Semnale discrete care trădează anxietatea!

Publicat de Andra Radu, 29 mai 2021, 09:54

Realitatea zilelor noastre este că trăim într-o viteză care ne „împrietenește” prea ușor cu stresul și am observat că asta ne face, tot mai des, să ne considerăm „anxioși”. Cu toate acestea, mulți oameni confundă anxietatea cu alte emoții pe care le experimentează.

În opinia psihologului Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică (INLPSI), cei mai mulți își imaginează, atunci când se gândesc la anxietate, o persoană extrem de retrasă, care evită contactul cu ceilalți și căreia îi poți citi frica în privire.

„Unele persoane pun eticheta de „anxietate” pe orice comportament care arată cea mai mică nesiguranță, pe când alții consideră că anxietatea este însoțită de o purtare extrem de evidentă de evitare.

În realitate, anxietatea este o stare emoțională caracterizată de o senzație neplăcută de tulburare interioară, care, de cele mai multe ori, vine la pachet cu indecizie, reacții nervoase, manifestări somatice, tulburări de somn și / sau ruminație. Din acest motiv, mulți dintre noi am învățat cum să disimulăm ceea ce simțim și să facem oamenii să creadă că noi nu trăim stări de anxietate”, afirmă psihologul Andra Tănăsescu.

Ce este anxietatea?

Conform scrierilor de specialitate, anxietatea reprezintă o stare de nelinişte psihopatologică care poate fi definită în trei feluri:

• un sentiment al unui pericol iminent, însoţit de crearea unor scenarii mentale ipotetice care au ca efect amplicarea stării generale de teamă.
• un sentiment general de neliniște, ca o stare constantă de alertă în fața unui pericol invizibil care este perceput ca fiind iminent.
• sentimentul de neputință de a se proteja în fața unei posibile situații neprevăzute.

Semnele anxietății

Din păcate, însă, anxietatea poate lua foarte multe forme și putem rata semnele acesteia la ceilalți. Verificarea (prea des) a telefonului poate fi un semnal al anxietății.

„Da, poate fi o formă de adicție, un obicei format de viteza cu care spuneam că trăim – acel FOMO (Fear Of Missing Out). Ajungem, așadar, să verificăm în mod repetat telefonul chiar și în lipsa notificărilor, iar ăsta poate fi semn de anxietate. Tendința să întindem mâna des către telefon, deși acesta nu sună, ne poate arăta un disconfort interior pe care îl experimentăm.

Poate fi vorba despre teama care se naște pe baza unor scenarii mintale, legate de un răspuns pe care îl așteptăm de la cineva. Sau poate este teama că i s-a întâmplat ceva rău cuiva drag, pentru că pare că a trecut prea mult timp de când a scris sau pentru că este plecat la drum. Poate fi o modalitate de a evita o situație exterioară în care ne aflăm în disconfort. În acest caz, telefonul ne permite să părem distrași, neimplicați și să avem motiv să evităm un răspuns sau contactul vizual.

Oricare dintre motive ar fi, adevărul e că reprezintă unealta care ne stă cel mai aproape atunci când apar gândurile anxioase. Este o modalitate absolut ușoară de a evita să fim atenți la ceea ce gândim și simțim, pentru că este extrem de ușor să ne distragă cu orice altceva. Din acest motiv, tot mai mulți oameni stau cu telefonul în mână atunci când se află într-un grup.

Le permite să evite un contact direct și profund cu alte persoane din acel grup. Asta le oferă un sentiment fals de siguranță și de protecție în fața unei posibile remarci dureroase, jigniri sau respingeri. Ba chiar, le dă scuza perfectă să nu spună nimic, să nu iasă în evidență și să plece oricând simt că le este necesar, fără a fi nevoiți să ofere multe explicații”, explică psihologul Andra Tănăsescu.

