Agenda Parlamentului European, 12 – 18 februarie  2018

Publicat de Camelia Teodosiu, 12 februarie 2018, 16:48 / actualizat: 20 februarie 2018, 11:17

Săptămâna aceasta, în perioada 12 – 18 februarie, principalele subiecte, pe ordinea de zi, a Parlamentului, sunt:

Controlul frontierelor/Bulgaria. (De luni până miercuri)

Comisia pentru Libertăți civile va efectua o vizită în Bulgaria pentru a vedea cum funcționează operațiunile Frontex la granița cu Turcia. Membrii comisiei vor vizita regiunea punctului de trecere a frontierei „Kapitan Andreevo”, unde Frontex sprijină autoritățile naționale în efectuarea controalelor la frontieră și colectarea de informații. Se vor întâlni, printre altele, cu ministrul de Interne Valentin Radev, cu reprezentanții Poliției de Frontieră, cu organizațiile internaționale, precum și cu ONG-urile. O conferință de presă este programată miercuri.

Fondul Africa Trust /Senegal. (De marţi până vineri)

O delegație a Comisiei pentru dezvoltare va vizita Senegalul pentru a evalua modul în care Fondul fiduciar de urgență al UE pentru Africa, creat pentru a aborda cauzele fundamentale ale migrației, lucrează la fața locului. Ei vor vizita proiecte finanțate de UE care oferă locuri de muncă semnificative pentru tineri și se vor întâlni cu autoritățile locale, cu reprezentanții societății civile, precum și cu migranții care s-au întors si încearcă să construiască o nouă viață în țara lor, cu sprijinul UE.

Drepturile omului / Myanmar și Bangladesh. (De luni până vineri)

Subcomisia pentru drepturile omului va vizita Myanmar și va merge la granița cu Bangladesh pentru a obține o primă impresie despre evoluţiile actuale în regiune. Delegația include membri ai comisiilor pentru afaceri externe și comerț internațional și delegația UE-ASEAN. Aceștia vor vizita taberele Rohingya și vor întâlni ONG-urile internaționale care lucrează în statul Rakhine, organizațiile societății civile din Myanmar, liderii religioși și politici, precum și mass-media.

Jurnalul președintelui.

Președintele PE, Antonio Tajani, va susține marți o conferință de presă despre „Viitorul Europei”, la Universitatea Johns Hopkins SAIS Europe din Bologna.

Uniunea Europeană şi politica refugiaţilor

Publicat de Camelia Teodosiu, 30 septembrie 2017, 10:38

În ideea de susţine politica faţă de refugiaţi, Comisia Europeană vrea să pună la dispoziţie 500 milioane de euro şi intenţionează ca până în 2019 să primească din zonele de criză 50.000 de refugiaţi.

Comisia Europeană a propus statelor membre ca în următorii ani să primească în mod voluntar „cel puţin 50.000” de refugiaţi direct din Turcia, regiunea Orientului Apropiat şi Africa. UE va trebui să creeze „căi legale” pentru migraţie, pentru ca refugiaţii care au nevoie de protecţie să nu se angajeze mai departe în călătorii periculoase pentru a ajunge în Europa – s-a precizat miercuri la Bruxelles. Drept consecinţă UE va pune la dispoziţie 500 milioane de euro pentru primirea refugiaţilor – deci 10.000 euro pentru fiecare refugiat.

Comisia Europeană intenţionează să vină în ajutorul statelor membre, acordându-le 500 milioane euro pentru primirea refugiaţilor din terţe ţări. În special refugiaţilor din Libia, Egipt, Niger, Sudan, Ciad şi Etiopia li se acordă posibilitatea de a intra legal în UE. Unsprezece state s-au declarat deja dispuse să primească 14.000 de persoane.

Comisarul UE pentru migraţie Dimitris Avramopoulos a cerut în plus şi încheierea rapidă a unei înţelegeri dintre Parlament şi Consiliul Miniştrilor privind problema „Blue Card”, cu ajutorul căruia persoane din terţe ţări pot intra legal în UE pentru a se angaja – asemenea rolului pe care îl are Cardul Verde în Statele Unite. Comisia se aşteaptă la un consens cât mai rapid şi în privinţa creării unui sistem comun european de azil.

