Se împlinesc 80 ani de la eliberarea orașului Sfântul Gheorghe

Publicat de prosavioleta, 10 septembrie 2024, 07:58

Adrian Gîtman (realizator rubrică): O ceremonie militară va avea loc duminică la Sfântul Gheorghe, în județul Covasna, pentru a marca 80 de ani de la eliberarea orașului de către Armata Română, în anul 1944. Tot acolo va fi comemorat și generalul erou Grigore Bălan, rănit grav în luptele pentru eliberarea municipiului Sfântul Gheorghe și care se stingea apoi din viață într-un spital de campanie din Sinaia. Festivitățile vor începe la ora 12:00 la sediul Inspectoratului Județean de Poliție Covasna, unde se află o statuie a generalului Bălan și vor continua de la ora 13:30 cu o ceremonie organizată de militarii Batalionului 22 Vânători de Munte în piața centrală a orașului.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 1 iulie 2024, 12:26

Teodora Mazere (realizator rubrică): Comanda grupării navale permanente a NATO de luptă contra minelor a fost preluată vineri de țara noastră, în cadrul unei ceremonii desfășurate în Portul Salamis din Grecia.

Comandorul Sebastian Barote este ofițerul care va conduce pentru șase luni de zile această grupare, fiind secondat de nouă militari români și trei ofițeri din forțele navale partenere.

Este pentru a doua oară în ultimii 4 ani de zile când România deține comanda grupării, acestei misiuni alăturându-se și Puitorul de mine și plase 274, viceamiral Constantin Bălescu.

Cu detalii despre misiune vine locotenent-comandorul Mihaela Zaharia, ofițerul de informare și relații publice al Grupării Navale Permanente a NATO de Luptă Contra Minelor: În perioada iunie-decembrie 2024, Gruparea Navală Permanentă NATO de Luptă Contra Minelor, sub comandă românească, va executa misiuni specifice în bazinul mediteranean.

Scopurile principale sunt asigurarea capacității de reacție imediată a NATO, creșterea interoperabilității dintre forțele navale aliate, precum și promovarea imaginii Alianței Nord-Atlantice.

Teodora Mazere (realizator rubrică): De pe mare ajungem în Polonia, unde, la două luni de la preluarea misiunii, militarii focșăneni se antrenează intens alături de partenerii Grupului de Luptă.

România participă din anul 2017 cu un detașament de apărare antiaeriană pentru asigurarea prezenței înaintate și consolidate în sistem rotațional, în nord-estul Alianței, în vederea descurajării oricărei potențiale agresiuni, în conformitate cu măsurile adoptate în cadrul Summitului NATO de la Varșovia.

Cu amănunte despre acțiunile din ultimele zile vine locotenentul Valentin Alexandru, ofițerul de informare și relații publice al contingentului românesc Sky Guardians: Am executat trageri reale cu complexele antiaeriene Ghepard atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte.

Activitatea s-a desfășurat în Centrul de Instruire Central pentru Forțele Aeriene din Polonia, unde artileriști antiaerieni vrânceni au combătut țintele aeriene alături de structuri poloneze.

Teodora Mazere (realizator rubrică): 4.700 de kilometri i-au despărțit de casă pentru șase luni de zile, pe militarii Batalionului 22 Vânători de Munte ‘Cireșoaia’ din Sfântul Gheorghe, care au acționat în cadrul misiunii Uniunii Europene de Protecție a Forței, desfășurată în Republica Centrafricană.

Prin această operație se acordă sprijin autorităților centrafricane din domeniile consiliere strategică și educație pentru forțele de securitate ale țării gazdă.

Căpitan Florin Nicoară, comandantul detașamentului de Vânători de Munte: Am reușit să ne ducem la bun sfârșit toate sarcinile, am reușit să introducem în teatrul de operații noua rotație care este generată de Batalionul 911 Medgidia, să le dăm cât mai multe informații referitoare la ceea ce înseamnă misiunea, lucruri- pe care noi le-am acumulat în șase luni de zile, astfel încât să ne asigurăm că cei nou-ajunși în teatru de operații își vor desfășura misiunea cel puțin la nivelul la care am reușit noi s-o facem.

