Vasile Dîncu: Se va întări încontinuu flancul estic de la Marea Baltică la Marea Neagră şi principala hotărâre este aceea a permanentizării prezenţei a unor battle group-uri, care să dea siguranţă

Publicat de Gabriel Stan, 21 martie 2022, 18:58

Ministrul apărării naţionale, Vasile Dîncu, a participat miercuri, 16 martie, la Cartierul general al NATO de la Bruxelles, la Reuniunea extraordinară a miniştrilor apărării din statele membre ale NATO, prezidată de secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Stoltenberg.

Agenda evenimentului, pe fondul războiului declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, s-a concentrat pe evoluţiile conflictului armat şi pe implicaţiile acestuia la adresa Alianţei.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule ministru, vă mulţumim pentru că aţi acceptat să intraţi cu noi.

Vasile Dîncu: E o mare bucurie şi pentru mine să mă întâlnesc pe unde cu ascultătorii dumneavoastră.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Probabil că aţi observat şi dumneavoastră că în aceste zile, destule deja, se strâng destule zile de când a început războiul în Ucraina, oamenii se uită cu alţi ochi către armată, se uită cu mai multă speranţă, cu încrederea că lucrurile nu pot avansa mai mult decât se întâmplă la estul Alianţei şi, iată, dumneavoastră v-aţi deplasat la Bruxelles, la această întâlnire extraordinară a miniştrilor din Alianţă Nord-Atlantică, a miniştrilor apărării, la cald, pentru că de-abia aţi ieşit din prima rundă de întâlniri. Care sunt lucrurile care s-au discutat şi dacă vă dau speranţă aceste lucruri?

Vasile Dîncu: Da, astăzi am avut două sesiuni destul de complexe despre modul în care trebuie să ne organizăm ca pe viitor să nu mai avem surprize strategice, cum a fost acest atac al Rusiei în Europa, totuşi şi s-a discutat despre Ucraina.

A fost prezent ministrul apărării din Ucraina, Reznikov, printr-o teleconferinţă. Evident, au fost prezenţi, de asemenea, şi invitaţii, cei care nu sunt membri NATO, dar sunt partenerii noştri, cum este Finlanda, Suedia. A fost prezent, evident şi secretarul Austin, din partea Statelor Unite, din partea zonei militare a NATO, au fost şi din partea Uniunii Europene.

În această situaţie s-a reiterat sprijinul pentru Ucraina şi, evident, nevoia de a participa cât mai mult la sprijinul Ucrainei, a Republicii Moldova, Georgiei şi ţărilor de pe flancul estic. Rolul pe care ţări ca Polonia, România, Slovacia sau ţările baltice în au în această zonă, pentru a consolida flancul estic, pentru managementul fluxurilor de refugiaţi şi sprijinul de care au nevoie pentru ca să fie în continuare puternice, să aibă o rezilienţă destulă pentru a primi, a sprijini Ucraina şi a primi refugiaţi.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Este o figură foarte frumoasă pe care o face, iată, poporul român în această relaţie cu refugiaţii ucraineni. În acelaşi timp, opinia publică din România este foarte îngrijorată.

Sunt convins că dumneavoastră, dincolo de funcţia publică de ministru al apărării, aveţi oameni apropiaţi, aveţi oameni, poate, din familie care v-au întrebat cu aceeaşi înfrigurare cu care ne-au întrebat şi pe noi, ceilalţi, care mai avem legătură cu armata: vine sau nu vine războiul peste noi?

Care este pericolul real, dincolo de întâlniri, de documentele pe care le-aţi amintit mai devreme? În condiţiile în care vin trupe aliate din ce în ce mai multe – şi la Kogălniceanu şi în toate bazele militare. Suntem într-o situaţie de îngrijorare, dar nu de nesiguranţă, bănuiesc.

Vasile Dîncu: Este logică această nevoie a oamenilor de securitate, este logică neîncrederea în promisiunile pe care Rusia le face acum, că Ucraina este singura lor problemă. Este logic ca oamenii să se îngrijoreze cu privire la situaţia economică sau la situaţia de securitate a României.

Dar ceea ce am discutat la a doua sesiune a fost tocmai întărirea flancului estic, trecerea la o nouă postură NATO în această zonă. Se trece, evident, trecerea la postura de apărare, după ce a fost activată forţa de răspuns, înseamnă că flancul estic va fi întărit într-un mod accelerat. Era un proces care era pe termen mai lung, dar acum, aşa cum aţi văzut, avem deja un battle grup, un batalion de luptă care are Franţa ca naţiune cadru. S-a anunţat participarea Belgiei, Olandei, de asemenea.

Belgia şi Olanda au adus deja oameni în România. Portugalia ne-a anunţat că va contribui cu trupe, italienii au dublat numărul de avioane, forţa aeriană pentru poliţie aeriană, nemţii au adus Eurofighters în România, deja dublându-şi, de asemenea, prezenţa. Deci este o preocupare vie în a asigura securitatea României.

