Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Croaţia intenţionează să reintroducă serviciul militar obligatoriu la 17 ani, după ce a renunțat la recrutarea tinerilor în armată. Ministrul apărării din această țară a declarat că un proiect de lege în acest sens va fi prezentat în curând în Parlament. Adrian Gâtman vine cu detalii. Adrian Gâtman: Serviciul militar va avea o perioadă de două luni și se adresează cetățenilor cu vârste între 18 și 27 de ani. Este de așteptat ca primii recruți în baza noii legi să-și înceapă serviciul la 01/01/2025. Potrivit proiectului de lege, oricine are posibilitatea de a amâna serviciul militar pentru a-și finaliza mai întâi studiile. Mai mult, croații pot refuza serviciul militar din motive de conștiință, dar ar trebui să efectueze un serviciu civil alternativ. Și președintele Serbiei, Alexander Vucic, a anunțat planuri similare pentru țara sa. Acolo, serviciul militar va avea o durată de 75 de zile.
Ciprian Panga (realizator rubrică): De-a lungul anului, v-am ținut la curent cu misiunile pe care militarii români le execută dincolo de granițele țării, iar acum facem un bilanț al acestora cu generalul Valerică Vrăjescu, comandantul Comandamentului Forțelor Întrunite, structura din Armata României care are ca principală misiune comanda serviciului de luptă permanent pe teritoriul național și asigurarea controlului operațional al forțelor dislocate în afara teritoriului național, în misiuni în diferite teatre de operații. Generalul Valerică Vrăjescu: Serviciul de Luptă Permanent în Armata României se asigură 24 de ore, cu forțe și mijloace puse la dispoziție de categoriile de forțe armate, pentru gestionarea situațiilor în domeniul poliție aeriană, în domeniul intervenției EOD, în domeniul intervenției cu forțe, în domeniul supravegherii aeriene și în multe alte domenii pe care le gestionăm în momentul de față. Având în vedere că ne aflăm în proximitatea unui conflict, dintre Rusia și Ucraina, și având în vedere vecinătatea cu Ucraina pe granița fluvială, în special, Serviciul de Luptă Permanent a fost activat în mai multe rânduri, având misiunea în primul rând de a supraveghea spațiul aerian respectiv și de a interveni în situația în care avioanele sau aeronavele rusești se apropiau prea mult de spațiu aerian din zona de responsabilitate. Ciprian Panga (realizator rubrică): În anul 2023, atât forțele aeriene, prin Detașamentul „Carpathian Vipers”, cât și cele navale, prin cele două fregate, „Regele Ferdinand” și „Regina Maria”, au participat la misiuni externe de asigurare a spațiului aerian și naval din zona de responsabilitate. Generalul Valerică Vrăjescu: Participarea Forțelor Aeriene Române cu patru avioane F-16 la misiunea de poliție aeriană întărită în țările baltice a fost o misiune importantă, în special pentru forțele aeriene și pentru Armata României, având în vedere că ne-am adus contribuția la asigurarea supravegherii și apărării spațiului aerian în acea zonă de operații. Principalul beneficiu al misiunii din Lituania a fost faptul că poliția aeriană în acea zonă s-a executat împreună cu piloții italieni și cu aeronavele italiene, iar executarea misiunilor în comun a dus la o creștere a interoperabilității cu forțele aeriene din celelalte state.
Forțele navale au avut o contribuție deosebită la menținerea și participarea în cadrul grupărilor navale ale NATO din Marea Mediterană, în special. În acest sens, remarcăm participarea fregatei „Regele Ferdinand” la operația EUNAVFOR „Irini”, în perioada mai-iunie și, de asemenea, participarea fregatei „Regina Maria”, în perioada septembrie-octombrie, în Marea Mediterană, la operația „Sea Guardian”, operații conduse de NATO. Ciprian Panga (realizator rubrică): În Polonia, Armata României participă, începând din anul 2017, la Grupul de luptă NATO condus de Statele Unite ale Americii care are ca misiune asigurarea prezenței înaintate și consolidate în sistem rotațional, pe flancul nord-estic al Alianței, pentru descurajarea oricărei potențiale agresiuni, în conformitate cu măsurile adoptate în cadrul Summitului NATO de la Varșovia. România contribuie la această misiune cu un detașament format din aproximativ 100 de militari și tehnică de luptă antiaeriană Gepard.
În Balcanii de Vest, o zonă care este caracterizată de intense conflicte politice și sociale, nerezolvate nici până astăzi, militarii din forțele terestre au participat la misiunea Uniunii Europene EUFOR ALTHEA din Bosnia și Herțegovina, misiunea lansată în anul 2004, în baza unui mandat acordat de Organizația Națiunilor Unite, dar și la operația de menținere a păcii din Kosovo, condusă de NATO încă din anul 1999, în baza Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate al ONU și a acordului militar tehnic dintre NATO, Republica Federală Iugoslavia și Serbia. Generalul Valerică Vrăjescu: În momentul de față, în Bosnia și Herțegovina, România are cea mai numeroasă participare – peste 400 de militari participă în acest moment la Misiunea EUFOR ALTHEA. De asemenea, asigurăm o funcție importantă în cadrul Comandamentului EUFOR, cea de șef de Stat Major, asigurată de general de brigadă Ovidiu Lungu, și aprecierile comenzii misiunii sunt pozitive la adresa militarilor români care desfășoară misiunea în acea zonă de operație.
Ne-am confruntat cu o provocare inedită pentru noi: dislocarea companiei din rezerva strategică a SACEUR în teatrul de operații Kosovo, care a necesitat un efort deosebit, având în vedere termenul scurt de notificare pentru intrarea în zona de operații. Tocmai ce s-au întors militarii, înainte de Crăciun. Șeful Statului Major al Apărării a ținut neapărat ca militarii să-și încheie misiunea astfel încât să poată sărbători Crăciunul cu familiile și cu cei dragi, dar provocările au fost deosebite în special din punct de vedere logistic – și ne referim aici la mișcare, transport și toate celelalte elemente care au trebuit asigurate pentru dislocarea și redislocarea militarilor români din teatrul de operații Kosovo. Ciprian Panga (realizator rubrică): Pe continentul african, misiunile pe care militarii români le execută sunt de observatori sub egida Organizației Națiunilor Unite, dar și de instructori în cadrul misiunilor sub mandatul Uniunii Europene, așa cum este și misiunea din Republica Centrafricană, a cărei comandă este asigurată de generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan. Generalul de brigadăCornel Tonea-Bălan: În Republica Centrafricană tocmai ce am încheiat rotirea detașamentului. Am fost la preluarea misiunii de către România a misiunii de antrenament a Uniunii Europene. Principala misiune a contingentului român aflat în Republica Centrafricană este de instruire a forțelor armate ale Republicii Centrafricane. Din acest punct de vedere operațional, pericolele nu sunt foarte mari, nivelul amenințării este scăzut. Considerăm că singurul impediment care ne-ar putea împiedica să ne executăm misiunea sunt bolile specifice continentului african – și ne referim aici în special la malarie.
În momentul de față, peste 100 de militari români participă la misiuni individuale, misiuni conduse de ONU sau de Uniunea Europeană în diferite țări, precum Mozambic, Mali și în alte zone conflictuale de pe teritoriul Africii. Ciprian Panga (realizator rubrică): Indiferent de zonă sau misiunea unde au fost dislocați, militarii români au demonstrat că pot face față oricărei situații, au demonstrat că sunt adevărați profesioniști, ducându-și misiunile la final cu rezultate deosebite. Anul 2023 a fost un an al provocărilor din punct de vedere al misiunilor externe, misiuni care cu siguranță vor continua și în anul următor. Generalul Valerică Vrăjescu: Având în vedere că încheiem un an cu multe provocări, ne așteptăm ca în continuare aceste provocări să persiste, și sunt convins că suntem pregătiți să le facem față în acest moment. Țin să transmit militarilor români care se află în misiuni în afara teritoriului național la mulți ani, cu multă sănătate, și îi așteptăm cu drag acasă, să se întoarcă sănătoși!
Virgil Bălăceanu: România este obligată să își întărească capacitățile de apărare şi intervenţie şi în acelaşi timp să aibă şi o politică externă extrem de activă, pentru că, în definitiv este situată între două conflicte: unul în desfăşurare – Ucraina, şi un alt conflict stins la un moment dat, dar care poate fi oricând reaprins, în Balcanii de Vest
Săptămâna trecută, pe frontul din Ucraina a fost pornită contraofensiva armatei ucrainene, cu intenția de a crea un culoar spre Marea Azov.
Au fost recucerite câteva localități și, în ciuda pierderilor cu care Rusia nu a ezitat să se laude, în presă sunt înregistrate victorii importante.
Cu toate acestea, operațiunea abia începută se anunță a fi una de durată. Situația de securitate din Europa este afectată și de tensiunile din Kosovo.
NATO a anunțat deja sporirea forțelor din zonă, iar Uniunea Europeană anunță sancțiuni. Toate acestea, la „Interviul săptămânii”, cu generalul-locotenent în retragere Virgil Bălăceanu, președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România. Realizator: Sonia Raicu.
Sonia Raicu (realizator): Domnule general, bine ați venit la Radio. De o săptămână, iată, este în desfășurare contraofensiva pe frontul ucrainean.Este un moment care a fost așteptat, a fost anunțat. Trăim în această perioadă în care și războiul se poartă cumva, dacă ne putem permite să spunem, televizat, anunțat în presă, iată că a început. De ce acum?
Virgil Bălăceanu:Pentru că a venit vara, pentru că solul se usucă și este favorabil desfășurării acțiunilor, mai ales teren deschis sau în localități mai mici. Este o necesitate din punctul acesta de vedere, condiționată de folosirea tehnicii de luptă grele.
De altfel, se ma enționează că un succes parțial al acțiunilor ofensive ale ucrainienilor, nu vorbim de o contraofensivă în sine, dar vorbim de preluare inițiativei de către Ucraina și de desfășurare de acțiuni ofensive sau le putem desemna ca și contra-atacuri, în acest moment.
Este o primă etapă a contra-ofensivei și menționau că un succes parțial se datorează și faptului că au intervenit ploile acum inclusiv ceața, ceea ce nu a permis o acțiune mai de amploare.
Ar fi unul din motive, însă sunt mai mulți factori care trebuie luați în considerare. Să ne centrăm un pic pe zone geografice pe înțelesul tuturor. Dacă în zona Donbasului acțiunile au continuitate mai ales pe Bahmut și putem caracteriza Bahmutul ca Frontul de est, acțiunile de contraatac ale ucrainienilor desfășurându-se de ceva timp și un anumit succes, adică ei continuă înaintarea și reușesc. E adevărat vorbim de o ofensivă foarte scăzut, acțiuni la nord și la sut. Ucrainienii vor să recucerească Bahmutul.
Probabil există o misiune de încercuire a grupării de forțe rusești. Sunt forțe regulate. Wagnerul s-a retras și în felul acesta fie să-i oblige pe ruși să se retragă, fie să ducă lupta în încercuire, ambele situații fiind defavorabile rușilor. Totodată în zona înspre Zaporojjie, la granița dintre oblast Zaporojjea și Donețk au fost reluate acțiunile ofensive ale ucrainienilor la o anumită distanță de Uhledar.
Acțiunile de luptă de o parte și de alta au fost intense tot timpul la vest de Donețk. Mă refer la asaltul asupra Vuhledarului, Marinka și Avdiivka acuma sunt centrate mai ales de la vest de Vuhledar, în apropiere de o localitate mai mare care se numește Velyka Novosilka. La sud de această localitate ucrainienii au reușit să cucerească patru până la cinci localități care nu sunt localități mari, sunt sate.
Deci avem acțiuni în est, în Bahmut. Am avea acțiuni în sud-est în apropiere de Vuhledar și au deschis o nouă direcție în sud, în zona Zaporijjea. Zaporijjea este zona desemnată ca cea mai favorabilă pentru executare a unei contra-ofensive, în sensul în care o reușită a ucrainienilor ar însemna tăierea culuarului terestru dintre Crimeea și Donbas.
Axa generală este Zaporijjea-Melitopol, dar la această dată ucrainienii acționează undeva în apropierea unei localități Poriziv și la vest de această localitate. Din datele pe care le obținem pe surse deschise, fără doar și poate, se pare că au reușit să cucerească câteva sate la vest de Orikhiv. Scopul este să înainteze de la Orikhiv înspre Tokmak, pentru că de la Tokmak se deschid direcții favorabile înspre Melitopol.
Deocamdată acțiunile sunt centrate în încercarea de a sparge linia de apărare a rușilor. Se pare că nu este cea mai puternică linie de apărare și linia de apărare atât în zona de sud cât și în zona de sud-est. Liniile de apărare puternic fortificate ar fi mai în interior. În mod sigur ucrainienii au determinații din acest punct de vedere.
Acțiunile sunt însă dificile. Se acționează, iată, pe mai multe direcții, iar pe de altă parte, mai ales în zona de sud, pe axa Zaporojjie-Melitopol, rușii au reușit, pentru că au avut la dispoziție mai bine de nouă luni de zile să consolideze foarte bine apărarea, să execute lucrări de fortificație, lucrări genistice, câmpuri de mine, pregătire a rezervelor pentru a executa contraatacuri împotriva grupării de ofensivă a ucrainenilor, pregătite din timp, ceea ce constituie un avantaj pentru ruși.
Probabil, ucrainenii testează care ar fi direcția sau două direcții cele mai favorabile pentru a-și concentra efortul.
Sonia Raicu (realizator): Asta era și întrebarea mea, de ce aceste acțiuni de luptă se desfășoară pe mai multe direcții? Și mai este un aspect, iată, analiștii militari apreciază că este o premieră în această contraofensivă, este pentru prima oară când într-un război modern se încearcă o străpungere a unui dispozitiv fortificat fără acoperire aeriană și împotriva unui adversar care, iată, beneficiază de drone de supraveghere, aviație, sisteme de război electronic.
Virgil Bălăceanu:Este un dezavantaj pentru ucraineni, pentru că ei nu reușesc nicio acoperire aeriană corespunzătoare, nici sprijin aerian pentru acțiunile terestre.
De aici, probabil și ritmul foarte scăzut de ofensivă și chiar unele pierderi semnificative. Le-aș remarca pe cele de pe frontul de sud, din zona Zaporojjie, unde se pare că rușii au reușit să distrugă inclusiv tancuri Leopard și mașini de luptă ale infanteriei Bradley.
