Oleg Sențov laureatul premiului Saharov 2018 a devenit un simbol al luptei pentru eliberarea deținuților politici

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 decembrie 2018, 09:27 / actualizat: 16 decembrie 2018, 9:57

Oleg Sențov primește premiul Saharov pentru libertatea de gândire. El a fost ales dintre cei trei finaliști propuși de liderii grupurilor politice de la Parlamentul European pe 25 octombrie.

Despre  laureatul de anul acesta, președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a spus: „Prin curajul și hotărârea sa, punându-și viața în pericol, regizorul Oleg Sențov a devenit un simbol al luptei pentru eliberarea deținuților politici din Rusia și din întreaga lume. Acordându-i Premiul Saharov, Parlamentul European și-a exprimat solidaritatea cu domnul Sențov și cu cauza sa. Cerem să fie eliberat imediat. Lupta dumnealui ne reamintește că datoria noastră este să apăram drepturile omului oriunde în lume și în toate situațiile”.

Press seminar on Sakharov Prize for Freedom of Thought

Press seminar on Sakharov Prize for Freedom of Thought

Press seminar on Sakharov Prize for Freedom of Thought

Press seminar on Sakharov Prize for Freedom of Thought

Press seminar on Sakharov Prize for Freedom of Thought

Press seminar on Sakharov Prize for Freedom of Thought

Oleg Sențov este un regizor ucrainean care a fost condamnat la 20 de ani închisoare pentru „plănuirea unor acte de terorism” împotriva guvernării „de facto” a Rusiei în Crimeea. Amnesty International a descris procesul său drept „un proces necinstit în fața unui tribunal militar”.

A devenit simbol pentru aproximativ 70 de cetățeni ucraineni arestați ilegal și condamnați la pedepse lungi cu închisoarea de către forțele de ocupație ruse din peninsula Crimeea.

Oleg Sențov a fost în greva foamei din mai până pe 6 octombrie 2018. A întrerupt greva foamei deoarece a fost amenințat că va fi alimentat cu forța.

La ceremonia de acordare a premiului, OLeg Senţov, a fost reprezentat la Strasbourg de verişoara sa Natalya Kaplan și avocatul său Dmitriy Dinze.

În interviul acordat presei, Natalya Kaplan a declarat:


El se recuperează lent după greva foamei. Și trebuie să înțelegem că vor fi consecințe în ceea ce îl privește. Încă mai are probleme cu rinichii, tulburări hepatice și problem cardiace… și încă nu știm dacă va fi capabil să se recupereze pe deplin, ținând cont că încă este încă în colonie. Locația în apropierea Polului Nord,  dincolo de Cercul Polar. fiind considerată o facilitate. Deci, încă nu știm cât de gravă este starea sănătății sale.Cine ar putea revizui acest caz? Am pierdut toate procesele în Rusia. Acum avem Curtea Europeană pentru Drepturile Omului înaintea noastră. Și cam asta e pentru noi. Dar, sincer, nu cred că Curtea Europeană pentru Drepturile Omului poate să-l elibereze pe Oleg. Trebuie să existe și alte mecanisme. politice în primul rând pentru că este un prizonier politic. Dacă acest lucru ar putea fi rezolvat în mod legal, el nu va mai petrece nicio zi în închisoare. Dar, din păcate, după cum vedem prizonierii politici ucraineni sunt din ce în ce mai mulți. Cum este și exemlul  marinarlori capturați. Și în Crimeea există urmăriri penale care s-au desfășurat din 2014 și au crescut.

Din păcate, deocamdată, nu avem de ce să ne bucurăm. Dar sper ca premiul și situația creată cu ocazia decernării lui va ajuta la schimbarea situației și oamenii vor începe să iasă din închisori.

În Ucraina Oamenii știu despre Premiul Saharov, deoarece acesta este renumit și apreciat la nivel internațional. Și, desigur, sunt recunoscători pentru sprijinul acordat de cercurilor politice.  bineînțeles că Ucraina depune toate eforturile pentru a asigura eliberarea cetățenilor săi. Dar, după cum putem vedea, Ucraina nu poate face față singură, deoarece agresorul este foarte puternic  înarmat. Și Ucraina are nevoie de ajutor, inclusiv pentru eliberarea deținuților săi politici.

