Peste 800.000 de români îşi sărbătoresc ziua de nume de Sfântul Nicolae!

Publicat de Andra Radu, 6 decembrie 2021, 09:53

Sfântul Nicolae a trăit în timpul împăraţilor romani Diocleţian (284-305) şi Maximian (286-305), într-un oraş din Asia Mică, Patara. A fost hirotonit preot, apoi episcop al cetăţii Mira din ţinutul Lichia (astăzi localitatea Demre din Turcia, aflată pe malul Mării Mediterane).

Sfântul Ierarh Nicolae este patronul marinarilor şi al copiilor, salvatorul celor din temniţă şi primejdii, ajutătorul săracilor şi al celor nedreptăţiţi, protector al fecioarelor şi al călugărilor.

Peste 800.000 de români îşi sărbătoresc onomastica luni, de Sfântul Nicolae. Este vorba despre 509.294 de bărbaţi şi 294.732 de femei, informează Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

La bărbaţi, cel mai des întâlnit prenume este Nicolae – 302.555 de persoane.

Se mai întâlnesc următoarele derivate: Culae – 5; Lae – 17; Laie – 9; Nae – 198; Necula – 59; Neculai – 42.730; Nic – 27; Nicholas – 10.834; Nicholaus – 7; Nick – 94; Nicoara/Nicoară – 466; Nicola – 1.332; Nicolaie – 10.915; Nicolaita/Nicolaiţă/Nicolăiţă – 2; Nicolas – 43.090; Nicolaus – 85; Nicu – 24.158; Nicula – 14; Niculae – 21.862; Niculai – 3.218; Niculaie – 1.716; Niculaita/Niculaiţă/Niculăiţă – 9; Nicusor/Nicuşor – 45.464; Nik – 33; Nike – 4; Niklas – 44; Nikola – 197; Nikos – 125; Năiţă – 25.

Poartă prenumele Nicoleta 218.526 de femei.

Printre femei se întâlnesc şi următoarele prenume: Necolina – 1; Necolita/Necoliţa – 1; Neculina – 2.252; Neculita/Neculiţa – 178; Nica – 455; Nichi – 18; Nicola – 4.226; Nicolaita/Nicolaiţa/Nicolăiţa – 4; Nicole – 12.581; Nicoletta – 539; Nicolina – 2.373; Nicolita/Nicoliţa – 5.721; Nicoll – 148; Niculaita/Niculaiţa/Niculăiţa – 1; Niculeana – 10; Niculia – 24; Niculina – 43.759; Niculita/Niculiţa – 556; Nicuta/Nicuţa – 1.358; Nika – 37; Niki – 47; Nikki – 5; Nikky – 4; Niko – 4; Nikola – 86; Nikole – 208; Nikolet – 29; Nikoleta – 138; Nikolett – 814: Nikoletta – 540; Nikolette – 14; Nikoll – 23; Nikolle – 43; Niky – 9.

Sfântul Nicolae

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 6 decembrie 2019, 09:17 / actualizat: 6 decembrie 2019, 10:26

Mic sau mare, trist sau fericit, fiecare aşteaptă momentul darului, al gestului dătător de speranţă şi pilduitor de sentiment. Iar darurile, atâtea câte sunt, încep să apară odată cu Sfântul Nicolae, având apogeu noaptea de Anul Nou.

(varianta sonoră a rubricii radiofonice)

Sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae dezvăluie câteva credinţe legate de acest moment de referinţă în calendarul popular.

Moş Nicolae, denumire populară, a preluat numele şi data de celebrare a Sfântului Nicolae din calendarul creştin sinonim cu Sânicoară.

I se spune Moş lui Nicolae, pentru că nu e chiar un sfânt. Se crede că-i iscoadă a diavolului, dar apără corăbierii, soldaţii în război.

Copiii îl aşteaptă, pentru că le aduce daruri, dar se şi tem de el, pentru că-i pedepseşte, pe cei neastâmpăraţi. Curioşii îl pot vedea pe Moş Nicolae în noaptea de Anul Nou când cerul se deschide. El stă lângă Dumnezeu.

Fetele se gândesc la el cu speranţă şi chiar spun o rugăciune:

Sfinte Nicolae, chiabur mare

Pune munţilor hotare

Şi dă ruble ferecate

Fetelor nemăritate.