Sonia Raicu (realizator): S-au și lăudat cu imagini cu aceste blindate capturate, în presa lor. Dar iată că au ajuns și în presa internațională.
Virgil Bălăceanu: Da, dar este, pe undeva, firesc, pentru că nu există un mijloc de luptă infailibil. Acțiunea rușilor, mai ales pentru lovirea antitanc a acestor mijloace, s-a realizat prin folosirea elicopterelor, mai ales elicopterele de tip K-52 – și elicopterele K-52 pot să execute aceste misiuni din adâncime, de deasupra teritoriului pe care îl controlează rușii.
Neavând aviație, este greu să lovească aceste elicoptere. Sigur că ele pot fi lovite și cu sistemele de apărare antiaeriană. Și aici, Ucraina are o problemă, pentru că a trebuit să distribuie sistemele de apărare antiaeriană și antirachetă atât pentru continuarea apărării localităților mari, a sistemului energetic, a economiei, mai ales a întreprinderilor din industria de apărare și, sigur, să asigure mijloace și pentru grupările de contraatac.
Sonia Raicu (realizator): Este speculat în presă și faptul că aceste tancuri Leopard sunt de mai multe generații și folosesc diferite tipuri de muniție, care nu ajung.
Virgil Bălăceanu: Nu cred că s-a ajuns la un deficit din punct de vedere al muniției, pentru că acțiunile nu sunt de amploare. Este foarte probabil să apară un deficit de muniție pe măsură ce acțiunile de luptă vor continua, iar tancurile Leopoard folosite, da, au niște caracteristici diferite, dar nu sunt esențiale, adică mă refer la diferențele între Leopard 2A4 și Leopard 2A6.
Problema acum este problema blindajului. Nu știm dacă aceste tancuri – din imagine e clar, și tancurile și mașinile de luptă au fost distruse – dar în luptă poate să apară și situația în care mijlocul de luptă este avariat, nu îl pierd, nu rămâne în mâna dușmanului, îl evacuez din zona respectivă a acțiunilor militare și îl pot repune în funcțiune.
Mai problematic este atunci când mijlocul de luptă este distrus, iar distrugerea înseamnă inclusiv nimicirea forței umane care acționează pe aceste mijloace de luptă. Nu știm dacă în cazul imaginilor prezentate de către ruși, echipajele și grupele de infanterie de pe mașinile de luptă ale infanteriei, echipajele de pe tancuri au fost nimicite sau au reușit să părăsească tehnica care a fost lovită.
Problemele sunt complexe din punctul acesta de vedere. Ele sunt într-o etapă de început, pentru că m-ați întrebat de ce acum. Avem în față lunile de vară și lunile de început de toamnă.
E perioada cea mai favorabilă pentru desfășurarea acțiunilor ofensive și în mod sigur vom asista la o vară lungă și fierbinte la propriu și la figurat.
Sonia Raicu (realizator): Aceasta era și întrebarea mea către dumneavoastră. Cât va dura? Este clar că acțiunile Armatei Ucrainei vor merge mai departe, pentru că doresc să își recucerească teritoriile ocupate acum un an şi jumătate, iată, a trecut și se pare că spiritele se tot încing pe lângă granița noastră.
De curând a fost reaprins conflictul din Kosovo, au fost atacate forțele NATO, iar acum se ajunge la amenințări cu sancțiuni din partea Uniunii Europene către Kosovo, pentru că în continuare au aceste dispute cu sârbii.
Virgil Bălăceanu:România este obligată să își întărească capacitățile de apărare şi intervenţie şi în acelaşi timp să aibă şi o politică externă extrem de activă, pentru că, în definitiv, România este situată între două conflicte: unul în desfăşurare – Ucraina, şi un alt conflict stins la un moment dat, dar care poate fi oricând reaprins, în Balcanii de Vest.
Problema în Kosovo este destul de complicată. O analiză ar spune că au dreptate și unii, și alții. Problema legată de o autonomie pe care și-o doresc sârbii din nordul Kosovo nu este acceptată de către albanezi.
Acestea sunt și motive care la un moment dat pot să determine o escaladare a unor conflicte interne. Știm prea bine că Serbia și-a mobilizat o parte din armată la granița cu Kosovo. NATO a suplimentat trupele de intervenție în Kosovo.
Se încearcă și pe căi politice, dar și pe căi militare ca să nu escaladeze un asemenea conflict. Însă, repet, trebuie ca România să aibă o politică mult mai pragmatică în domeniul apărării și a politicii externe.
Sonia Raicu (realizator): Domnule general, să sperăm că lucrurile vor merge pe un făgaș bun pentru siguranța noastră, pentru siguranța oamenilor în general. Vom ține alături de dvs. și vom mai discuta aceste momente care sunt importante și pentru istoria noastră și pentru istoria Europei. Vă mulțumim tare mult.
Virgil Bălăceanu:Şi aș mai avea un apel către cetățeni, bărbați și femei, care nu se tem de război, că războiul nu este și nu va fi la noi acasă, NATO fiind o veritabilă forță de apărare și de descurajare, însă, în aceste condiții trebuie să ne gândim și la apărare și să ne gândim și la nevoile Armatei României pentru o rezervă veritabilă. Campania de recrutare a rezerviștilor voluntari, cetățeni între 18 și 50 de ani pentru soldați gradați voluntari, între 18 și 55 de ani pentru maiştri militari, subofițeri și ofițeri rezervişti voluntari continuă până pe 30 iunie. Birourile de informare-recrutare ale centrelor militare vă așteaptă.
Sonia Raicu (realizator): Domnule general, vă mulțumim tare mult că ați fost alături de noi și vă mai așteptăm la radio.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, a participat la Conferința Șefilor Apărării din Balcani pe probleme de cooperare militară, organizată la Sofia.
Forumul a ajuns la ediția cu numărul 16, iar oficialii militari au analizat situația de securitate în zona balcanică, precum și modalitățile de colaborare între statele din regiune.
Conferința în acest format se desfășoară anual și reunește șefii apărării din nouă țări din Europa de Sud-Est, Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Grecia, Macedonia de Nord, Muntenegru, România, Serbia și Turcia.
Întâlnirile în acest format au ca scop dinamizarea cooperării militare regionale, dezvoltarea unui mecanism de gestionare a crizelor și participarea în comun la exerciții a forțelor armate din regiune.
La ediția din acest an au fost invitați și șefii apărării din Croația și Slovenia, precum și reprezentanți de nivel înalt ai NATO și Uniunii Europene.
La rubrica Inedit a acestei săptămâni avem un interviu cu un rezident ce a ales țara noastră ca refugiu și dezvoltare personală. Este vorba despre Aida Šošić, actualmente medic stomatolog dar și artist, ce a părăsit Bosnia și Herțegovina după destrămarea acesteia din fosta Iugoslavie.
Veți afla informații despre cum au supraviețuit oamenii și cum s-au descurcat în acea perioadă de la intervievata noastră, Aida Šošić, cetățean bosniac ce a trăit ororile războiului în acea perioadă.
Aida Šošić se află în România de aproape 10 ani, iar ca profesie este medic stomatolog. În timpul liber este artist, are o formație alături de care cântă, dar mai creează și coloane sonore pentru anumite piese de teatru.
A venit în țara noastră cu o bursă de studiu, s-a îndrăgostit de plaiurile mioritice și ales să rămână. Povestește cu durere în suflet despre țara ei, care nu a trecut deloc prin momente frumoase de-a lungul istoriei, amintirile fiind adânc răscolite odată cu începerea războiului în Ucraina.
Vă invit să ascultați povestirile ei despre acea perioadă, despre ororile războiului văzut prin ochii unui copil, într-un interviu realizat de Gabriel Stan, de la Radio România Actualități.
Aida nu și-a uitat meseria de bază, iar în începutul interviului ne vorbește despre stomatologie și prevenție dentară, într-un cuvânt, cum să ne păstrăm zâmbetul sănătos.
În partea secundă a interviului, Aida ne introduce în poveștile copilăriei zdruncinate crunt de războiul declanșat în Bosnia și Herțegovina chiar de la începutul clasei primare, apoi venim către prezent și aflăm motivul pentru care a ales să devină medic stomatolog în dauna muzicii și a artei.
Bosnia și Herțegovina se învecinează cu Croația la vest, cu Serbia la est și cu Muntenegru la sud-sud-est. Are ieșire la mare sub forma unei mici fâșii de pământ de circa 20 km la Marea Adriatică, în jurul orașului Neum.
Interiorul țării este predominant muntos cu diferite râuri, cele mai multe nenavigabile. Capitala este la Sarajevo, care este de asemenea și cel mai mare oraș.
Continuăm discuția despre cariera aleasă de ea în timpul adolescenței, în partea a 3-a a interviului unde mai aflăm și motivul pentru care a ales România ca țară de refugiu și vedem care sunt diferențele culturale între cele două țări.
Bosnia și Herțegovina a fost una din cele 6 republici ale Iugoslaviei. Și-a câștigat independența în cursul războaielor din anii 1990 și, în conformitate cu Acordul Dayton, este administrată de un reprezentant numit de Consiliul de Securitate al ONU. Este descentralizată și împărțită din punct de vedere administrativ în două entități, Federația Bosniei și Herțegovinei și Republika Srpska.
În final, Aida încheie discuția cu ceva dorințe pe care ni le împărtășește cu modestia de care a dat dovadă în tot acest timp.
Nu are pretenții prea mari, se bucură în fiecare zi de fiecare lucru mărunt peste care dă și speră la o lume mai bună, fără violență și fără răutăți.
Bosnia este principala regiune geografică a statului modern, și formează coloana sa vertebrală istorică. Herțegovina este cel mai important dintre celelalte teritorii unite politic cu Bosnia, și a fost inclusă în numele oficial al țării începând cu mijlocul secolului al XIX-lea.
Denumirea „Bosnia” vine de la așezarea geografică a regiunii prin care trece râul Bosna. „Herțegovina” a fost în trecut un ducat austriac („Herzog” însemnând „duce” în limba germană). Teritoriile au fost unite administrativ după ce Bosnia a fost ocupată de Imperiul Otoman în 1463, iar Herțegovina 20 de ani mai târziu.
Andrei Stoica: Pot să spun că există o latură mai delicată, dar noi suntem militari, trebuie să respectăm anumite regulamente. Ziua trebuie să fii militar, iar seara trebuie să fii sportiv şi acest lucru nu trebuie să te împiedice cu nimic.
Reporter: Gabriel Stan – Cât de greu este să te împarţi intre viaţa de militar şi cea de civil, ţinând cont că în ambele părţi dai...
Publicat de Gabriel Stan,
21 noiembrie 2022, 15:13
Edi Nicola (realizator rubrică): Nouă militari din Brigada 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa” au participat în cadrul unei celule de răspuns la exercițiul „GORDIAN KNOT 2022”, condus de corpul de dislocare rapidă NATO din Salonic, Grecia.
Din anul 2014, brigada română este afiliată la corpul de dislocare rapidă NATO din Grecia. Detalii despre exercițiu ne oferă colonelul Cristian Cristescu, locțiitorul comandantului Brigăzii 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa” Brașov.
Cristian Cristescu:La acest exercițiu, militarii Brigăzii 2 Vânători de Munte joacă rolul unei celule de răspuns, care practic este replică a unui centru tactic de operații de nivel corp armată. Participă, acoperind toate punctele luptei și trecând printr-un proces de planificare și conducere a acțiunilor militare.
Edi Nicola (realizator rubrică): Rămânem tot în Elada, așa cum era denumită Grecia în Antichitate, unde detașamentul format din militarii Batalionului 49 Apărare CBRN Argeș, cei ai Batalionul 1 CIMIC „General de corp de armată Ştefan Holban” și cei ai Centrului de operații psihologice „Samoilă Mârza” s-au instruit alături de partenerii din Grecia, Serbia, Cipru, Bulgaria și Macedonia de Nord în cadrul Exercițiului multinațional „TALOS-22”.
Acesta vizează atât exersarea și îmbunătățirea interoperabilității structurilor participante, cât și antrenarea privind activarea și dislocarea pachetului de forțe din cadrul grupului de luptă într-un mediu operațional întrunit și multinațional. Amănunte ne oferă căpitanul Eugenia Popa.
Eugenia Popa:Trupele implicate acționează într-un mediu operațional întrunit, care vizează antrenarea activării și dislocării pachetului de forțe din cadrul grupului, astfel încât să fie gata de luptă.
Militarii românii au reușit să se integreze în acest proces de instruire, dând dovadă de profesionalism în îndeplinirea misiunilor ordonate la nivelul operațional și tactic.
Edi Nicola (realizator rubrică): Din Grecia mergem spre nord și ne oprim în Polonia, unde jumătatea lunii noiembrie i-a găsit pe militarii din Detașamentul de Apărare Antiaeriană „Sky Guardians” implicați în exercițiul „TUMAK-22”, organizat de Brigada 15 Mecanizată, acesta fiind primul exercițiu multinațional de la dislocarea militarilor focșăneni în baza de instrucție din Bemowo Piskie.
Sublocotenentul Bogdan Găitănaru, comandant secție în bateria Ghepard:A fost prima tragere a complexului antiaerian Ghepard de la dislocare, iar militarii din subordinea mea s-au descurcat foarte bine. A fost un exercițiu tactic cu trageri de luptă, care s-au desfășurat în cadrul unui scenariu fictiv, specific acțiunilor defensive.
Secțiile s-au antrenat în descoperirea și angajarea țintelor aeriene în condiții apropiate de cele reale. Aceste activități sunt importante pentru instruirea noastră deoarece reușim să adaptăm procedurile de lucru astfel încât să ne sincronizăm cu aliații și partenerii.
Peste 40 de artişti şi zece specialişti din Franţa, Belgia, Serbia, Bulgaria, Albania, Macedonia de Nord şi România vor fi prezenţi la cea de-a cincea ediţie a Festivalului Internaţional de Benzi Desenate Istorice care începe, joi, la Braşov.
„Balcanii în istorie” a devenit tematică principală pentru benzi desenate originale, expoziţii, dezbateri, masterclass pentru tinerii artişti, concursuri şi chiar ateliere pentru elevi, la cea de-a cincea ediţie a festivalului.
