Adrian Gîtman (realizator rubrică): Militarii specialiști în apărare chimică, bacteriologică, radiologică și nucleară din Armată au marcat pe 15 mai centenarul armei.
Festivitățile oficiale au fost organizate la Sighișoara de Batalionul 72 Apărare CBRN, unde a fost prezent și generalul-locotenent Gheorghiță Vlad, locțiitorul șefului Statului Major al Apărării.
Acesta a declarat că arma apărare CBRN este o componentă vitală de protecție a forței și un instrument esențial pentru salvarea de vieți omenești, iar experiența teatrelor de operații este unul dintre argumentele necesare menținerii pregătirii la un nivel cât mai ridicat în acest domeniu.
La ceremonia de aniversare au luat parte și detașamente ale Batalioanelor 49 Apărare CBRN de la Pitești și 202 de la Huși. Drapelele de luptă ale celor trei unități au fost decorate cu emblema de onoare a Armatei României.
Tradiția armei apărare CBRN datează de la 15 mai 1923, când a fost înființat în Armata Română Comitetul consultativ pentru chestiunile tehnice privitoare la războiul chimic.
Asociaţia AUM a pregătit un eveniment prin care îşi propune să promoveze valorile Uniunii Europene, duminică începând cu ora 15:30 în Piaţa Cetăţii din Sighișoara.
Scopul acestui eveniment este de a încuraja dialogul intercultural prin promovarea culturilor ţărilor europene aducând în discuţie democraţia şi politicile de tineret, rolul tinerilor în Europa multiculturală şi Anul European al Tineretului.
Vor participa: Clubul Interact Sighişoara, Clubul de Dans Modern al Clubului Copiiilor Sighişoara, iar evenimentul va include și o paradă cu steaguri şi activităţi pentru copii.
Această activitate face parte din proiectul Europa Mea, cofinanţat de către Ambasada Franţei, Institutul Francez Român şi Uniunea Europeană.
Şapte artişti din România şi din Republica Moldova au fost provocaţi să descopere spiritul Sighişoarei în anotimpul toamnei, în cadrul Taberei de pictură „Toamnă Medievală”, organizată de pictorul Rareş Kerekes.
Alături de Rareş Kerekes, recunoscut ca pictorul dealurilor transilvane, la „Toamna Medievală” participă Galina Vieru, Radu Goia, George Spaiuc, Maria Jarda, Tudor Şerbănescu şi Gabriela Câmpianu, fiecare dintre artişti având de realizat maximum două lucrări despre culorile Sighişoarei în această perioadă.
Tabăra de la Sighişoara se va încheia, vineri, cu un vernisaj al expoziţiei ce va fi realizată din lucrările pictate la „Toamna Medievală”, în cel mai înalt loc din oraş, la Panorama Guesthouse.
Peste 250 de artişti din România, Ungaria, Ucraina şi Italia sunt aşteptaţi să facă spectacol, de vineri până duminică, la Festivalul Sighişoara Medievală.
Ediția din acest an își propune să aducă Festivalul Sighişoara Medievală la valoarea pe care o merită, și anume a celui mai vechi festival medieval din România care să se bucure de autenticitatea perioadei declarate prin spectacole, muzică și imagine, devenind astfel o poartă de călătorie în timp care să pună în valoare Cetatea Sighișoarei. Importanţa acestei manifestări constă în puntea de comunicare realizată prin intermediul artei, cu ajutorul genurilor specifice Epocii Medievale.
„Cel mai important festival medieval apărut în anul 1992, care prezintă viaţa civilă şi militară a secolelor XIII – XVII, îşi deschide porţile în perioada 26 – 28 iulie 2019. Tema festivalului de anul acesta este ‘Misterul medieval’ făcând referire la formele teatrale apărute în Evul Mediu cu acceptul bisericii şi care promovau moralităţi religioase, tablouri biblice, ce aveau ca scop educarea poporului, dar şi la înţelesul enigmatic al acestei perioade”, se arată în comunicatul organizatorilor.
