Peste 500.000 de români îşi sărbătoresc ziua de nume de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel!

Publicat de Andra Radu, 29 iunie 2021, 08:30

Apostolii Petru și Pavel sunt sărbătoriți, astăzi, de credincioși. Este ziua în care cei doi au murit, în timpul prigoanei creștine declanșate de Nero. Cei doi au murit ca martiri, prin decapitare.

Sfinții Apostoli au fost în temniță pentru că L-au mărturisit pe Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu.

Ei sunt ocrotitori ai celor lipsiți de libertate datorită faptului că cei ajunși în penitenciare sunt persoane care au greșit față de Dumnezeu, precum au greșit și ei: Petru s-a lepădat de Hristos, iar Pavel i-a prigonit pe creștini.

Un număr de 505.709 români îşi sărbătoresc onomastica pe 29 iunie, de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, conform datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne. Mai exact, este vorba despre 366.794 de persoane de sex masculin şi 138.915 de sex feminin.

În ce priveşte prenumele masculine, situaţia este următoarea:

– Paul – 79.042;
– Paulică/Paulica – 1.152;
– Pavel – 31.304;
– Pavlov – 4;
– Pavăl/Paval – 149;
– Petre – 55.832;
– Petrică/Petrica – 34.920;
– Petrişor/Petrisor – 18.561;
– Petronel – 4.829;
– Petru – 129.763;
– Petruş/Petrus – 3.202;
– Petruţ/Petrut – 6.837;
– Pătru/Patru – 1.120;
– Pătruş/Patrus – 14;
– Păvăluş/Pavalus/Pavăluş – 2.

În ce priveşte prenumele feminine, MAI furnizează următoarea statistică:

– Paula – 49.122;
– Pauliana – 10;
– Paulica – 650;
– Paulina – 12.870;
– Pavelina – 278;
– Petra – 11.590;
– Petrica – 3.595;
– Petriţa/Petrita – 269;
– Petronela – 36.034;
– Petruţa/Petruta – 24.444;
– Pătra/Patra – 53.

Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 29 iunie 2020, 05:00 / actualizat: 3 iulie 2023, 13:43

La 29 iunie se sărbătoresc Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Este Sân Petru de vară, cel ce orânduieşte căldura şi ploile şi cel ce are grijă să sfarme, să mărunţească piatra. De se-aude în această perioadă tunând şi „uruind”, se spune că Sfântul Petru sfarmă piatra să nu dea grindina.

(varianta radiofonică a rubricii)

Sfântul Petru este „chelarul curţii dumnezeieşti, fiind mai mare peste grânare, din care trebuie să împartă animalelor”.[1] El este de-a dreapta Domnului şi participă la judecarea oamenilor. Uneori judecă singur, pe cei beţivi. Este de-ajuns doar Sfântul Petru la judecată spune o bătrână din Gorj, că destul a avut noroc beţivul pe pământ (norocul beţivului este ştiut), aşa că n-o să aibă şi norocul de a se înfăţişa în faţa Domnului. Ajunge Sfântul Petru care, se crede că e respectat, îndrăgit dar şi de temut, pentru că are ceva şi din sfânt, şi din om. Legendele despre el amintesc că a avut şi îndeletniciri lumeşti: a băut la cârciumă, a avut o drăguţă pescăriţă.

Dumnezeu l-a ales pentru a-i sta de-a dreapta. De ce tocmai pe el? Poate pentru că umblă printre oameni, cum şi Diavolul are întrupări omeneşti, de nici nu ştii când este printre ei. Omul este un punct de echilibru între lumi. El poate coborî în Infern, dar se poate ridica şi la cer. Fapta şi tovărăşia îi determină drumul cel fără de-ntoarcere.

Când se-nfurie Sfântul Petru, ca oamenii, de’!, plesneşte din bici. Din sfârcul biciului sar scântei care, căzând pe pământ, se prefac în licurici. Licuricii arată calea rătăciţilor prin pădure. De licurici se teme şi cucul, cel care începe să cânte la Blagoveştenie şi tace la Sînpetru, când i se leagă limba, i se îneacă clonţul în orz. Se preface în uliu până la Bunavestire. Se ştie din poveşti că un singur naş a avut cucul şi acela a fost Sîn Petru.