Cu sprijinul Institutului Francez, la Braşov a fost adusă expoziţia outdoor „Europe in a Comic Strip”.
De asemenea, la secţiunea carte BD, Romain Dutter („Goodbye Ceausescu”, Steinkis, 2021) şi Gael Henry („L’Ours de Ceausescu”, editura Steinkis, 2021), au programate întâlniri cu cititorii la Casa Sfatului, pe 15 octombrie.
Expoziţia „Bulgarian historical comics – XXI century”este prima acţiune de promovare a benzilor desenate istorice bulgare în România. Aceasta reuneşte o selecţie de lucrări de la 16 autori bulgari reprezentativi.
Anul acesta, festivalul s-a extins în şase locuri din Braşov: cinci locuri din centrul istoric (Piaţa Sfatului, Casa Sfatului, Muzeul de Artă, sediul Consiliului Judeţean Braşov şi Parcul Eroilor), dar şi într-un spaţiu neconvenţional, Coresi Shopping Resort.
Expoziţia proiectului internaţional „CAN for Balkans” va avea premiera la centrul comercial, vineri, de la ora 11:00.
Embargo Fest revine la Recaș cu Goran Bregovici și peste 50 de trupe și artiști invitați. Cea de-a treia ediție a festivalului va avea loc între 12 şi 14 august și va aduce în fața publicului artiști din România, Serbia, Bulgaria și Ungaria.
Organizatorii pregătesc și proiecții de film, spectacolele de teatru pentru copii şi adulţi, ateliere de circ, dezbateri pe teme ecologice, zonă de distracţii pentru copii, târg de produse bio și altele.
Embargo Fest este singurul festival de amploare care promovează minoritățile și multiculturalitatea specifică zonei Banat.
Persoanele cu dizabilități vor avea acces gratuit, la fel și copiii sub 12 ani și persoanele de peste 65 de ani. Parcarea și camping-ul vor fi de asemenea gratuite.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Palatul Cercului Militar Național din București a găzduit Conferința internațională „Războaiele de independență – diplomație și societate. Noi perspective și abordări ale problemei orientale 1875-1878”, dedicată sărbătoririi Zilei Independenței Naționale a României.
Manifestarea a fost organizată de Institutul pentru Studii Politice, de Apărare și Istorie Militară, cu prilejul împlinirii a 145 de ani de la proclamarea Independenței de Stat a României.
Conferința a reunit istorici și specialiști din numeroase institute de cercetare și universități de prestigiu din România, Austria, Bulgaria, Germania, Italia, Marea Britanie, Republica Moldova, Serbia și Turcia.
Şi tot la Cercul Militar Național a avut loc joi o ceremonie dedicată împlinirii a 90 de ani de la stabilirea recordului mondial absolut la parașutism, realizat de Smaranda Brăescu la 19 mai 1932, în urma unui salt de la înălțimea de 7.233 m.
Smaranda Brăescu a participat voluntar în cel de-al Doilea Război Mondial ca pilot în Escadrila Albă de avioane sanitare. Anul 2022 a fost instituit de Parlamentul României ca „Anul Smaranda Brăescu”.
Radio Timișoara a făcut, astăzi, o nouă donație de carte, cea de a treia, în Serbia, la Vârșeț. Peste 500 de cărți, selectate conform programelor școlare, au ajuns la sediul Consiliului național al minorității naționale române Vârșeț.
De aici, cărțile vor fi împărțite școlilor unde copiii învață în limba română în ciclul gimnazial și liceal. Au fost prezenți profesori și directori de școli din zona Vârșeț și zona Pancevo.
Ca și la întâlnirile anterioare, când s-au donat de fiecare dată tot peste 500 de cărți , desfășurate în octombrie 2021 și ianuarie 2022 și aceasta face parte din acțiunea „Badea Cârțan-Ai carte, ai parte” prin care am donat aproape 300.000 de cărți în țară și străinătate, și a beneficiat de sprijinul Consulatului general al României la Vârșeț și al Consiliului național al minorității naționale române Vârșeț.
Donația din ianuarie a fost făcută cu prilejul Zilei Culturii Naționale. Și de această dată au fost prezenți colegii de la Radioteleviziunea Novi Sad și de la presa comunității românești.
Radio Timișoara a făcut a donație, de peste 500 de cărți, în Serbia, la Vârșeț. Acestea au ajuns duminică la copiii din zonă, care învață în limba română în ciclul gimnazial și liceal.
Mircea Boldovină, directorul școlii din Coștei, a declarat că nu au mai primit cărți în limba română de 10 ani.
Mariana Stratulat, directoarea casei de presă și editură „Libertatea”, dar și poetă, a recitat câteva versuri din Eminescu și o poezie dedicată acestuia cu mai mulți ani în urmă.
Acțiunea a beneficiat de sprijinul Consulatului general al României la Vârșeț și al Consiliului național al minorității naționale române Vârșeț.
Colegii de la Radioteleviziunea Novi Sad au fost prezenți la eveniment.
Prin acțiunea „Badea Cârțan-Ai carte, ai parte”, Radio Timișoara a făcut donații de peste un sfert de milion de cărți, în țară și în străinătate.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Şeful Statului Major al Apărării, generalul locotenent Daniel Petrescu, a participat în perioada 7-9 iunie la cea de-a 14-a ediție a Conferinței șefilor Statelor Majore ale Apărării din țările din Balcani pe probleme de cooperare militară, desfășurată la Sarajevo.
Dezvoltarea cooperării regionale, creșterea interoperabilității forțelor armate din regiune în vederea participării în comun la exerciții și misiuni, respectiv identificarea și dezvoltarea unor mecanisme regionale de gestionare a crizelor au fost obiectivele conferinței din acest an.
Conferința este un instrument complementar altor inițiative regionale și are drept scop dinamizarea cooperării între nouă dintre statele situate în sud-vestul Europei: Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Grecia, Macedonia de Nord, Muntenegru, România, Serbia și Turcia.
Şeful Apărării din România s-a întâlnit cu această ocazie și cu generalul maior Alexander Platzer, comandantul operației EUFOR Althea, dar și cu militarii detașamentului românesc dislocat în Camp Butmir.
Teatrul Szigligeti din Oradea a invitat patru trupe de teatru din trei ţări, România, Ungaria şi Serbia, în Festivalul Internaţional „HolnapUtan” („Poimâine”), ce are loc în perioada 3-6 iunie.
În deschiderea evenimentului, miercuri, de la ora 19:00, va fi prezentat spectacolul de mare succes „Cireaşa neagră” al Teatrului Naţional de la Miskolc, Ungaria.
Pe 5 iunie, de la ora 17:00, publicul este invitat la spectacolul „Tigrul sibian” al gazdei festivalului, Trupa Szigligeti, în regia Gianinei Cărbunariu, montată pe scenă de Tóth Tunde.
Tot pe 5 iunie, dar de la ora 19:00, trupa Teatrului Maghiar de Stat Csiky Gergely din Timişoara vine la Oradea cu noua sa premieră, musicalul „Kilenc” („Nouă”). Spectacolul muzical distins cu mai multe premii Tony este o adaptare Broadway a filmului semi-autobiografic „8 1/2” de Federico Fellini.
Pe 6 iunie, în ultima zi de festival, teatrul orădean va găzdui o producţie a Teatrului de stat maghiar din Novi Sad (Serbia), pentru prima dată la Oradea, şi care va prezenta un spectacol muzical clasic numit „Parasztopera” („Opera Ţărănească”), de Pinter Bela şi Darvas Benedek.
Filmul „Câmp de maci” (r. Eugen Jebeleanu) a câștigat atât Premiul pentru cel mai bun film în secțiunea Fest Focus a Festivalului Internațional de Film din Belgrad, cât și Premiul pentru cel mai bun film queer (oferit de festivalul Merlinka). De asemenea, și juriul Festivalului D’A Film Barcelona din Spania a recompensat filmul cu cel mai important premiu din secțiunea Talents.
Festivalul Internațional de Film din Belgrad este unul dintre cele mai importante festivaluri din Europa Centrală și de Est și un pilon important al vieții culturale din capitala Serbiei.
Juriul festivalului a menționat că premiul a fost acordat pentru o „expresivitate regizorală precisă și subtilă, care reflectă un proces complex de lucru cu actorii. De asemenea, aceștia au adăugat că filmul „oferă o perspectivă profundă asupra conflictului intern al protagonistului, a cărui poveste personală se ridică la nivelul unei teme sociale importante și universal valabile”.
Cea de-a 49-a ediție a evenimentului a avut loc fizic în perioada 7-16 mai. Pe lângă cele două premii din Serbia, CÂMP DE MACI a câștigat și premiul din secțiunea Talents, la Festivalul D’A Film Barcelona (29 aprilie – 9 mai).
Juriul evenimentului și-a motivat alegerea menționând că „filmul dezvăluie o experiență imersivă într-o realitate claustrofobă, prin intermediul unei narațiuni clare, a unor interpretări impresionante ale actorilor și a unei virtuozități regizorale”.
Drama „Câmp de maci”, debutul în cinematografie al regizorului Eugen Jebeleanu, a fost prezentată în premieră mondială la cea de-a 24-a ediție a Festivalului Internațional Tallinn Black Nights (PÖFF).
Până în acest moment filmul are în palmares cinci premii internaționale, două dintre acestea fiind acordate pentru cea mai bună interpretare actorului Conrad Mericoffer (la Festivalul Internațional de Film Gijón și Festivalul Internațional de Film de la Torino).
De asemenea, filmul este prezent în peste 15 selecții oficiale la festivaluri de film din Europa și Statele Unite ale Americii. Printre acestea se numără: BFI Flare London, Glasgow Film Festival, Miami Film Festival și San Francisco International Film Festival.
„Aceste premii mă onorează și vreau să mulțumesc întregii echipe cu care am lucrat la acest proiect minunat. Este foarte important pentru noi că filmul a fost prezentat în cinematografe și la festivaluri, pentru că spune povestea unui tânăr jandarm homosexual din România de astăzi.
Este o poveste pe care nu o vedem atât de des în cinematografia românească și mă bucur enorm că aceste premii au venit chiar în preajma Zilei Internaționale împotriva Homofobiei. Abia aștept și întâlnirea cu publicul din România”, a menționat regizorul Eugen Jebeleanu.
Realizat după un scenariu de Ioana Moraru, filmul prezintă o zi din viața lui Cristi (Conrad Mericoffer), un tânăr jandarm din București. În timpul unei vizite scurte a lui Hadi (Radouan Leflahi), bărbatul cu care are o relație la distanță, Cristi și colegii lui participă la o intervenție într-un cinematograf din centru, unde o serie de protestatari sabotează proiecția unui film LGBTQ+. În mijlocul scandalului din cinema, o relație pasageră din trecut cu un alt bărbat revine în prezent, amenințându-i stabilitatea profesională și personală.
Din distribuție mai fac parte Alexandru Potocean, Cendana Trifan, Ionuț Niculae, Alex Călin, Rolando Matsangos și George Piștereanu. Filmul este produs de Velvet Moraru, imaginea este semnată de Marius Panduru, montajul de Cătălin Cristuțiu, sunetul de Alex Dragomir, iar scenografia și costumele de Velica Panduru.
Reprezentanta României, Roxen, cu piesa „Amnesia”, nu s-a calificat în finala celei de-a 65-a ediţii Eurovision 2021, în urma primei semifinalei a concursului cântecului european, ce a avut loc marţi seara.
În finala Eurovision 2021, după prima semifinală, s-au calificat reprezentanţii următoarelor ţări: Norvegia, Israel, Rusia, Azerbaijan, Malta, Lituania, Cipru, Suedia, Belgia, Ucraina.
Alţi zece artişti se vor califica din a doua semifinală, celor 20 de finalişti urmând să li se alăture, în actul final din 22 mai, reprezentanţii ţării gazdă şi ai Big Five, cele cinci ţări fondatoare Eurovision – Franţa, Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie.
În cea de-a doua semifinală a concursului, care va avea loc joi, vor intra San Marino, Estonia, Republica Cehă, Grecia, Austria, Polonia, Republica Moldova, Islanda, Serbia, Georgia, Albania, Portugalia, Bulgaria, Finlanda, Letonia, Elveţia, Danemarca.
Artiştii finalişti au fost aleşi în urma votului publicului – prin telefon, SMS sau aplicaţia online oficială – şi al juriilor de specialitate din ţările participante, ponderile fiind egale.
Festivalul-Concurs Național de Interpretare a Cântecului Popular Românesc „Felician Fărcașiu” 2019 a fost selecționat și în acest an în Proiectul ”10 Festivaluri Naționale de Folclor”, proiect derulat de Societatea Română de radiodifuziune prin Departamentul Studiourilor Teritoriale. Va fi transmis la Radio România Cluj și la Radioteleviziunea ungară MTVA, emisiunile în limba română. Gala festivalului va fi postată pe site-ul www.radioromaniaregional.ro la secțiunea Galeria interpreților de muzică populară și va fi acordat Premiul Radio România Regional.
A consemnat Gabriela Rusu-Păsărin, realizator emisiuni în cadrul structurii centrale a Departamentului Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune
Comunicat de presă
AU ÎNCEPUT ÎNSCRIERILE PENTRU CEA DE-A XVII-A EDIȚIE A FESTIVALULUI-CONCURS NAȚIONAL DE INTERPRETARE A CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC „FELICIAN FĂRCAȘIU” SEBEȘ (1-3 NOIEMBRIE 2019)
În perioada 1-3 noiembrie 2019, Municipiul Sebeș va găzdui o nouă ediție a Festivalului-Concurs Național de Interpretare a Cântecului Popular Românesc „Felician Fărcașiu”, manifestare dedicată tinerilor interpreți de muzică populară cu vârsta cuprinsă între 16 și 35 de ani.
Concursul din cadrul festivalului se adresează atât interpreților români din țară, cât și celor din afara granițelor (Serbia, Bulgaria, Ucraina sau Republica Moldova), reprezentanți ai diferitelor zone etnofolclorice, prestația acestora urmând a fi evaluată de un juriu format din personalități ale vieții culturale și specialiști de marcă în domeniul cercetării etnografice: Grigore Leșe, Elize Stan, Niculina Stoican, Doina Ișfănoni, Gabriela Rusu-Păsărin, Adriana Comșa Haber, Alexandru Pal. Pe baza clasamentelor stabilite de membrii juriului, organizatorii vor acorda următoarele premii: Marele Premiu al Festivalului, Premiul I, Premiul al II-lea, Premiul al III-lea, Premiul special pentru interpretarea unei melodii din repertoriul lui Felician Fărcașiu și Premiul de Popularitate (la decizia juriului, acest ultim premiu poate fi transformat în maxim două mențiuni speciale).