Publicul va avea ocazia să vadă concerte pe scenă şi stradale, demonstraţii militare, reconstituiri istorice ale unor evenimente militare pedestre şi ecvestre, spectacole de teatru medievale, de commedia dell’Arte, jonglerii, dansuri medievale, magie şi ateliere artistice şi de mânuire a armelor medievale.
„Printre artiştii participanţi vor fi actorii Eugenia Şerban, Cosmin Şofron, Gabriel Apostol, Trupele de muzică SPIRITUAL SEASONS din Ucraina, ANNO MUSICA din Ungaria, SPECIMEN TEATRO din Italia, CIMPOIERII de Transilvania şi TRUVERII din Romania, dintre cei mai importanţi lăutişti din ţară: Caius Hera, Cristi Lazar, Nicolae Szekely, Companii teatrale precum Skepsis din Alba Iulia, Studio 24 din Bucureşti şi, nu în ultimul rând, ordine militare din Mediaş, Cluj Napoca, Braşov, Bucureşti, Artgotica din Sibiu cu jonglerii cu steaguri şi Nosa din Bistriţa cu dansuri medievale. Dar să nu uităm de proiecţia video de pe Turnul cu ceas, ce va închide această ediţie”, se precizează în comunicat.
Asociația My Transilvania a introdus în România conceptul slow food, iar pentru a promova acest concept organizează întâlniri culinare în satele din județ, în scop turistic. Produse locale făcute din ingrediente cât mai naturale, aceasta este oferta micilor producători din cele 13 comunități slow food care există acum în România. Mișcarea Slow Food a fost inițiată în anii 80 în Italia, de câțiva activiști, ca o reacție împotriva globalizării și a exploziei fast food, iar în ultimii ani s-a extins în peste 160 de țări.
Susținătorii slow food militează pentru o hrană sănătoasă provenită de la micii producători din zona în care trăim, explică Cristian Cizmaru, președintele Asociației My Transilvania, care de 12 ani organizează brunch-uri în satele din sudul Transilvaniei. “Slow Food înseamnă mâncare good, clean and fair for all – bun, curat, echitabil pentru pentru toată lumea – și se referă întotdeauna la produse sezoniere proaspete şi cu gust, parte a culturii locale, care să nu afecteze mediul, binele animalelor şi sănătatea oamenilor, la preţuri accesibile pentru tine şi condiţii echitabile de plată pentru producător”
Slow Food combină plăcerea de a mânca bine şi sănătos cu interesul pentru comunitate şi mediu.
De fapt, partea culinară e un pretext pentru a face cunoștință cu zona și cu ce are ea de oferit în termeni de cultură, de petrecere a timpului liber, produse. Astfel s-a născut un nou tip de turism, Slow Travel, cu mare priză la cei care doresc să descopere în tihnă locuri mai puțin bătătorite de turiști.
“Se promovează ideea călătoriei și a mâncării locale. Dacă noi identificăm într-o regiune trei, patru producători locali poți veni acolo și să te plimbi printre ei și să mănânci întotdeauna produse locale. De exemplu, poți să faci un traseu Sibiu-Sighișoara-Brașov, iar în zona rurală te duci și vizitezi mici producători locali cu scopul de a mânca la ei și a susține astfel mișcarea slow food. Asta însemnă slow travel. Și mai înseamnă ceva – să îți aloci foarte mult timp pentru fiecare sat în parte, să vizitezi una, maximumum două destinații pe zi,” a mai precizat Cristian Cizmaru, președintele Asociației My Transilvania.
foto Mihaela Ionita / Bucuresti FM
Din luna aprilie, Asociația My Transilvania reia organizarea brunch-urilor la sfârșit de săptămână în câte un sat din județele Sibiu, Brașov și Mureș, dar și la sud de Carpați la Oltenia și Muntenia Brunch (în județele Ilfov, Dolj, Gorj, Argeș, Dâmbovița, Călărași, Prahova și Vâlcea).
