Uniunea Europeană sprijină Ungaria în controlul imigraţiei ilegale

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 iulie 2015, 09:25

Alături de Italia şi Grecia, Ungaria se confruntă și ea cu un val de imigranţi ilegali.

Din acest motiv, comisarul european pentru migraţie şi afaceri interne, Dimitris Avramopoulos, a efectuat săptămâna trecută o vizită la Budapesta pentru a discuta cu autoritățile ungare despre problema imigrației.

Cu acest prilej, șeful diplomaţiei maghiare, Szijjárto Péter, l-a informat pe oficialul european că, de la începutul anului, în Ungaria au intrat peste 67.000 de imigranţi ilegali.

De cealaltă parte, Dimitris Avramopoulos a declarat că fiecare stat membru al Uniunii Europene are dreptul de a-şi proteja propria frontieră, iar presiunile suportate de Ungaria sunt comparabile doar cu cele suferite de Grecia şi Italia, unde imigranţii sosesc prin Marea Mediterană.

Oficialul european a adăugat că a fost prezentată autorităţilor posibilitatea trimiterii în Ungaria de echipe formate din experţi din cadrul Biroului european de sprijin pentru azil, Frontex, şi Europol în scopul îmbunătăţirii capacităţilor de identificare, amprentare şi de analizare a solicitărlor de azil.

„Comisia va continua să sprijine Ungaria ; vom sta de partea voastră pentru a aborda împreună provocările migrației , într-un spirit de solidaritate europeană . Cu alte cuvinte Ungaria nu mai este singură. Europa sprijină Ungaria pentru a lucra împreună, cot-la-cot. Într-un spirit de solidaritate vom gestiona această situaţie dificilă.”

Comisia Europeană a avansat posibilitatea înființării unor centre temporare formate din corturi pentru a ajuta la procesarea rapidă a cererilor de azil și returnarea imigranților ilegali.

Măsura va include experți din cadrul Biroului European de Sprijin pentru Azil și de la alte agenții.

Comisia Europeană va oferi Ungariei și un sprijin financiar în valoare de aproximativ 8 milioane de euro în ceea ce priveşte gardul pe care autorităţile ungare intenţionează să-l ridice la frontiera cu Serbia, deoarece majoritatea imigranților ilegali sosesc în țară prin Serbia.

Comisarul european pentru migraţie a recunoscut că Ungaria se confruntă cu un mare aflux de imigranţi, dar a subliniat că soluţia unilaterală de a ridica un zid la frontiera cu Serbia nu rezolvă problema, ci „doar o transferă asupra Serbiei”.

Pe de altă parte, oficialul european a afirmat că statele membre au responsabilitatea să gestionze situaţia la propriile graniţe, care sunt şi frontierele Uniunii Europene.

În ciuda presiunilor internaționale, chiar ieri Parlamentul ungar a aprobat o nouă lege oferind Parlamentului puterea de a închide graniţele ţării tuturor migranţilor.

A aprobat de asemenea construcţia unui gard de sârmă ghimpată înalt de patru metri de-a lungul graniţei cu Serbia, pentru a opri fluxul de persoane.

Sute de migranţi trec această graniţă în fiecare zi.

Media din UE trebuie să se unifice și să fie ajutată de Bruxelles

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 iunie 2015, 09:45

Uniunea Europeană ar trebui să sprijine dezvoltarea mass-media europene, dar succesul unei astfel de inițiative depinde în cea mai mare parte chiar de grupurile media, a declarat fondatorul rețelei EurActiv, Christophe Leclercq.

„În trecut, unele sectoare, cum ar fi cărbunele, oțelul, automobilele, textilele și telecomunicațiile, de asemenea, s-au transformat datorită ajutorului european pe care l-au primit. Oare cel de-al patrulea pilon al democrației ar trebui să aibă mai puțină importanță?”, s-a întrebat el într-un articol transmis de portalul EurActiv Serbia.

După cum a apreciat fondatorul EurActiv, este posibil să se aloce fonduri din programul Orizont 2020 pentru inovaţii și să fie atrase grupuri media, deoarece specificațiile cererilor de propuneri sunt revizuite în fiecare an. „Presa europeană trece prin schimbări profunde, ceea ce duce la un oarecare succes național. Dar până acum doar câteva proiecte transfrontaliere s-au dovedit durabile”, a spus Leclercq.

Au fost aproximativ 20 încercări de dezvoltare a mass-media în UE, dar cele mai multe dintre ele nu au avut succes, inclusiv proiectul cotidianului britanic „The Economist”, care a avut o bună reputație și finanțe pentru o astfel de încercare, a spus Leclercq, şi a adăugat că nici tentativele instituțiilor UE nu s-au dovedit de succes, cum ar fi postul Parlamentului European, care nu s-a impus ca o rețea media, Presseurop.eu, și care depindea de asistență Comisiei Europene, care s-a desfiinţat.

El a subliniat că factorii de decizie ar trebui să coopereze cu presa din Europa, și să nu vină cu propriile sale canale sau să se bazeze pe reţelele sociale media, menţionând că este bine că promovarea politicii europene şi a politicii mass-media se află sub jurisdicția diferitelor directorate europene.