Toți cei interesați sunt invitați să consulte regulamentul și condițiile de participare ale festivalului-concurs pe site-ul oficial al Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș (www.cclbsebes.ro) și să trimită formularul de înscriere, până la data de 25 octombrie 2019, pe adresa: Sebeș, Bulevardul Lucian Blaga, numărul 45, cod poștal 515800 sau prin e-mail la adresa: contact@cclbsebes.ro.
Evenimentul este organizat de Primăria și Consiliul Local al Municipiului Sebeș,Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, în parteneriat cu Consiliul Județean Alba și Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba.
O nouă reușită pentru Universitatea Politehnica Timișoara, după ce săptămâna trecută era semnat un contract cu ADR Vest în valoare de aproape 6 milioane de euro, pentru modernizarea şi extinderea facultăţii de Chimie.
Universitatea Politehnică Timişoare atrage bani europeni prin câștigarea a patru proiecte transfrontaliere România-Serbia. Valoarea totală a celor patru proiecte se ridică la aproape 565.000 de euro.
Trei dintre proiecte se vor ocupa de aspecte care țintesc mediul înconjurător, cum ar fi posibilitatea de eliminare a arsenului din apele de adâncime din zona transfrontalieră România-Serbia, protejarea patrimoniului natural remarcabil al Banatului, reducerea poluării agro-industriale sau asigurarea biodiversității. Un al patrulea proiect va avea ca obiectiv prioritar ocuparea forței de muncă în sectorul dedicat tinerilor.
Două dintre problemele majore atunci când vine vorba despre angajarea absolvenților instituțiilor de învățământ superior sau mediu sunt lipsa cunoștințelor practice și a competențelor soft.
„Un nou eveniment prin care noi demonstrăm capacitatea Universității Politehnica Timișoara de a reuși să asigure dotarea cu echipamente necesare prin participarea la proiecte cu finanțare europeană. În cadrul programului inter-frontalier între România și Serbia noi am reușit să câștigăm patru proiecte. În general aceste proiecte sunt dedicate aspectelor legate de mediu între România și Serbia. Trei dintre ele se ocupă direct de acest lucru. Unul dintre ele se ocupă de reducerea poluării cu arsen în Dunăre, alte două proiecte se ocupă de zonele de protejare și de rezervație naturală care există atât în România, cât și în Serbia, precum și de protejarea biodiversității existente în această zonă. Un al patrulea proiect se referă la aspecte ce țin de inserția pe piața muncii a tinerilor, de asigurare a competențelor adecvate noilor provocări din zona economică în cele două regiuni din cele două țări”, a declarat prof. univ. dr. ing Viorel-Aurel Șerban, rectorul Universității Politehnica Timișoara pentru debanat.ro.
Vestea și mai bună este că în urma proiectelor studenții UPT vor avea de câștigat.
„Este important să menționăm că aproape 60% din valoarea proiectelor este destinată dotării cu echipamente a laboratoarelor noastre și a laboratoarelor colaboratorilor noștri, astfel încât să servească în pasul următor studenților și doctoranzilor noștri, pentru a asigura astfel o pregătire superioară celor care vor deveni absolvenți ai Universității Politehnica Timișoara”, a mai adăugat rectorul UPT, Viorel-Aurel Șerban, citat de debanat.ro.
Proiectele urmează să fie derulate la începutul lunii martie, iar perioada de derulare este între 10 și 24 de luni. În anii precedenți, Universitatea Politehnica Timișoara a mai avut astfel de proiecte câștigate, valoarea totală ridicându-se la aproape 670.000 de euro.
Balcanii de Vest sunt pe poziţia a treia pe agenda preşedinţiei României la Consiliul UE
Foto: Serbia and Europe Badges Background - Pile of Serbian and European Flag Buttons 3D Illustration
Publicat de Camelia Teodosiu,
25 februarie 2019, 11:47 / actualizat: 25 februarie 2019, 15:18
În timpul preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, copleşită de Brexit şi alegerile pentru Parlamentul European, se înregistrează o stagnare a procesului de integrare europeană a Balcanilor de Vest. Acest fapt este demonstrat de întârzierea publicării raportului privind progresul înregistrat în procesul de integrare europeană şi de organizarea abia în luna iunie a conferinţei interguvernamentale la care Serbia aşteaptă să deschidă noi capitole din cadrul negocierilor de aderare, iar Macedonia să înceapă negocierile de aderare. Este o mare provocare pentru România să finalizeze toate activităţile astfel încât, în cel mai bun caz, în iunie să convoace conferinţa la care Serbia ar trebui să deschidă unele din cele cinci capitole, care sunt deja pregătite pentru deschidere. „Progresul înregistrat pe fiecare capitol este evaluat în raportul anual, iar dacă raportul întârzie statele membre UE nu pot aprecia dacă s-au făcutînregistrat progrese. Procesul de negociere are dimensiuni politice şi tehnice şi cred că suntem cu toţii de acord că nu putem avansa fără o evaluare tehnică a progresului” – a declarat negociatorul şef al Serbiei în negocierile cu UE, Tanja Miscevic, adăugând că România prietenă are extinderea UE pe a treia poziţie a agendei preşedinţiei la consiliul UE, pentru că pe primele două poziţii sunt Brexit şi alegerile din luna mai. „România sprijină cu fermitate parcursul european al Serbiei, nu doar în calitate de ţară prietenă şi vecină, ci şi pentru că este interesul nostru strategic ca Serbia şi regiunea Balcanilor de Vest să avanseze spre UE. Nu-mi place să anticipez, dar imediat după încheierea alegerilor pentru Parlamentul European, Balcanii de Vest vor fi în centrul atenţiei” – a declarat ambasadorul României la Belgrad, Oana Cristina Popa.
Aleksandar Vucic continuă campania „Viitorul Serbiei”
Foto: Serbian Prime minister Aleksandar Vucic (C) talks during press conference with President of the European Parliament Martin Schulz (L) in Belgrade, Serbia on Wednesday, July 15, 2015.
Cu vizita în Banatul de Sud, preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a continuat campania „Viitorul Serbiei”. Preşedintele Serbiei a vizitat mai multe localităţi bănăţene şi în piaţa centrală din oraşul Pancevo s-a adresat cetăţenilor şi a transmis că statul are în vedere această zonă, că se lucrează la crearea de condiţii de viaţă mai bune pentru tineri şi bătrâni. Vucic a subliniat importanţa construirii de noi căi rutiere în această zonă. Vucic a anunţat că în următorii şase, şapte sau opt ani va fi finalizat drumul rapid cu patru benzi de rulare pe relaţia Pancevo-Vrsac, până la frontiera cu România, în lungime de 86 de kilometri. „Aşteptăm ca românii să ne informeze dacă vor construi autostradă sau va rămâne doar drum rapid” – a declarat Vucic, adăugând că până la sfârşitul acestui an vor fi finalizate documentele şi studiile pentru construirea şoselei şi apoi se va trece la executarea lucrărilor.
Diplomația de la București vrea progrese în negocierile Serbiei și Muntenegrului și invitații oficiale pentru Albania și Macedonia.
Președinția română a Consiliului Uniunii Europene are în plan accelerarea negocierilor de aderare cu țările din Balcanii de Vest. O spune șeful diplomației de la București într-o declarație acordată în exclusivitate pentru Deutsche Welle și Digi FM. În cazul unora dintre state se dorește deschiderea unor noi capitole de negociere, iar pentru altele, România va propune declanșarea procesului de aderare, a preiczat Teodor Meleșcanu.
Subiectul se va afla pe agenda reuniunii miniștrilor comunitari de Externe, care are loc pe 31 ianuarie în capitala României: „Am preluat această prioritate de la Președințiile anterioare, în special de la Bulgaria și Austria. Avem în vedere ca în perioada următoare, inclusiv cu ocazia întâlnirii din 31 ianuarie, de la București, să discutăm, inițial noi între noi, țările membre, și, apoi, să invităm la o discuție toate țările din Balcanii de Vest”.
Meleșcanu a vorbit explicit despre ce intenții care, în aceste șase luni, Președinția română: „Poziția noastră națională este de sprijin pentru accelerarea negocierilor cu Serbia și Muntenegru în vederea accederii la Uniunea Europeană, deschiderea unor noi capitole de negociere. Dorim – și va fi propunerea mea – ca Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (sau de acum Republica Macedonia de Nord) și Albania să primească o invitație foarte clară de începere a negocierilor cu Uniunea Europeană. Și mai rămân două țări din Balcani, Bosnia-Herțegovina și Kosovo, care sunt într-o etapă incipientă dar cu care noi vom fi gata să discutăm și să vedem cum putem să sprijinim aspirațiile lor europene, dacă acesta este lucrul pe care și-l doresc la nivelul guvernelor și al statelor respective.”
Ziua limbii române este marcată vineri, 31 august, în Republica Moldova, precum şi în celelalte teritorii cu populaţie românescă din ţările vecine. Românii de pe Valea Timocului, din Serbia, participă, astăzi, la conferinţa „Limba noastră românească – Pod peste Dunăre”, care are ca temă principală importanţa învăţământului în limba maternă pentru comunitatea de români din regiune. Institutul Cultural român, organizează, astăzi, la reprezentanţele sale din străinătate, manifestări de pomovarea a limbii române: recitaluri de poezie românească, expoziţii, dezbateri, cu participarea unor oameni de cultură din ţară. Astfel de eveniment vor avea loc la centrele culturale româneşti din Stockholm, Istanbul, Paris, Viena, Cracovia sau Lisabona.
Primăria Capitalei Bucureşti, prin Creart – Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie al Municipiului Bucureşti, a organizat în perioada 29 iunie – 1 iulie 2018, cea de-a XII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor „Muzici şi Tradiţii în Cişmigiu”, eveniment încadrat anul acesta în seria proiectelor organizate de Primăria Capitalei României cu ocazia Centenarului Marii Uniri. Din anul 2007, Festivalul Internaţional de Folclor „Muzici şi Tradiții în Cișmigiu”, s-a bucurat în fiecare an de prezenţa a 29 de ţări şi a mii de artişti naţionali şi internaţionali, 700 de meşteşugari şi artişti plastici din România şi de un public de aproximativ 250.000 de spectatori.
Ediţia de anul acesta a celebrat 12 ani de diversitate culturală, reunind, în cele trei zile de festival, artişti consacraţi şi trupe îndrăgite, ansambluri româneşti, fanfare, ansambluri din străinătate (Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, China, Georgia, Israel, Republica Moldova şi Ungaria), minorităţi şi comunităţi naţionale. Anul acesta a reprezentat românii din Ungaria la această manifestare cu cântece tradiţionale româneşti domnul Gheorghe Bagy, Maestru al artei populare, preşedintele Autoguvernării Româneşti din Aletea şi conducătorul Ansamblului Păstrătorilor de Tradiţii din Aletea.
Gheorghe Bágy a concertat pe scena festivalului în ziua de duminică, 1 iulie, alături de mari nume ale folclorului românesc. „Am avut o experienţă de neuitat la Bucureşti, unde trei zile am avut ocazia să cunosc personal foarte mulţi interpreţi români consacraţi şi foarte dragi mie. Drumul meu de cinci zile în capitala României a trecut cu 2 zile petrecute în tren, în care am socializat cu alţi fraţi români, iar trei zile superbe le-am petrecut în Cişmigiu, în parcul în care s-au adunat tare, tare mulţi spectatori, numai în faţa scenei au asistat la spectacol vreo 1500 sau 2000 de spectatori. Duminică, 1 iulie, când am cântat şi eu pe Scena Principală din Parcul Cișmigiu la spectacolul extraordinar „100 PENTRU ROMÂNIA”, au fost invitaţi încă 100 de artişti care au interpretat cântece din foarte multe zone folclorice. Eu am fost acompaniat de Orchestra de Muzică Populară a Românilor din Voivodina, Serbia, condusă de maestrul dirijor Roman Bugnar, iar cel mai mare lucru pentru mine a fost să cânt în acelaşi festival alături de soliştii: Nicolae Furdui Iancu şi Grupul instrumental „Crai Nou”, Ştefania Rareş şi Angela Buciu, Nicoleta Voica și Daniela Condurache, Floarea Calotă şi Angelica Stoican, Matilda Pascal Cojocăriţa cu Ştefan Cigu şi Maria Dragomiroiu, Aneta Stan şi Steliana Sima, Viorica Flintaşu şi Elena Pădure, Mariana Ionescu Căpitănescu şi Lavinia Goste, Gheorghe Turda şi Ion Ghiţulescu, Constantin Enceanu şi Alexandru Pugna şi alţii.
Prima experienţă de acest fel am avut-o în anul 1999, la Festivalul Maria Tănase din Craiova, ediţia a XV-a. Totul a fost foarte frumos, şi le mulţumesc organizatorilor pentru această invitaţie şi pentru toate clipele frumoase petrecute la acest festival. Am avut timp să mă şi plimb puţin prin Bucureşti şi am făcut foarte multe fotografii”, a mărturisit domnul Gheorghe Bagy.
A consemnat: Anca Becan, redactor, Foaia românească
Aderarea Serbiei în 2025 la Uniunea Europeană este un obiectiv realizabil, dar ambițios
Comisarul european pentru negocieri de aderare, Johannes Hahn, consideră că aderarea în 2025 la Uniunea Europeană a unor state candidate din Balcanii de Vest reprezintă un obiectiv realizabil, dar ambițios. „Președintele Comisiei Europene a menționat anul 2025 ca posibilă dată a aderării pentru anumite state candidate” – a declarat Hahn, adăugând că pentru viitorul UE, Comisia Europeană a prezentat cinci variante.
Hahn și-a exprimat speranța că se va ajunge la un acord privind o poziție de mijloc. „De bază vor fi temele globale relevante, politica externă și politicile de securitate, astfel încât UE să acționeze ca jucător internațional, dar pentru aceasta este nevoie de introducerea votului majoritar, deoarece până acum era necesară unanimitatea” – a precizat Hahn.
