UE a lansat Corpul Medical European pentru a sprijini mobilizarea de echipe şi echipamente medicale

Publicat de Andrei Cretoiu, 16 februarie 2016, 09:30

Statele membre cat si alte tari europene care vor sa participe la acest proiect au decis sa constituie echipe medicale specializate pentru a face fata situaţiilor de urgenta.

Corpul medical va include echipaje medicale de urgenta, echipe de experti in sanatate publica si coordonare medicala, laboratoare de biosecuritate mobile, planuri de evacuare şi echipe de sprijin logistic.

Comisarul responsabil pentru ajutor umanitar si gestionarea situatilor de criza, Christos Stylianides spune ca obiectivul acestui corp medical este de a crea un mecanism care sa raspunda mai rapid si mai eficient atunci cand apare o criza la adresa sanatatii oamenilor.

Globalizarea, intensificarea transporturilor, incalzirea globala si milioanele de oameni care traiesc in saracie, fara ingrijire sanitara sau norme de igiena, toate acestea intretin conditii favorabile pentru ca virusurile sa se raspandeasca si sa genereze pandemii, spune si comisarul pentru sanatate si siguranta alimentara Vytentis Andriukaitis.

El povesteste cum a fost in Sierra Leone in 2o14 impreuna cu comisarul Stylianides si a vazut cum medicii de acolo se luptau sa salveze vietile oamenilor. La intoarcerea in Europa autoritatile comunitare s-au confruntat cu dificultatea de a mobiliza rapid echipaje medicale pregatite sa faca fata situatiei. Dislocarea imediata a echipelor medicale s-a confruntat cu mari probleme, la fel si chestiunile legate de logistica si management care s-au dovedit o mare provocare. Pentru a lupta impotriva unor astfel de crize avem nevoie imediat de echipe multisectoriale, inzestrate cu abilitatile necesare, capabile sa lucreze impreuna, mai spune Andriukaitis.

„Aceasta este una din lectiile de baza pe care am invatat-o din criza Ebola. Necesitatea colaborarii transfrontaliere, transcontinentale si transsectoriale. Ebola ne-a aratat de asemenea ca trebuie ne pregatim sa fim mai bine pregatiti. Dati-mi voie sa va reamintesc doar prezenta pericolului actual al raspandiri pandemice a virusului Zika. Si acest risc trebuie prevenit, amenintarea transmiterii lui intre continente e reala, traim intr-un timp al globalizarii, al calatoriilor intense si transportul oamenilor, animalelor si bunurilor in intreaga lume creeaza conditiile ca virusurile si bacteriile sa calatoreasca si ele cu usurinta”(andriukaitis).

Pentru a face parte din Corpul Medical European trebuie ca echipele sa treaca printr-un proces de certificare care sa asigure indeplinirea unor criterii stricte si sa se pregateasca sa lucreze in cadrul unei operatiuni de reactie internationala. Corpul Medical European este parte din Capacitatea Europeana de Raspuns in Situatii de Urgenta, structura voluntara deja existenta in cadrul Mecanismului European de Protectie Civila.

9 state europene, Belgia, Cehia, Finlanda, Franta, Luxemburg, Germania, Spania, Suedia si Olanda au oferit deja echipaje si echipamente pentru acest proiect.

Mecanismul faciliteaza cooperarea privind capacitatea de reactie in caz de dezastre intre cele 28 de state membre plus Serbia, Macedonia, Muntenegru, Norvegia si Islanda. De asemenea Turcia este in proces de aderare la acest mecanism.

Navă românească, în operaţiunea de salvare Frontex din Mediterana

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 februarie 2016, 09:44

Cea mai recentă operaţiune de salvare a migranţilor din apele internaţionale ale Mării Mediterane a revenit poliţiştilor de frontieră de pe nava „Ştefan cel Mare”, aflată în misiune în Italia, în cadrul Operaţiunii Maritime TRITON. Sub coordonarea Agenţiei FRONTEX, migranţii, dintre care 34 minori, au fost transferaţi la bordul navei, fiind preluaţi apoi de către autorităţilor italiene, în portul Lampedusa.

Alexandra Popescu, inspector la Poliţia Română de Frontieră: „ Nava Ştefan cel mare a Poliţiei de Frontieră Române a localizat ambarcaţiunea gonflabilă la bordul căreia se aflau peste 100 de persoane. În urma evaluării situaţiei de la faţa locului, temperatura scăzută, supraaglomerarea bărcii şi riscul iminent de a se scufunda, poliţiştii români de frontieră au decis ca persoanele să fie aduse la bord. Astfel, toţi cei 119 migranţi au fost transferaţi la bordul Navei Ştefan cel Mare, unde personalul Poliţiei de Fontieră le-a acordat asistenţă şi primul ajutor. Aceştia au declarat că provin din ţări precum Gambia, Senegal, Guineea Bissau, Liberia, Camerun, Sierra Leone şi Mali şi că intenţionau să ajungă în Spaţiul Schengen. Această operaţiune se desfăşoară pe parcursul a trei luni şi, după finalizarea acestei acţiuni de salvare, nava şi-a reluat misiunea în cadrul operaţiunii Frontex.”

