Parlamentul României își exprimă profundul regret că președintele Ucrainei a promulgat Legea educației la 25 septembrie a.c., în pofida tuturor demersurilor efectuate pentru a semnala părții ucrainene neajunsurile acestui act normativ, în sensul diminuării semnificative a drepturilor persoanelor aparținând minorității românești.
Reamintim, în acest context, angajamentul Ucrainei, transmis constant părții române în cadrul tuturor contactelor oficiale, de respectare a normelor şi standardelor internaționale relevante în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, precum și de asigurare că nivelul şi calitatea învățământului în limba română nu vor fi afectate de noul cadru normativ.
Avem în vedere continuarea demersurilor prin mijloacele diplomației parlamentare, în plan bilateral urmând ca o delegație formată din deputați și senatori ai Parlamentul României să efectueze, în cel mai scurt timp posibil, o vizită la Kiev pentru a iniția un dialog politic cu autoritățile ucrainene competente, în scopul soluționării conform standardelor europene a situației create de promulgarea Legii educației în raport cu învățământul în limba maternă a minorităților naționale. Vom acționa cu stăruință și în cadrul organizațiilor internaționale cu atribuții în domeniu (Secretariatul General al Consiliului Europei și Înaltul Comisar al OSCE pentru Minorități Naționale și Comisia de la Veneția), pentru a semnala impactul negativ al acestor modificări legislative în domeniul educației din Ucraina, în vederea determinării unor schimbări de abordare ale autorităților ucrainene.
Reiterăm solicitarea fermă ca partea ucraineană să recunoască și să respecte, potrivit normelor și standardelor internaționale, dreptul persoanelor aparținând minorității românești de a învăța în limba sa maternă.
Călin Popescu-Tăriceanu – Președintele Senatului
Liviu Dragnea – Președintele Camerei Deputaților
Brașovenii sunt invitați la o întâlnire cu toți factorii interesați de construirea unui spital nou, la Brașov.
Joi, 29 iunie, între orele 18.30 și 20.30, la Aula Universității Transilvania, va avea loc prima dezbatere publică organizată de Asociația Noul Spital al Brașovului sub titulatura: „Noul Spital al Brașovului – un proiect al comunității, între progrese și limitări ale parcursului. Cum poate fi sprijinit?”
Președintele ANSB, dr. Dan Grigorescu, invită toți brașovenii interesați de acest proiect, ca alături de prieteni sau cunoscuți, să fie parte a eforturilor de „energizare” a parcursului acestui proiect aflat pe agenda comunității brașovene. „Această inițiativă survine în urma realizării de către Comitetul Director al ANSB a unor analize de ultimă oră care au avut ca și concluzie comună aceea că este mai mult decât necesară intensificarea eforturilor comunității pentru a da impulsuri suplimentare elementelor de parcurs ale proiectului Noului Spital, dintre care cea mai importantă este sprijinirea discutării în regim de urgență la Senatul României a proiectului de lege privitor la transferul de proprietate la municipiul Brașov al unei parcele de teren necesare pentru întregirea terenului necesar Noului Spital, proiect depus și asumat de toți parlamentarii de Brașov, la a cărui concepție au participat reprezentanții Primăriei Brașov, ai CJ Brașov, ai Instituției Prefectului Brașov și, nu în ultimul rând, ai ANSB”, spune președintele asociației, dr. Dan Grigorescu.
Organizatorii doresc ca la astfel de dezbateri publice periodice să participe, pe lângă membrii ANSB, și oricare alți cetățeni interesați aparținând comunității brașovene, fie ei susținători sau contestatari ai proiectului, ocazie cu care să se facă un schimb de informații recente, de idei sau de argumente referitoare la proiect.
„Fiecare dezbatere publică va începe cu o scurtă informare a participanților privitoare la stadiul actual (aflat, evident, într-o permanentă evoluție) al proiectului și la acțiunile care se consideră a fi absolut necesar de întreprins pe oricare palier pentru sprijinirea proiectului. Acțiunea va continua cu un dialog deschis între participanți, având ca scop identificarea căilor viitoare de acțiune prin care proiectul poate fi sprijinit”, a mai precizat președintele ANSB, dr. Dan Grigorescu.
Senatul a adoptat, luni, o Hotărâre în care este precizată necesitatea ca statele membre UE să aibă dreptul de decizie în ceea ce priveşte stabilirea de politici în domeniul migraţiei şi acordării azilului.