Întrebat ce presupune politica de vecinătate, Hahn a subliniat că UE sau exportă stabilitate sau riscă să importe instabilitate. „Putem exporta stabilitate prin dezvoltarea economică a țărilor, iar prin respectarea principiilor statului de drept de vor atrage investiții” – a transmis Hahn.
La întrebarea ce poate face UE pentru reducerea migrației, Hahn a reamintit că în prezent în UE există 20-25 milioane de refugiați, ceea ce reprezintă o provocare constantă pentru Europa. „Putem susține economiile în dezvoltare pentru a oferi perspectiva ca acești oameni să trăiască în țările lor. Avem fonduri de investiții și putem mobiliza de la firme europene 44 de miliarde de euro pentru proiecte durabile” – a explicat Hahn, adăugând că este important să se lupte împotriva cauzelor care au provocat migrația.
Cei trei piloni ai planului Juncker pentru noua Uniune Economică şi Monetară sunt crearea Fondului Monetar European , finalizarea uniunii bancare cu garantarea în proporţie de 100% a depunerilor bancare şi crearea instituţiei de ministru de finanţe pentru zona euro, care va fi în acelaşi timp şi preşedinte al Eurogrup şi vicepreşedinte al Comisiei Europene.
Primul pilon este crearea Fondului Monetar European care va fi de fapt o transformare a ESM într-un FMI al ţărilor europene. Această schimbare este pregătită, este finalizată din punct de vedere tehnic şi ceea ce se cere este aprobarea acestei „transformări” de către Parlamentele naţionale. Participarea statelor-membre se va face pe baza cotelor şi capitalurilor valabile în prezent, ceea ce înseamnă că Germania va continua să aibă primul cuvânt.
Fondul Monetar European se va împrumuta pentru a împrumuta apoi membrii săi aflaţi în stare de necesitate finaciară şi va reprezenta mecanismul de sprijin de ultimă instanţă al Uniunii. În afara garanţiilor pe care statele-membre le vor oferi Fondului, va fi creată şi o mare „pernă-tamponă” (buffer) ca mecanism de siguranţă pentru crizele viitoare. Trebuie precizat că această idee ca soluţie pentru perioade de crize a fost deja proiectată şi aplicată în Grecia, care creează deja o „pernă-tampon” de 20 de miliarde de euro din tranşele de împrumut şi din excedentul bugetar primar în perspectiva revenirii sale pe pieţele financiare.
Al doilea pilon al proiectului este crearea instituţiei ministrului de finanţe al zone euro – Mr. Euro – care va fi în acelaşi timp şi preşedinte al Eurogrup şi vicepreşedinte al Comisiei Europene. Prin urmare, va fi persoana-cheie, dat fiind că va concentra în persoana sa nu numai funcţii şi atribuţii, ci şi puteri în exercitarea politicii economice din zona euro.
Toate aceste mari schimbări vor fi discutate pe 14 şi 15 decembrie la summitul UE la care participă toate statele-membre UE, nu numai membrii zonei euro.
Al treilea pilon îl reprezintă finalizarea uniunii bancare, noul element fiind decizia ca până în 2019 să se ajungă la o garantare totală a depozitelor, indiferent de valoare. Astăzi depozitele sunt garantate până la suma de 100.000 de euro per persoană şi per bancă.
Garantarea depozitelor de la primul până la ultimul euro este marea schimbare care, pe de o parte, va readuce încrederea deponenţilor în euro şi în bănci şi, pe de altă parte, va consolida încrederea pieţelor faţă de construcţia bancară europeană.
În paralel cu consolidarea EMU şi a euro la nivel politic, Comisia Europeană acţionează metodic pentru a limita – şi dacă este posibil pentru a „anihila” – consecinţele Brexit atât în economie, care pare a anticipa evenimentele, cât şi la nivelul ideii de Europa.
Din acest motiv s-a decis o accelerare a extinderii. În 2019 se aşteaptă să adere la euro ţările care îndeplinesc criteriile de la Maastricht, prima fiind Croaţia.
Proiectul prevede ca la data de 29 marite 2019, data Brexitului, la reuniunea la vârf care se va desfăşura la Sibiu, România, un oraş din Transilvania, să fie anunţaţi paşii următori pentru integrarea în Uniunea Europeană a Serbiei şi Muntegrului.
În ceea ce priveşte Bulgaria şi România, primul obiectiv este ca acestea să adere la Spaţiul Schengen astfel încât să existe o zonă unitară de la Marea Neagră la Marea Egee, ceea ce va ajuta şi la dezvoltarea Greciei. În paralel, se desfăşoară programe de asistenţă economică şi tehnică pentru ca şi aceste economii să adere la euro.
Scopul planului este clar: în momentul în care britanicii pleacă, Europa se va mări.
Cluj-Napoca – gazda primului Institut internaţional organizat de Rotary în Europa de Est
Foto: 2017-18 RI President Ian H.S. Riseley speaks at the Closing ceremony, Rotary International Convention, 14 June 2017, Atlanta, Georgia, United States.
Rotary International este una dintre cele mai mari organizaţii nonguvernamentale care asigură servicii umanitare în întreaga lume, organizează pentru prima data de la înfiinţarea organizaţiei în 1905, o asemenea reuniune în Europa de Est.
Cluj-Napoca va fi gazda Institutului internaţional, iar acest lucru se datorează atât faptului că, după 78 de ani, România are din nou un director în Boardul mondial, dl. Corneliu Dincă, cât şi realizărilor obţinute de ţara noastră prin cluburile autohtone Rotary care au transformat România într-un campion regional al dezvoltării rotariene, bazate pe o recunoscută implicare comunitară, în special socială.
Institutul internaţional este un format creat cu scopul de a promova programele Rotary şi de a servi drept mediu de cunoastere, comunicare, sprijin, cooperare şi înţelegere între membrii Rotary International si nu numai.
La evenimentul de la Cluj-Napoca, care va avea loc în perioada 3-5 noiembrie 2017, va participa preşedintele Rotary International, Ian Riseley, împreună cu rotarieni din Austria, Bosnia şi Herţegovina, Slovenia, Macedonia, Croaţia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Grecia, Kosovo, Cipru, Egipt, Bahrain, Emiratele Arabe, Iordania, Israel, Palestina, Liban, Armenia, Georgia, Turcia, Ucraina, Belarus şi, bineînţeles, România.
Vineri, 3 noiembrie 2017, Ian Riseley va planta, în mod simbolic, un copac în Parcul Central din Cluj-Napoca.
Ian Riseley, Rotary International: „Suntem o organizaţie bazată pe membrii săi, pe serviciile depuse de aceştia în folosul comunităţii din care fac parte, structurată în cluburi, atât la nivel local, cât şi regional şi internaşional. Suntem membri ai comunităţii, oameni de afaceri din toate profesiile, din toate ţările lumii. Fiecare din cei 1.2 milioane de membri are un set unic de ţeluri, idealuri, experienţe acumulate priorităţi, însuşindu-şi în felul său propriu principiile rotariene. Rotary este prezent în viaţa comunităţilor de 112 ani, aşa că, de-a lungul timpului s-a schimbat, a crescut, s-a maturizat şi s-a adaptat la nevoile oamenilor în serviciul cărora s-a aflat. La bază am rămas, cu siguranţă la fel: o organizaţie a unor oameni care îşi doresc – şi, prin Rotary, au posibilitatea – să întreprindă acţiuni pentru comunitatea din care fac parte”.
THE GUARDIAN (Marea Britanie) publică un articol despre necesitatea unei iniţiative ferme a UE de a veni în ajutorul ţărilor care constituie flancul sud-estic sărac şi îngrijorător al Europei.
Sarcina UE de lărgire este în continuare neterminată: flancul sud-estic al blocului este în mare măsură într-o zonă incertă.
La aproape 20 de ani după terminarea războaielor din Balcani, pe hartă există o gaură înconjurată de state membre precum Croaţia, România şi Grecia. În 2015, criza refugiaţilor a evidenţiat rapiditatea cu care pot reveni pasiunile naţionaliste în regiune. În momentul în care sute de mii de oameni se îndreptau spre nord, voluntarii au ajutat la asigurarea hranei şi hainelor pentru refugiaţii distruşi. Dar tensiunile au izbucnit între guverne şi la unele graniţe au fost trimişi chiar militari. După doi ani, ruta balcanică este în cea mai mare parte închisă, dar problemele regiunii sunt încă vii.
Întrebarea cum să fie stabilizaţi Balcanii, cum să fie ancorată democraţia aici şi regiunea să fie apropiată mai mult de instituţiile UE, rămâne o provocare imensă, căreia i se acordă o atenţie insuficientă. Activiştii societăţii civile din Balcani sunt din ce în ce mai preocupaţi de şomaj, corupţie şi fuga creierelor tinere, de plecarea oamenilor instruiţi care merg să muncească în alte locuri din Europa. Ei spun că este crucial să fie reînnoită perspectiva integrării în UE a Serbiei, Bosniei, Macedoniei, Albaniei şi Muntenegrului, pentru a încuraja reformele foarte necesare. Au dreptate. Balcanii contează pentru Europa nu doar din cauza problemei migraţiei, ci şi pentru rutele energetice, securitate şi lupta împotriva crimei organizate. S-a făcut puţin pentru tratarea problemelor subterane.
Vestea bună este că pare a creşte conştientizarea acestui fapt. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a spus recent că dacă UE vrea să-şi asigure o stabilitate mai mare în vecinătatea sa, „atunci trebuie să menţină o perspectivă credibilă de lărgire pentru Balcanii de Vest”. În 2018, Regatul Unit va găzdui un summit special dedicat Balcanilor de Vest – o iniţiativă despre care guvernul a spus că este o dovadă că „Marea Britanie pleacă din UE dar nu şi din Europa”. Iar atunci când preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi-a prezentat planurile privind viitorul Europei, el a spus că „UE va trebui să se deschidă pentru ţările balcanice” când ele vor întruni condiţiile, deoarece aceasta va ajuta la consolidarea „păcii şi stabilităţii pe continentul nostru”. Miza, a adăugat el, este nevoia de a împiedica ţările din Balcani să „întoarcă spatele Europei şi să se îndrepte fie spre Rusia, fie spre Turcia, fie spre puteri autoritare”.
Căci problema Balcanilor ţine în egală măsură de competiţia internaţională extinsă şi de valori. UE se confruntă cu o puternică competiţie din partea puterilor externe care încearcă să se implanteze la porţile sale şi să profite de slăbiciunile regiunii. Rusia se foloseşte de legăturile ortodoxe şi slave, iar Turcia încearcă să promoveze o viziune „neootomană”. Dar sunt tot mai activi şi actori mai îndepărtaţi, inclusiv China şi Arabia Saudită. Un activist din societatea civilă, de la Belgrad, descrie situaţia ca fiind „un incredibil joc geopolitic, care ar fi fost de neimaginat în 1989”, când blocul comunist a început să se prăbuşească.
Acum, când UE vorbeşte despre revigorarea proiectului său de 60 de ani, este necesar să construiască o arhitectură regională stabilă pentru Balcani. Anii de amânare a perspectivei integrării şi-au spus cuvântul. Studiile arată că sprijinul public pentru UE a scăzut în rândul cetăţenilor regiunii. Aceasta nu face decât să ajute la alimentarea polarizării şi populismului, regimurile corupte beneficiind iar economia suferind. Normalizarea relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo ţine de ceea ce poate oferi Europa. Spre această regiune ar trebui dirijată o sporire a fondurilor UE, ca stimulent.
Churchill a spus cândva că „Balcanii produc mai multă istorie decât pot consuma”. Dacă nu vor fi remediate, efectele proastei administrări şi ale vechilor certuri s-ar putea să-i afecteze pe toţi. Consecinţele ar fi resimţite dincolo de această regiune. Lecţia care se desprinde din istoria ei este, cu siguranţă, că restul Europei are un interes crucial să se asigure că nu va lăsa Balcanii să devină un iaz al tensiunilor care clocotesc, ci va ajuta regiunea să se modernizeze şi, într-o zi, o va aduce în club.
Sute de peşti morţi au fost găsiţi pe pârâul Crivaia, de pe raza comunei cărăşene Berlişte, la mai puţin de un km şi jumătate de graniţa cu Serbia. Aceeaşi situaţie a fost semnalată şi pe pârâul Vicinic, pe raza localităţii Vojvodinci din Serbia. Autorităţile locale din România şi din ţara vecină au anunţat că au fost demarate cercetări.
Asociaţiile GEC Nera şi Deliblatika din Serbia au solicitat explicaţii autorităţilor de mediu cu privire la acest incident. Într-un comunicat de presă, GEC Nera subliniază că aşteaptă răspunsuri pertinente şi credibile, în condiţiile în care, în 2015, pe râul Nera, pe cursul din zona Văii Almăjului, Administraţia Bazinală de Apă Banat a explicat că peştii au murit „loviţi de copitele cailor” de la căruţele ce treceau prin vaduri.
Uniunea Europeană se va extinde. Serbia va deveni stat membru, iar comisarul Johannes Hahn, responsabil pentru politica europeană de vecinătate și negocierile pentru extindere spune că interesul tuturor este ca acest lucru să se întâmple cât mai curând.
Uniunea Europeană poate conta pe Serbia, Serbia poate conta pe Uniunea Europeană, întrucât suntem în aceeași barcă și trebuie să lucrăm împreună. Ne place să lucrăm împreună. Cred că nu există altă alternativă pentru viitorul Europei. Avem nevoie de reformă şi schimbare, dacă dorim progrese. Apreciez în special eforturile depuse în acest an de Serbia pentru a stopa fluxul de migranţi. Problema nu este pe deplin rezolvată, dar s-au făcut progrese semnificative. Suntem pe drumul cel bun, iar acesta este doar un exemplu.
Pentru a-şi continua parcursul european, Serbia și Uniunea Europeană au semnat la Belgrad, un acord privind reforma administrației publice. Comisarul european Johannes Hahn a spus că Serbia nu are altă opțiune decât integrarea europeană, subliniind că două treimi dintre exporturile sârbe au ca destinație țări membre ale blocului comunitar.
Este vorba de 80 de milioane de europentru reforma administrației publice, ajutoare nerambursabile din fondurile de preaderare. În cele mai multe cazuri, impactul nu se va vedea imediat, însă pe termen lung este o contribuţie esenţială pentru ca Serbia să ajungă acolo unde îşi doreşte.
