Una din opt țări cheltuie mai multe fonduri pentru plata datoriilor decât pentru serviciile sociale!

Publicat de Andra Radu, 2 aprilie 2021, 12:39

La nivel mondial, aproximativ una din opt țări cheltuie mai mult cu plata datoriilor decât cu serviciile sociale, potrivit unui raport al UNICEF.

Raportul COVID-19 and the Looming Debt Crisis [COVID-19 și iminenta criză a datoriilor] notează faptul că 25 de țări din lume – majoritatea împovărate deja de sărăcie și lipsuri – au alocat în 2019 o proporție mai mare din cheltuielile publice totale pentru plata datoriilor decât pentru educație, sănătate și protecție socială la un loc. Potrivit raportului, sunt necesare eforturi globale pentru a proteja cheltuielile sociale și, implicit, dreptul fiecărui copil la protecție socială, educație și servicii medicale.

„Copiii care trăiesc în țări cu datorii mari și cu resurse limitate pentru protecție socială, educație și sănătate au puține șanse să scape vreodată de sărăcie și lipsuri”, a declarat directorul executiv al UNICEF Henrietta Fore. „Costurile personale și publice sunt enorme, prin urmare copiii, comunitățile și țările lor nu prea pot spera la o dezvoltare economică și socială sustenabilă”.

Înaintea pandemiei de COVID-19, statele cu cel mai mare grad de îndatorare – inclusiv Ciad, Gambia, Haiti și Sudanul de Sud – cheltuiau cel puțin 3 dolari pentru plata datoriilor la fiecare dolar alocat serviciilor sociale esențiale, potrivit raportului.

În plus, raportul semnalează faptul că un sfert dintre țările cu venituri mici și medii – în care trăiesc 200 de milioane de copii – sunt actualmente supraîndatorate sau prezintă risc de supraîndatorare.

Deși națiunile din cadrul G20 au demarat Inițiativa privind suspendarea plății datoriilor în perioada aprilie 2020 – iunie 2021, doar una din trei țări eligibile au participat la acest demers. Până acum, inițiativa a contribuit la menținerea cheltuielilor din domeniul sănătății și al protecției sociale în cele 46 de țări participante. Cu toate acestea, cheltuielile cu educația s-au redus deja în ultimul an. Potrivit raportului, se pare că țările îndatorate au tăiat cheltuielile aferente protecției copilului, nutriției și serviciilor de apă, salubritate și igienă.

„Pandemia a provocat în domeniul educației o catastrofă globală ce trebuie remediată urgent pentru ca generația COVID-19 să nu devină o generație pierdută. Totuși, din cauza COVID-19 și a presiunii datoriilor ce afectează aceste țări, observăm deja o contractare a bugetelor educației într-un moment în care țările trebuie să investească în îmbunătățirea școlilor și a sistemelor de învățământ”, a declarat Fore.

Raportul remarcă totodată faptul că răspunsul global la criza datoriilor este prea redus în comparație cu răspunsul fiscal adoptat în cazul COVID-19. Moratoriul nu acoperă actualmente datoriile către creditorii comerciali, motiv pentru care țările cu venituri medii sunt tot mai expuse.

Pentru a asigura protecția drepturilor copilului după pandemia de COVID-19, este crucială reconfigurarea procesului de restructurare a datoriilor la nivel internațional, care să includă acordarea unui sprijin preferențial mai consistent țărilor sărace puternic îndatorate, o mai mare transparență privind datoriile în cadrul proceselor de bugetare de la nivel național și acțiuni coordonate din partea creditorilor.

„Scutirea parțială sau totală de datorii și restructurarea completă a acestora este esențială pentru asigurarea unei redresări incluzive și durabile, astfel încât copiii să nu suporte o dublă povară, aceea a unor servicii sociale reduse în prezent și cea a unor datorii majorate în viitor”, a afirmat Fore.

„Este imperativ ca agențiile internaționale, creditorii și guvernele naționale să acționeze împreună pentru a reduce povara datoriilor și pentru a direcționa economiile spre investiții sociale incluzive”.

Accesul la servicii sociale, medicale și de educație în timpul pandemiei de COVID-19, tot mai problematic!