Un brunch este o combinație dintre mic dejun și prânz. Asta înseamnă că începe în jurul orei 11.00, pe masă sunt feluri calde de mâncare, de tipul celor care se servesc la prânz (ciorbă, tocaniță, mâncare, fripturi etc) și feluri reci (brânză, salată de vinete, fasole bătuta), dar și deserturi (plăcinte, orez cu lapte) și fructe.
În concepția asociației, “Brunch” înseamnă câteva ore în aer liber, într-un sat neturistic (sau necunoscut de-a binelea) în care avem parte de gastronomie locala – rețetele satului preparate de câțiva bucătari/câteva bucătărese din comunitate, cu ingrediente locale, adesea luate din gradini – dar și de demonstrații de meștesuguri, dansuri, concerte susținute de artiști locali.
1 – 31 martie Expoziție de pictură “Bloom” – Asociația Artiștilor Plastici Alma Mater Castrum Sex Sighișoara – Turnul Fierarilor
8 martie – Biblioteca copiilor –”O mama, dulce mamă” – Expoziție de carte și recital de poezie – Biblioteca Municipală ”Zaharia Boiu”
13 martie – Duo violonistic. La vioară: Sonia Vulturar și Teodora Buia din Cluj – Fundația Cultural Științifică Gaudeamus – Sala Festivă a Municipiului Sighișoara
20 martie – Serată de operete. Interpreți: Buta Arpad și invitații săi – Fundația Cultural Științifică Gaudeamus – Sala Festivă a Municipiului Sighișoara
29 – 30 martie – Sighişoara Internațional Blues Festival, ediția a IX-a – Asociația Culturală Blues Hospital – Sala de Spectacole ”Mihai Eminescu”, Sala Festivă a Municipiului Sighișoara
Evenimentul se desfășoară, sâmbătă și duminică, în curtea Bisericii Evanghelice din localitatea situată în apropiere de Sighișoara.
Partcipanții vor avea parte de activități dintre cele mai diverse — de la tururile unice în România în grădinile de tuberoze, la ateliere și workshop-uri creative cu valoare culturală.
Punctul culminant al evenimentului va fi turul pe biciclete al bisericilor evenghelice, un traseu de 25 de km cu popasuri în culturile de tuberoze din 3 sate care aparțin de Hoghilag a declarant, în emisiunea Pulsul Zilei de la RTM, Claudia-Romana Rista, director executiv al evenimentului.
Tuberoza înflorește o dată la 3 ani si a fost introdusă în România de sași. Se mai spune că doar parfumul tuberozei de Hoghilag se simte noaptea.
Intrarea participanților este gratuită.
Sărbătoarea Tuberozelor este un eveniment desfășurat cu sprijinul Ministerului Culturii și al Consiliului Județean Sibiu, organizat de Primăria din Hoghilag, în colaborare cu Claudia-Romana Rista sau Fata Care Gătește Cu Flori.
Au venit din toate colțurile țării, iar produsele lor sunt rezultatul dibăciei și răbdării. Artizanii participă la Târgul Meșteșugarilor, organizat la acest sfârșit de săptămână la Sighișoara.
Mărgelele, acum din nou la modă, erau, pe vremuri, cele mai de soi podoabe ale femeilor, ne mărturisește Florica Roman din Bihor:
Meșteșugul este în familie. De mica, eram fetiță și ne plăcea foarte mult să ne jucăm să înșirăm mărgele. Crescând adolescente am învățat modele tradiționale.”
Meșteșugarii țin fără probleme pasul cu noua modă, dar se folosesc de metodele învățate de la părinți. Modernul cu tradiția se îmbină și în mâinile lui Ion Drăgan din județul Vâlcea:
Am venit cu scaune cu iovare, ovale de lemn, cum se spune, linguri de lemn, platouri pentru pizza, de toate. E un meșteșug învățat de la părinții mei, dar am învățat și de la alții și de la părinți.”