România nu este singură, România este parte a NATO şi a primit şi aici toate aprecierile pentru modul în care s-a pregătit pentru a primi trupe străine, pentru a face toate lucrurile ca trupele venite pe teritoriul nostru să intre continu în aplicaţii cu Armata României, să lucreze împreună la antrenamente.

Deci, totul se desfăşoară într-o dinamică extraordinară. Oamenii pot să stea liniştiţi din această perspectivă, nu există niciun semn că putea fi atacat un teritoriu NATO. Încă o dată, toate ţările NATO, Statele Unite, prezente aici prin secretarul Lloyd Austin al III-lea, au reiterat încă o dată hotărârea de a apăra orice centimetru dintr-o ţară NATO, aşa cum s-a vorbit şi înainte, dar noi nu suntem în această situaţie.

Sigur că ne îngrijorează faptul că avem un război, faptul că avem fluxuri de refugiaţi, care vor fi din ce în ce mai puternice, dar dincolo de aceste lucruri, vreau să spun că nu există niciun fel de informaţie sau nicio îndoială cu privire la faptul că NATO nu va intra în această perioadă într-un conflict militar cu Rusia, nu este în interesul nimănui să pornească al treilea război mondial, aşa încât sperăm că prin demersuri diplomatice se va opri şi acest conflict din Ucraina şi că va fi şi mai sigură această situaţie a noastră de securitate din zonă.

Se va întări încontinuu flancul estic de la Marea Baltică la Marea Neagră şi principala hotărâre care este pe cale de a se lua la viitorul summit, probabil, este aceea a permanentizării prezenţei pe teritoriile ţărilor de pe flancul estic a unor battle group-uri, a unor forţe multinaţionale care să dea siguranţă şi, în acelaşi timp, continuitate în ceea ce priveşte securitatea naţională şi apărarea în această zonă.

A fost dezminţită orice propagandă rusă care spunea că nimeni nu va ridica niciun deget pentru a apăra teritoriile din est. Se vede că solidaritatea este reală şi ceea ce s-a mai văzut şi astăzi, foarte multe ţări au anunţat deja creşterea procentului, ajungerea la 2% din PIB – noi, românii, am anunţat 2,5% din PIB, au mai fost şi alte ţări care au anunţat deja creşteri importante, pe lângă evenimentul major, care a fost anunţul Germaniei de a aduce o mare contribuţie, 2% din PIB-ul Germaniei pentru apărare colectivă.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vorbeaţi mai devreme, domnule ministru, despre diplomaţie, anticipând cumva ceea ce vroiam să vă rog să spuneţi la sfârşitul interviului. Acum ceva timp am vorbit, eraţi tot la o întrunire NATO foarte importantă şi spuneaţi atunci că dumneavoastră, dincolo de faptul că sunteţi pasionat de istorie, faceţi istorie chiar în momentul ăla, împreună cu colegi din Europa, istorici.

Iată că atunci era pace, acum este război. Credeţi că şi acum veţi face istorie împreună cu NATO prin stoparea acestui război şi prin permanentizarea securităţii mondiale, până la urmă?

Vasile Dîncu: Sigur că lumea nu va mai fi în viitor aşa cum a fost. Este o frază care se spune adesea, dar de data aceasta chiar aşa va fi. Suntem o schimbare de lume în acest moment. Acest război neaşteptat, pentru că, până la urmă, toată lumea a avut speranţa că se va ajunge la un consens şi nu se va ajunge la un război de asemenea amploare.

Din păcate, s-a întâmplat. Diplomaţia încă mai poate să facă minuni. Se caută pacea peste tot, până la urmă. Sperăm că această pace va aduce cu sine şi o nouă gândire despre viitor, o nouă gândire legată de securitate, o nouă gândire legată de descurajarea tuturor celor care ar putea, la un moment dat, să ameninţe pacea şi prosperitatea lumii.

O reinvestire umanistă, să spunem, a sistemelor noastre de dezvoltare socială, politică şi garanţii pe care întreg sistemul mondial trebuie să şi le ia că nu vom mai ajunge în această situaţie.

Mileniul al III-lea ar trebui să fie unul mai degrabă spiritual decât unul în care să avem aceste bătălii pentru spaţiul vital sau pentru împărţirea lumii, ceea ce credeam că a trecut demult. Vin dintr-un secol şi dintr-un mileniu care a apus, sperăm într-o nouă eră şi sperăm într-o eră a păcii şi aceasta ar fi adevărata istorie pe care am putea-o face.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulţumesc foarte mult, domnule Vasile Dîncu. Invitat la subiectul săptămânii a fost ministrul apărării naţionale. Vă mai aşteptăm la Radio! Mulţumesc!

Vasile Dîncu: Mulţumesc foarte mult!