Publicat de Andra Radu, 8 iulie 2020, 11:10

Principalele probleme cu care se confruntă populația, în special grupurile vulnerabile, sunt pierderea locurilor de muncă și lipsa oportunităților temporare de lucru, arată rezultatele celei de a treia runde a Evaluării rapide a situației copiilor și familiilor, cu accent pe categoriile vulnerabile, în contextul epidemiei de COVID-19 din România, realizată de UNICEF.

Acestea au efecte asupra nivelului de trai al gospodăriei, fiind semnalate ca probleme în comunitățile cuprinse în studiu dificultățile în plata utilităților/chiriei sau ratelor la locuință. În contextul reducerii veniturilor în familie, și copiii sunt direct afectați.

Accesul beneficiarilor la serviciile sociale este îngreunat îndeosebi de suspendarea activității unor servicii sociale destinate prevenirii separării copilului de familie (de ex., centrele de zi), precum și de imposibilitatea deplasării beneficiarilor, din cauza reglementărilor curente. Teama personalului de a contracta virusul, precum și lipsa echipamentelor de protecție au fost și ele invocate.

Raportul arată o creștere până la 61% (față de 34% – runda 1 și 47% – runda 2) a ponderii respondenților care consideră că furnizarea serviciilor medicale la nivelul comunităților a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19. Spre deosebire de runda 2 a evaluării rapide, când respondenții plasau pe primul loc dificultățile de acces la produse de igienă, în runda 3 aceștia apreciază într-o proporție mai mare ca fiind problematic accesul la medicamente (63%).

A crescut, de asemenea, percepția că furnizarea serviciilor în educație a fost afectată, explicabilă prin faptul că au devenit mai vizibile problemele legate de implementarea educației asistate de tehnologie, atât în discursul public și în mass-media, cât și prin efectele în practică ale desfășurării activităților educaționale în mediul online.

Raportul identifică în categoria grupurilor vulnerabile afectate copiii din familii care trăiesc în sărăcie și copiii de etnie romă, copiii care locuiesc în locuințe supraaglomerate, copiii cu dizabilități și copiii cu cerințe educaționale speciale, copiii din familii monoparentale și copiii ai căror părinți revin în țară, dar și copiii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate și cei din familii cu risc de violență. De asemenea, 15% dintre respondenți îi identifică pe copiii solicitanți de azil și refugiați drept grup vulnerabil, iar 18% pe copiii neacompaniați cu statut de solicitanți de azil sau refugiați.

Autorii raportului recomandă implicarea mediatorilor sanitari și a asistenților medicali comunitari în oferirea de suport pentru persoanele cu risc medico-social ridicat, identificarea cazurilor cu risc ridicat, informarea cu privire la soluțiile existente, precum și în distribuirea de medicamente și echipamente de protecție în comunități.

„Implementarea Pachetului Minim de Servicii la nivelul întregii țări, pe modelul testat cu succes de UNICEF în ultimii ani în 45 de comunități din județul Bacău, ar contribui semnificativ la rezolvarea acestor probleme. Echipele locale de profesioniști pot interveni activ în identificarea, prevenirea și rezolvarea problemelor sociale, medicale sau educaționale pe care le au copiii vulnerabili, eficient și cu costuri reduse”, a declarat Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România.

Evaluarea rapidă a fost realizată în baza unui parteneriat între UNICEF în România și Centrul pentru Educație și Dezvoltare Profesională Step-by-Step, Terre des hommes România, Centrul pentru Politici și Servicii de Sănătate, Consiliul Tinerilor Instituționalizați, Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați, Asociația Serviciul Iezuiților pentru Refugiați din România (JRS România), Consiliul Național Român pentru Refugiați (CNRR) și Fundația Star of Hope România.

Banca Mondială și Organizația Mondială a Sănătății au oferit comentarii tehnice oferite pentru elaborarea notei conceptuale şi a instrumentului inițial de colectare a datelor, iar
Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții a transmis comentarii la rapoartele preliminare pentru cele trei runde ale evaluării rapide și la instrumentul de colectare a datelor.