Păpuși, coșulețe, cercei, dar și decorații pentru pomul de Crăciun, toate din pănuși, se găsesc pe taraba Iulianei Balint din Odorheiu Secuiesc.
Eu din clasa a patra fac deja șetrgare, dar de la soț și de la soacra mea, am învățat tehnica cum se face împletiturași cum se face șnurul, și, de atunci vin ideile.”
Obiectele de artizanat au avut trecere, iar cei care nu au ajuns încă, mai pot vizita Târgul Meșteșugarilor de la Sighișoara și mâine.
Turismul istoric în Transilvania a crescut spectaculos în ultimii ani, impulsionat de promovarea pe care o face Prinţul Charles al Marii Britanii. Turiştii străini sunt atraşi şi de legenda lui Dracula sau de povestea Castelului din Carpaţi, scrisă de Jules Verne.
Agenţiile de turism propun circuite cu durata de o săptămână sau de 10 zile.
În mod aproape obligatoriu aceste circuite includ locuri precum Sighişoara, unde s-a născut domnitorul Vlad Ţepeş, cel care avea să inspire personajul Dracula.
Însă circuitele cuprind şi bisericile fortificate din sudul Transilvaniei, aflate pe lista UNESCO, ori diferite castele cum ar fi cel din Hunedoara sau Castelul Bánffy din Bonţida, restaurat cu sprijinul Prinţului Charles al Marii Britanii, a declarat pentru RRA expertul în turism Valentin Lungu.
Cei mai mulţi turişti care vizitează fortificaţiile din Transilvania provin din ţări precum Ungaria, Germania şi Marea Britanie – spun reprezentanţii agenţiilor de profil.
Situată la doar 50 de kilometri de Tg. Mureș, plus încă o sută dacă plecați din Cluj,Sighișoara este definiția perfectă a cetății medievale locuite care a trecut proba timpului.
O să vă cucerească de la prima vizită străzile înguste străjuite de case viu colorate și atmosfera de burg transilvan tihnit asupra căruia și-a lăsat amprenta comunitatea de sași, instalată aici încă din secolul al 12-lea.
Centrul istoric al Sighișoareieste inclus înpatrimoniul UNESCO și din fericire nu se poate vizita decât la pas, accesul mașinilor fiind interzis. Ai timp să caști ochii și să admiri un detaliu ingenios la o poartă, florile colorate de la fereastra unei case deprinse parcă dintr-un basm sau zidul unei construcții vechi pe care restauratorii au ales să o pună în valoare păstrînd patina. Este o lecție de istorie la care asiști plimbându-te printr-un adevărat muzeu în aer liber. Zidul de apărare a cetății avea 8 metri înălțime, cu paisprezece turnuri aparținînd fiecare câte unei bresle, precum și patru bastioane. În prezent, din vechea fortificație mai sunt conservate 9 turnuri și trei bastioane. Dintre acestea, fără îndoială cel mai important și impunător este Turnul cu Ceas.
Este clădirea-simbol din Sighișoara. Cu înățimea lui de 64 de metri, este vizibil din orice punct al orașului și în mod sigur cel mai fotografiat monument de către turiști. Se poate și vizita, căci adăpostește un muzeu de istorie, deschis în fiecare zi, mai puțin lunea.
Dar înainte de a ajunge în fața Turnului cu Ceas, pe partea dreaptă a străzii o să vă atragă atenția o inscripție pe una dintre case: acolo a locuit domnitorul Țării Românești, Vlad Dracul și tot acolo, conform legendei, i s-a născut și fiul, Vlad Țepeș.
Dacă însă nu sunteți sensibili la miturile care îi entuziasmează mai cu seamă pe turiștii străini, atunci plimbarea voastră prin Sighișoara va continua cu o urcare spre Biserica din Deal, ce poartă hramul Sf. Nicolae. Este cea de-a patra biserică gotică din Transilvania, ca mărime.
