Senatul a aprobat proiectul de modificare a Legii pensiilor militare
Publicat de prosavioleta,
11 noiembrie 2024, 14:19
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Senatul a aprobat, în calitate de for legislativ decizional, proiectul de modificare a Legii pensiilor militare, care prevede că acestea se indexează în raport cu solda sau salariul de grad și de funcție. Cuantumul pensiilor militare de stat aflate în plată se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad sau salariul gradului profesional și solda sau salariul de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, se arată în actul normativ. Senatorii au mai stabilit că, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, casele de pensii sectoriale actualizează din oficiu toate pensiile militare de stat aflate în plată, cu majorările care au avut loc în perioada 2015-2024. Fondurile necesare pentru plata în acest an a acestor drepturi vor fi suportate din bugetele instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională. Legea a fost contestată joi de Avocatul Poporului la Curtea Constituțională.
Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): După lungi dezbateri, Congresul american a aprobat pachetul de legi care deblochează ajutorul militar al Statelor Unite pentru Ucraina, Israel și Taiwan.
Din cele peste 90 de miliarde de dolari, două treimi sunt destinate frontului ucrainean, 26 de miliarde pentru Orientul Mijlociu, iar opt pentru regiunea Indo-Pacifică. Armata americană a început deja livrarea către Ucraina a primelor elemente din noul pachet – rachete antiaeriene și anti-tanc, repoziționate în stocuri din Europa.
Între timp, premierul Marii Britanii, Rishi Sunak, a anunțat cel mai mare pachet de ajutor militar britanic acordat vreodată Ucrainei.
Acesta include rachete Storm Shadow, cu rază lungă de acțiune, muniție și vehicule blindate. Pe lângă echipamente, pachetul de sprijin are în vedere și 500 de milioane de lire sterline în fonduri militare suplimentare.
Publicat de prosavioleta,
12 februarie 2024, 20:18
Ciprian Panga (realizator rubrică): Prima oprire de săptămâna aceasta o facem pe continentul african, unde misiunea Uniunii Europene de Instruire în Republica Centrafricană, în strânsă coordonare cu alte misiuni internaționale, este angajată în reforma sectorului apărării.
Instituită în aprilie 2016, misiunea a suferit mai multe modificări ale mandatului, cauzate de cerințe locale, situația de securitate, dar și de exigența Uniunii Europene de implementare a politicilor în această zonă și se află în acest an la al treilea mandat. Cum reușesc militarii să-și execute sarcinile, aflăm de la comandantul misiunii, generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan.
Gl. bg. Cornel Tonea-Bălan: Practic noi ne-am adaptat aici, am luat contact cu populația, cu realitățile de aici și încercăm să facem lucrurile astfel încât să nu ne gândim foarte mult la cum ar trebui să fie și cum este în realitate. Ținem cont de provocările din punct de vedere material pe care le întâlnim de fiecare dată, încercăm să ajutăm cât putem și să se treacă peste dificultățile materiale care sunt extrem de mari, sunt importante, pot fi relevante, dar misiunea trebuie să continue.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Traversăm continentul african și ajungem în Balcanii de Vest, mai exact în Kosovo, unde Alianța Nord-Atlantică desfășoară operația multinațională de menținere a păcii KFOR din anul 1999, ca urmare a intervenției aliate prin care s-a pus capăt violenței în Kosovo. Operația se desfășoară sub mandatul Consiliului de securitate al ONU și garantează siguranța și libertatea de mișcare pentru toți locuitorii din Kosovo. Momentele de relaxare pe timpul executării misiunii nu sunt foarte multe, iar atunci când pot, militarii din bază aleg să-și petreacă timpul liber participând la diferite competiții sportive.