În runda 3 a evaluării rapide, la chestionar au răspuns un număr de 186 de respondenți (lucrători comunitari, autorități locale, autorități județene și reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale din cinci județe – Bacău, Botoșani, Brașov, Dolj și Ilfov – și reprezentanți ai Centrelor Regionale de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţi de Azil, administrate de Inspectoratul General pentru Imigrări, Ministerul Afacerilor Interne, ai centrelor de tip rezidențial din subordinea Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, precum și organizații neguvernamentale care oferă protecție copiilor refugiați/solicitanți de azil și copiilor neînsoțiți din București, Rădăuți (județul Suceava) și Timișoara (județul Timiș).

Perioada de colectare a datelor pentru runda 3 a evaluării rapide precedă sfârșitul stării de urgență și începutul declarării stării de alertă (din 15 mai 2020).

Corpul european de solidaritate a împlinit un an

Publicat de adinaiftime, 15 decembrie 2017, 22:00

La un an de la lansarea sa, cei 1.701 tineri înregistrați în Corpul european de solidaritate plasează România printre țările cu cel mai mare număr de participanți la această inițiativă, ea clasându-se pe locul 6 la nivel european, după Italia, Spania, Portugalia, Germania și Franța. Pe ansamblul Europei, numărul tinerilor înscrişi din toate statele membre a ajuns la 42.745, dintre care 2.166 şi-au început deja activitatea în plasamentele oferite de 1.434 de organizaţii.

De la momentul lansării, participanţii din cadrul Corpului european de solidaritate (CES) au fost activi în întreaga Europă. În august 2017, de exemplu, primul grup de voluntari din CES a sosit în Norcia, Italia, pentru a contribui la eforturile de reconstrucție și reparare a pagubelor şi de restabilire a serviciilor sociale pentru comunitatea locală afectată de cutremurele grave din urmă cu un an. Alţi participanţi lucrează, de exemplu, cu tineri care provin din medii defavorizate sau cu nevoi speciale, inclusiv cu refugiaţi sau cu persoane în vârstă, de la Rotterdam în Olanda, până la Aveiro în Portugalia, precum şi în multe alte locuri din Europa.
Propunerea Comisiei referitoare la consolidarea Corpului european de solidaritate, prin atribuirea unui buget propriu şi a unui cadru juridic specific, precum şi prin extinderea activităţilor sale, este în prezent în curs de dezbatere în Consiliul UE şi în Parlamentul European.

Corpul european de solidaritate a fost lansat cu obiectivul de a ajunge la 100.000 de tineri participanţi până la sfârşitul anului 2020.

Anchetă a Avocatului Poporului faţă de situaţia bătrânilor de la Căminul ‘O nouă şansă’ din Mărăşeşti

Publicat de adinaiftime, 14 decembrie 2017, 10:00

Avocatul Poporului a anunţat, miercuri, că s-a sesizat din oficiu şi efectuează o anchetă cu privire la situaţia bătrânilor de la Căminul ‘O nouă şansă’ din Mărăşeşti, care, conform informaţiilor apărute în mass-media, riscă să rămână fără hrană.

Potrivit unui comunicat de presă al Avocatului Poporului, conform articolului publicat în cotidianul online Vrancea Media, din 2 decembrie 2017, directorul Căminului de persoane vârstnice ‘O nouă şansă’ îl acuză pe primarul oraşului Mărăşeşti de blocarea funcţionării instituţiei de asistenţă socială, prin neplata facturilor către firma care aprovizionează instituţia socială cu alimente.