Ascensiunea până acolo se face pe 175 de trepte, dar merită efortul căci treptele în sine sunt un obiectiv turistic. Scările sunt acoperite cu lemn și parcurgerea lor o să vă dea impresia că vă aflați într-un tunel în care lumina se joacă cu sunetele de chitară ale unui muzicant ambulant care cântă la capătul lui.
Odată ajunși la capătul scărilor, merită să vă trageți sufletul. Sfatul meu este să vă așezați la terasa din imediata apropiere. Lângă o bere sau o limonadă, cereți o porție de prăjitură cu mere. Este cea mai bună din Sighișoara, cu mere din belșug și cu scorțișoară.
Luna trecută, Consiliul Judeţean Harghita s-a adresat prin intermediul unei scrisori Regionalei CF Braşov, solicitând reintroducerea cursei de tren dintre Sighişoara şi Odorheiu-Secuiesc.
Din 10 martie, cursa operatorului feroviar a fost suspendată de Autoritatea de Siguranţă Feroviară, iar peste 600 de elevi şi adulți, sunt nevoiți să folosească autobuzele, care au prețuri mai mari.
CFR Brașov studiază preluarea cursei Sighişoara – Odorheiu-Secuiesc, de la firma privată care, până acum, a operat-o, ne-a declarat directorul operational CFR Călători, Adrian Vlaicu.
Acesta nu poate avansa o data precisă a preluării, totul depinzând de momentul în care se face predarea și preluarea traseelor de CFR Călători.
Vicepreşedintelui CJ Harghita Incze Csongor a mai spus că unele firme de transport rutier vor să crească preţul abonamentelor şi biletelor de autobus, profitând de situaţia dificilă în care se află navetiștii harghiteni.
Trei persoane şi-au pierdut viaţa în noaptea de miercuri spre joi, în oraşul Sighişoara, după ce autoturismul în care se aflau, condus de un şofer care avea permisul reţinut pentru consum de alcool, a intrat sub un autotractor staţionat regulamentar pe partea dreaptă a şoselei.
Şeful Serviciului Poliţiei Rutiere Mureş, comisar-şef Lucian Archiudean, a declarat joi pentru AGERPRES că cele trei persoane aflate în autoturism au murit pe loc din cauza impactului violent şi că la faţa locului nu s-a constatat nicio urmă de frânare.
Poliţiştii spun că în momentul producerii accidentului, ora 2,30, în Sighişoara nu era aglomerat, fiind deci evident că autoturismul era condus cu viteză, însă că deocamdată nu se cunosc cauzele care au dus la producerea acestui accident, cel mai grav de la începutul anului din judeţul Mureş.
Potrivit lui Archiudean, bărbatul care conducea autoturismul avea permisul reţinut pentru consum de alcool şi era trimis în judecată pentru această faptă.
Lucian Archiudean a precizat că până la acest accident, de la începutul anului pe şoselele din judeţul Mureş şase persoane şi-au pierdut viaţa iar în urma evenimentului de la Sighişoara numărul morţilor din accidentele rutiere se ridică la nouă.
Începând de astăzi până duminică inclusiv, se desfăşoară a 6 a ediţie a Festivalului de Film de la Sighişoara.
Cetatea devine nu doar cinematograf în aer liber ci şi spaţiu de întâlnire între publicul iubitor de filme şi artiştii creatori.
La eveniment vor fi prezenţi regizori, actori, producători şi alte personalităţi marcante ale culturii româneşti.
În acest an, secţiunea specială in memoriam va fi dedicată actorului Şerban Ionescu, prin prezntarea peliculei Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii în regia lui Mircea Mureşan.
Toate producţiile vor putea fi vizionate gratuit.