78 de ani de la eliberarea de către Armata Română a primului oraş din Ardeal de sub ocupaţie străină

Publicat de Gabriel Stan, 12 septembrie 2022, 15:56

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Aniversarea a 78 de ani de la eliberarea de către Armata Română a primului oraş din Ardeal de sub ocupaţie străină în cel de-al Doilea Război Mondial a fost marcată joi, la Sfântul Gheorghe, prin ceremonii militare la monumentele şi mormintele eroilor căzuţi în luptele din septembrie 1944.

Un prim ceremonial militar a avut loc la placa memorială amplasată pe faţada primăriei din localitate şi pe turla căreia a fost arborat în mod simbolic drapelul naţional al României, în amintirea jertfei caporalului Gheorghe Arambaşa, cel care a ridicat tricolorul pentru prima dată pe acelaşi amplasament în 8 septembrie 1944.

Locotenent-colonelul Dorin Neagu, comandantul Garnizoanei „Sfântul Gheorghe”: Vă mărturisesc că venind astăzi spre locul de desfăşurare a ceremonialului şi văzând ce frumos flutură drapelul tricolor sus, pe turla primăriei, am încercat un exerciţiu de imaginaţie, am încercat să-mi imaginez cum acum 78 de ani, după lupte crâncene la Chichiş, la Ilieni, în zona Arcuşului, cu pierderi şi de o parte şi de alta, lupte în care Armata Română a ieşit victorioasă, cu un efort supraomenesc, caporalul Arambaşa a reuşit să se caţăre pe primărie şi să arboreze drapelul, simbolizând astfel cucerirea oraşului.

Acest simbol pe care îl vedeţi pe primărie este simbolul care ne deosebeşte pe noi, românii, în întreaga lume în faţa altor popoare.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): O ceremonie militară s-a desfăşurat şi în localitatea Arcuş, din judeţul Covasna, la troiţa ridicată în memoria generalului Grigore Bălan.

O coroană de flori a fost depusă de un grup de militari conduşi de colonelul Cornel Scurt, comandantul Brigăzii 81 Mecanizată, structură care poartă în mod onorific numele eroului român.

Colonelul Cornel Scurt: Îi purtăm respectul și recunoștința patronului nostru spiritual, generalul Grigore Bălan, care e născut pe meleagul Bistriței, în localitatea Blăjenii de Jos.

Din nefericire, generalul erou, în urma rănilor suferite în zona localității Arcuș în data de 8 septembrie, a fost transportat la Spitalul Militar de la Sinaia, unde câteva zile mai târziu a murit.

Fiică de militar, viitoare gimnastă de elită

Publicat de Gabriel Stan, 29 aprilie 2021, 14:07

Caporalul clasa a 3-a, Jitea Cristian, din Batalionul 22 Vânători de munte, de la Sfântul Gheorghe a sprijinit în această perioadă demersul cetățenilor de a se programa pentru vaccinare.

Revenit din Afganistan, din teatrele de operații, acesta a lăsat arma deoparte și a pus mână pe pe telefon pentru a-și susține colegii în această campanie organizată de Ministerul Apărării Naționale, în cadrul call center-ului organizat chiar în cazarma Batalionului de Vânători de Munte, Cireșoaia, din Sfântu Gheorghe.

Cristian Jitea are o poveste de viață emoționantă, alături de fiica sa, Delia-Ela, care evoluează la  un nivel de începători în gimanstică, fiind una dintre speranțele sportului românesc.

Delia are în prezent 8 ani și a început să practice gimnastica de la vârsta de 5 ani, la Sfântu Ghoerge, iar de doi ani se află la Deva.

„Mi-a plâns două ore pe drum, nu mai vroia să vină acasă, își dorea să râmână la Deva. Nu am putut să o las de prima dată, era doar cu hainele de pe ea, în tricou și pantaloni scurți…” Jitea Cristian

A obținut locul 3 la „Cupa miciilor speranțe”, fiind cea mai bună performanță în micuța carieră de gimanstă, în condiiții speciale, ținând cont de situația actuală din întreaga lume.

Cu mari sacrificii, părinții Deliei au reușit să o susțină în această perioadă pe fiica lor, la Centrul Sportiv din Deva, acolo unde se află în prezent și unde se pregătește alături de ceilalți copii.