‘Aceeaşi sursă susţine că directorul Căminului de bătrâni a atenţionat că, prin blocarea activităţii instituţiei, se pune în pericol integritatea celor 44 de beneficiari ai serviciilor sociale şi este afectată activitatea celor 16 angajaţi ai instituţiei. În respectivul material de presă, directorul Căminului precizează că bugetul instituţiei este parte integrantă a bugetului Consiliului Local Mărăşeşti şi, deşi au fost alocate sume pentru plata cheltuielilor cu salariile angajaţilor, acestea nu i-au fost virate şi a fost nevoit să plătească angajaţii din banii proveniţi din contribuţiile beneficiarilor, deoarece legislaţia financiară actuală prevede plata salariilor ca primă obligaţie a angajatorului. În finalul articolului de presă se menţionează că directorul căminului de bătrâni a sesizat, în decursul anilor 2016 şi 2017, în legătură cu aspectele relatate, toate autorităţile de stat relevante: Consiliul Judeţean Vrancea, Prefectura Vrancea, Administraţia Finanţelor Publice Vrancea, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, Guvernul României, Parlamentul României şi Prim-Ministrul României’, precizează, în comunicatul citat, purtătorul de cuvânt al instituţiei Avocatul Poporului, Matei Vîrtosu.

BĂTRÂNII dintr-un centru de îngrijire din TULCEA riscă să fie EVACUAŢI în prag de iarnă

Publicat de adinaiftime, 29 octombrie 2017, 21:30

Aproape 100 de bătrâni dintr-un centru de îngrijire tulcean riscă să fie evacuaţi în prag de iarnă, după ce asociaţia care administrează centrul nu a obţinut avizele necesare funcţionării.

Asociaţia „Casa dobrogeană” din Tulcea prestează aproape de cinci ani servicii sociale, însă fără autorizaţie.

Autorităţile au sancţionat-o anul trecut cu avertisment, iar luna aceasta au aplicat primele amenzi şi au stabilit că în cel mai scurt timp, activitatea asociaţiei va înceta.

Cele 93 de persoane aflate în îngrijire nu pot fi preluate în sistemul public de asistenţă socială, unde toate spaţiile de cazare sunt ocupate, iar lista de aşteptare este lungă – spune Teodosie Marinov, şeful Direcţiei.

În timp ce autorităţile caută soluţii, familiile vârstnicilor vor fi notificate mâine despre situaţia creată.

O viaţă mai bună pentru romi

Publicat de adinaiftime, 20 septembrie 2017, 08:30

Primăria comunei Medieşu Aurit, în parteneriat cu Şcoala Gimnazială George Coşbuc din localitate, implementează proiectul A.U.R.I.T – Acţiuni pentru reducerea numărului de persoane aflate în risc de excluziune.

Finanţat de Banca Mondială cu peste 4 milioane de euro, prin Programul Operaţional Capital Uman, proiectul se derulează timp de trei ani şi se adresează persoanelor defavorizate din comuna Medieşu Aurit.

Proiectul vizează un grup ţintă alcătuit din 560 de persoane ce fac parte din comunitatea marginalizată a comunei Medieşu Aurit aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială. Din cele 560 de persoane, 336, respectiv 60%, vor fi de etnie romă. Toate persoanele adulte incluse în grupul ţintă vor beneficia de un pachet complex de servicii conţinând activităţi de dezvoltare motivaţională, consiliere şi asistenţă în vederea pregătirii şi susţinerii lor pentru găsirea şi menţinerea unui loc de muncă sau pentru înfiinţarea unor afaceri pe pieţele din mediile de rezidenţă, care pot genera dezvoltare locală şi oportunităţi de angajare şi autoangajare. Totodată, prin intermediul proiectului va fi construit şi dotat un centru comunitar de servicii integrate în care vor fi furnizate servicii sociale, medicale şi socio-medicale pentru persoanele marginalizate, precizează primarul Iancu Mihai Radu:

Pe lângă şcolarizare, unele dintre persoanele incluse în grupul ţintă vor primi ajutoare sub diverse forme, alţii vor fi ajutaţi să devină antreprenori – aproximativ 12 persoane vor primi câte 25.000 de euro pentru a iniţia o activitate productivă. Totodată, vor fi construite 12 locuinţe sociale, iar în cadrul centrului comunitar ce va fi construit, vor fi organizate întâlniri având ca temă igiena, învăţământul, sănătatea.(Iancu Mihai Radu)

Şi copiii din grupul ţintă vor beneficia de servicii. Este vorba despre 280 de copii în total, din care 75 vor fi incluşi într-un program after school:

