Mobex BR-GL-24

Publicat de prosavioleta, 15 aprilie 2024, 13:55

Daniliuc Iulian: Sunt generalul de brigadă Daniliuc Iulian, șeful Direcției personal și mobilizare din Statul Major al Apărării. Exerciții de acest fel au loc de cel puțin trei ori pe an, în județe diferite ale țării, până la zece județe. Ultimul a avut loc în toamna trecută, în județe învecinate, Vrancea și Vaslui. În mod normal, următoarele exerciții vor avea județe din alte regiuni geografice, cu un număr de unități variabil, din toate categoriile de forțe ale armatei. Sunt exerciții, din punctul nostru de vedere, perfect normale de instruire pe linie de mobilizare. Ele au avut loc în toată perioada României moderne. Trebuie să ne întoarcem la izvorul de drept al întregii legislații române, Constituția României. În Articolul 55 avem prevăzut faptul că fiecare cetățean român are dreptul să-și apăre țara.

Bulancea Cosmin: Sublocotenent Bulancea Cosmin, comandant pluton lunetiști în cadrul companiei comandă Batalion 300 Infanterie Mecanizată „Sfântul Andrei”. La MOBEX sunt instructor la atelierul de antrenament în condițiile ședinței de tragere. Le reamintim militarilor din rezervă locul din grupă, funcțiunile din grupă, ce au ei de făcut în cazul în care sunt mobilizați și, cel mai important, sincronizarea dintre militarii activi și militarii rezervişti. Nu este o mare problemă, pentru că militarii deja au fost instruiți și ei doar își reamintesc, sunt pregătiți, știu să tragă, este un mare avantaj, țintele cad și după atâția ani. Orice experiență este binevenită. Am discutat cu mai mulți ofițeri în rezervă, care mi-au dat sfaturi. Ei sunt fericiți că lasă ceva în urmă și m-au îndrumat.

Violeta Proșa (reporter): De ce infanterie, ci nu artilerie, parașutism, altceva?

Bulancea Cosmin: Infanteria mi s-a părut că mi se potrivește cel mai bine. Mi-a plăcut de mic. Calea asta am ales-o încă din școala gimnazială. Mi-au plăcut paradele, mi-a plăcut tehnica, tot ce a ținut de tactică. Îmi respect țara și cum spune și jurământul, mi-aș da viața pentru patrie.

Marica Cristian: Marica Cristian, din Galați, stagiu obligatoriu militar. Am prins când au venit americanii prima dată în România, la Mihail Kogălingeanu. În Constanța am făcut armata. Acolo am terminat. Este prima participare, pentru că acuma mi-a venit rândul. Cei de la CJ Galați au hotărât că trebuie să vin și eu și m-am prezentat. Este o nouă experiență. Au trecut 20 de ani de când n-am mai folosit uniformă, arme. Te ajută, te călește, ca bărbat, să fii puțin mai ordonat, să ai un stil de viață corect, să respecți anumite reguli în viață și poate și în căsnicie. Depinde de fiecare cum crede că merită să facă ceea ce a învățat în armată.

Violeta Proșa (reporter): Făcând o comparație între stagiul militar pe care l-ați satisfăcut și ceea ce ați văzut astăzi în unități, ce este acum față de ce era atunci? Cum vi se pare?

Marica Cristian: Este o diferență mare. Ținuta este altceva față de ce am prins eu când am făcut armata. Noi purtam de la unul la altul. Nu aveai ținută nouă, nu aveai bocanci noi. Dacă ţi se nimereau bocanci mai uzați, asta e, cu asta defilai un an de zile.

Violeta Proșa (reporter): Dacă va fi cazul să mai fiți chemat la astfel de exerciții, veți mai veni?

Cristian Marica: Dacă îmi permite sănătatea, am să revin cu drag.

Leuştean Costel: Plutonier-adjutant principal în rezervă Leuștean Costel. E un exercițiu de antrenament. A început cu prezentarea personalului, echiparea și deplasarea în poligonul Smârdan, unde vom executa o ședință de tragere cu armamentul de infanterie. Este prima participare la exercițiul MOBEX. Înțeleg că se vor face periodic și voi participa cu mare plăcere de fiecare dată. Cred că e o datorie de onoare să îți aperi patria, în primul rând, şi contextul actual obligă la o participare voluntară, mult mai serioasă și firească în același timp.