Detalii despre eveniment se pot găsi pe adresa sighisoarafilmfestival.ro
Cine nu a auzit de Cetatea Medievală Sighișoara, despre care se spune că e singura locuită din Europa, cine nu a auzit de misterele care învăluie străduțele înguste, de Casa lui Vlad Dracul, tatăl lui Vlad Țepeș, cu tot cu legendele acestei case? Cine nu a auzit măcar o dată bătaia bătrânului ceas din celebrul Turn cu ceas, înalt de 64 de metri, principala poartă de intrare în Cetate? Actualul mecanism al ceasului a fost executat în Elveția și instalat la 1 aprilie 1906.
Biserica Evanghelică din Deal și Școala din apropierea ei se lasă descoperite, dacă învingi sedentarismul și urci cele 176 de trepte acoperite. Sunt câte 6 trepte și un loc pentru odihnă, iarăși 6 trepte și un loc pentru odihnă…la fel și cu zilele lucrătoare dintr-o săptămână. Ați auzit sigur și de turnurile breslelor, unele păstrate și funcționale și astăzi. Erau la început 14 turnuri și 5 bastioane. Acum sunt 9 turnuri și 3 bastioane. Probabil vă este cunoscut și coridorul doamnelor bătrâne, dar ați auzit și de Biserica Mănăstirii, Casa cu Cerb sau Casa Venețiană.
Această prezentare necesită JavaScript.
Există în Cetate clădiri încărcate de istorie, în care se deapănă povești, pentru că orice lucru fără de poveste este neterminat.
Este crezul meșterului popular Mark Tudose, The Spoonman, pe care-l întâlnești în Cetatea Sighișoarei, în timp ce cauți cel mai potrivit obiect care să îți amintească de vacanța petrecută rătăcind pe străduțele înguste. Ai pretenția ca acel obiect să aibă și o poveste.
Această prezentare necesită JavaScript.
Ai ajuns exact unde trebuia: în galeria lui Mark Tudose, de unde au plecat în lume mii de povești. Chiar și prințul Charles are, printre multele amintiri din România, linguri cu povești meșterite din inimă de Mark Tudose.
Și de unde atâtea povești și atâta răbdare, că doar Mark întâlnește zilnic sute de turiști curioși dar și fermecați de legendele locului?
Mark lucrează în „fildeș de Bărăgan”, așa numește bunicul său lemnul de tei. De la el a moștenit și poveștile, cu tot cu talentul de a scobi, cu blândețe, lemnul.
Mark este bucureștean, iar într-o dimineață a lui 2005 ajungea în gara Sighișoara, pregătit să înceapă povestea vieții lui de meșter popular. Se întreba oare cine Dumnezeu o să-i cumpere lingurile?! Și-a cumpărat o casă țărănească ce bate suta de ani la Țopa, un sat de lîngă vechiul burg, unde vrea să deschidă o „fabrică de linguri”.
Mark Tudose are și alte idei îndrăznețe: vrea să dea startul unei tabere de „smarți” la Țopa, undesăîi invite pecei care staupreamult cu nasulîncalculatoare.
Și nu doar la „smarți” s-a gandit Mark Tudose, ci și la ceicare au curiozitateașirăbdarea de a confecționasinguriunobiect de artizanat din lut, lemnsau alt material. Dacăpînășidirectori de companii s-au așezatrăbdători la masa de lucru a lui Mark Tudose…
În cele două galerii din Cetatea Medievală Sighișoara expun foarte mulți meșteri populari autentici, reprezentând toate regiunile României: ceramiști, pictori iconari, fotografi sau designeri: Nicolae Diaconu cu ceramică figurativă, Ionela Mihuleac cu ceramica de Cucuteni, Oana Pop cu icoanele tradiționale, Cornel Sitar, Eugen Pătru, Doina Fleșariu, Marius Stroe, Ana Ponta şi alţii. Înconjurat de atâtea minunății, ieșite din mâinile și sufletele acestor artiști, te simți ba în Maramureș, ba prin Moldova sau oriunde în Transilvania.
Această prezentare necesită JavaScript.
Cetatea Sighișoara l-a primit cu porțile deschise pe Mark. Ceasul din turn îi măsoară, cu precizie, fiecare lingură în care s-au strecurat câteva povești: despre noroc, despre bine și rău, despre înțelepciune, despre dragoste.