Ziua mondială fără maşini

Publicat de Andra Radu, 22 septembrie 2021, 08:41

La 22 septembrie este marcată, anual, Ziua mondială fără maşini. Scopul acestei zile este descurajarea, pe cât posibil, a circulaţiei cu automobilul personal sau de serviciu, în favoarea deplasării cu bicicleta, a mersului pe jos ori, în ultimă instanţă, a transportului în comun. Pe termen lung, se doreşte crearea comunităţilor în care atât magazinele, cât şi locurile de muncă să se afle în apropierea domiciliilor, la distanţe ce pot fi uşor parcurse în plimbare.

Pe plan european, Ziua mondială fără maşini este precedată, la iniţiativa Comisiei Europene, de Campania Săptămâna europeană a mobilităţii, care în 2021 a fost programată între zilele de 16 şi 22 septembrie.

„Săptămâna europeană a mobilităţii” a fost lansată la 19 aprilie 2002, la Bruxelles, fiind, în prezent, susţinută de Direcţia Generală Mobilitate şi Transport a Comisiei Europene.

Potrivit datelor publicate la 20 aprilie 2021 de Comisia Europeană, aproximativ 18.800 de persoane şi-au pierdut viaţa în urma unui accident rutier în cursul anului 2020 în Uniunea Europeană, o scădere anuală fără precedent, de 17% faţă de 2019.

Cele mai sigure drumuri rămân în Suedia, în timp ce România, cu 85 decese cauzate de accidente rutiere la un milion de locuitori, a înregistrat cea mai ridicată rată a mortalităţii în 2020.

În cursul deceniului precedent, între 2010 şi 2020, numărul deceselor cauzate de accidente rutiere a scăzut cu 36% în Uniunea Europeană, de la 67 până la 42 de decese cauzate de accidente rutiere la un milion de locuitori. Cu toate acestea, cu 42 de accidente rutiere mortale la un milion de locuitori, UE rămâne continentul cu cele mai sigure drumuri din lume. Cu titlu comparativ, media mondială este de peste 180.

În România, între 2010 şi 2020, numărul deceselor cauzate de accidente rutiere a scăzut cu 31%, de la 117 la 85 de decese la un milion de locuitori.

Potrivit Comisiei Europene, reducerea volumelor de trafic, ca urmare a pandemiei de COVID-19, a avut un impact clar, deşi nemăsurabil, asupra numărului de accidente rutiere mortale.

Toate școlile din Europa și din Asia Centrală ar trebui să rămână deschise!

Publicat de Andra Radu, 30 august 2021, 15:15

Într-un moment în care milioane de elevi reîncep școala în Regiunea Europeană, unde este dominantă tulpina Delta a SARS-CoV-2, extrem de contagioasă, Biroul Regional al OMS pentru Europa și Biroul Regional al UNICEF pentru Europa și Asia Centrală îndeamnă ca școlile să rămână deschise în condiții de siguranță, adoptându-se măsurile menite să reducă transmiterea virusului.

Printre aceste măsuri se numără disponibilitatea vaccinului împotriva COVID-19 pentru cadrele didactice și pentru alți angajați din sistemul școlar ca parte a grupurilor țintă în planurile naționale de vaccinare, asigurând totodată vaccinarea categoriilor vulnerabile.

De asemenea, trebuie vaccinați copiii în vârstă de minimum 12 ani care suferă de afecțiuni medicale ce îi expun unui risc crescut de a dezvolta simptome severe în cazul îmbolnăvirii de COVID-19; alte acțiuni importante sunt îmbunătățirea mediului școlar printr-o mai bună ventilare a claselor, clase mai mici acolo unde este posibil, distanțare fizică și testarea regulată a copiilor și a personalului.

„Pandemia a provocat cea mai distructivă perturbare a educației din istorie. Este așadar vital ca școala să continue cu prezență fizică și fără întreruperi în întreaga Regiune Europeană. Acest lucru este extrem de important pentru educația, sănătatea mintală și abilitățile sociale ale copiilor, ca școlile să continue să îi formeze pe copii pentru a deveni membri fericiți și productivi ai societății”, explică dr. Hans Henri P. Kluge, Director Regional al OMS pentru Europa.

„Va trece ceva timp înainte de a putea lăsa în urmă această pandemie, însă educarea copiilor într-un mediu școlar sigur, cu prezență fizică, trebuie să rămână principalul nostru obiectiv, pentru a nu-i priva de șansele pe care le merită pe deplin. Încurajăm toate statele să mențină școlile deschise și îndemnăm toate școlile să adopte măsuri de reducere a riscului de transmitere a COVID-19 și de răspândire a diferitelor tulpini”.

Intensificarea vaccinării pentru a asigura protecție împotriva tulpinii Delta

Extrem de contagioasa tulpină Delta a SARS-CoV-2 provoacă noi îngrijorări și complicații la începerea noului an școlar. Incidența ridicată a COVID-19 la nivel comunitar crește considerabil riscul de transmitere în școli. Prin urmare, trebuie să facem cu toții eforturi pentru a reduce transmiterea virusului.