 Aşa se rugau fetele din Dolj, surprinse de folcloristul N. I. Dumitrescu. Cele ce vor să-şi vadă în vis ursitul pot în această zi să ducă la biserică un strop de colivă. Apoi să o aducă acasă şi să o pună la icoană. În seara de Sfântul Vasile să o ia, să o pună pe masă împreună cu două lumânări şi o sticlă cu vin sau cu apă. Să se roage să vadă în vis chipul viitorului bărbat. Dar nu trebuie să vorbească cu nimeni. Când se vor trezi, de vor merge la oglindă, vor vedea chipul ursitului.[1] De Sfântul Nicolae se crede că ziua începe să se mărească puţin. Se spune că se întoarce noaptea la ziuă cu cât se suceşte puiu-n găoace. Este dezlegare la peşte, ulei şi vin, iar în calendarul popular sărbătoarea este cunoscută sub numele Sân-Nicoară, Sf. Niculae sau Crăciunul Copiilor.

Text și lectură:  Gabriela Rusu-Păsărin, realizator emisiuni în structura centrală a  Departamentului Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune

[1] Şezătoarea, XIII, p. 101.

La noapte vine Moş Nicolae!

Publicat de Andra Radu, 5 decembrie 2019, 11:29

Copiii își pun, în acestă seară, ghetuțele la uși și ferestre. Vine Moș Nicolae cu daruri!

Sfântul Nicolae este considerat ocrotitorul copiilor. Biserica spune că Sfântul Nicolae s-a născut într-o familie bogată, însă își dă toată averea săracilor.

În popor se crede că de Sfântul Nicolae începe iarna, cu adevărat. În această zi, Moşul își scutură barba sură și începe să ningă, iar dacă nu ninge, înseamnă că Sfântul Nicolae a întinerit.

În fiecare an, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, copiii știu că trebuie să-şi lustruiască ghetuţele sau cizmuliţele deoarece Moş Nicolae va veni să le aducă daruri. Copiii mai neascultători primesc lângă dar și o nuieluşă să le aducă aminte că trebuie să asculte de părinţii și bunicii lor.

Conform tradiţiilor populare, Moş Nicolae apare pe un cal alb, îi ajută pe toţi cei nevoiași, orfanii și văduvele, este stăpânul apelor și salvează corăbierii de la înec, protejează soldaţii pe timp de război.

Tot în popor se spune că, în nopțile sfințite de sărbători, când cerurile se deschid și pentru noi, preț de o clipă, Sfântul Nicolae poate fi văzut stând în dreapta Domnului.

În Europa, în preajma secolului al XII-lea, ziua de Sfântul Nicolae a devenit atât ziua darurilor, cât și a activităților caritabile.

La nemți, tradiția sărbătoririi lui Moș Nicolae a apărut prin îmbinarea imaginii creștine a Sfântului cu o figură păgână. Acesta este văzut de către germani ca un bătrân cu un sac în spate și o nuielușă în mână.

Pe lângă ghetuțele pe care copiii și le pregătesc minuțios pentru venirea Moșului, aceștia scriu în ajun o scrisoare în care apar toate dorințele lor, dar și câțiva morcovi pentru caii moșului. Mai mult, Sfântul Nicolae are mereu cu el o carte în care sunt trecute toate faptele copiilor, fie ele bune sau rele.

În unele părți ale Germaniei, copiii se îmbracă în Moș Nicolae și colindă toate casele vecine în timp ce gazdele le oferă dulciuri.

Sfântul Nicolae

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 6 decembrie 2017, 05:00

Mic sau mare, trist sau fericit, fiecare aşteaptă momentul darului, al gestului dătător de speranţă şi pilduitor de sentiment. Iar darurile, atâtea câte sunt, încep să apară odată cu Sfântul Nicolae, având apogeu Noaptea de Anul Nou.

(varianta audio a rubricii)

Sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae dezvăluie câteva credinţe legate de acest moment de referinţă în calendarul popular.
Moş Nicolae, denumire populară, a preluat numele şi data de celebrare a Sfântului Nicolae din calendarul creştin sinonim cu Sânicoară.
I se spune Moş lui Nicolae, pentru că nu e chiar un sfânt. Se crede că-i iscoadă a diavolului, dar apără corăbierii, soldaţii în război.
Copiii îl aşteaptă, pentru că le aduce daruri, dar se şi tem de el, pentru că-i pedepseşte, pe cei neastâmpăraţi. Curioşii îl pot vedea pe Moş Nicolae în noaptea de Anul Nou când cerul se deschide. El stă lângă Dumnezeu.
Fetele se gândesc la el cu speranţă şi chiar spun o rugăciune:

Sfinte Nicolae, chiabur mare
Pune munţilor hotare
Şi dă ruble ferecate
Fetelor nemăritate.