În următorii 10 ani nu vor exista primiri în UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 aprilie 2015, 07:10

O extindere a Uniunii Europene nu este planificată pentru următorul deceniu, cel puţin, dar negocierile cu ţările interesate vor continua, a declarat comisarul european pentru politica de vecinătate şi negocieri pentru extindere, Johannes Hahn, în cadrul unui forum la Berlin, relatează agenţia de presă Ukrinform.

“În următorii 10 ani nu vor exista primiri în UE”, a declarat comisarul european, adăugând că “din cauza circumstanţelor” admiterea în UE în această perioadă este “nerealistă”. Cu toate acestea, a explicat el, “aceasta nu înseamnă că UE nu va purta negocieri” în perioada respectivă cu ţările interesate.

Hahn a subliniat că ţările candidate “trebuie să se apropie din punct de vedere economic pentru ca cetăţenii noştri (din Europa) să fie pregătiţi pentru un astfel” de proces.

“Trebuie să acţionăm în aşa fel încât toată lumea să înţeleagă că noul membru este unul foarte valoros şi nu doar unul de cheltuieli suplimentar”, a mai spus Hahn.

El şi-a exprimat speranţa că Serbia va reprezenta un “nou capitol” în perioada următoare de extindere a UE.

“Mi-aş dori să se deschidă un capitol nou, de exemplu, cu Serbia pentru ca în perioada următoare să putem primi noi membri”, a precizat  Johannes Hahn

UE anunţase anterior că intenţionează până la sfârşitul acestui an să înceapă negocierile privind statutul de membru al Serbiei.

București FM

A 16-a editie a Festivalului concurs „Plaiul meu natal” si-a desemnat câștigătorii la Ujgorod

Publicat de Andrei Cretoiu, 12 septembrie 2014, 19:34

La Ujgorod, in Ucraina, s-a desfasurat în aceasta seara festivitatea de premiere a productiilor participante la cea de-a 16-a editie a Festivalului concurs „Plaiul meu natal”, destinat productiilor se radio si televiziune pentru minoritati nationale. La sectiunea radio au intrat in concurs 40 de emisiuni din Romania, Serbia, Slovacia, Ucraina, Ungaria si Muntenegru.

Premiul 1 a fost acordat emisiunii ” In cautarea istoriei pierdute”, realizata la postul de radio regional VOLÎNII din Ucraina. Pe locul al doilea s-a clasat emisiunea „Traditii ale svabilor banateni din Sântana”, realizata de Adrian Ardelean de la Radio Timisoara. Premiul al treilea a fost castigat de Redactia in limba romana a Companiei de radio si televiziune din Ujgorod cu productia „Tinerete fara batranete” realizata de Elvira Chilaru.
Au mai fost acordate 5 mentiuni, 2 obtinute de radiofonistii ungari, una de cei slovaci, una de cei de la Novisad si o alta de Studioul de Radio pentru copii din Ujgorod.

Juriul a fost format din profesionisti ai radiourilor si televiziunilor din Romania, Slovacia, Ucraina si Ungaria precum si profesori din cadrul sectiei de jurnalism a Universitatii din Ujgorod. La sectiunea radio, Romania a fost reprezentata de jurnalistul Mircea Pospai, fost redactor sef al Radio Romania Oltenia Craiova.

De-a lungul timpului, Radio Romania a castigat mai multe premii la Festivalul de la Ujgorod cu emisiunile realizate de reprezentati ai studiorilor regionale din Cluj, Constanta, Craiova, Resita, Targu Mures, Timisoara. Anul acesta Radio Romania a intrat in competitie cu 3 productii.

Aşteptările Uniunii Europene de la Serbia

Publicat de Stefania Grigore, 25 august 2014, 09:28

Serbia speră să devină cel de-al 29-lea membru al Uniunii Europene în anul 2020, urmând Croaţia, ţara vecină care a aderat la data de 1 iulie 2013.
S-a obţinut statutul oficial de candidat în martie 2012, însă Bruxelles a anunţat deschiderea lucrărilor abia un an mai tarziu, după ce Serbia a ajuns la un acord considerat istoric asupra normalizării relaţiilor cu Kosovo.

În mod oficial, negocierile de aderare la UE au început în ianuarie anul acesta.
Care sunt etapele pe care trebuie să le urmeze Serbia acestea sunt clar definite şi comunicate, a precizat Peter Stano, purtătorul de cuvânt al UE:

“Aşteptările Uniunii Europene au fost reafirmate săptămâna trecută şi toate ţările partenere sunt de acord să sprijine, să dezvolte şi să valorifice noile oportunităţi, deoarece pentru noi este esential să promovăm solidaritatea internatională şi legislaţia de holding international vizavi de acţiunile ruseşti în Crimeea şi continua destabilizare a situaţiei din Ucraina.”
De asemenea, domnia sa a mai spus „ne aşteptăm ca statele partenere să se abţină de la măsuri care să profite de noile oportunităţi de comerţ. Serbia ar trebui să-şi alinieze politicile economice cu cele ale UE, până la momentul aderării”.