Cpt. Valentin Rizea: În principiu, această activitate este organizată de către o structură desemnată din cadrul misiuni KFOR. O dată pe lună se întâmplă aceasta, nu este o ocazie anume, dar militarii sunt implicați în astfel de activități pe bază de voluntariat, astfel încât fiecare să resimtă diferit această depărtare sau plecarea de acasă, pentru că da, noi, românii, poate plecăm pentru șase luni, am colegi în birou care pleacă pentru un an, am colegi care au stat și un an și jumătate. Da, asta se încearcă prin aceste activități.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Birourile permanente ale Senatului și Camerei Deputaților au transmis, miercuri, comisiilor reunite de apărare, scrisoarea președintelui Klaus Iohannis prin care șeful statului informează Parlamentul despre participarea Armatei României la inițiativa de securitate și apărare a Uniunii Europene în Golful Guineei, începând cu anul 2024. Șeful statului evidențiază că prin participarea Armatei României la această misiune se urmărește consolidarea profilului de stat membru, asigurarea securității și creșterea rolului global al Uniunii Europene în sprijinul statelor din Golful Guineei, corespunzător nivelului superior de ambiție al țării noastre în raport cu continentul african. Mai multe detalii ne aduce Sorina Vrînceanu.
Sorina Vrînceanu (reporter): Obiectivul strategic al acestei misiuni este dezvoltarea de capabilități adecvate ale forțelor de securitate din Coasta de Fildeș, Ghana, Togo și Benin, care să permită un răspuns eficient al acestora împotriva amenințărilor generate de prezența grupărilor teroriste în regiune, având ca bază o structură cu o amprentă terestră redusă, flexibilă și modulară militar-civilă. Fondurile necesare participării Armatei României la inițiativa de securitate și apărare a Uniunii Europene în Golful Guineei sunt asigurate din bugetul alocat Ministerului Apărării Naționale în anul 2024.
Comisiile de apărare au aprobat achiziția dronelor turcești Barayktar
Publicat de prosavioleta,
11 decembrie 2023, 12:33
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Comisiile de apărare din Senat și Camera Deputaților au aprobat cumpărarea de către Ministerul Apărării Naționale a 18 drone militare turcești, Bayraktar. Valoarea achiziției este estimată la 300 de milioane de dolari și cuprinde pachetul de suport logistic inițial și echipamentele necesare pentru instruire și antrenament. Sistemele sunt destinate Forțelor Terestre Române. Ministerul Apărării a solicitat aprobare și pentru cumpărarea a 200 de rachete pentru sistemele Patriot. Achiziția, în valoare de 1 miliard de euro, se va derula prin Agenția NATO pentru sprijin și achiziții. Livrarea rachetelor ar urma să se facă gradual, astfel încât va permite distribuirea multianuală a efortului bugetar atât pentru achiziție, cât și pentru mentenanța rachetelor – se mai precizează în Memorandumul înaintat de Ministerul Apărării Naționale. Achiziția urmează să fie aprobată de Parlamentul României.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, și șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, s-au întâlnit, miercuri, în capitală, cu membrii comisiilor pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senat și din Camera Deputaților.
Reprezentanții legislativului au fost informați cu privire la evoluția situației de securitate din proximitatea României, stadiul și perspectivele programelor de înzestrare ale Armatei și cu alte teme de interes din sfera securității și apărării, aflate în competența Ministerului Apărării Naționale.
Ministrul Tîlvăr a arătat că este foarte important un dialog constant între instituțiile statului, iar analizele făcute în cadrul acestor întâlniri contribuie la deciziile luate pentru întărirea politicii de apărare și securitate.
Angajații vor avea încă două zile libere plătite, în 6 și 7 ianuarie. Camera Deputaților a adoptat astăzi proiectul legislativ prin care Boboteaza și Sfântul Ioan Botezătorul devin sărbători legale.
Marea majoritate a votat pentru, dar au fost şi parlamentari care nu au susținut inițiativa legislativă.
Proiectul a fost adoptat și de Senat. Actul normativ va fi transmis președintelui pentru promulgare.
Anul acesta, salariații au, legal, pe lângă concediul de odihnă, încă 15 zile libere, dintre care unele au fost consumate în ianuarie.
Senatul şi Camera Deputaţilor se reunesc, astăzi, de la ora 13:00, într-o şedinţă solemnă, dedicată aniversării a 30 de ani de la adoptarea Constituţiei în vigoare de către Adunarea Constituantă.