Aşa se rugau fetele din Dolj, surprinse de folcloristul N. I. Dumitrescu. Cele ce vor să-şi vadă în vis ursitul pot în această zi să ducă la biserică un strop de colivă. Apoi să o aducă acasă şi să o pună la icoană. În seara de Sfântul Vasile să o ia, să o pună pe masă împreună cu două lumânări şi o sticlă cu vin sau cu apă. Să se roage să vadă în vis chipul viitorului bărbat. Dar nu trebuie să vorbească cu nimeni. Când se vor trezi, de vor merge la oglindă, vor vedea chipul ursitului. De Sfântul Nicolae se crede că ziua începe să se mărească puţin. Se spune că se întoarce noaptea la ziuă cu cât se suceşte puiu-n găoace. Este dezlegare la peşte, ulei şi vin, iar în calendarul popular sărbătoarea este cunoscută sub numele Sân-Nicoară, Sf. Niculae sau Crăciunul Copiilor.

Text şi lectură: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator în Grupul Operativ al Departamentului Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune

Pregătiți-vă ghetuțele: La noapte vine Moş Nicolae!

Publicat de adinaiftime, 5 decembrie 2017, 18:39

În noaptea de 5 spre 6 decembrie tradiția spune că Moș Nicolae vine la geamuri și vede copiii care sunt cuminți, lăsându-le în cizmulițe dulciuri și alte daruri. Copiii își pregătesc încălțămintea de cu seară și speră că Moș Nicolae să uite momentele în care nu au fost cuminți, deoarece micuții neascultători primesc în dar o nuielușă.

Potrivit tradiției, Sfântul Nicolae s-a născut în secolul IV, în provincia Lichia, orașul Patara (Turcia), iar numele lui înseamnă, în limba greacă, „biruitor de popor”.

Despre Moș Nicolae se spune că provenea dintr-o familie înstărită, iar la moartea ambilor părinți a moștenit întreaga avere, pe care a folosit-o în scopuri umanitare și pentru a ajuta cât mai mulți oameni nevoiași.
El nu este numai protectorul celor săraci, ci și al copiilor, al marinarilor și al victimelor judecăților nedrepte.
Sfântul Ierarh Nicolae a murit în anul 343, iar osemintele sale sunt păstrate la o biserică din sudul Italiei, unde a fost îngropat după moartea sa.

În Europa, în secolul al XII-lea, ziua Sfântului Nicolae a devenit ziua darurilor și a activitătilor caritabile. Multe tări și-au păstrat propriile obiceiuri și tradiții de Sfântul Nicolae. Copiii tuturor tărilor creștine au fost invătați că în noaptea de 5 spre 6 decembrie Sfântul Nicolae vine cu daruri.
Când pe teritoriul Statelor Unite ale Americii au început să se așeze imigranții din țările germanice și nordice, imaginea Sfântului Nicolae, Sinterklaas cum îl numeau olandezii, a devenit repede Santa Claus (Moș Crăciun) pentru majoritatea americanilor.

Când ninge pe data de 6 decembrie se spune că Moșul își scutură barba și iarna poate să inceapă. Aceasta este ziua în care binele învinge, prin credintă, răul, iar în popor este numită Sânicoară. Oamenii se gândesc deja la Ignat și la Sărbătoarea Crăciunului.

Obiceiul acesta, al venirii lui Moș Nicolae, este foarte vechi la români și este unul dintre cele mai importante sărbători ale anului, în special pentru copii.

Tradiții și curiozități legate de Moș Nicolae

● Sfântul Nicolae este considerat protectorul marinarilor, al vaselor plecate în larg și al multor altor vitregiti ai sorții.
● Iarna, se spune în popor, că începe de Sfântul Nicolae, cand moșul își scutură barba albă.
● De ziua lui se fac vrăji, farmece și preziceri despre cum va fi vremea în anul următor; se pun în apă crenguțe de pomi fructiferi, pentru ca acestea să înflorească, dovada iertării greșelilor, după cum spun tradițiile populare.
● Cea mai cunoscută poveste despre el este cea legată de modul în care a ajutat trei fețe harnice, dar sărace, să se mărite, punându-le, noaptea, în șosete câte o punguță cu aur, drept zestre.
● Spre deosebire de Moș Crăciun, Moș Nicolae nu se arată niciodată la vedere.
●Tradiția spune că Moșul aduce odată cu darurile și crenguțe arginții. Părinții își avertizează copiii că dacă nu vor fi ascultători, vor primi numai crenguțele, de aici vine asocierea cu nuielușa.
● Sfântul Nicolae este o prezență foarte veche la români, marcând un moment deosebit al anului, mult așteptat atât de copii, mai ales, dar și de adulți și reprezentând începutul frumoaselor sărbători de iarnă.
● O părticică din moaștele Sfântului se află la Mănăstirea Aninoasa din jud. Argeș.
● Povestea darurilor împărțite pe furiș în această noapte începe din vechime.