La sărbătoarea Sfântului Petru se taie un pui de găină şi omul, lepădându-l, zice: să fie pentru pagubă![2]  De pagubă să nu-i fie, dar să-l lepede, gata tăiat în ograda cui i-e drag!

Sîn Petru de vară nu se poate uita, pentru că oamenii scrutează cu privirea întunericul pentru a vedea licuricii şi răsăritul constelaţiei „Găinuşa”.E timpul când şi cucul tace.

Trei zile se ţine sărbătoarea, începând cu data de 29 iunie.

 Text şi lectură: Gabriela Rusu – Păsărin, realizator emisiuni, Grupul Operativ al Departamentului Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune

Sursa foto: https://basilica.ro/a-inceput-postul-sfintilor-apostoli-petru-si-pavel-3/

[1] Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, Bucureşti, Editura Saeculum I.O., 1997, p. 80.

[2] I. Muşlea, O. Bârlea, op. cit., p. 308.

Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 26 iunie 2017, 05:00

Sunt Gabriela Rusu-Păsărin și vă propun să lecturați și să ascultați o filă de calendar popular românesc!

La 29 iunie se sărbătoresc Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Este Sân Petru de vară, cel ce orânduieşte căldura şi ploile şi cel ce are grijă să sfarme, să mărunţească piatra. De se-aude în această perioadă tunând şi „uruind”, se spune că Sfântul Petru sfarmă piatra să nu dea grindina.

Sfântul Petru este „chelarul curţii dumnezeieşti, fiind mai mare peste grânare, din care trebuie să împartă animalelor”.[1] El este de-a dreapta Domnului şi participă la judecarea oamenilor. Uneori judecă singur, pe cei beţivi. Este de-ajuns doar Sfântul Petru la judecată spune o bătrână din Gorj, că destul a avut noroc beţivul pe pământ (norocul beţivului este ştiut), aşa că n-o să aibă şi norocul de a se înfăţişa în faţa Domnului. Ajunge Sfântul Petru care, se crede că e respectat, îndrăgit dar şi de temut, pentru că are ceva şi din sfânt, şi din om. Legendele despre el amintesc că a avut şi îndeletniciri lumeşti: a băut la cârciumă, a avut o drăguţă pescăriţă.

Dumnezeu l-a ales pentru a-i sta de-a dreapta. De ce tocmai pe el? Poate pentru că umblă printre oameni, cum şi Diavolul are întrupări omeneşti, de nici nu ştii când este printre ei. Omul este un punct de echilibru între lumi. El poate coborî în Infern, dar se poate ridica şi la cer. Fapta şi tovărăşia îi determină drumul cel fără de-ntoarcere.

Când se-nfurie Sfântul Petru, ca oamenii, de’!, plesneşte din bici. Din sfârcul biciului sar scântei care, căzând pe pământ, se prefac în licurici. Licuricii arată calea rătăciţilor prin pădure. De licurici se teme şi cucul, cel care începe să cânte la Blagoveştenie şi tace la Sînpetru, când i se leagă limba, i se îneacă clonţul în orz. Se preface în uliu până la Bunavestire. Se ştie din poveşti că un singur naş a avut cucul şi acela a fost Sîn Petru.

La sărbătoarea Sfântului Petru se taie un pui de găină şi omul, lepădându-l, zice: să fie pentru pagubă![2]  De pagubă să nu-i fie, dar să-l lepede, gata tăiat în ograda cui i-e drag!

Sîn Petru de vară nu se poate uita, pentru că oamenii scrutează cu privirea întunericul pentru a vedea licuricii şi răsăritul constelaţiei „Găinuşa”. E timpul când şi cucul tace.

Trei zile se ţine sărbătoarea, începând cu data de 29 iunie.

Text și lectură: Gabriela Rusu-Păsrin, realizator în Grupul Operativ al Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune

[1] Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, Bucureşti, Editura Saeculum I.O., 1997, p. 80.

[2] I. Muşlea, O. Bârlea, op. cit., p. 308.