Determinarea ţărilor UE pentru politici comune de apărare şi securitate

Publicat de Camelia Teodosiu, 29 iunie 2017, 16:57 / actualizat: 1 iulie 2017, 17:31

După ce, la începutul lunii iunie (7 iunie a.c.), Comisia Europeană a aprobat Fondul European de Apărare, o serie de acţiuni şi evenimente vin în susţinerea implicării concrete şi mai intense a statelor membre UE pentru a-şi asuma responsabilitatea implementării politicilor comune de Securitate şi Apărare.

În cadrul seminarului de presă intitulat „Securitate și apărare în Europa de Sud”, organizat , la Madrid, de Serviciul de presă al Parlamentului European, între 27 și 29 iunie,  au avut loc dezbateri cu privire la viitorul UE în ceea ce priveşte Politicile de securitate, precum și posibilitățile de aprofundare a cooperării în domeniul apărării la nivelul întregii UE.

Apărarea şi securitatea în Europa sunt strâns legate de criza migratorie

Mesajul transmis de Antonio Tajani, preşedintele Parlamentului European, subliniază planuri clare de acţiune şi nu doar declaraţii de “bune intenţii”: “Parlamentul European va invita, în următoarele luni, mai mulţi lideri din Africa, în încercarea de a găsi soluţii politice la criza migratorie cu care se confruntă UE”.  Tajani a explicat că apărarea şi securitatea în Europa sunt strâns legate de criza migratorie, reamintiind că cetăţenii UE “cer ca Europa să îi apere în faţa instabilităţii şi a ameninţărilor”.

Majorarea fondurilor alocate pentru apărare şi responsabilizarea privind cheltuielile pentru politici comune de securitate şi apărare

Parlamentul European consideră că este esențial să se majoreze cheltuielile naționale de apărare la 2% din PIB, subliniind că acest lucru ar însemna găsirea a încă 100 de miliarde de euro pentru apărare până în anul 2020.

Este esenţial ca statele membre ale UE să majoreze cheltuielile naționale de apărare până la acel 2% din PIB, dar aşa cum a declarat Maria Andres, Reprezentanta Biroului de Infomare a Parlamentului European in Spania, „scopul nu e doar sa cheltuim mai mult, ci să cheltuim mai bine. (…) Europarlamentarii cer un consens politic la nivelul ţărilor membre pentru o cooperare şi coordonare în apărare. (…) Ideea de cooperare militară în UE trebuie făcuta împreuna cu NATO, nu să intrăm în competiţie cu alianţa nord-atlantica”.

Subiectele legate de Fondul European de Apărare și dezbaterile lansate pe tema viitorului apărării europene, devin elemente concrete pentru adâncirea cooperării în materie de apărare europeană.

Multe din statele europene deja colaborează prin instituţii, centre şi organizaţii special create în cadrul unor structuri de apărare, monitorizare, analiză, strategie şi coordonare care şi-au dovedit eficienţa, cum ar fi: Centrul de Coordonare pentru Supravegherea Costieră şi Maritimă a frontierelor din sud (South Border Coordination Center), Agenția Europeană pentru Frontieră și Coastă (Frontex), Centrul de monitorizare al Sateliţilor Uniunii Europene (SatCen) etc.

Fondul european de apărare a fost lansat pentru a ajuta statele membre să cheltuiască într-un mod mai efficient şi eficace banii contribuabililor, fiind dezvoltat pe două comonente principale:

• una bazată pe cercetare și care prevede alocări anuale de 25 milioane de euro (anul 2017), 90 de milioane de euro (până în 2019) și 500 de milioane de euro (după 2020)
• cea de-a o doua componentă este centrată pe a stimula statele membre să coopereze în ceea ce privește proiecte de dezvoltare în comun și achiziția de echipamente și tehnologii de apărare, prin intermediul cofinanțării din bugetul UE și printr-un sprijin practic din partea Comisiei. UE va participa la cofinanțare astfel: 500 de milioane euro în total pentru anii 2019 și 2020 și 1 miliard de euro pe an după 2020, cu scopul de a genera investiții anuale de 5 miliarde de euro.