Agitația

„Neliniștea, senzația de „nu pot sta într-un loc”, freamătul interior resimțit de cineva, poate fi un alt semn al unui nivel peste medie de anxietate. Cu cât suntem mai agitați, cu atât ne mișcăm mai mult, ne ținem mâinile ocupate la birou cu diferite obiecte de pe acesta, cu atât ne creștem nivelul cortizolului și practic, în loc să liniștim cauza anxietății, o ignorăm și o lăsăm să se dezvolte”, explică specialistul.

Ruminația

„Tendința de a ne gândi constant și obsesiv la unele scenarii negative fie prin care am trecut deja, fie prin care ne imaginăm că am putea trece. Când ne lăsăm duși de astfel de gânduri dificultățile din prezent pot părea mai grave, iar gândirea obiectivă, rațională este afectată, alimentând anxietatea”, este de părere specialistul.

Teama de a spune ce simțim

„Sentimentul de neliniște este cu atât mai puternic cu cât ne temem de judecata celorlalți. Iar de aici până la a se naște o stare de anxietate este un pas mic și ne putem transforma în proprii noștri sabotori, preferând să nu facem nimic, decât să fim criticați”, declară psihologul.

Mici ticuri sau gesturi

„Acestea sunt menite să țină sub control anxietatea și să aducă un soi de confort fals celui care se confruntă cu aceasta. Astfel, deși anxietatea se poate manifesta într-o gamă largă de comportamente extrem de vizibile, puțini chiar văd semnele ei subtile”, conchide psihologul Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică (INLPSI).

Semnale de alarmă că ai nevoie de ajutorul unui psihoterapeut!

Publicat de Andra Radu, 1 ianuarie 2021, 12:00 / actualizat: 1 ianuarie 2021, 16:12

Dificultățile în reglarea emoțiilor, eficiența scăzută la serviciu, la școală etc., confruntarea cu modificări sau perturbări ale somnului sau ale apetitului, dificultatea de a construi și a menține relații, confruntarea cu o traumă concretă, lipsă de bucurie pentru activitățile obișnuite sau hobby-uri, tristețea, sănătate fizică precară, dependențele sunt câteva dintre semnele clare că nu este ceva în regulă în viața noastră și avem nevoie de sprijinul unui psihoterapeut, consideră cunoscutul psiholog român Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).

Cele mai importante 10 semnale de alarmă:

1. Dificultăți în reglarea emoțiilor

În timp ce cu toții ne simțim triști, anxioși sau furioși la un moment dat în viața noastră, este important să fim atenți la cât de des sau cât de intens simțiți aceste emoții. De exemplu, la bărbați, depresia este adesea ratată, deoarece temperamentul scurt sau iritabilitatea lor este asumată în mod greșit ca o trăsătură masculină.

„Pe lângă depresie, furia necontrolată poate reflecta și sentimente negative despre sine sau despre lume, frustrare sau un răspuns slab reglementat la stres. În mod similar, dacă cineva se simte continuu trist, gol și dezinteresat de tot, poate fi un semn de depresie clinică. La copii, în loc să experimenteze o tristețe crescută, mulți manifestă iritabilitate, furie sau ostilitate față de ceilalți.

Psihoterapia vă poate ajuta pe dumneavoastră sau copilul dvs. să gestionați emoțiile mai eficient, deoarece presupune un spațiu obiectiv și confidențial care permite persoanei să exploreze sentimentele incomode, să-i înțeleagă cauzele profunde, să o plaseze într-un context și să învețe noi modalități, mai sănătoase, de a depăși acele sentimente”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

2. Eficiență scăzută la serviciu, la școală ș.a. contexte

O scădere a performanței la locul de muncă sau la școală este un semn obișnuit în rândul celor care se luptă cu probleme psihologice sau emoționale. Dezechilibrele psiho-emoționale pot afecta atenția, concentrarea, memoria, energia și pot duce la o apatie care afectează plăcerea de la locul de muncă sau chiar dorința de a munci, de a începe sau duce anumite sarcini la bun sfârșit.