„Soția nu a avut puterea să vină cu mine să o conducem la Deva în primul drum și am lăsat-o practic plângând în brațele antrenoarei. E un suflet de militar și ea pentru că s-a acomodat fără nici o problemă”. Jitea Cristian

Urmăriți un reportaj inedit creat de Gabriel Stan și Cristian Dumitrașcu despre momentele emoționante din viața unui militar, în spatele carierei și a performanțelor notabile.

Peste un milion de români îşi serbează onomastica de Sfântul Gheorghe!

Publicat de Andra Radu, 23 aprilie 2021, 08:42

Peste un milion de români îşi serbează onomastica astăzi, de sărbătoarea Sfântului Gheorghe.

Peste 710.000 de bărbaţi şi aproape 380.000 de femei poartă numele Gheorghe sau derivate ale acestuia. Astfel, cei mai mulţi bărbaţi poartă numele Gheorghe – 450.567, apoi George – 157.417.

De asemenea, la bărbaţi mai sunt întâlnite numele Georgian – 28.524, Gheorghiţă – 22.008, Georgel – 12.679, Gigi – 8.916, Gigel – 6.089, Georgică – 5.392, Gică – 5.107, Ghiţă – 4.386, Ghiorghe – 3.893, Giorgian – 1.798, Ghiorghiţă – 1.708 sau Ghiorghi – 1.222.

La prenume feminine, cele mai multe sunt Georgiana – 152.987, apoi Georgeta – 122.014. Româncele mai au şi prenumele Gheorghiţa – 27.029, Gina – 21.402, Gherghina – 17.039, Geta – 14.735, Giorgiana – 10.285, Gica – 6.181, Ghiorghiţa – 1.754 sau Georgica – 1.545.

Documente și monede, descoperite în Biserica Reformată Fortificată din Sfântu Gheorghe!

Publicat de Andra Radu, 30 octombrie 2020, 17:00 / actualizat: 30 octombrie 2020, 18:24

Biserica Reformată Fortificată din Sfântu Gheorghe a fost reabilitată cu sprijinul autorităţilor locale. În timpul lucrărilor au fost descoperite câteva monede şi documente importate pentru istoria urbei.

„S-au încheiat lucrările de restaurare a clădirii, turnului, zidului şi bastioanelor Bisericii Reformate Fortificate, în prezent se lucrează la designul ambiental, aşezarea bordurilor şi a scărilor, la modernizarea capelei mortuare şi a clădirii fostei şcoli germane. În martie, odată cu renovarea turlei s-a îndepărtat şi globul din cupru al acesteia, în interiorul căruia s-au găsit acte şi monede importante”, a scris primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, pe pagina sa de socializare.

În timpul lucrărilor de renovare a turnului bisericii au fost descoperite mai multe monede şi documente datând din secolele XVII şi XVIII, printre care şi o piesă emisă de oraşul Braşov în anul 1613.

„În timpul lucrărilor au fost găsite cinci documente şi patru monede, care au fost identificate de către specialistul heraldic Szekeres Attila. Documentele includ o scurtă descriere a construcţiei noului turn, o listă a proprietarilor oraşului, o listă a conducătorilor oraşului şi şefilor bisericii, dar şi o declaraţie a sprijinului financiar acordat pentru aurirea sferei turnului.

Documentele provin de la pastorul Gödri Ferenc, bunicul regretatului primar din Sfântu Gheorghe, Gödri Ferenc. Al cincilea document provine de la fostul pastor Vásárhelyi János din 1761, care coincide cu momentele construcţiei turnului din acea perioadă. Monedele includ o piesă emisă de oraşul Braşov în 1613, o monedă din cupru de 10 poli emisă de Rákóczi Ferenc al II-lea în 1705, 6 monede de argint emise de împăratul Francisc al II-lea în 1795, dar şi un ban de argint emis de Episcopul Károly al III-lea în 1707”, se arată pe pagina de internet a Primăriei Sfântu Gheorghe.