Câte zile libere legale va avea anul 2018

Publicat de adinaiftime, 2 ianuarie 2018, 10:30

Anul 2018 va avea 14 zile libere legale dintre care 11 vor fi în timpul săptămânilor lucrătoare.

Astfel, prima zi de Paști și prima zi de Rusalii sunt în zile de duminică, iar 1 decembrie va fi într-o zi de sâmbătă. În luna ianuarie sunt prevăzute trei zile libere legale: 1 și 2 ianuarie, precum și 24 ianuarie – de Ziua Unirii Principatelor Române.

De Paști, angajații vor avea două zile libere, pe 8 și 9 aprilie, după care următoarea zi liberă legală este 1 mai. Și 1 iunie, ziua copilului, va fi liberă, la fel și de Rusalii, pe 27 și 28 mai.

Românii nu vor lucra nici pe 15 august când este praznicul Adormirii Maicii Domnului, dar nici pe 30 noiembrie, de Sfântul Andrei, și nici pe 1 Decembrie. Ultimele zile libere legale de anul viitor vor fi în 25 şi 26 decembrie.

Minivacanţa de Ziua Naţională atrage turişti din toată ţara pe Valea Cernei!

Publicat de adinaiftime, 30 noiembrie 2017, 10:00

Minivacanţa de Ziua Naţională atrage în staţiunea de pe Valea Cernei un mare număr de turişti din întreaga ţară, care au rezervat aproape toate spaţiile de cazare ale hotelurilor şi pensiunilor.

Ca în fiecare an şi de această dată avem pensiunea ocupată cu turişti care vin să viziteze staţiunea, profitând şi de minivacanţa oferită şi pe 30 noiembrie, când sărbătorim pe Sfântul Andrei – ocrotitorul românilor – şi de Ziua Naţională, pe 1 Decembrie! Am înţeles că vor fi foarte mulţi turişti în staţiune, ceea ce arată că lumea se îndreaptă spre staţiunea bimilenară Băile Herculane şi îi aşteptăm cu tot dragul! Chiar îi vom aştepta pe turiştii noştri cu produse tradiţionale : fasole cu ciolan, sarmale, o răchie, un vin fiert şi chiar vom amenaja afară un loc tradiţional, unde vom pune pirostrii şi vom găti la foc de lemne toate aceste produse minunate, pentru turiştii noştri din staţiune şi din unitatea noastră de cazare!, ne-a declarat George Orza – administratorul unei pensiuni din zona Parcului Vicol.

Noaptea strigoilor

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 27 noiembrie 2017, 05:00

Sunt câteva momente importante în derularea timpului calendaristic, când forţele telurice şi celeste se reunesc, creând o atmosferă de maximă intensitate a trăirii: Noaptea de Bobotează, Seara Lăsatului de Sec pentru Postul Paştelui, Noaptea Învierii, Noaptea Sfântului Andrei, Seara Crăciunului şi Noaptea de Anul Nou.

(varianta audio  a rubricii)