„Acestea pot duce de asemenea, la lipsă de interes și la erori la locul de muncă sau de studiu, ceea ce poate produce o slabă calitate a rezultatului scontat. Acest lucru se poate dovedi chiar riscant pentru dvs. sau pentru cei din jur. Căutarea asistenței unui terapeut vă poate ajuta să vă reglați în mod eficient comportamentul, respectiv răspunsul la provocările vieții și să învățați modalități adaptative de gestionare a stresului prin rezolvarea activă a problemelor și strategii de relaxare”, declară psihologul.

3. Confruntarea cu modificări sau perturbări ale somnului sau ale apetitului

Dezechilibrele psiho-emoționale pot avea un impact profund asupra somnului și apetitului. O persoană care este anxioasă poate avea insomnia sau un somn agitat, în timp ce cineva care este puternic deprimat ar putea dormi ”tot timpul” (nejustificat de mult).

„În mod similar, când sunt copleșiți de stres, unii oameni mănâncă în exces pentru a-și potoli emoțiile, în timp ce alții consideră că abia pot mânca. Deci, dacă observați că ați mâncat sau dormit mai puțin sau mai mult decât de obicei pentru o perioadă lungă de timp, ar putea fi timpul să apăsați butonul de pauză și să evaluați în mod serios situația”, afirmă cunoscutul psiholog român.

4. Dificultatea de a construi și a menține relații

Sănătatea noastră emoțională poate avea impact major asupra relațiilor noastre într-o varietate de moduri – ar putea determina o persoană să se retragă de lângă cei apropiați, poate provoca insecuritate într-o relație sau poate duce la înclinarea puternică a unei alte persoane pentru sprijin emoțional (dependență).

„În plus, persoanele care se luptă cu probleme psihologice sau emoționale pot avea, de asemenea, dificultăți în cultivarea relațiilor la locul de muncă sau la școală, lucrul în echipe sau comunicarea cu superiorii, colegii sau subordonații. Toate aceste situații pot influența relațiile noi sau preexistente. Dacă de multe ori vă aflați în conflict cu ceilalți sau aveți probleme în comunicarea sentimentelor personale, terapia vă poate ajuta. Un terapeut calificat vă poate dezvolta abilități sociale, cum ar fi asertivitatea respectuoasă”, declară psihologul Laura Maria Cojocaru.

5. Confruntarea cu o traumă concretă

Persoanele cu antecedente de abuz fizic, sexual sau alte traume pe care nu și le-au vindecat pe deplin pot beneficia enorm de pe urma terapiei. Psihoterapia permite unei persoane să exploreze aceste experiențe dureroase cu cineva care are experiență în a asculta aceste probleme într-un spațiu confidențial și liber de judecată și poate ghida procesul de vindecare emoțională.

6. Lipsă de bucurie pentru activitățile obișnuite sau hobby-uri

Oamenii care se luptă cu probleme psiho-emoționale se simt adesea deconectați sau înstrăinați de viață. În consecință, își pierd interesul pentru lucrurile pe care de obicei se bucurau să le facă, indiferent dacă era vorba de hobby-uri sau de socializare.

„Cele mai frecvente cauze ale dezinteresului perpetuu și ale sentimentului de goliciune interioară includ depresia, durerea sau abuzul și/sau neglijarea cronică din copilărie. Izolarea crescută, apatia față de viitor și chiar dorința de a nu fi în viață, sunt semne că persoana ar putea experimenta depresie sau o altă formă de tulburare de dispoziție.

Astfel, psihoterapia poate ajuta pe cineva care suferă de depresie sau probleme legate de dereglarea emoțiilor prin a-l ghida să-și dea seama ce îl împiedică să se simtă bine, cum să scape de gânduri și comportamente negative pentru a se reconecta cu ceea ce îi aduce bucurie”, afirmă specialistul.

7. Tristețea

Fie că este vorba despre un divorț, o despărțire sau pierderea unei persoane dragi, depășirea durerii de orice fel poate fi un proces lung și dureros, mai ales dacă nu aveți cu cine împărtăși acea povară emoțională. Calvarul este de două ori mai dificil pentru cei care suferă pierderi semnificative într-un interval scurt de timp.