Săptămâna aceasta sărbătorim Paștele Cailor

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 6 iunie 2016, 11:00 / actualizat: 24 iunie 2016, 7:26

Începe săptămâna lui Ispas. Ispas nu se uită. El este cel ce se crede că a asistat la Înălţarea Domnului la cer. De la Paşti până în ajun de Ispas oamenii se salută: Hristos a înviat! Adevărat a-nviat! În ziua de Ispas îşi spun însă: Hristos s-a înălţat! Adevărat s-a-nălţat! În ziua de Ispas oamenii trebuie să fie veseli, pentru că şi Ispas a fost un om vesel.

A şasea joi după Paşti, când e Înălţării Domnului la cer, în calendarul popular este consemnată sărbătoarea numită Paştele cailor sau Joia Iepelor. Pentru un ceas şi doar o dată în an caii se satură de păscut iarbă.

Când se satură, caii dau din cap. De aceea se spune că nu prea ştii când e Paştele lor, e atunci când se satură. În ziua de Ispas, de Paştele cailor, pe vremuri era ziua soroacelor, când se încheiau înţelegerile, afacerile de mai apoi. Şi cum românul nu-şi prea ţine cuvântul, nu respectă învoiala, expresia ”La paştele cailor” se foloseşte cu sens de ”niciodată”.

Cum întotdeauna există o speranţă pentru îndreptarea răului, Joia Iepelor poate însemna şi data la care se lichidau înţelegerile ce ar fi trebuit împlinite la Sfântul Gheorghe: plata datoriilor, chiria caselor. „Nu-ţi plătesc acu’ (de Sîngiorz), ci la Paştele cailor (adică de Ispas)”. Dar Sf. Gheorghe e o sărbătoare cu dată fixă, 23 aprilie, Paştele cailor e o sărbătoare cu dată mobilă, a şasea joi după Paşti. Iată şi socoteala /De unde nu se face procopseala!

De Ispas pe vremuri, în Oltenia, se mergea în Frăsinet. Bolnavii erau pregătiţi din ajunul Ispasului, îmbăiaţi şi îmbrăcaţi în haine noi. Acolo se alegea locul pentru punerea mesei ursitorilor. Se crede că ele, cele trei, s-au supărat pe om, care de supărarea lor s-a-mbolnăvit. Acum, de Ispas, era momentul  împăcării cu ele, cu ursitorile. Se aşeza masa cu o turtă mare de pâine, vase noi, pahare noi, cu vin, rachiu, apă, lumânări şi tămâie. Faţă de ofrandele puse pe masa de ursitori a copilului abia născut, se constată existenţa lumânărilor şi a tămâiei ce amintesc de starea de boală, cumpănă  între viaţă şi moarte. Vrăjitoarea (căci, în lipsa moaşei, vrăjitoarea e necesară pentru a chema ursitorile), îngenunchia lângă bolnav şi spunea un descântec, având o mână pe fruntea bolnavului şi o alta pe prăseaua cuţitului înfipt la rădăcina frăsinelului.

Urma veghea de noapte, timp magic în care floarea frăsinelului avea menirea de a indica viitorul bolnavului, însănătoşirea sau plecarea în Lumea fără Dor.

Ispasul, Înălțarea, este  zi de bucurie, iar ziua de sâmbătă, cunoscută și ca Nedeea de Ispas, încheie săptămâna cu joc și voie bună. Pe vremuri se adunau neamurile și petreceau cu mâncare și băutură pe săturate. Pe vremuri!

Text și lectură de Gabriela Rusu-Păsărin

Investiții de milioane de euro lasate in paragina in Bucuresti

Publicat de Mihaela Costache, 23 septembrie 2015, 15:00

Administrația Străzilor din subordinea Primăriei Capitalei ne-a obișnuit cu o „grijă deosebită” față de banul public.
Două exemple elocvente sunt pasajele pietonale de la Piața Universității și de la Sfântul Gheorghe.

Pasajul de la Universitate a fost inaugurat, după reabilitare, la jumătatea lunii decembrie 2008.
Refacerea sa a costat in jur de 6 milioane de euro.
Din pacate, astăzi, din opt scări rulante, se află în funcțiune doar trei.
Spre exemplu, la ieșirea spre Universitate, unde fluxul pietonal este foarte intens, nu merge niciuna dintre cele două scări rulante. Nu mai vorbesc despre mizeria de la toaleta publică de la ieșirea către Muzeul Bucureștiului.