Durata maximă a efectuării controalelor în spaţiul Schengen va trebui prelungită la trei ani. Limitele în vigoare prevăzute pentru controalele de la frontierele interioare par să nu fie suficiente în toate cazurile datorită unor „ameninţări serioase la adresa ordinii publice sau a securităţii interne” – a explicat miercuri Comisia. Germania, Franţa şi alte ţări au cerut ca termenul actual de doi ani să fie extins la patru ani.

Comisia Europeană a propus de asemenea o organizare mai eficientă în privinţa reîntoarcerii azilanţilor a căror cereri au fost refuzate. Potrivit unor estimări, în viitorul apropiat, se vor afla în UE 1,5 milioane de azilanţi ale căror cereri au fost respinse. Între 2014 – 2015 doar aproximativ o treime din azilanţii respinşi au fost într-adevăr expulzaţi.

În acţiunea de relocare a azilanţilor din Italia şi Grecia Comisia Europeană a precizat că se aşteaptă ca şi cele aproximativ 10.000 de persoane care mai aşteptau în Europa de Sud să fie relocaţi, să fie totuşi primite. Termenul mecanismului relocării a expirat marţi.

S-au înregistrat progrese esenţiale în domeniul migraţiei şi cu ţările africane. În cadrul parteneriatului de migraţie UE sprijină cinci ţări africane – Senegal, Mali, Niger, Nigeria şi Etiopia – în procesul de crearea locurilor de muncă şi de îmbunătăţire a condiţiilor de trai.(AFP/KNA)

Navă românească, în operaţiunea de salvare Frontex din Mediterana

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 februarie 2016, 09:44

Cea mai recentă operaţiune de salvare a migranţilor din apele internaţionale ale Mării Mediterane a revenit poliţiştilor de frontieră de pe nava „Ştefan cel Mare”, aflată în misiune în Italia, în cadrul Operaţiunii Maritime TRITON. Sub coordonarea Agenţiei FRONTEX, migranţii, dintre care 34 minori, au fost transferaţi la bordul navei, fiind preluaţi apoi de către autorităţilor italiene, în portul Lampedusa.

Alexandra Popescu, inspector la Poliţia Română de Frontieră: „ Nava Ştefan cel mare a Poliţiei de Frontieră Române a localizat ambarcaţiunea gonflabilă la bordul căreia se aflau peste 100 de persoane. În urma evaluării situaţiei de la faţa locului, temperatura scăzută, supraaglomerarea bărcii şi riscul iminent de a se scufunda, poliţiştii români de frontieră au decis ca persoanele să fie aduse la bord. Astfel, toţi cei 119 migranţi au fost transferaţi la bordul Navei Ştefan cel Mare, unde personalul Poliţiei de Fontieră le-a acordat asistenţă şi primul ajutor. Aceştia au declarat că provin din ţări precum Gambia, Senegal, Guineea Bissau, Liberia, Camerun, Sierra Leone şi Mali şi că intenţionau să ajungă în Spaţiul Schengen. Această operaţiune se desfăşoară pe parcursul a trei luni şi, după finalizarea acestei acţiuni de salvare, nava şi-a reluat misiunea în cadrul operaţiunii Frontex.”

Agenţia europeană pentru supravegherea frontierelor, FRONTEX, coordonează schimbul operaţional între statele membre în ceea ce priveşte frontierele, împreună cu alţi parteneri externi, responsabili de securitatea graniţelor şi cooperarea vamală.

Operaţiunea maritimă Triton a devenit activă prin implicarea statelor membre şi punerea în comun a resurselor proprii, cu o desfăşurare impresionantă de personal şi echipamente. Este vorba despre o mobilizare importantă de mijloace pentru a asigura supravegherea frontierelor externe ale UE, de a oferi asistenţă ambarcaţiunilor aflate în dificultate şi de a lansa operaţiuni de salvare.

Comisarul european pentru Migraţie şi Afaceri Interne, Dimitri Avramopoulos: „Împreună cu statele membre, trebuie să intensificăm eforturile noastre de a stabili un program cu adevărat european pentru refugiați. Comisia lucrează deja îndeaproape cu statele membre, în cadrul programelor de relocare. Acesta este un pas important pentru a ne asigura că statele membre îşi asumă, cu adevărat, responsabilitatea.”

După evenimentele nefericite de pe coastele Lampedusei, liderii europeni au cerut o abordare umană a imigrației, pentru ca Mediterana să nu devină „cimitirul Europei”. Astfel, misiunile de căutare şi salvare pe mare ale Agenției Frontex trebuie să urmeze proceduri clare pentru a preveni situaţiile în care viaţa refugiaţilor să fie în pericol.