Sfaturi pentru a nu fi afectați de bârfe!

Publicat de Andra Radu, 25 iunie 2020, 16:34

Bârfa este o atitudine des întâlnită, o atitudine care nu doar deranjează, dar poate produce uneori chiar un rău iremediabil. Totodată, aceasta nu reprezintă o simplă informare, așa cum este deseori prezentată și nu este nici o conversație obișnuită deoarece, de obicei, „informația” este spusă cu intenția de a denigra și a produce un rău altei persoane. Uneori, poate să pară o remarcă binevoitoare, însă ea atacă persoana în mod indirect.

Potrivit psihologului Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), motive pentru care oamenii manifestă interes crescut față de viața personală sau profesională a altora pot fi diverse, însă pot fi remarcată 7 cauze principale, precum:

• lipsa de ocupație, obișnuința de a se compara cu alții,
• invidia și dorința de răzbunare, neputința de a rezolva sau accepta o situație,
• stima de sine scăzută și sentimente de inferioritate pe care persoana vrea să le „mascheze” prin punerea în inferioritate a celor din jur,
• mecanismul de apărare emoțional, menit să mute atenția de la aspectele nerezolvate din viața lor personală
• mecanismul de apărare emoțional, menit să „consoleze” persoana cu ideea că problemele ei sunt mai mici decât ale altora.

„Atunci când suntem tineri – cu cât suntem mai tineri! – suntem plini de energie, avem visuri mărețe, obiective, motivație și încredere în viață, în reușită. Suntem așa deoarece încă nu suntem pe deplin ”virusați” de părerile celor din jur, de negativism, perfecționism, criticism, de modelul lor de neîncredere, indolență, delăsare etc.

Cu cât înaintăm în viață, cu atât riscul să devenim bârfitori (din motive de frustrări nerezolvate) crește. Ca atare, putem spune că bârfa este mai degrabă un Semn de Bătrânețe. Atunci când ”bârfitorul ”este totuși tânăr în buletin, putem lua în calcul o bătrânețe emoțională.

În opoziție, un Semn de Tinerețe ar fi construirea unor atitudini de tipul: acceptare, joc, bucurie, prietenie, colaborare, liniște interioară, renunțarea la compararea cu alte persoane, renunțarea la ”gura lumii”, asumarea responsabilității pentru propriile decizii, comportamente, respectiv rezultate obținute în viață”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

5 sfaturi pentru a nu fi afectați de bârfele din jurul nostru

Totodată, pentru a ieși din acest cerc vicios și nu pune la suflet negativitatea cauzată de bârfa din jurul nostru, specialistul ne recomandă următoarele:

• Acceptă și înțelege motivul bârfei având ca sursă, de cele mai multe ori, o rană emoțională nerezolvată.
• Dacă ești tu cel care ești tentat să bârfești, alege să-ți ocupi timpul cu lucruri mai utile pentru creșterea ta personală și caută o cale să-ți vindeci rănile emoționale.
• Când alții bârfesc în jurul tău, schimbă subiectul și direcționează discuția către aspecte pozitive, utile.
• Dezvoltă recunoștință pentru toate persoanele pe care le întâlnești în viață deoarece, fiecare te ajută în felul său să crești.
• Caută continuu să-ți crești Inteligența Emoțională.

Granița între egoism și altruism!

Publicat de Andra Radu, 29 ianuarie 2020, 11:54

Printre primele întrebări pe care le pune un psiholog oamenilor este și întrebarea: „Cine este cea mai importantă persoană din viață ta?”. Răspunsul este invariabil: „copilul, părintele, iubitul/a, cățelul, pisica etc.”, adică oricine altcineva în afară de propria persoană. Rar, unele persoane răspund cu: „da, știu că ar trebui să fiu eu, dar…”.

În opinia psihologului Laura Maria Cojocaru, președintele Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), atunci când oamenii află sau își amintesc că cea mai importantă persoană din viață lor sunt chiar ei înșiși, au de obicei reacția: „asta nu e egoism?”, când în realitate, consideră specialistul, ar fi cea mai mare formă de altruism.