 Datele arată clar faptul că administrarea schemei complete de vaccinare împotriva COVID-19 reduce semnificativ riscul de boală severă și de deces. Prin urmare, când sunteți invitați să vă vaccinați, vă rugăm să o faceți și să parcurgeți schema completă.

„Vaccinarea constituie cea mai bună metodă de apărare pe care o avem împotriva virusului. Pentru a opri pandemia, trebuie să extindem rapid vaccinarea echitabil în toate țările, inclusiv prin sprijinirea producției de vaccinuri și a distribuirii dozelor în vederea protejării persoanelor celor mai vulnerabile din întreaga lume. Trebuie de asemenea să continuăm să respectăm măsurile de sănătate publică și de distanțare socială care știm că funcționează, cum ar fi testarea, secvențierea, ancheta epidemiologică, izolarea și carantina”, a afirmat dr. Hans Henri P. Kluge.

Siguranța școlilor este responsabilitatea întregii societăți

Milena Maric este profesoară de matematică la un liceu din Belgrad, Serbia, fiind vaccinată cu schema completă împotriva COVID-19. Aceasta a declarat: „Timp de aproape doi ani, cuvintele ‘COVID-19’ și ‘învățământ online’ ne-au marcat viața. După declanșarea pandemiei, sistemul școlar din Serbia s-a adaptat rapid.

Însă elevilor le-a lipsit continuitatea, socializarea, lucrul în echipă, împărtășirea ideilor în timp real, comunicarea fără tehnologie. Știu că singurul mod de a ieși din această situație este să respectăm în continuare măsurile ce previn transmiterea virusului și să vaccinăm toate cadrele didactice”.

Philippe Cori, Director Regional Adjunct în cadrul Biroului Regional al UNICEF pentru Europa și Asia Centrală, a afirmat: „Pandemia nu s-a terminat. Trebuie să ne implicăm cu toții pentru a ne asigura că școlile rămân deschise la nivelul Regiunii. Copiii și tinerii nu pot risca un nou an în care le este întrerupt procesul de învățare. Vaccinarea și măsurile de protecție ne pot ajuta să nu revenim la cele mai sumbre zile ale pandemiei, când populația a trebuit să treacă prin măsuri de carantină, iar copiii au avut întreruperi în procesul de învățare.

Copiii sunt victimele tăcute ale pandemiei, iar copiii cei mai marginalizați sunt printre cei mai afectați. Înainte de COVID-19, copiii cei mai vulnerabili din Regiune fie abandonaseră deja școala, fie mergeau la școală, dar nu învățau în același ritm cu colegii lor.

O școală este mult mai mult decât o simplă clădire. Este un loc în care se învață, se stă în siguranță și se joacă, un loc situat în centrul comunităților noastre. Când școala este închisă, copiii pierd șansa de a învăța și de a-și petrece timp cu prietenii lor, putând fi expuși violenței în familie. Pandemia a înrăutățit o situație care era deja inacceptabilă – trebuie să ne asigurăm că școlile se redeschid și că rămân deschise în condiții de siguranță”.

Recomandările experților

Pentru a menține școlile deschise și în siguranță, OMS, UNICEF și UNESCO au adoptat un set de opt recomandări, formulate de experții din cadrul Grupului Consultativ Tehnic (GCT) pentru Regiunea Europeană a OMS, cu privire la școlarizarea pe durata pandemiei de COVID-19.

Acestea se adresează celor 53 de state membre din Regiunea Europeană a OMS, după cum urmează: 

1. Școlile trebuie să fie printre ultimele instituții care se închid și printre primele care se redeschid.
2. Implementarea unei strategii de testare.
3. Asigurarea unor măsuri eficace de reducere a riscurilor.
4. Protejarea bunăstării mintale și sociale a copiilor.
5. Protejarea copiilor celor mai vulnerabili și mai marginalizați.
6. Îmbunătățirea mediului școlar.
7. Implicarea copiilor și a adolescenților în luarea deciziilor.
8. Implementarea unei strategii de vaccinare care să permită copiilor să continue școala.

OMS-UNICEF-Lancet: La nivel mondial, copiilor nu li se oferă o viață sănătoasă și un mediu sigur pentru viitor!

Publicat de Andra Radu, 21 februarie 2020, 12:38

Nicio țară nu protejează în mod adecvat sănătatea, mediul și viitorul copiilor, conform unui raport de referință publicat de către o comisie formată din peste 40 de experți în sănătatea copilului și a adolescentului din întreaga lume. Comisia a fost convocată de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS), UNICEF și The Lancet.