Sfântul Nicolae

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 6 noiembrie 2017, 05:00 / actualizat: 30 noiembrie 2017, 12:11

Mic sau mare, trist sau fericit, fiecare aşteaptă momentul darului, al gestului dătător de speranţă şi pilduitor de sentiment. Iar darurile, atâtea câte sunt, încep să apară odată cu Sfântul Nicolae, având apogeu noaptea de Anul Nou.

(varianta audio a rubricii)
Sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae dezvăluie câteva credinţe legate de acest moment de referinţă în calendarul popular.
Moş Nicolae, denumire populară, a preluat numele şi data de celebrare a Sfântului Nicolae din calendarul creştin sinonim cu Sânicoară.
I se spune Moş lui Nicolae, pentru că nu e chiar un sfânt. Se crede că-i iscoadă a diavolului, dar apără corăbierii, soldaţii în război.
Copiii îl aşteaptă, pentru că le aduce daruri, dar se şi tem de el, pentru că-i pedepseşte, pe cei neastâmpăraţi. Curioşii îl pot vedea pe Moş Nicolae în noaptea de Anul Nou când cerul se deschide. El stă lângă Dumnezeu.
Fetele se gândesc la el cu speranţă şi chiar spun o rugăciune:

Sfinte Nicolae, chiabur mare
Pune munţilor hotare
Şi dă ruble ferecate
Fetelor nemăritate.

Aşa se rugau fetele din Dolj, surprinse de folcloristul N. I. Dumitrescu. Cele ce vor să-şi vadă în vis ursitul pot în această zi să ducă la biserică un strop de colivă. Apoi să o aducă acasă şi să o pună la icoană. În seara de Sfântul Vasile să o ia, să o pună pe masă împreună cu două lumânări şi o sticlă cu vin sau cu apă. Să se roage să vadă în vis chipul viitorului bărbat. Dar nu trebuie să vorbească cu nimeni. Când se vor trezi, de vor merge la oglindă, vor vedea chipul ursitului. De Sfântul Nicolae se crede că ziua începe să se mărească puţin. Se spune că se întoarce noaptea la ziuă cu cât se suceşte puiu-n găoace. Este dezlegare la peşte, ulei şi vin, iar în calendarul popular sărbătoarea este cunoscută sub numele Sân-Nicoară, Sf. Niculae sau Crăciunul Copiilor.

Text şi lectură: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator în Grupul Operativ al Departamentului Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune

Sfântul Nicolae

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 5 decembrie 2016, 05:00

Mic sau mare, trist sau fericit, fiecare aşteaptă momentul darului, al gestului dătător de speranţă şi pilduitor de sentiment. Iar darurile, atâtea câte sunt, încep să apară odată cu Sfântul Nicolae, având apogeu noaptea de Anul Nou.

Sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae, 6 decembrie,  dezvăluie câteva credinţe legate de acest moment de referinţă în calendarul popular.

Moş Nicolae, denumire populară, a preluat numele şi data de celebrare a Sfântului Nicolae din calendarul creştin sinonim cu Sânicoară.

I se spune Moş lui Nicolae, pentru că nu e chiar un sfânt. Se crede că-i iscoadă a diavolului, dar apără corăbierii, soldaţii în război.

Copiii îl aşteaptă, pentru că le aduce daruri, dar se şi tem de el, pentru că-i pedepseşte, pe cei neastâmpăraţi. Curioşii îl pot vedea pe Moş Nicolae în noaptea de Anul Nou când cerul se deschide. El stă lângă Dumnezeu.

Fetele se gândesc la el cu speranţă şi chiar spun o rugăciune:

Sfinte Nicolae, chiabur mare

Pune munţilor hotare

Şi dă ruble ferecate

Fetelor nemăritate.

Aşa se rugau fetele din Dolj, surprinse de folcloristul N. I. Dumitrescu. Cele ce vor să-şi vadă în vis ursitul pot în această zi să ducă la biserică un strop de colivă. Apoi să o aducă acasă şi să o pună la icoană. În seara de Sfântul Vasile să o ia, să o pună pe masă împreună cu două lumânări şi o sticlă cu vin sau cu apă. Să se roage să vadă în vis chipul viitorului bărbat. Dar nu trebuie să vorbească cu nimeni. Când se vor trezi, de vor merge la oglindă, vor vedea chipul ursitului.[1] De Sfântul Nicolae se crede că ziua începe să se mărească puţin. Se spune că se întoarce noaptea la ziuă cu cât se suceşte puiu-n găoace. Este dezlegare la peşte, ulei şi vin, iar în calendarul popular sărbătoarea este cunoscută sub numele Sân-Nicoară, Sf. Niculae sau Crăciunul Copiilor.

Text şi lectură: Gabriela Rusu-Păsărin

[1] Şezătoarea, XIII, p. 101.