Nu ar fi putut găsi un loc mai bun ca Sighișoara pentru meșteșugul său, iar la nevoie devine și ghid pentru turiștii care-i trec pragul. Le recomandă să rătăcească și să descopere singuri, la pas, fiecare colțișor al Cetății.
A deschis două galerii, prima galerie este distinsă cu certificatul de excelență din partea TripAdvisor pe 2014, o comunitate puternică a iubitorilor de călătorii din lumea largă. Și nu este singura apariție a lui Mark Tudose în publicații internaționale.
Poveștile lui Mark sunt departe de a fi fost cioplite în delicatele și dantelatele linguri din „fildeș de Bărăgan”.
Că timpul trece repede îți dai seama după jocul, la ore fixe, al figurinelor din lemn de tei aflate în Turnul cu Ceas, și după numărul mare de turiști curioși să redescopere tradiția românească autentică în atelierul lui Mark.
Reacțiile turiștilor sunt pe măsura exponatelor, mai cu seamă dacă turiștii au trecut Oceanul pentru a vizita Cetatea Medievală locuită.
Iată ce spunea o turistă din Canada despre galeria meșterilor populari din Cetatea Sigişoarei:
“Am intrat în galerie pentru că aici nu sunt doar suveniruri, este artă. Este o diferență! Pentru mine, suvenirurile nu sunt lucrate manual, dar acestea sunt lucrate de mână. Mă atrag pentru că simt că sunt autentice, mă fac să simt cultura, sunt minunate. Este extraordinar să mă aflu aici! Am călătorit de departe să vedem locuri unice, suntem de două ore la Sighișoara și am ajuns în cel mai bun loc, cu siguranță!”
Poveștile lui Mark își au corespondent și în alte limbi, doar nu credeați că pleacă turistul european, asiatic, african sau american cu o simplă lingură dantelată, fără poveste?
La sfârșitul unei zile de muncă, printre micile instrumente de metal care dau viață lemnului de tei, moale și ascultător, Mark zâmbește povestindu-le turiștilor întârziați. Nu lasă defel oboseala să-i domine zâmbetul. E simplu:
Are cea mai frumoasă meserie din lume!
Pe Mark Tudose, sau The Spoonman, îl găsiți în Cetatea Medievală a Sighișoarei, indiferent de anotimp.
Piațetele și străduțele înguste vor ascunde aceleași mistere, cei veniți să le descopere vor fi mereu alții. Și de-or vrea să-l caute pe Dracula, să-l caute, noi suntem datori să le arătăm și altă față a României .
Am putea începe chiar de la meșterii populari adevărați, ale căror povești sunt la adăpost între zidurile groase din Cetate.
Toboșarul Cetății ne dă de veste că ziua a ajuns la asfințit, iar de mâine este, din nou, sărbătoare în Cetate: începe Festivalul Intercultural Sighişoara Proetnica, ediţia a XII a!
Călătorului îi stă bine pe cărările Transilvaniei! Călătoria noastră continuă!
Mulțumiri lui Mark Tudose!
Accesând linkul de mai jos, îl puteţi vedea pe Mark Tudose aducând la lumină lingurile cu poveşti! Mulţumiri Consiliului Judeţean Mureş pentru acest film!
Peste 10.000 de vizitatori au trecut porţile cetăţii în cele trei zile ale festivalului ajuns la a 22-a ediţie.
Chiar dacă trebuia achitată o taxă de intrare de 10 lei, spectacolele din cetate au atras 2.500 de turişti în prima zi şi 7.000 în cea de-a doua.
Anul acesta tema a fost „cavalerismul”, fiind evocată personalitatea ultimului mare maestru al cavalerilor templieri, Jaques de Molay, de la moartea căruia se împlinesc 700 de ani.
Comercianţii cu picturi, păpuşi medievale şi fel de fel de obiecte artizanale nu au lipsit nici la ediţia din acest an.