Agenţia europeană pentru supravegherea frontierelor, FRONTEX, coordonează schimbul operaţional între statele membre în ceea ce priveşte frontierele, împreună cu alţi parteneri externi, responsabili de securitatea graniţelor şi cooperarea vamală.

Operaţiunea maritimă Triton a devenit activă prin implicarea statelor membre şi punerea în comun a resurselor proprii, cu o desfăşurare impresionantă de personal şi echipamente. Este vorba despre o mobilizare importantă de mijloace pentru a asigura supravegherea frontierelor externe ale UE, de a oferi asistenţă ambarcaţiunilor aflate în dificultate şi de a lansa operaţiuni de salvare.

Comisarul european pentru Migraţie şi Afaceri Interne, Dimitri Avramopoulos: „Împreună cu statele membre, trebuie să intensificăm eforturile noastre de a stabili un program cu adevărat european pentru refugiați. Comisia lucrează deja îndeaproape cu statele membre, în cadrul programelor de relocare. Acesta este un pas important pentru a ne asigura că statele membre îşi asumă, cu adevărat, responsabilitatea.”

După evenimentele nefericite de pe coastele Lampedusei, liderii europeni au cerut o abordare umană a imigrației, pentru ca Mediterana să nu devină „cimitirul Europei”. Astfel, misiunile de căutare şi salvare pe mare ale Agenției Frontex trebuie să urmeze proceduri clare pentru a preveni situaţiile în care viaţa refugiaţilor să fie în pericol.

Rolul UE în combaterea răspândirii Ebola

Publicat de Andrei Cretoiu, 18 ianuarie 2016, 09:30 / actualizat: 19 ianuarie 2016, 9:24

Joia trecută agențiile internaționale de presă transmiteau că Organizația Mondială a Sănătății a anunțat sfârșitul epidemiei de Ebola din Africa de Vest.

Europenii s-au aflat în primele rânduri în efortul internațional de stopare a epidemiei, care a izbucnit în martie 2014.

Virusul Ebola a fost descoperit acum 40 de ani și a provocat de atunci mai multe episoade epidemic, însă această ultimă epidemie a fost cea mai gravă, aproape 30.000 de persoane fiind infectate în țările din vestul Africii. Dintre acestea circa 11.300 nu au mai putut fi salvate în ciuda tuturor eforturilor depuse de lucrători în domeniul sănătății din întreaga lume.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Christos Stylianides, cel care coordonează riposta europeană la epidemia de Ebola, a declarat, într-o conferință de presă, că statele membre UE au trimis în zonă produse medicale, laboratoare mobile și specialiști epidemiologi.

De asemenea, UE a oferit finanțare pentru activitatea desfășurată în zonă de organizațiile non-guvernamentale și de către organisme ONU.

În total statele membre UE au mobilizat aproape 2 miliarde de euro în ajutor umanitar, expertiză tehnică, asistență pentru dezvoltare pe termen lung, în tratamente și cercetare în domeniul vaccinurilor.
Comisarul Christos Stylianides a subliniat că efortul se va concentra, în continuare, pe crearea unor mecanisme eficiente de alertă și răspuns în cazul unor noi epidemii:

„Împreună cu statele membre punem la punct un Corp Medical European prin care echipe medicale și echipamente din statele noastre membre pot fi utilizate rapid pentru a face față viitoarelor crize din domeniul sănătății. De asemenea, este necesar să ajutăm cele 3 țări să-și reconstruiască și să-și consolideze sistemele de sănătate și să investim în mecanisme eficiente de alertă și răspuns.”

Chiar în ziua în care se anunța faptul că transmiterea virusului Ebola a fost oprită în Africa de Vest, experţi de la OMS avertizau că există în continuare un risc ca febra hemoragică să reapară, având în vedere că virusul poate persista timp de până la 12 luni în sperma bărbaţilor care au supravieţuit epidemiei.

Doar o zi mai târziu, OMS confirma, într-un comunicat de presă, că a apărut un nou caz de Ebola în Sierra Leone, țară în care s-a considerat că epidemia a fost eradicată încă din 7 noiembrie 2015.

Din acest motiv oficialii UE au subliniat că angajamentul Uniunii de a sprijini țările cele mai afectate de epidemie rămâne ferm.

Vom sta în Liberia, Sierra Leone și Guineea atât timp cât va fi nevoie, spunea comisarul Christos Stylianides, care sublinia că este mai important decât oricând să fie ajutate cele trei țări pentru a reconstrui și consolida sistemele lor de sănătate întrucât aceste state rămân cu un risc ridicat de apariție de mici focare de Ebola.