Comisarul european Johannes Hahn a mai declarat că fără o administrație eficientă nu vom putea să ne bucurăm de rezultate eficiente în viitor. Cetățenii vor avea un acces mai simplu la informaţii şi nu vor mai trebui să se plimbe pe drumuri, de la un ghişeu la altul, ceea ce va contribui și la transparența activității administrației publice. Serbia va primi fonduri şi în 2018, a mai afirmat Hahn.
Anul viitor, 37 de milioane de euro vor fi investite în reabilitarea facultăţilor. Acesta este un alt exemplu despre cum Uniunea Europeană sprijină Serbia pentru a putea deveni stat membru. Investiţiile în sistemul de învăţământ superior sunt importante şi pentru europeni, deoarece la universităţile din Serbia pot învăţa persoane de oriunde din Europa.
Negocierile de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană au fost lansate abia în decembrie anul trecut, deşi procedura a fost aprobată în urmă cu aproape doi ani. Începerea oficială a negocierilor a întârziat deoarece Serbia nu a făcut pași concreți pentru normalizarea relațiilor cu provincia Kosovo. Serbia refuză să recunoască independenţa Kosovo.
Trei regiuni – o singură experiență. O inițiativă transfrontalieră în domeniul turismului România – Bulgaria – Serbia , o inițiativă care a prins contur săptămâna trecută prin semnarea unui Memorandum trilateral.
Despre această inițiativă menită să stimuleze turismul și nu numai, discutăm acum cu domnul Silviu Bratu, membru în comitetul de inițiativă.
În primul rând această inițiativă, ROSEB, cum am denumit-o noi, este o inițiativă trilaterală comună ce are drept scop dezvoltarea socio- economică a celor trei regiuni din cele trei țări. Este vorba de județele Olt, Dolj și Mehedinți din România, districtele Vidin, Montana și Vratsa din Bulgaria și districtele Bor și Zaicer din Serbia. Ne dorim ca prin această inițiativă să promovăm o dezvoltare durabilă a acestei regiuni prin sprijinirea turismului și a utilizării durabile a patrimoniului cultural și natural din zona transfrontalieră a celor trei țări.
A fost semnat săptămâna trecută memorandumul, ce cuprinde?
Prin acest Memorandum noi ne-am dorit, pentru început, să punem bazele unei platforme de discuții și de cooperare între factorii interesați din cele trei țări. Ni s-au alăturat, la Kladovo, municipalități, Consilii județene, orașe, comune, hotelieri, turoperatori, organizații profesionale din domeniul turismului, urmând ca funcție de cum evoluează această rețea să poată exista posibilitatea oficializării acestei relații transfrontaliere.
De asemenea această rețea își dorește să intensifice cooperarea și colaborarea între cele trei țări in vederea atragerii de finanțare pentru promovarea acestei regiuni din punct de vedere turistic, o regiune foarte ofertantă dar puțin cunoscută.
Este o inițiativă interesantă cel puțin din punctul de vedere al faptului că două țări membre ale UE, România și Bulgaria, se asociază cu țară nemembră a UE, Serbia.
Chiar dacă Serbia nu este țară membra a UE există programe care finanțează dezvoltarea turismului atât în România cât și în Bulgaria, există programele de cooperare România – Serbia, există programele INTERREG de cooperare între România și Bulgaria si intre Bulgaria și Serbia. Dar din păcate nu există încă un program de finanțare al Comisiei Europene care să finanțeze anumite proiecte trilaterale România – Bulgaria – Serbia, iar noi am identificat această necesitate de a avea proiecte în comun în această regiune transfrontalieră.
La împlinirea a 105 ani de la nașterea celei ce a fost numită pe drept cuvânt ”privighetoarea Gorjului”, Maria Lătărețu, instituțiile culturale din județul Gorj au organizat în perioada 7-10 noiembrie 2016 la Tg.-Jiu o nouă ediție a Festivalului național concurs al cântecului popular românesc, festival ce poartă numele marii interprete. Alături de Ansamblul profesionist ”Doina Gorjului”, de cei 36 de concurenți și de Ansamblul „ Maria Lătărețu” al Școlii Populare de Artă din Tg.- Jiu au evoluat și membrii orchestrei „ Valea Timocului” din orașul Bor (Serbia). Prezența acestora în orașul lui C. Brâncuși este un nou argument al colaborării permanente dintre românii din țară și cei din comunitățile românești de dincolo de fruntariile țării. La mijlocul lunii iulie, artiștii gorjeni au participat la Petrovdan Fest din Serbia. ”Este deja o tradiție pentru noi ca, în apropierea Sf. Petru, Ansamblul ”Maria Lătărețu” al Școlii Populare de Artă din Tg.-Jiu să fie prezent în Serbia, la Ostrelj, comuna Bor, la românii din Valea Timocului sârbesc, la Petrovan Fest ”Sfântul Petru” 2016” – declara Ianis Gârbaciu înainte de deplasarea delegației de artiști gorjeni la bor.
Tot în ajunul unei mari sărbători creștine, a Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, de câțiva ani românii purtători de folclor din Serbia sunt prezenți la Festivalul cântecului popular românesc ”Maria Lătărețu” ca oaspeți ai marelui eveniment muzical competițional.
La ediția din acest an Marele Premiu a fost acordat Andreei Ghițiu din Maramureș, Premiul I soliști vocali a fost acordat ex evo Roxanei Croitoru din Gorj și Georgianei Necșa din Timiș.
Foto: Andreea Ghițiu – Maramureș
Premiul I soliști instrumentiști a fost obținut de Tudor Vârciu (taragot) din jud. Alba.
”Ruta Balcanilor”, care pornește din Grecia și are ca destinație Europa de Vest, a fost folosită de zeci de mii de imigranți până în luna martie. Sute de imigranți încearcă în continuare zilnic să treacă frontierele, care acum însă sunt puternic supravegheate sau chiar închise cu garduri de sârmă ghimpată.
Conform unei declarații a cancelarului austriac, reuniunea de la Viena și-a propus să treacă în plan secund interesele naționale pentru „a accelera procesul de decizie” comun. Un alt scop al reuniunii a fost identificarea mijloacelor de a ajuta țările de origine ale migranților.
Cancelarul german Angela Merkel a insistat ca Europa să își accelereze lupta împotriva imigrației ilegale prin înmulțirea acordurilor de expulzare în țările de origine a celor cărora li se respinge dreptul de azil.
Premierul grec Alexic Tsipras a pledat pentru solidaritate europeană față de țara sa, unde circa 60.000 de solicitanți de azil sunt blocați din martie. Alte câteva mii de refugiați sunt blocați în Bulgaria și Serbia, din cauza întăririi controalelor la frontierele interne ale UE.
Participanții la întâlnire au discutat despre o posibilă extindere a misiunii UE de control la frontiere, Frontex, în regiune, în contextul în care 50.000 de persoane au reușit să ajungă în Germania de la mijlocul lunii februarie, deși ruta balcanică este închisă.
Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a cerut sâmbătă reasigurări ca ruta balcanică folosită de aproximativ un milion de imigranţi în 2015 pentru a ajunge în ţările UE mai bogate, să fie închisă definitiv.
Comisarul european pentru migrație, Dimitris Avramopoulos, a declarat ca implementarea acordului UE-Turcia este o prioritate și reprezintă planul principal a Comisiei, și a cerut ca orice soluţie la valul imigraţiei din UE să aibă la bază “umanitate şi demnitate”.
Singura soluție este una comună, cu noi toți cooperând și lucrând împreună.
În perioada 8-11 septembrie 2016, la Alba Iulia și Jidvei, s-a desfășurat cea de-a XVI-a ediție a Festivalului Național de folclor „Strugurele de Aur”.
Invitați speciali ai acestei ediții au fost membrii Orchestrei de muzică populară a Consiliului Național al Minorităților Naționale Române „Novi Sad” din Serbia. Spectacolul susținut a demostrat valoarea instrumentiștilor și a soliștilor și a fost apreciat de către publicul impresionat de trăirea actului artistic a tinerilor membrii ai acestei prestigioase orchestre ce reprezintă minoritățile naționale române din Serbia.
Festivalul a devenit, de-a lungul anilor, de notorietate și a reunit în serile de concurs și în Gala laureaților tineri interpreți de muzică populară și soliști consacrați, realizându-se astfel un adevărat dialog al generațiilor purtătorilor de folclor autentic.
Juriul format din personalități din domeniu, reprezentând zonele etnofolclorice românești, au desemnat câștigătorii acestei ediții, selectând dintre cei 36 de concurenți pe cei care au dovedit calități interpretative, repertoriu autentic, prezența scenică și costume dintre cele mai vechi și autentice.
Marele Premiu al festivalului a fost obținut de Larisa Bozbici din Bistrița-Năsăud, distincția a fost înmânată de Președintele S.C. Jidvei România, dl. Claudiu Necșulescu. .
Istoria acestui festival a fost generată de pasiunea pentru folclorul autentic a familiei Necșulescu, Liviu și Claudiu Necșulescu, acum alăturându-se și a treia generație a familiei prin contribuția Mariei Necșulescu.
Printre laureații acestei ediții s-a numărat și VALENTIN PAUCA (SERBIA, Banatul Sârbesc, Coștei), care a obținut Premiul I la secțiunea soliști instrumentiști. Repertoriul său interpretat la clarinet, costumul specific comunității românești din Coștei, calitățile interpretative au convins juriul să îi acorde distincția care răsplătește înainte de talentul său, dragostea pentru cântecul popular românesc, așa cum s-a păstrat în comunitatea românească din Serbia.
Organizat de S.C. Jidvei România, în colaborare cu Consiliul Județean Alba prin Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba și în coproducție cu Televiziunea Română, Festivalul Național de folclor „Strugurele de Aur” a devenit marcă de identitate pentru spațiul geografic și cultural, contribuind astfel la promovarea folclorului autentic prin vocile tinerilor interpreți de muzică populară.
Ioana Maria Ardelean, directorul festivalului, Gheorghița Nicolae, realizator și producător TVR
În perioada 5-7 august 2016 în Plaiul Cloşani, la Ponoarele, judeţul Mehedinţi a avut loc ediţia a XI-a a Festivalului Naţional concurs de folclor „Ponoare, Ponoare”. Au participat tineri interpreţi din toate zonele etnofolclorice ale ţării.
Invitaţi de onoare au fost copiii din Majdanpek, Serbia, care au interpretat cântece din folclorul românesc aşa cum s-au păstrat în comunităţile româneşti din Serbia. Au deschis parada portului popular şi s-au bucurat de frumuseţile naturale ale acestui loc: Podul lui Dumnezeu, lapiezurile şi Lacul Zaton.
Un festival – concurs unic în România este cel organizat de Consiliul Județean Brăila, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brăila. Unicitatea are dublă semnificație: tematica aleasă, cântecul de dragoste, și participarea concurenților aparținând țărilor de pe cursul Dunării: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, Bulgaria, România, Moldova și Ucraina. La ediția din acest an au participat 30 de concurenți reprezentând Bulgaria, Serbia, Republica Moldova, România și Ucraina. Repertoriul exclusiv de dragoste a creat un climat emoțional susținut de calitățile interpretative ale tinerilor purtători de folclor. Ediția a X-a și-a desemnat câștigătorii.
Trofeul festivalului a fost obținut de Grupul ”Dunav” din Serbia. Membrele grupului sunt studente la Facultatea de muzică din Belgrad, specializarea etnomuzicologie. Pasionate de culegerea și valorificarea folclorului sârbesc, cele cinci tinere interprete au convins juriul prin acuratețea interpretării, calitățile vocale, sensibilitatea transmiterii mesajului de dragoste și prin frumusețea costumelor reprezentând zona folclorică Centrul Serbiei.
Premiul I a fost acordat lui Herăscu Constantin Cosmin din Jud. Vâlcea, Premiul al II-lea Iulianei Iordache din Dâmbovița, Premiul al III-lea Ralucăi Radu din Vaslui. Premiul pentru popularitate a fost decernat Nicoletei Ghelase din Brăila, cea care a obținut un punctaj bun din partea juriului, iar interpretarea sa vocală a avut impact la public. O semnificație în plus pentru caracterul de notorietate a unui festival cu certe valențe de unicitate. Premiul pentru autenticitatea costumului a fost obținut de Bărbat Denisa Ioana, cea care a reprezentat zona Secașelor și a purtat un costum cu o vechime de peste 100 de ani, punctajul obținut pentru interpretare fiind în egală măsură meritoriu.
Remarcabile au fost și evoluțiile în concurs ale tinerelor din Republica Moldova. Violeta Popov este din Chișinău, absolventă a Colegiului de muzică ”Ștefan Neaga” din Chișinău. Marcela Vuicu a reprezentat zona folclorică Nordul Republicii Moldova , este originară din Raionul Soroca. Studiile sale universitare atestă valoarea intelectuală și pasiunea pentru folclorul românesc: Facultatea de Relații Internaționale și Facultatea de Arte Frumoase, specializarea folclor, Chișinău.
Ediția a X-a a fost un regal de cântece de dragoste, o imagine simbolică a costumelor tradiționale din țările riverane Dunării și un reper pe harta festivalurilor europene.
Miniștrii și secretari de stat în ministerele afacerilor externe au avut o discuție cu privire la punerea în aplicare a priorităților strategice ale UE, în prezența lui Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene Întâlnirea a fost condusă de Ivan KORČOK , secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe și Europene slovac și reprezentantul plenipotențiar al guvernului pentru Președinția slovacă a Consiliului UE .
În timpul acesta scurt de trei săptămâni, putem evidenția deja două momente pozitive din perspectiva Președinției slovace. Primul dintre ele este avansarea în negocierile de aderare cu Serbia; de asemenea, un alt lucru foarte bun este acordul privind bugetul UE la nivelul Consiliului.
Brexit-ul se va schimba cu siguranta status quo-ul. Multe dintre realizările pozitive vor fi umbrite de implicațiile Brexit. Marea Britanie este membru cu drepturi depline al UE până la ieșirea sa formală din uniune și asta înseamnă că ia parte pe deplin la toate procesele legislative. Este în interesul Marii Britanii și al nostru să ne asigurăm că până la punctul de notificare și –apoi, de ieșire vom acționa în mod constructiv.