Potrivit raportului intitulat Un viitor pentru copiii lumii, sănătatea și viitorul fiecărui copil și adolescent din lume sunt periclitate în mod direct de degradarea mediului înconjurător, de schimbările climate și practicile de marketing abuzive care promovează intens în rândul copiilor mâncarea procesată de tip fast food, băuturile zaharoase, alcoolul și tutunul.

„În ciuda îmbunătățirii stării de sănătate a copiilor și adolescenților în ultimii 20 de ani, progresele s-au blocat și riscă chiar să fie anulate”, a afirmat fostul prim-ministru al Noii Zeelande și copreședintele Comisiei, Helen Clark.

„Se estimează că aproximativ 250 de milioane de copii sub cinci ani din țările cu venituri mici și medii riscă să nu își atingă potențialul de dezvoltare, conform unor indicatori indirecți ce măsoară deficitul de creștere și sărăcia. Însă și mai îngrijorător este faptul că fiecare copil din lume se confruntă în prezent cu riscuri existențiale din cauza schimbărilor climatice și a presiunilor comerciale”.

„Statele trebuie să abordeze sănătatea copilului și a adolescentului dintr-o altă perspectivă, să se asigure nu numai că reușim să avem grijă de copiii noștri în prezent, ci și că protejăm lumea pe care o vor moșteni aceștia în viitor”, a adăugat Clark.

Intensificarea schimbărilor climatice amenință viitorul fiecărui copil

Raportul include un nou index global cu 180 de țări, ce compară performanțele acestora în ceea ce privește prosperitatea copiilor – cu ajutorul unor indicatori referitori la supraviețuirea și bunăstarea copilului, precum cei din domeniul sănătății, educației și nutriției, sustenabilității – cu un indicator indirect referitor la emisiile de gaze cu efect de seră, și echitatea sau discrepanțele înregistrate la nivelul veniturilor.

Potrivit raportului, în timp ce țările cele mai sărace trebuie să sprijine mai mult copiii pentru ca aceștia să poată avea o viață sănătoasă, emisiile excesive de carbon – provenind în mod disproporționat din țările mai bogate – amenință viitorul tuturor copiilor.

În cazul în care încălzirea globală va depăși 4°C până în anul 2100 conform previziunilor actuale, aceasta va avea consecințe devastatoare asupra sănătății copiilor din cauza creșterii nivelului oceanelor, a valurilor de căldură, a proliferării bolilor precum malaria și febra dengue și a malnutriției.

Conform indicelui, copiii din Norvegia, Republica Coreea și Olanda au cele mai mari șanse de supraviețuire și bunăstare, în timp ce copiii din Republica Centrafricană, Ciad, Somalia, Niger și Mali se află la polul opus. România se află pe poziția 80, între Rusia (79) și Bahamas (81).

Cu toate acestea, când autorii au analizat emisiile de CO2 pe cap de locuitor, țările din fruntea clasamentului au ajuns la coada acestuia: Norvegia a ocupat poziția 156, Republica Coreea, poziția 166, iar Olanda, poziția 160. Fiecare dintre cele trei state emite o cantitate de CO2 pe cap de locuitor ce depășește cu peste 210% ținta lor pentru anul 2030. Statele Unite ale Americii (SUA), Australia și Arabia Saudită se numără printre primele zece state cu cele mai mari emisii.

„Peste 2 miliarde de oameni trăiesc în țări în care dezvoltarea este frânată de crize umanitare, conflicte și dezastre naturale, probleme asociate tot mai mult cu schimbările climatice”, a afirmat ministrul senegalez Awa Coll-Seck, copreședinte al Comisiei. „Deși unele dintre cele mai sărace țări au și cele mai scăzute emisii de CO2, multe dintre acestea sunt expuse celor mai dure impacturi ale climei care se schimbă rapid. Promovarea unor condiții mai bune în prezent care să permită supraviețuirea și prosperitatea copiilor la nivel național nu trebuie să se facă cu prețul periclitării viitorului copiilor la nivel global”.

Singurele țări aflate pe drumul cel bun, cu șanse de a atinge țintele referitoare la emisiile de CO2 pe cap de locuitor până în 2030 și, totodată, cu performanțe bune (printre primele 70) la nivelul indicatorilor privind prosperitatea copiilor, sunt: Albania, Armenia, Grenada, Iordania, Moldova, Sri Lanka, Tunisia, Uruguay și Vietnam.

Copiii cad pradă publicității nocive, obezitatea infantilă crescând de 11 ori

Raportul atrage atenția și asupra pericolului la care sunt expuși copiii prin practicile nocive de marketing. Datele sugerează că, în unele țări, copiii văd 30.000 de reclame numai la televizor într-un singur an, în timp ce gradul de expunere a tinerilor la reclame pentru țigări electronice a crescut cu 250% în SUA în doi ani, ajungând la peste 24 de milioane de tineri.

