Protecția avertizorilor de integritate: UE protejează persoanele care acționează în interes public

Publicat de Camelia Teodosiu, 18 aprilie 2019, 12:52

Parlamentul European a aprobat normele care îi protejează pe avertizorii de integritate

În ultimii ani, avertizorii de integritate („whistleblowers”) au jucat un rol important în a face lumină asupra scandalurilor privind evaziunile fiscale (de exemplu Lux Leaks și Panama Papers) sau abuzul de date personale (Cambridge Analytica). Cu toate acestea, multe acte falsificate rămân necunoscute pentru că avertizorii de integritate se tem că, în cazul în care le raportează, și-ar putea pierde locurile de muncă sau mai rău.

Parlamentul European a aprobat, cu 591 de voturi pentru, 29 împotrivă și 33 de abțineri, standarde minime comune de protecție pentru persoanele care raportează încălcări ale legislației UE. Până acum, protecția informatorilor se făcea diferit în statele membre UE și acoperea doar anumite domenii politice.

„Trebuie să protejăm informatorii care apără interesele Europei”, a declarat europarlamentara Virginie ROZIÈRE (S&D, Franța). „Aceștia ne apără pe noi, democrația și binele comun european”.

Principalele aspecte ale legislației

Măsurile provizorii convenite în martie cu Consiliul European au ca scop protejarea potențialilor informatori. Acestea ar oferi informatorilor siguranța de a denunța iregularitățile observate fără a fi pedepsiți.
Normele acoperă mai multe domenii: frauda fiscală, spălarea de bani, achizițiile publice, siguranța produselor și transporturilor, protecția mediului, sănătatea publică, protecția consumatorilor, protecția datelor.
Organizațiile publice și private cu peste 50 de angajați vor trebui să creeze canale interne de raportare care să le permită oamenilor să raporteze chiar în cadrul organizației. Autoritățile naționale vor trebui, de asemenea, să creeze canale independente de raportare externă. Informatorii vor fi protejați indiferent dacă decid să raporteze la nivel intern sau extern, la organismele naționale sau europene.

Directiva prevede, de asemenea, posibilitatea de a raporta în mod public, de exemplu către mass-media, în anumite cazuri, cum ar fi absența unui răspuns la raportul inițial, în cazul unui pericol iminent pentru interesul public sau al unui risc de represalii.

Noua legislație a UE interzice explicit represaliile și introduce măsuri de protecție pentru a evita ca persoana care denunţă să fie suspendată, degradată, intimidată sau să se confrunte cu alte forme de represalii.
De asemenea, vor fi protejaţi şi toţi cei care-i asistă pe informatori, cum ar fi intermediarii, colegii și rudele.
Statele membre ar trebui să se asigure că avertizorii de integritate au acces liber la informații complete și independente și la consiliere completă şi independentă privind procedurile și căile de atac disponibile, precum și asistență juridică. În timpul procedurilor judiciare, informatorii pot primi sprijin financiar și psihologic.

Angajamentul Parlamentului privind protecția informatorilor

Parlamentul sprijină de ani de zile introducerea unor norme comune privind protecția informatorilor. Această problemă a fost subliniată în anchetele parlamentare privind scandalurile referitoare la evaziunea fiscală. Într-o rezoluție din februarie 2017, deputații europeni au solicitat Comisiei să propună o lege care să protejeze interesele financiare ale UE. În octombrie 2017, aceștia au reiterat apelul.

Pentru a intra în vigoare, noile norme au nevoie de aprobarea Consiliului. După aceasta, statele UE vor avea la dispoziție doi ani pentru a le implementa în legislația națională.

Consiliul Concurenței a efectuat inspecții inopinate la 25 de bănci și asociații profesionale

Publicat de adinaiftime, 12 decembrie 2017, 09:00

Consiliul Concurenței a demarat două investigații pe piața serviciilor bancare, în cadrul cărora a efectuat inspecții inopinate la sediile a 25 de bănci, instituții financiare non-bancare (IFN), societăți de leasing, asociații profesionale și patronale din domeniul serviciilor financiare, fiind una dintre cele mai ample acțiuni ale instituției.

Potrivit unui comunicat al instituției, inspecțiile s-au derulat în baza a două investigații declanșate de autoritatea de concurență pe piața serviciilor de leasing operațional și pe piața de leasing financiar și creditului de consum din România.

Inspecții simultane s-au efectuat la Bancpost, Unicredit Bank, Raiffeisen Bank, Banca Comercială Română, BCR Leasing IFN, BRD Sogelease IFN, Raiffeisen Leasing IFN, Unicredit Leasing Corporation IFN, Viva Credit IFN, ALD Automotive, Arval Service Lease România, Autotechnica Fleet Services, BCR Fleet Management, BT Operational Leasing, Leaseplan România, Porsche Mobility, Unicredit Leasing Fleet Management, Finmedia, Asociația Societăților de Leasing Operațional (ASLO), Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), Asociația Societăților Financiare din România (ALB), Federația Patronatelor Serviciilor Financiare din România, Patronatul Leasingului și al Creditului din România (PLCR) și Patronatul Creditului IFN (PCIFN).

Una dintre investigații vizează posibile schimburi de informații sensibile din punct de vedere comercial între companii concurente pe piața leasingului financiar și a creditului de consum. Părțile investigate sunt: Consiliul Patronatelor Bancare din România, Asociația Societăților Financiare din România, Patronatul Leasingului și al Creditului din România, Patronatul Creditului IFN și toate companiile membre ale acestor organizații, și Diplomat Consult SRL.

‘Monitorizăm permanent această piață și pregătim declanșarea investigației de mai mult timp, iar un rol important l-au avut informațiile furnizate în luna august de una dintre părțile investigate, care a aplicat la programul de clemență’, a declarat președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu.

