le prezenta în mod evident fals, faptul că o coloană de, vehicule americane se îndreaptă către Ucraina.

Nu este ceva care să ne surprindă aduceți aminte că în primele luni ale acestuia au mai existat astăzi de valuri, să spunem de manipulare, diferite imagini, diferite fotografii, diferite filmări, unele vechi de mai multe luni sau chiar de mai mulți ani erau prezentate în același context… fie drept pregătiri pe care România și Aliații le-ar face pe ascuns pentru o eventuală intervenție în conflictul din Ucraina, fie minciuni erau mult mai gogonate erau prezentate ca fiind la fel deplasări către teatrul de operație, să spunem, din țara vecină.

Sunt acțiuni pe care nu ar trebui să ne surprindă. Războiul hibrid, cum ați spus și dumneavoastră nu a fost inventat de astăzi de ieri, de aceea eu aș dori să reiterez recomandarea, să verificăm știrile care apar în spațiul virtual. Nu sunt operațiuni foarte complicate, fiecare dintre noi poate să privească…ar trebuie să exersăm această acest drept la informare corectă, ar trebui să privim cu circumspecție informațiile pe care le primim pe diferite canale. Nu trebuie decât să accesăm motoare de căutare, să încercăm să căutăm din mai multe surse să vedem dacă se confirmă această informație și apoi să tragem noi înșine concluziile referitoare la ceea ce încearcă prin astfel de postări sau eu știu, de articole de informări care apar pe diferite platforme de socializare.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la Subiectul Săptămânii a fost șeful direcției informare și relații publice din Ministerul Apărării generalul de brigadă Constantin Spânul. Domnule General, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio.

Generalul Constantin Spînu: Vă mulțumesc și eu și reiterez îndemnul să informăm corect. Este un drept al nostru pentru care ar trebui să luptăm fiecare în parte.

Constantin Spînu: Nu avem motive la nivelul cetățenilor români, la nivelul opiniei publice din România, să fim îngrijorați cu privire la riscuri de securitate

Publicat de Gabriel Stan, 28 februarie 2022, 13:34

Generalul de brigadă Constantin Spînu, șeful Direcției Informare și Relații Publice din Ministerul Apărării Naționale a dezbătut alături de realizatorul emisiunii Jurnal Militar, Cristian Dumistrașcu, la Radio România Actualități, conflictul dintre Ucraina și Federația Rusă ce a dus la un război în această perioadă. Vă invităm să ascultați interviul integral!

Generalul de brigadă Constantin Spînu: Pare straniu să discutăm de calm și de raționalitate când avem o astfel de desfășurare de evenenimente, dincolo de granițele noastre în statul vecin Ucraina, dar nu avem motive la nivelul cetățenilor români, la nivelul opiniei publice din România, să fim îngrijorați cu privire la riscuri de securitate, de amenințări directe la integritatea și securitatea României, unde altfel nimeni, în nici o țară NATO nu trebuie să se considere vulnerabilă într-o astfel de situație pentru că Alianța are principiul sacrosanct asigurat de articolul 5, suntem ca mușchetarii de pe vremuri, suntem toți pentru unul și unul pentru toți. 

Generalul de brigadă Constantin Spînu: Vedeți cum s-a întâmplat acum cu conflictul din Ucraina. Pricipalele țări din Alianța Nord-Atlantică, vă aduceți aminte, Statele Unite, Marea Britanie, chiar Alianța Nord-Atlantică în întregul ei au avertizat cu privire la tacticile  de dezinformare care urmau să fie puse în practică…aceasta este forma despre care vă spun, te gândești la narativele cele mai grave și încerci să le prezinți ca atunci când ele se întâmplă oamenii să știe despre ce este vorba.

Un titlu de campanie în lucru, nu este cel care va fi final, dar vrem să ne axăm pe informare pentru apărare și apărare pentru informare pentru că discutăm despre un drept fundamental la fel de important ca toate celelalte drepturi din zona informării.