Un număr de 280 de copii vor beneficia de măsuri de sprijin pentru creşterea accesului şi participării la educaţie, servicii medicale şi socio-medicale. Cel puţin 75 dintre aceştia vor putea participa la activităţi derulate la after school, beneficiind de masa caldă la prânz. Tuturor copiilor le va fi pus la dispoziţie un microbus şcolar care îi va ajuta să ajungă la timp la şcoală. (Iancu Mihai Radu)

Pe durata proiectului, 252 de persoane vor participa la cursuri de calificare în diverse meserii, vor fi organizate 11 burse ale locurilor de muncă în vederea angajării a 75 de persoane şi vor fi semnate contracte de subvenţie prin intermediul cărora angajatorii vor primi timp de 12 luni lei câte 900 de lei pentru fiecare angajat.

Stela Tudor

Proiect pentru combaterea sărăciei, la Livezeni

Publicat de adinaiftime, 12 septembrie 2017, 09:00

600 de locuitori din Livezeni vor beneficia, în premieră, de anul acesta de sprijin, printr-un proiect european coordonat de Primăria Comunei Livezeni.

Aproape jumătate din beneficiari sunt copii care vor fi ajutați să meargă la școală și vor fi luate măsuri integrate pentru 150 de familii care trăiesc acum sub limita sărăciei.
De asemenea, economia locală va beneficia prin acest proiect de înființarea de întreprinderi și calificarea forței de muncă.

Managerul de proiect, Ciprian Sabău:

Sărăcia este o problemă, încă în anul 2017, a comunităților rurale. Există persoane care trăiesc la limita subzistenței și sunt marginalizate. Proiectul nostru are ca și grup țintă 600 de persoane dintre care 290 de copii. 300 de persoane o să dobândească o calificare în meserii care sunt căutate în județul nostru. O să încurajăm, prin acordarea de subvenții, înființarea a 40 de afaceri în care să fie angajați oameni din comunitate care să susțină economia locală. Se va înființa și un centru comunitar în care vor fi oferite servicii sociale, medicale.”

Proiectul ”Măsuri integrate pentru combaterea sărăciei și a marginalizării în Livezeni” are o valoare de 19 milioane de lei, din care 2% este contribuția primăriei. El se va întinde pe parcursul următorilor 3 ani.

Cristina Bulbescu

România alocă cei mai puţini bani din UE pentru învăţământ

Publicat de Camelia Teodosiu, 1 septembrie 2017, 10:35

România se clasează pe ultimul loc în rândul statelor din UE în ceea ce priveşte fondurile cheltuite pentru învăţământ, informează Agerpres, care citează date de la Eurostat. România a cheltuit câte 248 de euro pe cap de locuitor pentru învăţământ, în anul 2015, nivelul mediu european fiind de 1.400 de euro pe cap de locuitor. Pe penultimul loc se află Bulgaria, cu 250 de euro pe cap de locuitor pentru învăţământ. Urmează Croaţia, cu 494 de euro. Luxemburg alocă cea mai mare sumă pentru învăţământ – 4.685 euro, Danemarca – 3.368 euro şi Suedia – 2.977 euro.

România se situează pe ultimul loc în UE şi atunci când se pune problema procentului din PIB alocat pentru învăţământ. Ţara a alocat 3,1% din PIB în anul 2015 pentru învăţământ, fiind urmată de Irlanda cu 3,7% din PIB, precum şi de Bulgaria şi Italia – ambele cu câte 4% din PIB alocaţi pentru învăţământ. Nivelul mediu în UE este de 4,9%. Danemarca alocă cei mai mulţi bani din PIB pentru învăţământ (7%), fiind urmată de Suedia – 6,5% şi Belgia – 6,4%.
În ansamblu, în anul 2015, statele membre UE au cheltuit peste 716 miliarde de euro pentru învăţământ, acest sector fiind cel de-al patrulea domeniu mare pentru cheltuieli publice după sectorul social – cu cheltuieli de 19,2% din PIB, sănătate – 7,2% din PIB şi servicii sociale – 6,2% din PIB.

Sursa: 24 CHASA (Bulgaria) – https://www.24chasa.bg/novini/article/6413287 / RADOR Traducerea: Mirela Petrescu/pmirela/abuzoian