Este în fapt degradarea timpului calendaristic, marcarea unui prag, moment al practicilor ritual-magice prin care se pot afla norocul, ursita, se fac vrăji pentru determinarea sorţii. În satul patriarhal de altădată noaptea de 29/30 noiembrie, Ajunul Sfântului Andrei, era considerată o noapte de spaimă, timp magic, când se credea că spiritele morţilor ies din morminte şi împreună cu strigoii vii se luptă la răscruci, la hotare, în locuri necurate, singurele care permit pătrunderea forţelor malefice pe teritoriul lor. Confruntările se ţineau până la cântatul cocoşilor, când spaţiul se purifica, spiritele morţilor se reîntorceau în locurile de veci, iar sufletele strigoilor vii reveneau în trupurile vremelnic părăsite. Pentru a nu pătrunde în spaţiul sacru al casei, oamenii ungeau cu usturoi toate locurile ce făceau legătura cu exteriorul: ferestrele, uşile, hornul. După ce ungeau cu usturoi, făceau semnul crucii, înlăturând astfel orice tentativă a strigoilor de a privi măcar în spaţiul familial. Apoi mâncau usturoi şi puneau grăunţi şi în buzunare pentru a se feri de orice „întâlnire” nedorită. Noaptea strigoilor nu trebuie să fie noapte de groază. Groaza, spaima, frica se alungă cu vorbele, cu glumele. Cum în această noapte se petrece la lumânare, iar lumina misterioasă a flăcării aruncă umbre pe pereţi şi-n gând, băieţii, mai şugubeţi spun: „uită-te la faţă şi întreabă-mă de viaţă”. A doua zi dimineaţa viaţa se derulează cu speranţa că dacă usturoi ai mâncat, şi gura îţi miroase, n-o fi foc o dată-n an.
Din bob în bob aflăm în zori de zi ce nu se face în ziua de Sfântul Andrei, pentru ca orice rău să se ţină departe de casă.

Text şi lectură: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator în Grupul Operativ al Departamentului Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune

Noaptea strigoilor

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 28 noiembrie 2016, 05:30

Sunt câteva momente importante în derularea timpului calendaristic, când forţele telurice şi celeste se reunesc, creând o atmosferă de maximă intensitate a trăirii: Noaptea de Bobotează, Seara Lăsatului de Sec pentru Postul Paştelui, Noaptea Învierii, Noaptea Sfântului Andrei, Seara Crăciunului şi Noaptea de Anul Nou. Este în fapt degradarea timpului calendaristic, marcarea unui prag, moment al practicilor ritual-magice prin care se pot afla norocul, ursita, se fac vrăji pentru determinarea sorţii.

În satul patriarhal de altădată noaptea de 29/30 noiembrie, Ajunul Sfântului Andrei, era considerată o noapte de spaimă, timp magic, când se credea că spiritele morţilor ies din morminte şi împreună cu strigoii vii se luptă la răscruci, la hotare, în locuri necurate, singurele care permit pătrunderea forţelor malefice pe teritoriul lor. Confruntările se ţineau până la cântatul cocoşilor, când spaţiul se purifica, spiritele morţilor se reîntorceau în locurile de veci, iar sufletele strigoilor vii reveneau în trupurile vremelnic părăsite. Pentru a nu pătrunde în spaţiul sacru al casei, oamenii ungeau cu usturoi toate locurile ce făceau legătura cu exteriorul: ferestrele, uşile, hornul. După ce ungeau cu usturoi, făceau semnul crucii, înlăturând astfel orice tentativă a strigoilor de a privi măcar în spaţiul familial. Apoi mâncau usturoi şi puneau grăunţi şi în buzunare pentru a se feri de orice „întâlnire” nedorită. Noaptea strigoilor nu trebuie să fie noapte de groază. Groaza, spaima, frica se alungă cu vorbele, cu glumele. Cum în această noapte se petrece la lumânare, iar lumina misterioasă a flăcării aruncă umbre pe pereţi şi-n gând, băieţii, mai şugubeţi spun: „uită-te la faţă şi întreabă-mă de viaţă”. A doua zi dimineaţa viaţa se derulează cu speranţa că dacă usturoi ai mâncat, şi gura îţi miroase, n-o fi foc o dată-n an.

Din bob în bob aflăm în zori de zi ce nu se face în ziua de Sfântul Andrei, pentru ca orice rău să se ţină departe de casă.

30 noiembrie

Sfântul Andrei

          Sfântul Andrei este sărbătoarea celui mai mare propagator al creştinismului la români, o sărbătoare cunoscută sub numele Andreiul, Andreiul de iarnă, Sântandreiul, Cap de iarnă şi Sărbătoarea Lupului.

Ce nu se face în această zi?

Nu se mătură prin casă, nu se scoate gunoiul afară, nu se rânesc grajdurile, nu se dă cu împrumut (e rău de pagubă).

