Orchestra „ Valea Timocului” din Bor (Serbia) la Festivalul ”Maria Lătărețu”2016

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 14 noiembrie 2016, 11:00

La împlinirea a 105 ani de la nașterea celei ce a fost numită pe drept cuvânt ”privighetoarea Gorjului”, Maria Lătărețu, instituțiile culturale din județul Gorj au organizat în perioada 7-10 noiembrie 2016 la Tg.-Jiu o nouă ediție a Festivalului național concurs al cântecului popular românesc, festival ce poartă numele marii interprete. Alături de Ansamblul profesionist ”Doina Gorjului”, de cei 36 de concurenți și de Ansamblul „ Maria Lătărețu” al Școlii Populare de Artă din Tg.- Jiu au evoluat și membrii orchestrei „ Valea Timocului” din orașul Bor (Serbia). Prezența acestora în orașul lui C. Brâncuși este un nou argument al colaborării permanente dintre românii din țară și cei din comunitățile românești de dincolo de fruntariile țării. La mijlocul lunii iulie, artiștii gorjeni au participat la Petrovdan Fest din Serbia. ”Este deja o tradiție pentru noi ca, în apropierea Sf. Petru, Ansamblul ”Maria Lătărețu” al Școlii Populare de Artă din Tg.-Jiu să fie prezent în Serbia, la Ostrelj, comuna Bor, la românii din Valea Timocului sârbesc, la Petrovan Fest ”Sfântul Petru” 2016” – declara Ianis Gârbaciu înainte de deplasarea delegației de artiști gorjeni la bor.

Tot în ajunul unei mari sărbători creștine, a Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, de câțiva ani românii purtători de folclor din Serbia sunt prezenți la Festivalul cântecului popular românesc ”Maria Lătărețu” ca oaspeți ai marelui eveniment muzical competițional.

La ediția din acest an Marele Premiu a fost acordat Andreei Ghițiu din Maramureș, Premiul I soliști vocali a fost acordat ex evo Roxanei Croitoru din Gorj și Georgianei Necșa din Timiș.

Foto:  Andreea Ghițiu – Maramureș

Premiul I soliști instrumentiști a fost obținut de Tudor Vârciu (taragot) din jud. Alba.

Foto: Tudor Vârciu  – Alba

A consemnat Gabriela Rusu-Păsărin

Lada de zestre a nunţilor româneşti

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 iulie 2015, 19:45

Lada de zestre, frumos împodobită şi bogat înzestrată, părăsea odinioară casa părintească a mireselor, pentru a le însoţi în noul lor cămin. Se cuvenea, deci, ca în vârtejul nunţilor dintre posturile Sfântului Petru şi al Sfintei Mării să deschidem şi noi nu una, ci chiar mai multe lăzi de zestre, bătând la pas satele României şi ţinând, după cuviinţă, obiceiurile fiecărui loc în care făceam popas, fie că era vorba de „bătutul bradului” ori de „udat”, de bărbierit miri şi de-mpodobit mirese, de aşezat mese-ntinse pentru nuntaşi şi, bineînţeles, de cântat mireselor de rămas bun grădinilor cu flori ale copilăriei.

Sâmbătă şi duminică, 11 şi 12 iulie, la Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti, ediţiile estivale (şi speciale, transmise în direct) ale Lăzii de Zestre, de la Antena Satelor, au devoalat tradiţii din toate zonele ţării.

Echipa Antenei Satelor, formată din Lorena Oltean, Ileana Vieru şi Bogdan Ionescu, a reuşit – cu ajutorul oaspeţilor lor (miri, nănaşi, nuntaşi) şi al lăutarilor şi interpreţilor de folclor (care nu lipsesc din spectacolul nunţilor adevărate) să aducă în prim-plan acest moment esenţial al vieţii şi al satului românesc, timp de răscruce în viaţa tinerilor care aleg să îşi întemeieze o familei şi „să intre în rândul lumii”.

Ritualurile de nuntă din Maramureş şi Bistriţa-Năsăud, la pădurenii din Hunedoara, la bihoreni, la gorjeni, la olteni, la teleormăneni şi dâmboviţeni au fost aduse în poveste cu ajutorul etnomuzicologului Constantin Secară, dr. folclorist, cercetător la Institutul de Folclor Constantin Brăiloiu.

Despre nunta năsăudeană a vorbit, cu patima aceluia care el însuşi a trecut prin acest ritual de trecere unic al vieţii, Menuţ Maximinian, directorul ziarului Răsunetul, de la Bistriţa. Iar târgul de fete de pe Valea Gurghiului – asemănător, întrucâtva, cu mai celebrul târg de pe Muntele Găina, ne-a fost „zugrăvit” de Ciprian Istrate (artist căruia îi datorăm reconstituirea şi repoziţionarea acestui ritual de trecere).

Şi, pentru că ştim prea bine că la nuntă mirele şi mireasa sunt împărat şi împărăteasă, cu coroane pe cap (li se mai zice şi pirostrii, dar ele coroane împărăteşti sunt), n-a lipsit din emisiunea noastră nici povestea unei nunţi princiare. Simona Lazăr a istorisit evenimentele unei nunţi dintr-un alt miez de iulie – 26 iulie 1931, când Principesa Ileana, fiica mai mică a Reginei Maria (cea atât de-ndrăgostită de tradiţiile româneşti şi pe care adeseori o vedem îmbrăcată în ie) s-a căsătorit cu Arhiducele Anton de Austria. Ca nunţile româneşti de odinioară, şi aceasta a ţinut trei zile, într-una dintre ele prânzul având loc la Stâna Regală – un prânz câmpenesc (cu bucate româneşti).

Nu întâmplător, pe finalul emisiunii Lada de Zestre, echipa de la Radio România Antena Satelor s-a pomenit la masă cu o pereche de miri, Tudor şi Mihaela Ionescu, cărora, după datină, li s-a urat casă de piatră şi copii frumoşi, inimoşi, plin de dragoste pentru tradiţiile strămoşeşti.

La sfârşitul acestei săptămâni Antena Satelor transmite din nou din Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti, căci e timp de iarmaroc. Iarmarocul de Sfântul Ilie!