Profesorul Anthony Costello, unul dintre autorii Comisiei, a declarat: „Autoreglementarea sectorului nu a avut rezultatul scontat. Studiile realizate în Australia, Canada, Mexic, Noua Zeelandă și SUA – printre multe altele – au arătat că practicile de autoreglementare nu au reușit să limiteze promovarea produselor în rândul copiilor.

De exemplu, în ciuda faptului că, în Australia, sectorul a adoptat procedura de autoreglementare, telespectatorii din rândul copiilor și adolescenților au fost în continuare expuși unui număr de 51 de milioane de reclame la băuturi alcoolice într-un singur an de transmisii televizate de fotbal, cricket și rugby. Iar realitatea ar putea fi și mai dură: avem puține date și cifre referitoare la imensa expansiune a reclamelor și a algoritmilor de pe rețelele de socializare care se adresează copiilor noștri”.

Expunerea copiilor la reclame despre mâncarea de proastă calitate și băuturi zaharoase îi determină să cumpere alimente nesănătoase și contribuie la înmulțirea cazurilor de supraponderabilitate și obezitate, stabilindu-se o legătură între marketingul agresiv și creșterea alarmantă a obezității infantile. Numărul copiilor și adolescenților obezi a crescut de 11 ori, de la 11 milioane în 1975 la 124 de milioane în 2016, implicând un cost enorm pentru individ și societate.

Manifest pentru a acționa imediat în favoarea sănătății copiilor și a adolescenților

Pentru a oferi protecție copiilor, autorii independenți din cadrul Comisiei îndeamnă la o nouă mișcare globală cu și pentru copii. Printre recomandările lor se numără:

1. Stoparea emisiilor de CO2 ca o măsură de maximă urgență pentru a asigura un viitor copiilor pe această planetă;
2. Plasarea copiilor și a adolescenților în centrul eforturilor noastre de dezvoltare durabilă;
3. Noi politici și investiții în toate sectoarele care să vizeze sănătatea și drepturile copilului;
4. Ascultarea vocii copiilor în momentul luării deciziilor referitoare la politicile care îi afectează;
5. O reglementare mai aspră la nivel național a marketingului nociv, susținută de un nou Protocol opțional la Convenția ONU cu privire la drepturile copilului.

Dr. Richard Horton, redactor-șef al seriei de publicații The Lancet, a declarat: „Oportunitatea este imensă. Sunt disponibile date. Avem la îndemână instrumentele necesare. De la șefi de stat până la autorități locale, de la lideri ONU până la copiii înșiși, Comisia ne îndeamnă pe toți să intrăm într-o nouă eră în ceea ce privește sănătatea copiilor și a adolescenților. Va fi nevoie de curaj și angajament pentru a reuși. Este testul suprem al generației noastre”.

„De la criza climatică până la obezitate și publicitatea nocivă, copiii din lumea întreagă se confruntă cu amenințări de neimaginat în urmă cu doar câteva generații”, a declarat Henrietta Fore, director executiv al UNICEF.

„Este momentul să abordăm sănătatea copilului dintr-o altă perspectivă, una care plasează copiii în fruntea agendei de dezvoltare a oricărui guvern și pune bunăstarea acestora înaintea oricăror altor considerente”.

„Acest raport arată că decidenții de la nivel mondial dau, mult prea adesea, greș când vine vorba de copiii și tinerii de azi: nu reușesc să le protejeze sănătatea, nu reușesc să le protejeze drepturile și nu reușesc să le protejeze planeta”, a afirmat Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general al Organizației Mondiale a Sănătății.

„Acesta trebuie să fie un semnal de alarmă pentru toate țările, în sensul că trebuie să investească în sănătatea și dezvoltarea copiilor, să le asculte vocea, să le protejeze drepturile și să construiască un viitor demn pentru copii”.

Culoarea anului 2020 – albastrul clasic!

Publicat de Andra Radu, 26 decembrie 2019, 10:00

Albastru clasic a fost desemnat culoarea anului 2020 de către Pantone, companie care studiază influența pe care culorile o au pe plan mondial, inclusiv utilizările lor în industria cinematografică, în colecţiile de artă, dar şi în ceea ce privește destinaţiile de vacanță.

Pantone este de părere că albastru clasic este o nuanță care amintește de cerul de la amurg.

„Este o culoare care anticipează ce se va întâmpla în continuare. Ce va aduce viitorul pe măsură ce trecem în orele de seară? Aceasta este o întrebare pertinentă înainte de a porni într-un nou deceniu”, a explicat Laurie Pressman, vicepreședintele Pantone Color Institute, cel care selectează culoarea anului.

Institutul Pantone Color a declarat că au ales o nuanță care oferă siguranța, încrederea și conexiunea pe care oamenii o pot căuta într-un mediu global incert.

Importanța unei culori poate să provină și din anumite criterii tehnologice, din disponibilitatea noilor texturi și a efectelor pe care o culoare le are asupra lor.