Uniunea Europeană este tot mai presată să găsească răspunsuri la criza refugiaților. Marea provocare creează disensiuni între statele membre ce nu pot fi neglijate, ultimul exemplu fiind cel legat de Viena și Atena, prima capitală aducând critici la dresa grecilor pentru că nu fac niciun efort în a opri valul de refugiați ce urmează traseul balcanic pentru a ajunge în vestul și nordul continentului.
Problema este complexă și prin prisma multitudinii aspectelor ce trebuiesc acoperite. Managementul frontierelor, dar și o atenție deosibită și măsuri cu privire la traficul ilegal de migranți. Legat de acest ultim aspect, la mijlocul lunii februarie, la sediul său Haga, Agenţia Europeană de Poliţie, Europol, a inaugurat un nou centru de luptă împotriva traficului de migranţi.
Necesitatea apariției unei astfel de entități a reieșit și din declarațiile, afirmațiile făcute în context. Directorul agenției Europol, Rob Wainwright, a precizat că, pentru 90% dintre migranţii care ajung în Europa, călătoria este facilitată de o organizaţie ilegală. Același oficial a estimat că profiturile obţinute de bandele de traficanţi de pe urma crizei refugiaţilor anul trecut se cifrează între 3 şi 6 miliarde de euro, dar valorile s-ar putea dubla sau chiar tripla dacă în 2016 criza migratorie va continua la acelaşi nivel. De altfel, un raport emis de Europol numeşte traficul de migranţi drept ”piaţa infracţională cu cea mai mare creştere în Europa”.
Prezent la eveniment , comisarul european pentru migrație și afaceri interne, Dimitris Avramopoulos, a explicat care este menirea noului centru.
Planul de acțiune al UE împotriva traficului ilegal de migranți adoptat în mai anul trecut a stabilit obiectivul de a transforma această crimă dintr-o afacere cu riscuri mici și profit ridicată, într-una cu grad ridicat de risc și profit redus.
Centrul European pentru combaterea traficului ilegal ar trebui să stimuleze lupta împotriva acestor rețele de trafic de migranți din întreaga Europă. Aceasta se bazează pe expertize analitice și operaționale dezvoltate în cadrul Europol, de-a lungul anilor.
De asemenea, se bazează pe Echipa comună de Operare concentrată în zona Mării Mediterane care a fost lansată oficial martie 2015.
Cu centrul de luptă împotriva traficului de migranţi, vrem să se meargă dincolo de Marea Mediterană pentru a acoperi întreaga UE, precum și toate formele de contrabandă și traseele folosite.
Centrul va fi un reper european de informare pentru combaterea traficului ilegal.
Acesta va oferi sprijin prin analiza, precum și prin desfășurarea de experți, organizarea de întâlniri operaționale și acțiuni comune.
Acesta va permite Europol să fie mai puternic implicat în teren.
De adăugat că Echipa centrului îşi va concentra activitatea în două locuri-cheie ale crizei migratorii: Catania, Italia şi Pireu, Grecia.
Ca date, Europol afirmă că deţine informaţii despre aproape 40 de mii de persoane suspectate de implicare în traficul de migranţi. Suspecţii sunt originari din peste 100 de ţări, dar cei mai mulţi provin din Bulgaria, Egipt, Irak, Kosovo, Pakistan, Polonia, România, Serbia, Siria, Tunisia, Turcia şi Ungaria.
Bosnia și Herțegovina a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană. Ministrul olandez Bert Koenders a primit cererea în numele statelor membre UE și în calitatea sa de președinte al Consiliului.
Ministrul olandez de Externe, Bert Koenders a subliniat eforturile depuse de Bosnia și Herțegovina de a răspunde așteptărilor cetățenilor ei adăugînd că este o zi de sărbătoare pentru toată lumea. În urmă cu numai 22 de ani s-a scris una din cele mai negre pagini din istoria recentă a Europei iar astăzi ne bucurăm să celebrăm un nou pas către un continent unit și în pace a spus ministrul Koenders care a atras atenția asupra calendarului de lucru pentru următoarea perioadă: Aș vrea, în mod special să subliniez data aprobării agendei de reforme din țara dumneavoastră, în iulie, și a planului de acțiuni, în octombrie. Consiliul consideră că o implementare substanțială a reformelor este necesară pentru ca Uniunea Europeană să ia în considerare cererea de aderare. De aceea este important să perseverați pe drumul pe care ați început acum un an. Vă încurajez să beneficiați de momentul creat în țara dumneavoastră și să continuați pe calea reformelor în parteneriat cu societatea civilă.
Președintele în exercițiu al președinției colegiale a Bosniei și Herțegovina, Dragan Covic a depus cererea în numele bosniacilor, croaților și sârbilor care formează Bosnia și Herțegovina.
Vedem că primul nostru vecin, Croația, este deja membru al Uniunii Europene, Muntenegru este pe cale aderării ca și Serbia. Bosnia Herțegovina este și ea parte a acestui continent. Vă mulțumesc foarte mult pentru tot ceea ce ați făcut doamnă Mogherini, vă mulțumesc domnule Hahn, Vă mulțumesc pentru susținere dar, vă asigur, suntem conștienți că aceasta este datoria noastră, noi trebuie să o împlinim. Vă mulțumesc foarte mult și aștept cu plăcere să avem succese împreună.
După un an de pregătiri susținute în care Uniunea Europeană a fost un partener activ pentru Bosnia Herțegovina, prezentă la momentul oficial al depunerii cererii de aderare, comisarul pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, a declarat:
Este o veste bună că putem să primim cererea dumneavoastră de aderare. O veste bună care este rezultatul unei munci intense pe care dvs. ați depus o împreună cu noi dar, în mare măsură, este realizarea dumneavoastră. Cred că, în primul rând, este o veste bună pentru poporul dumneavoastră care poate vedea, astăzi, că dacă se conlucrează la toate nivelurile politice, guvernamentale, către un scop comun se pot înregistra succese. Acesta este un mesaj clar, ferm pentru politicienii din țara dumneavoastră pe care sper că-l veți avea în vedere pe parcursul pașilor pe care avem să-i facem mai departe.
Consiliul Afacerilor Generale al UE va reveni la cererea depusă de Bosnia și Herțegovina ca urmare a progreselor semnificative referitoare la implementarea unui plan de reformare.
Statele membre cat si alte tari europene care vor sa participe la acest proiect au decis sa constituie echipe medicale specializate pentru a face fata situaţiilor de urgenta.
Corpul medical va include echipaje medicale de urgenta, echipe de experti in sanatate publica si coordonare medicala, laboratoare de biosecuritate mobile, planuri de evacuare şi echipe de sprijin logistic.
Comisarul responsabil pentru ajutor umanitar si gestionarea situatilor de criza, Christos Stylianides spune ca obiectivul acestui corp medical este de a crea un mecanism care sa raspunda mai rapid si mai eficient atunci cand apare o criza la adresa sanatatii oamenilor.
Globalizarea, intensificarea transporturilor, incalzirea globala si milioanele de oameni care traiesc in saracie, fara ingrijire sanitara sau norme de igiena, toate acestea intretin conditii favorabile pentru ca virusurile sa se raspandeasca si sa genereze pandemii, spune si comisarul pentru sanatate si siguranta alimentara Vytentis Andriukaitis.
El povesteste cum a fost in Sierra Leone in 2o14 impreuna cu comisarul Stylianides si a vazut cum medicii de acolo se luptau sa salveze vietile oamenilor. La intoarcerea in Europa autoritatile comunitare s-au confruntat cu dificultatea de a mobiliza rapid echipaje medicale pregatite sa faca fata situatiei. Dislocarea imediata a echipelor medicale s-a confruntat cu mari probleme, la fel si chestiunile legate de logistica si management care s-au dovedit o mare provocare. Pentru a lupta impotriva unor astfel de crize avem nevoie imediat de echipe multisectoriale, inzestrate cu abilitatile necesare, capabile sa lucreze impreuna, mai spune Andriukaitis.
„Aceasta este una din lectiile de baza pe care am invatat-o din criza Ebola. Necesitatea colaborarii transfrontaliere, transcontinentale si transsectoriale. Ebola ne-a aratat de asemenea ca trebuie ne pregatim sa fim mai bine pregatiti. Dati-mi voie sa va reamintesc doar prezenta pericolului actual al raspandiri pandemice a virusului Zika. Si acest risc trebuie prevenit, amenintarea transmiterii lui intre continente e reala, traim intr-un timp al globalizarii, al calatoriilor intense si transportul oamenilor, animalelor si bunurilor in intreaga lume creeaza conditiile ca virusurile si bacteriile sa calatoreasca si ele cu usurinta”(andriukaitis).
Pentru a face parte din Corpul Medical European trebuie ca echipele sa treaca printr-un proces de certificare care sa asigure indeplinirea unor criterii stricte si sa se pregateasca sa lucreze in cadrul unei operatiuni de reactie internationala. Corpul Medical European este parte din Capacitatea Europeana de Raspuns in Situatii de Urgenta, structura voluntara deja existenta in cadrul Mecanismului European de Protectie Civila.
9 state europene, Belgia, Cehia, Finlanda, Franta, Luxemburg, Germania, Spania, Suedia si Olanda au oferit deja echipaje si echipamente pentru acest proiect.
Mecanismul faciliteaza cooperarea privind capacitatea de reactie in caz de dezastre intre cele 28 de state membre plus Serbia, Macedonia, Muntenegru, Norvegia si Islanda. De asemenea Turcia este in proces de aderare la acest mecanism.
Interes crescut pentru Programul INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia
Publicat de Andrei Cretoiu,
3 februarie 2016, 10:30 / actualizat: 3 februarie 2016, 11:39
Asta în condiţiile în care iniţial primul apel de proiecte părea să fie sortit eşecului, deşi a fost aşteptat de toată lumea. La patru luni de la lansarea apelului care a avut loc în 15 septembrie şi cu câteva zile înainte de termenul final, nu era depus niciun proiect transfrontalier. Directorul executiv al Biroului Regional de Cooperare Transfrontalieră Timişoara, Anca Lolescu, motiva atunci că probabil instituţiile şi ONG-urile doresc să se asigure că proiectele sunt bine scrise şi nu există pericolul să se întoarcă înapoi.
S-au depus 193 de proiecte, un număr ridicat, ceea ce demonstrează în continuare un interes extrem de mare al aplicanţiilor din zona eligibilă română şi sârbă pentru acest program. Comparativ cu perioada anterioară 2007-2013 suntem în aceelaşi trend – un interes foarte mare pentru program, un număr foarte mare de proiecte depuse având în vedere suma alocată pentru acest prim apel de propuneri de proiecte, aproximativ 52 milioane de euro, din care 22 milioane de euro sunt pentru proiecte strategice.
Pentru prima dată în zona de graniţă dintre România şi Serbia pot fi concepute şi astfel de proiecte, proiecte capabile să asigure creşterea şi dezvoltarea economică pe o perioadă îndelungată.
Acestea pot fi depuse în continuare la sediul BRCT Timişoara până în data de 15 martie. Următorul pas este examinarea şi evaluarea proiectelor, iar ulterior cele mai bune vor fi propuse spre finanţare.
Succesul programului INTERREG se datorează instituţiilor şi ONG-urilor care s-au implicat în conceperea unor proiecte de bună calitate. Efortul nu va rămâne nerăsplătit, deoarece proiectele vor contribui la dezvoltarea şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru locuitorii din zona de graniţă, a mai spus Anca Lolescu.
La rândul său, comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu a afirmat că programul vizează protejarea mediului în regiunile de frontieră.
Practic prin aceste programe transfrontaliere urmărim să avem un acces sporit la piaţa muncii, asistenţă medicală şi servicii sociale îmbunătăţite. Sigur că foarte important este aspectul legat de mediu pentru că practic zona vizată de program se află în centrul macro-regiunii europene a Dunării, iar bazinul Dunării acoperă mai mult de jumătate din frontiera dintre România şi Serbia, de aceea proiectul se va axa în special pe dezvoltarea unor infrastructurii de transport transfrontaliere, eficiente şi ecologice.
Comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu a menţionat că peste 2 milioane de persoane care locuiesc în regiunea de frontieră România – Serbia vor beneficia de aceste proiecte.
Programul INTERREG a contribuit semnificativ, în ultimii 25 de ani, la dezvoltarea zonelor de graniţă dintre România şi Serbia. Cu toate acestea, există aspecte care frânează cooperarea transfrontalieră, aspecte care provin, în principal, din diferenţele legislative dintre ţări sau lipsa unei planificări teritoriale comune.
Uniunea Europeană îşi va reafirma sprijinul pentru Balcanii de Vest, în cadrul summit-ului care se va desfaşura astăzi la Viena.
Reuniunea la nivel înalt se va baza pe progresele realizate de la Summit-ul de la Berlin, din luna august a anului trecut, şi va căuta să dezvolte în continuare cooperarea dintre cele 6 ţări din Balcanii de Vest.
Comisarul european Phil Hogan a precizat că la Viena Comisia Europeană va avea o puternică reprezentare, iar întâlnirea oferă o importantă oportunitate pentru a discuta despre provocările actuale din zonă:
“Colegii mei Federica Mogherini, înalt reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi politică de securitate, Johannes Hahn, comisar pentru Politică de vecinătate şi negocieri de extindere, şi Maros Sefcovic, vicepreşedintele uniunii energetice, vor reprezenta UE la acest summit.
Principalele subiecte, abordate vor fi cele legate de migraţie, de cooperarea regională, de dialogul religios şi de anti-extremism.”
Înaintea summit-ului, Comisia Europeană a anunţat o suplimentare de 1,5 milioane de euro ajutor umanitar pentru a asista refugiaţii şi imigranţii în Serbia şi Macedonia.
Ajutorul va consta în furnizarea unor servicii de bază precum apă potabilă, produse de igienă, asistenţă medicală, adăpost, protecţie pentru refugiaţi şi imigranţi şi ameliorarea condiţiilor în centrele de primire.
Recent a fost adoptat „Programul de cooperare transnațională pentru regiunea Dunării”, care va stimula inovarea și spiritul antreprenorial, conservarea patrimoniului natural și cultural din regiunea Dunării, va îmbunătăți conectivitatea și va sprijini tranziția spre o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon. Ce proiecte va susţine acest program, aflăm de la responsabilul networking al Centrului de Informare EUROPE DIRECT Craiova, Carmen Oprescu.