La 8 decembrie 1991, a avut loc referendumul naţional privind adoptarea Constituţiei României, extrem de necesară după Revoluţia din decembrie 1989 ce a înlăturat dictatura comunistă din ţară.
Constituţia României, prima de după 1989, a fost adoptată de Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991 şi aprobată prin Referendum naţional la 8 decembrie, în acelaşi an, cu o majoritate semnificativă: din numărul de 10.948.468 de participanţi, 77.3% au răspuns afirmativ, 20.49% negativ, voturile nule reprezentând 2.3%.
Constituţia adoptată în 1991 a reprezentat cadrul legislativ fundamental pentru organizarea şi funcţionarea statului şi societăţii româneşti pe baze democratice. Aceasta a consacrat reinstaurarea democraţiei constituţionale în România, creând premisele pentru afirmarea unui regim politic pluralist.
Elaborarea, dezbaterea şi adoptarea noii Constituţii a României au durat un an şi jumătate. Noua Constituţie a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 21 noiembrie 1991.
După patru ani de la adoptarea Legii fundamentale, la 13 noiembrie 1995, deputaţii au adoptat, în cadrul şedinţei Camerei, propunerea legislativă privind proclamarea Zilei Constituţiei României pentru data de 8 decembrie. Plenul Senatului a aprobat, la 5 decembrie 1995, iniţiativa legislativă a Camerei.
Constituţia adoptată în 1991 a fost modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. Aceasta a fost aprobată prin referendumul naţional din 18 – 19 octombrie 2003 şi a intrat în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României a Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 3 din 22 octombrie 2003, pentru confirmarea rezultatului referendumului.
Preşedinţia italiană a anunțat programul consultărilor în vederea formării noului guvern.
Acestea vor începe miercuri, 4 aprilie, la ora 10:30, cu președintele Senatului, Maria Elisabetta Casellati. Urmează Roberto Fico și la ora 12.30, preşedintele emerit, Giorgio Napolitano.
În timpul după-amiezii, la ora 16.00 și respectiv la 16.45 va sosi rândul Grupului SVP pentru Autonomia Senatului și a Grupului Mixt, tot pentru Senat, urmat, la 17,30 de omologul său la Cameră.
Prima zi se va încheia cu întrevederea de la ora 18.30 cu Fratelli d’Italia. Consultările vor fi reluate joi, 5 aprilie la ora 10 cu Partidul Democrat, urmat la 11 de Forza Italia și la 12 din Liga Nordului şi se vor termina la ora 16,30, cu Mişcarea de 5 Stele.
Social-democraţii au, sâmbătă, la Mamaia şedinţa Comitetului Executiv Naţional, iar, duminică, o analiză a activităţii Executivului. Astăzi vor să stabilească strategia partidului pentru această toamnă, urmând ca după-amiază, într-o întâlnire cu grupurile parlamentare ale PSD din Senat şi Camera Deputaţilor, să se discute priorităţile legislative şi modul în care acestea vor fi promovate. Sunt prezenţi la Mamaia la aceste întâlniri şi membrii Executivului, cu premierul Mihai Tudose.
Tot la Mamaia se află şi reprezentanţii ALDE, pentru a discuta strategiile şi acţiunile în noua sesiune parlamentară.
Reprezentanţii Partidului Naţional Liberal au o serie de şedinţe la Neptun, unde îşi vor stabili priorităţile pentru perioada următoare.
La începutul şedinţei Biroului Politic Naţional de astăzi, preşedintele liberal, Ludovic Orban, a susţinut eliminarea reglementării prin ordonanţă de urgenţă. El a declarat că, în momentul în care se va pune în discuţie modificarea Constituţiei, aceasta să fie una dintre primele schimbări. Ludovic Orban mai susţine schimbarea modului de legiferare, în sensul emiterii unor legi clare care să nu permită excepţii sau derogări.