Securitate și apărare în Europa de Sud

Publicat de adinaiftime, 28 iunie 2017, 12:04 / actualizat: 1 iulie 2017, 18:25

Serviciul de presă al Parlamentului European organizează, la Madrid, între 27 și 29 iunie, un seminar de presă intitulat „Securitate și apărare în Europa de Sud”, pentru a genera o dezbatere între principalii actori mass-media și liderii europeni cu privire la viitorul UE în ceea ce privește Politicile de securitate, precum și posibilitățile de aprofundare a cooperării în domeniul apărării la nivelul întregii UE.

Parlamentul European subliniază că dezvoltarea unei politici comune de apărare a UE depinde mai mult de voința politică a statelor membre de a face acest lucru decât de considerente juridice, având în vedere că Tratatul de la Lisabona oferă deja un cadru suficient pentru construirea unei politici de apărare cu adevărat comune.

Într-o rezoluție aprobată în martie 2017, deputații europeni au subliniat că Agenția Europeană de Apărare (EDA) și Cooperarea Structurală Permanentă (PESCO) ar trebui tratate, ca și Serviciul de Acțiune Externă al UE, ca problemă de maxima importanţă și finanțate printr-o secțiune specifică din bugetul Uniunii. Parlamentul European consideră că este esențial să se majoreze cheltuielile naționale de apărare la 2% din PIB, subliniind că acest lucru ar însemna găsirea a încă 100 de miliarde de euro pentru apărare până la sfârșitul deceniului următor.

În cadrul Seminarului, sunt abordate subiecte precum noile norme adoptate în februarie 2017 pentru a asigura controale mai puternice la frontierele externe ale UE și pentru a preveni pregătirea actelor de terorism. Europenii care devin radicali și călătoresc să lupte în Irak sau Siria reprezintă o amenințare tot mai mare pentru UE. Cele mai multe din atacurile teroriste recente, din Europa, au fost comise de teroriști formaţi în ţara de unde provin. Se speră că noua directivă va fi un instrument valoros în abordarea fenomenului luptătorilor aspiranţi străini care se întorc la ei acasă și al așa-numiţilor „lupi singuratici”.

De asemenea, tot în lua februarie a acestui an, eurodeputaţii au aprobat un regulament care să înăsprească monitorizarea europenilor, precum și a persoanelor din alte părți ale lumii, atunci când intră în UE. Acestea vor fi verificate în baza de date ale documentelor furate și pierdute, ale Sistemului de Informații Schengen (SIS) și alte baze de date relevante ale UE. Verificările vor fi obligatorii la toate frontierele aeriene, maritime și terestre, atât la intrarea, cât și la ieșirea din ţară.

Există mai multe propuneri legislative, care se întrevăd,  legate de securitate și apărare. Pe de o parte, acestea încearcă să înlocuiască măsurile actuale de protejare a securității aprovizionării cu gaze, şi sunt luate toate măsurile necesare pentru a proteja o întrerupere a furnizării de gaze în întreaga UE. Acest lucru ar contribui la o mai bună funcționare a pieței unice de energie.

Pe de altă parte, o altă propunere vizează modificarea Regulamentului european referitor la un Cod al Uniunii privind regulile care reglementează circulația persoanelor în afara frontierelor (Codul Frontierelor Schengen), al cărui scop este, în acelaşi timp, și stabilirea unui sistem de intrare-ieșire. De fapt, o altă propunere sugerează instituirea unui sistem european de informare și autorizare a călătoriilor (ETIAS) pentru a îmbunătăți gestionarea frontierelor externe. De asemenea, există o altă propunere legislativă de reformă a Sistemului de Informații Schengen (SIS), pentru a consolida dispozițiile generale ale gestionării frontierelor la nivelul UE.

În plus, există un proiect de raport care precizează că UE ar trebui să folosească companii private de securitate, în străinătate, pentru a-și proteja delegațiile și personalul, dar și pentru a-și sprijini misiunile civile și militare ale PSAC (Politica de Securitate şi Apărare Comună). Serviciile lor ar completa lipsa capacităţii UE de a aborda aceste probleme dificile.

În ceea ce privește securitatea informatică, firmele care furnizează servicii esențiale, de ex. pentru energie, transport, servicii bancare, de sănătate sau digitale, cum ar fi motoarele de căutare și serviciile cloud, vor trebui să-și îmbunătățească capacitatea de a rezista atacurilor cibernetice în cadrul regulilor de bază la nivel european privind protecția informatică, aprobate de deputații europeni în iulie 2016.