Cea de-a doua investigație se referă, de asemenea, la o posibilă coordonare a politicilor comerciale prin fixarea prețului și/sau o împărțire de piață realizată printr-un schimb de informații sensibile între companii concurente active pe piața leasingului operațional și a serviciilor conexe acestora din România.

Inspecțiile inopinate sunt autorizate de Curtea de Apel București și sunt justificate de necesitatea obținerii tuturor informațiilor și documentelor necesare clarificării posibilelor practice anticoncurențiale analizate. Inspecțiile inopinate reprezintă o etapă importantă în cadrul procedurilor de investigare a unui posibil comportament anticoncurențial, efectuarea acestora nereprezentând o antepronunțare în ceea ce privește vinovăția companiilor.

Documentele ridicate în cadrul inspecțiilor se află în analiza autorității române de concurență, în cadrul procedurilor specifice, se menționează în comunicat.

În situația în care Consiliul Concurenței va constata încălcarea regulilor de concurență, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri.

Cu toate acestea, companiile care cooperează cu autoritatea de concurență, în cadrul programului de clemență, pot obține imunitate la amendă sau reduceri substanțiale ale amenzilor.

Vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, va susține un discurs la București

Publicat de adinaiftime, 26 octombrie 2017, 14:00

Vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, responsabil pentru euro și dialog social, stabilitate financiară, servicii financiare și Uniunea piețelor de capital, se va afla la București în perioada 26-27 octombrie 2017, pentru o vizită în cadrul Semestrului european.

Vizita vicepreședintelui Dombrovskis include întâlniri bilaterale cu dl. Klaus Iohannis, președintele României, dl. Ionuţ Mișa, ministrul finanțelor publice, și dl. Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, precum și o întâlnire cu partenerii sociali.

Joi, 26 octombrie, înaltul oficial european va susține un discurs de încheiere la conferința „10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană: de la coeziune la convergență„, organizată de Reprezentanța Comisiei Europene în România, cu sprijinul Băncii Naționale a României.

Vineri, 27 octombrie, vicepreședintele Dombrovskis va avea un discurs în deschiderea conferinței „Creșterea favorabilă incluziunii sociale – Provocări și oportunități„, organizată de Reprezentanța Comisiei Europene în contextul Semestrului european.

CE a publicat tabloul de bord al piețelor de consum din 2016

Publicat de Andrei Cretoiu, 6 septembrie 2016, 10:30

În acest document sunt monitorizate evaluările consumatorilor din UE cu privire la modul de funcționare a 42 de piețe de bunuri și servicii.

Tabloul de bord al piețelor de consum din 2016 arată faptul că din 2014, când a fost publicat ultimul tablou de bord, calitatea funcționării piețelor a crescut.

Tendința pozitivă observată începând cu anul 2010 se accelerează, cele mai importante progrese fiind înregistrate de serviciile financiare.

Primele trei locuri din clasamentul piețelor de bunuri realizat de consumatori sunt ocupate de piața cărților, revistelor și ziarelor, piața bunurilor recreative (jocuri și jucării) și piața aparatelor electrocasnice mari (frigidere, de exemplu).

În ceea ce privește serviciile, primele trei piețe din clasamentul consumatorilor sunt legate de timpul liber, începând cu serviciile de cazare pe timpul vacanței, trecând prin serviciile culturale și recreative și ajungând la serviciile sportive, crearea de săli de sport, de exemplu.

La publicarea Tabloului, comisarul  european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, Věra Jourová, a declarat că în tabloul de bord din acest an putem vedea că încrederea consumatorilor în piețe a crescut, datorită unor norme favorabile consumatorilor, a reformelor de piață și a asigurării efective a respectării normelor de protecție a consumatorilor

Oficialul European a arătat că trebuie să menținem această tendință încurajatoare, mai ales în cazul piețelor care continuă să se plaseze sub așteptări:

„Trebuie să ne adresăm mai ales piețelor care continuă să se plaseze sub așteptări. Putem face acest lucru păstrând consumatorii  în centrul proiectelor prioritare ale Comisiei, cum ar fi piața unică digitală, uniunea energetică și în ceea ce privește serviciile financiare cu amănuntul. Comisia va prelua inițiativa în aceste 3 domenii (începând de luna aceasta cu pachetul privind telecomunicațiile) și rezultatele din Tabloul de bord vor ajuta aceste inițiative.”

Comisarul Jourová a mai subliniat că piețele serviciilor au cunoscut mai multe îmbunătățiri decât piețele bunurilor.

Serviciile financiare au înregistrat cele mai importante progrese. Consumatorii au mai multă încredere în băncile lor, în fondurile de pensii private și în fondurile de investiții decât înainte.

Pe de altă parte, Věra Jourová, a mai menționat că sunt diferențe de la un stat membru la altul în cee ace privește calitatea funcționării piețelor.

Cele mai mari diferențe observate între țările UE în modul în care este evaluată calitatea funcționării piețelor sunt cele de pe piața serviciilor de electricitate, a alimentării cu apă, a transporturilor feroviare, a creditelor ipotecare și a serviciilor de telefonie mobilă.

Spre deosebire de piețele mai bine clasate, aceste piețe sunt mai puțin deschise concurenței transfrontaliere.

Merită menționat că Tablourile de bord ale consumatorilor oferă o vedere generală asupra modului în care funcționează piața unică pentru consumatorii din UE.

Publicate începând cu 2008, aceste tablouri au scopul de a asigura o mai bună monitorizare a rezultatelor pentru consumatori și de a oferi date pentru elaborarea de politici.