Deschiderea sesiunii de toamnă a parlamentului va avea loc vinerea viitoare şi va fi marcată prin şedinţe separate de plen ale Senatului şi Camerei Deputaţilor. Decizia a fost luată recent de liderii coaliţiei de guvernare. Pe agendă se află mai multe ordonanţe de urgenţă care vizează majorarea pensiilor de serviciu în funcţie de coeficientul de inflaţie, plafonarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului la 8.500 de lei lunar sau trecerea producătorului de energie termică şi electrică ELCEN de la Ministerul Economiei în subordinea Primăriei Capitalei. Va fi luată în discuţie şi Legea vaccinării, care prevede că părinţii pot refuza imunizarea copiilor, dar trebuie să facă acest lucru în scris. Dezbaterile vor viza şi modificările anunţate la legile justiţiei.
Reprezentanţii USR doresc iniţierea unei comisii parlamentare pentru verificarea votului de la moţiunea de cenzură iniţiată de PSD şi ALDE împotriva guvernului Grindeanu, precum şi introducerea unui sistem de vot electronic secret pentru viitoare moţiuni.
Cele două iniţiative vor fi discutate luni, 26 iunie în cadrul unei şedinţe comune a grupurilor parlamentare USR de la Senat şi Camera Deputaţilor.
Aceste demersuri vin în contextul în care presa a dat publicităţii filmări din care ar rezulta că la moţiunea de cenzură ar fi fost 249 de parlamentari care au introdus bile în urnele de vot, dar numărul total al bilelor din fiecare urnă a fost de 251.
Două subiecte au tulburat, săptămâna aceasta, atât lumea politică, dar și opinia publică. Este vorba, mai întâi, despre plafonarea indemnizațiilor pentru mame, un proiect lansat de Ministerul Muncii. De asemenea, iniţiativa cetăţenească de revizuire a Constituţiei, care prevede că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, a fost votată marți de plenul Camerei Deputaţilor. Dacă propunerea va fi aprobată şi de Senat, românii vor fi chemaţi să îşi exprime votul în cadrul unui referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului.
Acestea sunt temele dezbătute, astăzi, în emisiunea Imperativ, după Radiojurnalul orei 17,00 de jurnalista Sanda Mihalcea și de deputații Tudor Ciuhodaru (PSD) și Pentru Movilă (PMP). Prin telefon va interveni deputatul USR, Cosette Chichirău. Realizator: Ioana Soreanu. Emisiunea va putea fi urmărită în transmisie vide-live pe pagina noastră de Facebook. (Radio Iași/ FOTO Informații profesionale)
Comisiile reunite pentru cultură din Senat şi Camera Deputaţilor au respins Raportul de activitate al Societăţii Române de Radiodifuziune pentru anul 2016, chiar dacă au recunoscut performanţele editoriale ale instituţiei.
Preşedintele Comisiei pentru cultură din Senat, social-democratul Lucian Romaşcanu, a propus respingerea acestui raport din cauza problemelor de etică şi integritate legate de unele persoane aflate în Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune.
Pe de altă parte, preşedintele Comisiei pentru cultură din Camera Deputaţilor, liberalul Gigel Ştirbu, a precizat că PNL va vota în favoarea Raportului SRR, apreciind că 2016 a fost unul dintre cei mai buni ani ai Radioului.
Activitatea Societăţii Române de Radiodifuziune a mai fost apreciată şi de preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, care a arătat că Radio România şi-a îndeplinit misiunea şi a evidenţiat echidistanţa editorială demonstrată pe parcursul celor două campanii electorale de anul trecut.
Rapoartele de activitate ale SRR pentru ultimii patru ani se află pe ordinea de zi de miercuri, 26 aprilie, a şedinţei plenului reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor.
Deputaţii din Comisia de învăţământ au dat, astăzi, aviz favorabil propunerii legislative care le permite posesorilor de tichete de vacanţă să le folosească pentru a-şi trimite copiii în tabere.
Înainte de a fi supus votului în plenul Camerei, documentul va intra în dezbaterea comisiilor de muncă şi industrie, pentru elaborarea unui raport.
Propunerea legislativă fusese respinsă iniţial de Senat, dar decizia finală în acest caz aparţine Camerei Deputaţilor.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