„Poate părea paradoxal, însă grija față de propria persoană nu este o formă de egoism, ci poate cea mai mare formă de altruism. Dacă am grijă de mine, de împlinirea nevoilor mele, de starea mea de bine, de creșterea încrederii în sine și în forțele proprii, dacă învăț să mă iubesc, să mă accept așa cum sunt, să mă respect pentru ceea ce sunt, pot fi de folos și persoanelor importante din viață mea.

Dacă mie mi-e rău, nu sunt decât un exemplu prost pentru cei dragi, ajutorul și susținerea dată este la pachet cu suferință personală și ajungem în timp să plângem cu toții ținându-ne de mâna. În cazul acesta cine pe cine ajută, cine pe cine susține, cine pe cine mai iubește?”, explică psihoterapeutul Laura Maria Cojocaru.

Tu cum îți manifești altruismul? 8 sfaturi utile de la psihologul Laura Maria Cojocaru

Specialistul afirmă că, atunci când învățăm să ne iubim pe noi întâi de toate, ne ridicăm de jos, învățăm să „mergem” cu fruntea sus prin viață noastră emoțională, să ne iubim, să ne respectăm, să ne împlinim nevoile și dorințele, ne creștem încrederea în noi și … aici apare diferența, diferența reală între egoism și altruism.

Dacă ai hotărât să ai grijă de tine și să te pui pe primul loc, ai învățat să trăiești frumos, până aici ești pregătit pentru a dărui, pentru a susține, pentru a iubi, pentru a fi de folos.

1. Dacă ai învățat să zâmbeșți, arată-le și altora, spune-le și altora că pot face asta … altfel ai învățat degeaba! Dacă o ții pentru tine, e egoism!

2. Dacă ai învățat cum să ai mai mare încredere în tine, spune-le și altora că pot face asta … altfel ai învățat degeaba! Dacă o ții pentru tine, e egoism!

3. Dacă ai învățat cum să te iubeșți, respecți și să te simți împlinit în viață ta, spune-le și altora că pot face asta … altfel ai învățat degeaba! Dacă o ții pentru tine, e egoism!

4. Dacă ție îți este în sfârșit bine în viață ta, spune-le și altora că pot face asta … altfel ai învățat degeaba! Dacă o ții pentru tine, e egoism!

5. Dacă ai învățat să ceri să-ți fie respectate timpul, muncă, cunoștințele, implicarea sufletească, capacitatea ta de înțelegere, acceptare și iubire, amintește-ți că și ceilalți au aceleași nevoi și oferă toate acestea pur și simplu (principul ecologiei din NLP) … altfel n-ai făcut decât să-ți creșți ego-ul! Dacă o faci doar pentru tine, e egoism!

6. Dacă tu ai învățat toate aceste lucruri și te bucuri de ele, cu siguranță cineva, cineva care a făcut la un moment dat acest drum, a fost dispus să te asculte, să-ți arate, să te îndrume, să te susțină, să-ți aloce timp și suflet pentru că și tu să trăiești frumos!

7. Tu cât timp și suflet ești dispus să aloci pentru a spune celorlalți că și ei pot învață să trăiască frumos? Pur și simplu să știe că se poate …

8. Tu cât ești dispus să acorzi celorlalți ceea ce și tu ai primit cândva: respectul pentru sentimentele, nevoile, dorințele, timpul, cunoștințele, acțiunile și implicarea lor?

„Aici și acum faci diferența cu adevărat între egoism și altruism! Atunci când decizi să arăți că tot ceea ce ai învățat n-a fost degeaba! Dacă ții pentru tine, ți s-a îndeplinit cea mai mare temere: tocmai ai devenit egoist! Poate-ți place și atunci rămâi așa! Însă, dacă vrei să fii mai bun, ajută-i și pe alții să fie mai buni sau măcar să șție că pot deveni mai buni!

Dacă vrei să fii mai bun, oferă celorlalți exact ceea ce tu îți dorești și aștepți să primești de la ei! Și amintește-ți că ți se cuvine doar atunci când și tu dăruiești, în rest este câștig prin implicare”, conchide psihologul Laura Maria Cojocaru.