Pentru că usturoiul este cel care alungă spiritele malefice, e bine să fie purtat şi azi Se mai ung o dată cu usturoi clanţele uşilor, crucile ferestrelor, coşurile vetrelor de foc pentru a înlătura spiritele rele de casa.

Crenguţele de măr se pun astăzi într-o sticlă cu apă pentru fiecare membru al familiei şi se ţin până la Anul Nou. Se credea şi se mai crede că va fi norocos cel a cărui crenguţă va înflori. În Oltenia pe vremuri copiii erau foarte grijulii: tăiau ramuri de meri, peri, cireşi, pruni şi le puneau într-un vas să înmugurească, iar cu ele sorcoveau părinţii şi rudele la Anul Nou.

Grâul semănat în ghivece la Sîntandrei e trimis în dar la Anul Nou. Se credea că aşa cum e vremea de Sântandrei, aşa va fi toată iarna.

Text și lectură: Gabriela Rusu – Păsărin

Destinaţia zilei – Peştera Sfântului Andrei

Publicat de Stefania Grigore, 17 iulie 2014, 20:12

EU aleg ROmania, 80 de locuri pe care TREBUIE sa le vezi!
Un proiect al retelei studiourilor Radio Romania Regional

 Bethleemul românesc

“Mii de pelerini din toată ţara au venit la Mănăstirea Sfântului Apostol Andrei”. Îţi răsună în urechi, în fiecare an, ca un clişeu, la sfârşit de noiembrie, în preajma hramului Sfântului Apostol, după care se aşterne liniştea peste lăcaşul sfânt din Sud-Vestul judeţului Constanţa. Scrierile bisericeşti îl numesc Bethleemul românesc, şi pe bună dreptate, pentru că aici s-a născut creştinismul românilor. Preoţii locului spun că pelerinii vin aici ca şi cum ar veni la Sfântul Andrei.

Peştera şi izvorul tămăduitor
Ce este mit şi ce este adevăr

În mijlocul naturii neşlefuite, la poalele dealului Urluiului de lângă localitatea Ion Corvin, judeţul Constanţa, a fost descoperit ceea ce astăzi numim Mănăstirea Peştera Sfântului Apostol Andrei. Meritul este al unui avocat din Constanța, căruia Sfântul i-ar fi apărut de mai multe ori în vis indicându-i locul peșterii. Dar mănăstirea nu este vestită doar pentru peştera în care a trăit apostolul, ci şi pentru cele 9 izvoare considerate tămăduitoare. La mai puţin de 80 de kilometri de Constanța este locul unde Sfântul Andrei a propovăduit cuvântul Domnului barbarilor din Scitia Minor. Tradiţia spune că atunci când Apostolul a ajuns aici, zona era seacă şi atunci a lovit cu toiagul în stâncă. În locul acela a izvorât un părâu, care n-a secat niciodată.

Vindecare prin credinţă

Imediat ce treci pragul peşterii, pământ sfânt, observi cum pereţii asprii sunt încărcaţi de icoane, luminate de candele, care parcă nu se sting niciodată. Cu credinţa că locul este făcător de minuni, oameni din toată lumea se îndreaptă către acest lăcaş, să se regăsească ori să-şi aline suferinţele, de cele mai multe ori, sufleteşti. Se închină, rostesc rugăciuni şi îşi lasă dorinţele scrise pe bucăţi de hârtie, pe care le ascund în scobiturile din pietrele peşterii. Tot aici se află şi o parte din moaştele Sfântului Apostol Andrei. În actuala biserică din peşteră există şi patul scobit în piatră, pe care se odihnea Apostolul. Astăzi, bolnavii vin de pretutindeni şi se aşează acolo pentru a-şi redobândi sănătatea. Locul este încărcat de spiritualitate şi de linişte, o linişte care potoleşte durerea şi alină sufletul.
Pentru cei care nu au fost niciodată aici, dar şi pentru cei care cunosc bine locul, mănăstirea şi împrejurimile ei pot fi o oază de linişte şi, de ce nu, o terapie pentru vindecarea spiritului.

Această prezentare necesită JavaScript.