‘Ne exprimăm dezacordul faţă de utilizarea unor mecanisme obligatorii, fără a ţine seama de particularităţile fiecărui stat, în cazul relocării intra-UE şi extra-UE şi subliniem că aceste măsuri nu abordează cauzele profunde ale migraţiei masive, dar au creat deja un efect advers, de stimulare a migraţiei. În acest context, reiterăm importanţa ca statele membre să deţină în continuare principala responsabilitate pentru politici în domeniul migraţiei şi acordării azilului, incluzând dreptul de decizie în aceste domenii’, se arată în textul Hotărârii adoptate de Senat, ca urmare a raportului pe care senatorii din Comisia pentru Afaceri Europene l-au întocmit cu privire la‘Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul economic şi social şi Comitetul regiunilor – o Agendă europeană privind migraţia COM (2015) 240′.
În documentul asumat de Senat este subliniată şi necesitatea elaborării unei politici de securitate comună a UE, cu ‘o abordare integrată’, având în vedere criza refugiaţilor, dar şi evenimentele de la graniţa de est a Europei.
Senatul încurajează totodată, prin Hotărârea adoptată, statele membre să aibă ‘un rol activ atât în lupta împotriva cauzelor care determină acest fenomen, cât şi securizarea graniţelor externe’, precizând că solidaritatea României s-a manifestat prin angajamentul de a participa atât la mecanismul de relocare intra-UE, cât şi la relocarea extra-UE, ‘peste capacitatea sa efectivă de primire şi integrare a migranţilor’.
‘Subliniem că este necesar un sistem unitar pentru acordarea azilului şi remarcăm, în acelaşi timp, că sunt necesare modificări profunde ale legislaţiei naţionale care să permită migranţilor să intre în legalitate, ca exemplu fiind accesul la piaţa muncii. Remarcăm ca UE nu este pregătită pentru a asimila migraţii, existând discrepanţe culturale majore şi, totodată, din cauza necesităţii de a adapta diferitele sisteme, de la cel educaţional, până la acela al asigurărilor de sănătate şi pe piaţa muncii. UE trebuie să-şi echilibreze foarte bine măsurile din domeniu pentru a nu crea noi factori de atracţie pentru migraţia ilegală’, mai stipulează documentul adoptat de Senat.
Totodată, în Hotărârea Senatului se atrage atenţia asupra faptului că nu toate statele membre UE au programe de educaţie gratuite în limbi de circulaţie internaţională.
‘În România, în principiu, sistemul are capacitatea de a asigura o ofertă în concordanţă cu nevoile, dar această capacitate este dependentă de zonele geografice în care se va realiza relocarea, asigurând totodată, manuale şi cursuri de iniţiere în limba română. Mai mult, sprijinul UE ar fi necesar în sensul că au fost identificate nevoi suplimentare de finanţare pentru sistemele de sănătate, cu atât mai mult cu cât serviciile medicale de urgenţă sunt acordate gratuit, iar un val suplimentar de persoane va pune o presiune mai mare pe accesul la serviciile medicale, deja confruntate cu problema resurselor financiare’, mai precizează sursa amintită.
În document este remarcat şi faptul că o creştere a fluxului migrator ar putea crea o anumită presiune socio-culturală şi dificultăţi de integrare, fiind astfel necesară implementarea de măsuri atât pentru imigranţi, cât şi pentru comunităţile care îi integrează.
‘Susţinem că măsurile de urgenţă trebuie să îşi menţină caracterul temporar, iar durata ar trebui estimată iniţial şi apoi periodic şi nu ar trebui extinse decât pe criterii obiective, evitând cazurile migranţilor care urmăresc avantajele economice din statele membre şi descurajând migraţia ilegală’, se mai arată în document.
Prin Hotărârea Senatului este semnalată şi necesitatea ca securizarea graniţelor şi măsurile pentru prevenirea acţiunilor extremiste să fie ‘urgent asigurate, existând la acest moment un risc major de reacţii radicale’.
‘Programele de integrare a imigranţilor trebuie adaptate noilor realităţi, iar agenţiile europene şi statele membre trebuie să manifeste vigilenţă maximă în prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate şi a terorismului, în timp ce politicile europene de securitate şi apărare trebuie adaptate noilor realităţi’, mai precizează sursa citată.
Hotărârea Senatului a fost adoptată, luni, cu 98 de voturi ‘pentru’, un vot ‘împotrivă’ şi o abţinere, urmând să fie publicată în Monitorul Oficial şi transmisă partenerilor europeni.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