Trei puncte de trecere a frontierei vor fi deschise temporar între România şi Serbia

Publicat de Stefania Grigore, 13 august 2014, 14:04 / actualizat: 14 august 2014, 19:43

La sfârşitul acestei săptămân, trei puncte de trecere a frontierei vor fi deschise temporar între România şi Serbia.
Măsura a fost luată la solicitarea autorităților din cele două țări și vine în sprijinul celor care de ambele părţi ale graniţei celebrează sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului.

Cetăţenii români pot trece frontiera spre Serbia în baza unui document de călătorie valabil – carte de identitate sau paşaport.

Șase ţări din afara spaţiului comunitar, asociate la Programul „Orizont 2020”

Publicat de Andrei Cretoiu, 8 iulie 2014, 14:01

Republica Moldova şi alte cinci ţări din afara spaţiului comunitar au semnat, săptămâna trecută, documentele de asociere la Programul „Orizont 2020”, prin care Uniunea Europeană susţine cercetarea şi inovarea.

Republica Moldova este prima ţară din Parteneriatul Estic ce se asociază programului prin care cercetarea primeşte finanţare comunitară. Celelalte state semnatare ale Programului „Orizont 2020” sunt: Serbia, Muntenegru, Macedonia, Albania şi Bosnia-Herţegovina, toate ţări candidate la aderarea la Uniunea Europeană. Reprezentaţii acestor state care au parafat documentele oficale şi-au exprimat satisfacţia pentru oportunitatea creată, au arătat care este contribuţia pe care o pot avea deja prin nivelul la care este cercetarea din statele respective apreciind ocazia de a intra într-un sistem competitiv şi de colaborare de excepţie. După semnarea documentelor programului „Orizont 2020”, Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, reprezentantul Rep. Moldova la ceremenia oficială de semnare a documentelor, a declarat:

Cu această nouă convenţie încheiată putem spune că am intrat într-o etapă în care noi oportunităţi se vor putea materializa. Europa are nevoie să recunoască importanţa ştiinţei şi cercetării pentru rederesarea şi creşterea economică.

Lansat la sfîrşitul anului trecut, „Orizont 2020” este cel mai ambiţios program european de susţinere a cercetării, cu un buget de aproape 80 de miliarde de euro, pentru următorii şapte ani. Finanţarea din primii doi ani se ridică la 15 miliarde de euro şi este destinată stimulării economiei prin inovare şi creare de noi locuri de muncă. Programul se adresează sectorului de cercetare, universităţilor, dar şi întreprinderilor, inclusiv celor mici şi mijlocii. Comisarul european pentru Cercetare, Inovare şi Ştiinţă, Máire Geoghegan-Quinn ne explică înţelesul conceptului de excelenţă din programul „Orizont 2020” :

Istoria ne demosntrează din nou şi din nou că pentru a obţine rezultatele ieşite din comun de care avem nevoie trebuie să oferim cele mai bune resurse pentru cele mai bune idei. Pînă la urmă acesta este înţelesul „excelenţei”. Acordearea poziţiilor academice şi finanaţările pe baza unor merite ştiinţifice. Nu pentru că cineva are conexiunile politice potrivite sau cercetează un domeniu „la modă”. Nu pentru că cineva are ascendentul vîrstei sau pentru că ar fi „rîndul lor”, ci în funcţie de merit. Avem suficientă cantitate, nu avem suficientă calitate.

În încheiere, un exemplu. „Orizont 2020” îşi propune să contribuie şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a asistenţei medicale. Human Brain Research, cel mai ambiţios proiect din domeniul neurologiei din ultimii ani, este confinanţat de Uniunea Europeană prin acest program. Proiectul reuneşte doar în faza de început peste 130 de institute de cercetare.

Târgului Ceramicii Populare Româneşti Cocoşul de Hurez, ediția a 44-a

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 iunie 2014, 10:00

La sfârșitul acestei săptămâni, între 6 și 8 iunie, la Horezu, Vâlcea, se va desfășura cea de a 44-a ediţie a Târgului Ceramicii Populare Româneşti „Cocoşul de Hurez”. În premieră de la înfiinţarea evenimentului care celebrează olăritul tradiţional, anul acesta ”Cocoșul de Hurez” va fi oficial parte din brandul turistic de ţară, în urma parteneriatului dintre Primăria Horezu şi Autoritatea Naţională de Turism. Târgul va avea şi la această ediție anvergură internaţională, prin participarea unor meşteri ceramişti din Grecia, Franţa, Spania, Italia, Serbia, Bulgaria. Printre oaspeţi se vor număra şi 14 primari din Republica Moldova. Programul cuprinde o prezentare a produselor ceramice, spectacole folclorice şi de teatru, degustarea produselor tradiţionale de Horezu, concurs de creaţie, o conferinţă simpozion cu tema „Ceramica de Hurezi, promotor al turismului cultural românesc“, iar pentru amatori, celebra competiţie de olărit „Strâmbă roata”.