Pasajul Latin, cel care face legătura între Centrul Istoric și terminalul RATB, a fost reabilitat și el și redeschis la jumătatea lui ianuarie 2012.
Astăzi, el este plin de graffiti. Așa-zisii artiști au mâzgălit până și basoreliefurile reprezentând reproduceri după Columna lui Traian. De fapt, dintre basoreliefurile care ornamentau pereții pasajului, doar două mai există.
Restul, fie au fost smulse de către vandali, fie au fost recuperate de către specialiștii de la Administrația Străzilor.
Aceeași soartă au avut-o și corpurile de iluminat care fuseseră amplasate deasupra reproducerilor, pentru a le pune în valoare. In urmă au rămas cablurile electrice atârnând dezolant și desene cu porci zburători.
Toată această distrugere s-a întâmplat la câțiva metri de sediul Poliției Locale a Primăriei Capitalei din Centrul Istoric.

În zona Sfântul Gheorghe, Punctul Zero al Bucureștiului și terminalul RATB a fost modernizat.
Numai că plăcile de granit, cu care a fost pavat, lipsesc ori se clatină, punându-i în pericol chiar și pe oamenii tineri și cu pas vioi.
Acest pavaj scump reprezintă o adevărată capcană pentru persoanele in vârstă sau cu dizabilitati locomotorii.

Și mizeria este la ea acasă in Punctul Zero al Capitalei.
Stațiile RATB au fost curățate de afișe dar arată efectiv jupuite. Coșurile de gunoi sunt pline, pe jos sunt sute de mucuri de țigări iar mirosul de urină te asfixiaza. In această ambianță sordida lucesc balustradele de inox.

Întrebarea pe care orice om normal, cu judecata întreagă, și-o pune în fața acestor imagini este: ce rost are ca Primăria Capitalei să investească milioane de euro daca dupa inaugurarea lucrarilor nu are grija nimeni de ele?

Foto: Mircea Apostolescu

Ce, când și cât mai citim?

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 aprilie 2015, 15:30

Ziua Internaţională a cărţii şi a drepturilor de autor se sărbătoreşte anual pe 23 aprilie şi este organizată de UNESCO în scopul promovării lecturii şi a drepturilor de autor.

Prima Zi Mondială a Cărţii şi a Dreptului de Autor a fost marcată pe  23 aprilie 1996, iniţiativa aparţinând Spaniei, unde anual, la această dată, are loc Festivalul Trandafirilor, dedicat Sfântului Gheorghe (Sfântul Jordi), dar şi comemorării scriitorilor Miguel de Cervantes şi William Shakespeare. La Diada de Sant Jordi coincide cu comemorarea Sfântului George, care este ocrotitorul oraşului Barcelona.

O tradiţie catalană, datând din Evul Mediu, spune că în ziua de Sant Jordi, bărbaţilor li se dăruiesc cărţi, iar femeilor trandafiri roşii.

Din 1996, la 23 aprilie, în aproape toate ţările lumii sunt organizate expoziţii de carte, lecturi publice şi o serie de manifestări menite să încurajeze şi să popularizeze lectura, o activitate supusă unor mari provocări în condiţiile dezvoltării rapide a televiziunii, internetului, jocurilor electronice şi a altor mijloace moderne de informare şi de divertisment.
În România, printr-o Hotărâre de Guvern din 14 aprilie 2005, data de 23 aprilie a fost declarata şi  Ziua Bibliotecarului, astfel că cele două sărbători sunt marcate concomitent în fiecare an. La fel se procedează şi în Republica Moldova, începând din anul 2010.

Astfel, în ziua de 23 aprilie, toţi bibliotecarii din România îşi sărbătoresc ziua profesiei prin manifestări specifice : sesiuni şi comunicări, bilanţuri ale activităţii, premieri, cât şi alte activităţi care conduc la perfecţionarea relaţionării acestora cu utilizatorii. În această zi  bibliotecarii au ocazia să prezinte în faţa colegilor de breaslă realizările profesionale şi dezbat teme de interes legate de promovarea profesiei de bibliotecar.

Ce, când şi cât mai citim? -⁠ întrebarea zilei la Radio România Reşiţa.