„Terapia sau consilierea pentru durere emoțională pot ajuta oferind un loc sigur și plin de compasiune pentru a procesa pierderea și toate emoțiile dureroase care apar odată cu aceasta. Ghidajul unui specialist are în vedere susținerea etapelor procesului de doliu și se asigură că acesta este dus până la capăt (fără blocaje) și este parcurs într-un ritm și timp sănătos”, susține psihologul Laura Maria Cojocaru.

8. Sănătatea fizică lasă de dorit

Nu acordăm sănătății psiho-emoționale același tip de atenție ca și sănătății fizice și este o eroare uriașă, având în vedere că sunt interconectate. Problemele psiho-emoționale cauzate de stres, cum ar fi anxietatea și depresia de exemplu, au atât efecte directe, cât și indirecte asupra sănătății noastre fizice.

„În mod direct, deoarece problemele psihologice afectează sistemul nervos central, care la rândul său are un impact asupra tuturor celorlalte sisteme de sănătate (endocrine, imune, cardiovasculare, cerebrovasculare etc.) și indirect, acestea sunt asociate cu o serie întreagă de condiții de sănătate fizică, inclusiv dureri de cap, oboseală, dureri musculare, reactivitate cardiovasculară mai mare, sistem imunitar slab, inflamație cronică etc. Deci, dacă suferiți de oricare dintre aceste condiții de sănătate de mult timp, ați putea beneficia de tratamentul și sprijinul unui profesionist instruit în sănătate mintală, emoțională”, explică specialistul.

9. Dependențele

Când ne aflăm sub stres mental sau emoțional, apelăm la lucruri care sunt satisfăcătoare, amorțitoare, distrăgătoare sau distructive, pentru a face față – consumul de substanțe, jocurile de noroc, sexul, relațiile toxice, consumul excesiv de mâncare, dulciuri ș.a.

Pe termen scurt, orice dependență poate ajuta temporar la ameliorarea sentimentelor nedorite, cum ar fi lipsa de speranță, anxietatea, iritabilitatea și gândurile negative. Dar, pe termen lung, agravează de fapt aceste dificultăți și duce la pericole serioase legate de sănătatea, chiar viața persoanei.

„De aceea, dacă tu sau persoana iubită vă luptați cu dependența, este crucial să căutați ajutor profesional cât mai curând posibil. Un prieten sau un membru al familiei poate să sprijine, dar nu poate fi un centru personal de reabilitare. Este important să aducă persoana cu probleme cât mai aproape de căutarea tratamentului potrivit.

De asemenea, este important să rețineți că forțarea cuiva să urmeze un tratament adesea nu funcționează, dar motivarea acesteia să dorească să facă schimbarea se dovedește de obicei eficientă. Evitați să-i faceți să simtă rușine sau vinovăție, ci determinați-i mai degrabă să vorbească despre asta. Programați-le o întâlnire la psiholog și mergeți cu ei dacă asta îi ajută”, declară psihologul Laura Maria Cojocaru.

10. Căutarea succesului și performanței în diverse aspecte de viață

„Terapia vă poate ajuta să deveniți o persoană mai bună, atât în relație cu sine, cât și cu ceilalți. Un terapeut calificat vă poate ajuta să vă descurcați și să înțelegeți mai bine situațiile interpersonale din diverse contexte de viață (sănătate, familie, cuplu, prieteni, școală, job, finanțe).

Vă poate ajuta să înțelegeți propriul rol într-o situație și ce puteți face diferit pentru a obține un rezultat mai bun. Mai mult, vă poate ajuta să înțelegeți mai bine punctul de vedere al celorlalți, astfel încât să fiți mai conștienți de impactul dvs. asupra altora și astfel să deveniți mai eficienți în acțiunile voastre”, conchide psihologul Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).