Programul va sprijini proiecte de cooperare transnațională în conformitate cu prioritățile Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării. Concentrarea geografică a programului corespunde zonei vizate de strategie, incluzând regiuni din nouă state membre. Este vorba despre Austria, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Ungaria, Germania, România, Slovacia și Slovenia, precum și din trei țări din afara UE (Bosnia-Herțegovina, Serbia și Muntenegru). Moldova și Ucraina vor fi, de asemenea, eligibile în cadrul acestui program, odată ce se va stabili finanțarea din Instrumentul european de vecinătate
Programul transnațional pentru regiunea Dunării se bazează pe patru priorități tematice:
O regiune a Dunării inovatoare și responsabilă din punct de vedere social, iar aici vorbim de promovarea inovării, a transferului de cunoștințe și a spiritului antreprenorial;
O regiune a Dunării ecologică: conservarea și gestionarea patrimoniului natural și cultural din regiunea Dunării;
O regiune a Dunării mai bine conectată și mai responsabilă din punct de vedere energetic: dezvoltarea unor sisteme de transport sigure și durabile, promovarea eficienței energetice;
O regiune a Dunării bine guvernată: oferirea de sprijin pentru punerea în aplicare a Strategiei UE pentru regiunea Dunării și îmbunătățirea cadrelor juridice și de politici pentru a aborda provocările societale majore, cum ar fi măsurile privind piața forței de muncă, sistemele de educație sau schimbările demografice.
De menţionat că Biroul pentru planificare economică națională din Budapesta a fost desemnat drept autoritate de management a programului transnațional pentru regiunea Dunării, iar activitățile partenerilor de proiect vor fi cofinanțate până la un plafon de 84%.
A.C.Primul apel de propuneri în cadrul „Programului de cooperare transnațională pentru regiunea Dunării” va fi lansat în toamna anului 2015, iar evenimentul de lansare va avea loc pe 23 și 24 septembrie, la Budapesta.
Ungaria a primit de la inceputul anului peste 1oo de mii de imigranti, mai mult decat dublu fata de anul trecut iar acum problemele de la granita cu Serbia s-au accentuat.
Peste 2 mii din cei 7 mii de imigranti plecati din Grecia au traversat frontiera si au intrat in Ungaria, tara membra a Uniunii europene si granita externa a spatiului Schengen.
Inaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati estimeaza ca aproape 3 mii de imigranti ar putea ajunge in fiecare zi din Grecia in Ungaria prin Balcanii de vest.
Maghiarii încearca sa obtina mai multe fonduri de la Uniunea Europeana pentru a putea face fata valului de refugiati si, cu toate ca executivul comunitar analizeaza propunerea privind alocarea unui ajutor de urgenta pentru Ungaria de aproape 8 milioane de euro, suma este considerata insuficienta de guvernul de la Budapesta.
Remarcile oficialitatilor maghiare vin la o zi dupa ce presedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker a criticat guvernele statelor membre pentru ca arata cu degetul si cauta vinovati in loc sa adopte masuri viabile care sa contracareze criza imigrantilor.
Conform purtatorului de cuvant al Comisiei europene, Natasha Bertaud executivul comunitar este pregatit sa creeze in Ungaria un hot spot, un centru de primire care sa gestioneze solicitarile de azil ale refugiatilor asemanator celui deja creat la Catania in Italia si celui ce urmeaza sa fie infiintat la Pireu in Grecia.
“Sprijinim Ungaria cu finantare, in cadrul celor 2 linii de buget pe care le avem de suport al managementului granitelor, pentu azil si integrare. Sprijinul nostru este de peste 85 de milioane de euro care acopera perioada 2014- 2020”
Comisia Europeană a adoptat noul program transfrontalier Interreg-IPA, ce vizează protejarea mediului în regiunile de frontieră dintre România şi Serbia. Mai multe informaţii ne oferă Mirabela Afronie de4 la Radio românia Reşiţa.
Uniunea Europeană investeşte 75 de milioane de euro în dezvoltarea zonelor de la graniţa româno-sârbă. Aceste fonduri vor contribui la atingerea obiectivelor cuprinse în Strategia pentru regiunea Dunării, regiune care cuprinde o cincime din teritoriul Uniunii Europene. Dunărea este al doilea fluviu din Europa ca mărime şi traversează zece ţări. Potrivit comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu, vor beneficia de bani peste 2 milioane de persoane.
Acest program de cooperare transfrontalieră dintre România şi Serbia acoperă trei regiuni de frontieră în România şi şase regiuni în Serbia. Are o valoare de peste 88 de milioane euro, cu o contribuţie de aproape 75 de milioane euro din instrumentul de asistenţă pentru preaderare. Şi practic prin aceste programe transfrontaliere urmărim să avem un acces sporit la piaţa muncii, asistenţă medicală şi servicii sociale îmbunătăţite, bineînţeles instituirea de reţele transfrontaliere de centre de învăţământ superior, consolidarea capacităţilor instituţiilor locale în vederea protejării resurselor naturale, o mai bună pregătire pentru situaţii de urgenţă, dar sigur că foarte important este aspectul legat de mediu, pentru că zona vizată de program se află în centrul macroregiunii europene a Dunării, iar bazinul Dunării acoperă mai mult de jumătate din frontiera dintre România şi Serbia. De aceea programul se va axa pe dezvoltarea unor infrastructuri de transport transfrontalier eficiente şi ecologice. În România mai concret este vorba regiunile – Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi, iar în Serbia este vorba de 6 districte.
Programul mai urmăreşte integrarea infrastructurilor şi serviciilor de transport local în principalele coridoare de transport europene, dar şi îmbunătăţirea serviciilor de trecere a frontierei pentru navetişti. Programul este gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice din România.
În perioada anterioară, 2007-2013 bugetul alocat de Uniunea Europeană pentru program IPA de cooperare transfrontalieră România-Serbia a fost de aproximativ 36 milioane de euro, iar jumătate din sumă a fost direcţionată către dezvoltarea economică şi socială. Protejarea mediului şi prevenirea situaţiilor de urgenţă au reprezentat şi atunci o prioritate, fiind cheltuite în acest sens aproximativ 26% din finanţarea totală.
O nouă serie de copii ai românilor din diaspora a ajuns la Tabăra din Sulina, în cadrul programului ARC.
Este vorba de 100 de copii din Republica Moldova, 50 din Serbia şi 50 din Bulgaria.
Aceasta este cea de-a treia serie de copii din diaspora, sosită la Sulina anul acesta, iar până acum nu s-au înregistrat incidente, a mai precizat Liviu Urlih, directorul Centrul de Agrement din Sulina.
Vor mai urma încă două serii, în următoarele două săptămâni.
Brăţara de Vacanţă ajunge la sfârşitul acestei săptămâni în Delta Dunării, la Sulina, odată cu Programul de tabere „ARC” 2015.
Voluntarii Crucea Roşie şi echipa Radio Vacanţa vor fi prezenţi vineri în centrul de agrement de la Sulina, unde Brăţara de Vacanţă va fi oferită şi românilor din diaspora aflaţi în tabără prin programul de tabere ARC, ediţia 2015.
Deplasarea echipei Radio Vacanţa şi a voluntarilor Crucea Roşie la Sulina se va realiza cu navele Navrom Delta.
Programul de tabere ARC se derulează în perioada 29 iunie – 3 august, în cadrul Centrului de agrement de la Sulina şi în cadrul Taberei Luminiţa, de la Eforie Nord.
Proiectul este finanţat şi organizat de Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP) din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României, în colaborare cu Ministerul Tineretului şi Sportului.
Anul acesta, la programul de tabere ARC participă aproximativ 2.000 de copii şi tineri, etnici români din ţările aflate în jurul graniţelor şi Balcani, respectiv Republica Moldova, inclusiv regiunea transnistreană, Ucraina (regiunile Cernăuţi, Odesa şi Transcarpatia), Ungaria, Serbia (Voivodina şi Valea Timocului), Bulgaria, Albania, Republica Macedonia, precum şi din Italia, Spania, Grecia, Statele Unite ale Americii, Canada sau din Orientul Mijlociu şi Africa.
În cadrul campaniei Copiii nu se pierd, ajung la Radio Vacanţa, prin intermediul proiectului i-tour.ro, au fost realizate şi 25.000 de hărţi cu staţiunile de pe litoral, dar şi cu traseele turistice din Dobrogea, care vor fi distribuite pe plajă şi la recepţiile unităţilor hoteliere.
De la începutul campaniei Copiii nu se pierd, ajung la Radio Vacanta, Bratara de Vacanta şi până în prezent, au fost distribuite peste 3.000 de brăţări de vacanţă, în staţiunile Mamaia şi Eforie Nord.
Pe braţări, părinţii pot trece elemente de identificare pentru a face mai uşoară găsirea copilului dacă se rătăceşte pe plajă: numele copilului, un număr de telefon al părinţilor şi numărul de telefon al Radio Vacanţa.
O invenție românească – casa care combină o performanță energetică ridicată cu costuri operaționale scăzute, dedicată în special familiilor sau cuplurilor tinere s-a calificat în finala concursului de proiecte RegioStars şi are şanse să fie premiată de Comisia Europeană. Detaliază Mirabela Afronie de la Radio România Reşiţa.
Proiectul Consiliului Judeţean Caraş-Severin intitulat Mild-Home ce a avut drept scop definirea, proiectarea şi stimularea construirii de case ecologice a ajuns în finala concursului european RegioStars. Derulat împreună cu Centrul pentru Promovarea Energiei Curate și Eficiente din România, proiectul a avut o valoare de aproximativ 2 milioane de euro şi s-a finalizat în 31 decembrie 2014. În ce a constat exact ne spune Camelia Şusco, director compartiment comunicare şi mass-media în cadrul Consiliului Judeţean Caraş-Severin.
Proiectul şi-a propus să realizeze case ecologice concepute pentru aşezările ecologice în zonele din sud-estul Europei, pe baza unui model comun adaptat nevoilor locale. Una dintre activităţile principale ale proiectului a constatat în organizarea a opt concursuri de idei în ţările partenere. Pentru România, Consiliul Judeţean Caraş-Severin a propus desfăşurarea acestui concurs la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu din Bucureşti şi Facultatea de Arhitectură din cadrul Universităţii Politehnice Timişoara. Primele trei lucrări selectate au fost prezentate în cadrul săptămânii transnaţionale de schimb de experienţă din Ungaria, iar cea mai bună lucrare a participat la târgul Construma din Budapesta.
Ţările partenere în proiectul Mild-Home au fost Italia, Austria, Ungaria, Bulgaria, Grecia şi Serbia. Premiile RegioStars, ajunse la cea de-a VIII-a ediţie recompensează cele mai inspiratoare și inovatoare proiecte regionale derulate cu fonduri europene. Atunci când s-a făcut selectarea s-a ţinut cont de impact, durabilitate şi de parteneriatele create, spune Maria Ciorba, consilier de informare în cadrul Centrului Europe Direct Timişoara.
Din totalul de 143 de proiecte intrate în competiţie, pentru marea finală au fost selectate 17 proiecte. Dintre acestea doar patru vor fi ales câştigătoare în patru domenii: dezvoltarea IMM-urilor, eficienţa energetică, incluziune socială şi dezvoltare urbană. Acestea vor fi anunțate în cadrul evenimentului OPEN DAYS, care va avea loc la Bruxelles în perioada 12 – 15 octombrie. Corina Crețu, comisarul european pentru politica regională, a declarat în legătură cu selecția: Faptul de a ajunge în finala premiilor RegioStars nu reprezintă numai o etichetă de calitate aplicată unui proiect excelent, ci înseamnă, de asemenea, pentru regiunile și orașele implicate, recunoașterea internațională a modului inovator și creativ în care au ales să valorifice fondurile Uniunii Europene.
Nominalizarea la premiile RegioStars vine după ce anul trecut un alt proiect al Consiliului Judeţean Caraş-Severin a fost premiat. Este vorba de un proiect transfrontalier cu Serbia care permite medicilor de la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Reşiţa şi unităţilor medicale din Vârşeţ şi Zitişte să colaboreze prin intermediul unui sistem medical, unic, ce facilitează acordarea de asistenţă medicală la distanţă.
Peste 660 de mii de oameni au depus anul trecut cereri de protectie internationala in Uniunea Europeană, cel mai mare numar de la inceputul culegerii datelor in 2008.
Cele mai multe solicitari de azil au venit din partea cetatenilor sirieni, eritreeni si ai Balcanilor de vest, principalele tari de destinatie fiind: Germania, Suedia, Italia, Franta si Ungaria.
Criza din Siria, Irak, Libia ori Somalia, evenimentele din Ucraina, situatia din Afganistan dar si Serbia si Kosovo au furnizat Europei un numar impresionant de cereri de azil.
La asta se adauga si imigratia ilegala dinspre Africa spre Grecia, Italia sau Malta, fapt ce a transformat in ultimii ani marea Mediterana intr-un adevarat cimitir.
Directorul executiv al Biroului europen de sprijin pentru azil, Robert Visser
“Este important ce se intampla acolo, este dramatic daca privim situatia si ne imaginam tragediile umane din Mediterana dar nu este o situatie care se petrece numai in Mediterana. Cel putin la fel de importanta este partea estica a Europei, in special Balcanii de vest, observam o revenire a cresterii imigratiei dinspre Ucraina, se inregistreaza o crestere dinspre Afganistan, sunt oamenii care calatoresc in Europa sau care sunt deja de ceva vreme aici in conditii legale, mai sunt cei care studiaza in Europa”
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
Foto: Tudor Vârciu – Alba
Spectacolul susținut a demostrat valoarea instrumentiștilor și a soliștilor și a fost apreciat de către publicul impresionat de trăirea actului artistic a tinerilor membrii ai acestei prestigioase orchestre ce reprezintă minoritățile naționale române din Serbia.
Ioana Maria Ardelean, directorul festivalului, Gheorghița Nicolae, realizator și producător TVR
Invitaţi de onoare au fost copiii din Majdanpek, Serbia, care au interpretat cântece din folclorul românesc aşa cum s-au păstrat în comunităţile româneşti din Serbia. Au deschis parada portului popular şi s-au bucurat de frumuseţile naturale ale acestui loc: Podul lui Dumnezeu, lapiezurile şi Lacul Zaton.