Agenda Parlamentului European pentru săptămâna 11 – 17 iunie 2018

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 iunie 2018, 08:02 / actualizat: 13 iunie 2018, 8:17

Principalele teme din agenda Parlamentului European, pentru săptămâna 11 – 17 iunie 2018: 

Dezbatere privind viitorul Europei cu Mark Rutte. Prim-ministrul olandez, Mark Rutte, va fi al șaptelea lider european care va dezbate viitorul Europei împreună cu deputații europeni și cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, miercuri dimineața, la ora 11:00 (ora României). Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, și dl. Rutte, vor susţine o întâlnire de presă comună miercuri, la ora 13:30 (ora României).

Acordul nuclear cu Iranul. Deputații europeni vor dezbate consecințele și răspunsul UE la decizia președintelui american, Donald Trump, de a renunța la acordul nuclear cu Iranul, împreună cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, marți după-amiază. Deputații europeni ar putea căuta explicații suplimentare în ceea ce privește modul în care reintroducerea sancțiunilor americane ar putea afecta înțelegerile dintre Iran și unele companii din UE.

Reforma uniunii economice și monetare. Deputații europeni vor interpela Comisia Europeană marți dimineață cu privire la progresele înregistrate în legătură cu consolidarea uniunii economice și monetare, cu atitudinea statelor membre faţă de ideea unui Fond Monetar European și modul în care bugetul UE pe termen lung va sprijini o uniune economică și monetară mai profundă.

Summit-ul UE. Deputații europeni vor discuta marți dimineață prioritățile întâlnirii liderilor UE care va avea loc la Bruxelles în perioada 28-29 iunie. Summit-ul este programat să se concentreze  în principal pe migrație, securitate și apărare, bugetul UE pe termen lung, negocierile privind Brexit și reforma zonei Euro.

Reforma judiciară în Polonia. Reforma judiciară în curs de desfășurare din Polonia va fi dezbătută miercuri după-amiază cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. Guvernul polonez desfășoară o revizuire completă a sistemului judiciar, care, potrivit Comisiei Europene, amenință independenţa statului și a principiului separației puterilor în stat.

Noua distribuție a locurilor din Parlamentul European. Parlamentul European ar trebui să micșoreze numărul deputaților săi de la 751 la 705 ca urmare a părăsirii Uniunii Europene de către Marea Britanie, afirmând că un proiect de lege va fi supus la vot miercuri. 46 din cele 73 de locuri acordate Marii Britanii vor fi trecute pe o lista de rezervă, celelalte 27 fiind distribuite între cele 14 state membre ale UE care sunt în prezent într-o mică măsură subreprezentate în Parlament.

Siguranța dronelor / Regulile aviației civile.  Deputații europeni au stabilit necesitatea sprijinirii de noi reguli aplicabile operatorilor de drone și a celor de telefonie mobilă pentru a asigura siguranța, securitatea, confidențialitatea și protecția datelor cu caracter personal, într-un vot care va avea loc marți. Proiectarea și fabricarea dronelor va trebui să respecte cerințele de bază ale UE, iar operatorii care dețin drone cu capabilități distructive asupra persoanelor trebuie să le înregistreze.

Agenda Președintelui. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, se va întâlni cu președintele Adunării Republicii Kosovo, Kadri Velei, marți după-amiază. Miercuri dimineața, președintele va avea o întâlnire bilaterală cu premierul olandez Mark Rutte.

Brief-ing de presă pre-sesiune. Serviciul de presă al PE va organiza luni, la ora 17:30, un briefing de presă.

Mai multe informaţii

• Sesiunea plenară în direct – EP Live
• Europarl TV
• Website-ul Serviciului Audiovizual al Parlamentului European
• EP Newsbub

Noi reguli UE pentru utilizarea civilă a dronelor

Publicat de Camelia Teodosiu, 6 decembrie 2017, 12:11

Primele norme la nivelul Uniunii Europene (UE) privind utilizarea civilă a dronelor au fost aprobate joi dimineață de negociatorii Parlamentului European (PE) și de Consiliu

Raportorul Marian-Jean Marinescu (PPE, RO) spune despre acordul de astăzi că „este o veste foarte bună pentru pasageri și industria aeronautică. Sunt mulțumit că am reușit să introduc toate propunerile PE în textul final. Le mulțumesc colegilor mei din PE, pentru rezultatul obținut, și în special Karimei Delli, președinta Comisiei pentru Transport.”

Conform acordului obținut în dimineața zilei de joi, proiectarea și fabricarea dronelor va trebui să respecte cerințele fundamentale ale UE privind siguranța, securitatea și protecția datelor cu caracter personal. Comisia Europeană (CE) este însărcinată cu definirea unor cerințe specifice, in funcție de zona de operare și tipul de operație, caracteristicile dronei – masă, viteza și echipamentele din dotare vor determina certificarea aparatului.