Turiştii sosiţi în cetate au fost impresionaţi de atmosferă, dar şi de organizare. Festivalul medieval de la Sighişoara s-a încheiat aseară cu focuri de artificii.
Conform regulamentului, riveranii Cetăţii Medievale vor trebui să-şi parcheze autovehiculele în afara perimetrului cetăţii sau în curţile proprii.
Aceleaşi reguli se aplică şi comercianţilor autorizaţi pe durata festivalului.
Pentru fiecare unitate de cazare din cetate va fi autorizat un singur autovehicul care să transporte bagajele turiştilor.
Ordinea pe teritoriul festivalului și în împrejurimi va fi asigurată de efective ale Poliției şi Jandarmeriei.
Festivalul Medieval începe oficial astăzi, la ora 17, cu marea paradă.
Manifestarea se desfăşoară sub simbolistica aniversară a 700 de ani de cavalerism, respectiv a sacrificiului marelui maestru al Cavalerilor Templieri , subliniază directorul artistic al festivalului, actorul Liviu Pancu.
Bugetul festivalului este unul modest în acest an, de circa 350.000 de lei, dar primarul Sighişoarei, Dorin Dăneşan, speră ca manifestarea să se desfăşoare totuşi în condiţii bune.
Taxa de intrare de 10 lei pe persoană se va menţine, spun organizatorii, dar copiii până la 14 ani şi pensionarii vor putea intra gratuit.
Dorin Dăneşan spune că această taxă de intrare a reuşit să reducă din numărul infractorilor stradali care acţionează la astfel de evenimente.
Şi la această ediţie, în Cetatea Sighişoarei vor fi animaţie stradală, concerte ale trubadurilor şi menestrelilor, spectacole ale ordinelor cavalereşti, dar şi conferinţe cu specific medieval.
A 22-a ediţie a festivalului Sighişoara Medievală se desfăşoară în perioada 25-27 iulie.
Acestea vor fi acordate în cadrul Campaniei sociale de conştientizare publică şi diagnosticare precoce a cancerului la sân.
S-au organizat activităţi de informare, şi s-au pus în vânzare produse cu fundiţă roz, fondurile fiind donate în totalitate cercetării pentru tratamentul cancerului de sân.
Duminică a avut loc evenimentul social „Implică-te pentru ea. Află că e bine”, organizat de Primăria Sighişoara, în parteneriat cu Asociaţia Sport pentru Viaţă, care a implicat 40 de voluntari.
Sighişorenii s-au mobilizat şi au cumpărat peste 300 de produse roz, fiecare produs însemnând o şansă la viaţă pentru o femeie din România, întreg profitul rezultat din comercializarea acestor produse fiind folosit pentru prevenirea cancerului la sân.
Pentru investigaţiile gratuite, Sighişoara concurează cu municipiile Braşov şi Tîrgu-Jiu.
Purtătorul de cuvânt al Primăriei Sighişoara, Alina Aldea.
Evenimentul social „Implică-te pentru ea. Află că e bine” a fost găzduit şi de Tîrgu-Jiu iar în septembrie este programat la Braşov.
Acestea vor fi plătite din economiile făcute pe POS-CCE, în valoare de aproximativ 25 de milioane de euro, a anunţat, la Sighişoara, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.
Deocamdată, spune el, Ministerul Fondurilor Europene poartă discuţii cu Ministerul Sănătăţii pentru a stabili unde vor ajunge aceste aparate, care trebuie achiziţionate în acest an.
Tot din fonduri europene, dar prin programul POSDRU vor fi aduşi în România medici specialişti din străinătate care să îi instruiască pe medicii români care operează copii şi nou născuţi pe cord deschis
Ultima acţiune de confiscare de marfă a avut loc în data de 14 iunie, la Sighişoara, poliţiştii detectând 28 de perechi de încălţăminte fără certificate de autenticitate, în valoare de 1.400 lei
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