Toate dronele care dezvoltă la impact o energie mai mare de 80 Jouli precum și dronele care prezintă risc pentru securitate și viată privată vor fi înregistrate în sisteme naționale armonizate la nivel European.

Regulamentul aprobat actualizează, de asemenea, legislația UE privind siguranța în sectorul aviației. Având în vedere că traficul aerian se va dubla în deceniile următoare, obiectivul este de a crea un sistem mai flexibil, bazat pe risc la nivelul UE și al statelor membre, care să permită identificarea rapidă și eficientă a potențialelor amenințări. Vom menține un nivel ridicat de siguranță fără a afecta competitivitatea Industriei europene. Statele membre și Comisia vor intensifica, de asemenea, cooperarea în domeniul securității aviației, inclusiv securitatea cibernetică.

Acordul trebuie acum aprobat de Consiliul de Miniștri (guvernele UE) și de Parlamentul European, înainte ca acesta să intre în vigoare. Dronele ar reprezenta aproximativ 10% din piața aviației din UE în următorii 10 ani (adică aproximativ 15 miliarde EUR pe an). Potrivit Comisiei, industria dronelor ar putea crea în UE aproximativ 150 000 de locuri de muncă până în 2050.

Comisia Europeană modernizează procedurile vamale UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 august 2015, 09:15

Atunci când vorbim despre serviciile vamale deschidem discuţia despre comerţ, securitate şi siguranţă, dar şi despre cooperare între autorităţile vamale şi operatorii economici. Serviciile vamale joacă un rol central în protejarea granițelor externe ale UE, dar şi în facilitarea comerțului intracomunitar. Ele acoperă 16% din comerțul mondial, adică peste două miliarde de tone de mărfuri pe an.

Iată ce spune Pierre Moscovici, comisarul european pentru afaceri economice și impozitare vamală: „Un sistem vamal modern și eficient din punctul de vedere al costurilor facilitează creșterea comerțului și afacerile internaționale. De asemenea, joacă un rol vital în apărarea siguranței și securității cetățenilor europeni și în protejarea intereselor statelor membre.”

Actul adoptat de Comisia Europeană acoperă o arie largă de activități vamale, de la simplificări ale regimul vamal, la reguli mai clare şi consolidarea măsurilor împotriva comerțului cu bunuri ilicite sau produse interzise.

De 12 ani, Comisia Europeană și statele membre lucrează împreună pentru a garanta că bunurile de consum comercializate pe piețele europene sunt sigure. Se utilizeză Sistemul de alertă rapidă pentru produse nealimentare periculoase, treizeci și una de țări europene fiind prezente în acest sistem.

Věra Jourová, comisarul european pentru consumatori:

”Datorită sistemului de alertă rapidă, UE îşi protejează consumatorii într-un mod eficient. În fiecare zi, CE primeşte informaţii de la autorităţile naţionale despre produsele periculoase pe care le găsesc pe piaţa internă. Informaţia este distribuită în toată Uniunea Europeană astfel încât fiecare stat membru poate să verifice dacă produsele periculoase sunt dechise consumului. De asemenea, notificările sunt publicate pe site-ul nostru, astfel încât consumatorii şi firmele să poată verifica dacă produsele pe care le-au cumpărat sunt sigure. Anul trecut, am avut aproape 2500 de notificări, jucăriile fiind printre produsele cele mai periculoase. De aceea, conlucrăm în acest sistem de alertă rapidă şi desfăşurăm campanii de informare privind siguranţa produselor pentru copii.

Am observat, de asemenea, o creştere a reclamaţiilor privind produselor vândute online. Suntem implicaţi în luare unor măsuri mai stricte şi impunerea de noi reguli privind comerţul electronic.”

Sistemul de alertă rapidă garantează faptul că informațiile despre produsele nealimentare periculoase retrase de pe piață circulă rapid între statele membre și Comisia Europeană. Astfel, sunt posibile măsuri urgente: oprirea vânzărilor, retragerea sau refuzarea importurilor de către autoritățile vamale şi, bineînţeles, informarea consumatorilor.

Legislația în domeniul vamal este decisă la nivelul UE, în timp ce punerea ei în aplicare revine, în primul rând, statelor membre.

Pliante împărțite turiștilor de către polițiști

Publicat de Stefania Grigore, 31 iulie 2014, 10:40

Poliţiştii de la Prevenirea Criminalităţii din cadrul IPJ Constanţa, împreună cu cei de ordine publică, au fost ieri prezenţi în zona Limanu, Vama Veche, 2Mai, în unităţile de cazare, campinguri, terase, baruri, în vederea creşterii gradului de siguranţă al turiştilor de pe Litoral. Oamenii legii le-au oferit acestora pliante în care sunt prezentate recomandările de care trebuie să ţină cont pentru a preveni tâlhăriile şi furturile frecvente în perioada de vârf al sezonlui estival. Acţiunea a fost desfăşurată în baza Planului de măsuri Litoral 2014.