Simpozionul de la Jula, o întâlnire a dialogului ştiinţifico-cultural cu specialişti din Ungaria şi România

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 19 noiembrie 2017, 07:20 / actualizat: 19 noiembrie 2017, 8:33

Institutul de Cercetări al Românilor din Ungaria a organizat, la Jula, în zilele de 11–12 noiembrie, cel de-al XXVII-lea Simpozion anual.

Apariţia publicaţiilor de anul acesta „Simpozion”, „Lumina” şi „Izvorul” s-a realizat cu surse financiare obţinute din Fondul de subvenţii al Ministerului Resurselor Umane şi de la Ministerul Resurselor Umane de la Budapesta, sprijin pentru care preşedinta institutului, doamna Maria Berényi a ţinut să mulţumească celor două instituţii chiar la începutul lucrărilor întâlnirii de anul acesta.

Programul simpozionului a fost deschis de doamna dr. Maria Berényi, directorul Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria care a subliniat faptul că zilele Simpozionului reprezintă „nu numai o dată în care sărbătorim memoria şi tradiţia, ci mai ales un moment în care sărbătorim uitarea, uitarea trecutului, a greşelilor şi a datoriilor pe care le avem faţă de trecut, limba şi cultura noastră”. A mai spus că amintirile şi uitările colective reprezintă solul din care identitatea îşi extrage seva. Cea mai importantă producţie pentru o comunitate naţională mai mare sau mai mică fiind propriile mituri, capacitatea reprezentanţilor ei de a spune poveşti despre ea. O comunitate devine puternică şi stabilă, doar în momentele în care beneficiază de câteva ingrediente fundamentale: încrederea în sine şi în viitor, dacă dispune de o organizare socială cât mai bună, cu educaţie şi cultură, cu o administraţie bună, dar şi să aibă capacitatea de a crea mituri despre viitor, de a sugera oamenilor că există un viitor pentru ei şi pentru copiii lor. Avem noi oare astfel de mituri şi poveşti, avem noi ca şi comunitate viitor…?, a întrebat retoric doamna Berényi deschizând cu aceste gânduri lucrările simpozionului.

Prima comunicare prezentată i-a revenit doamnei Maria Berényi, despre cunoscutul julan David Voniga, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la naşterea acestuia. David Voniga (1867–1933) a fost un ilustru ziarist, preot, apărător al drepturilor românilor şi una dintre cele mai de seamă personalităţi istorice şi culturale ale românilor din Ungaria. În memoria colectivă a comunităţii româneşti din Ungaria numele său este asociat cu revista „Lumina”, revistă scoasă de dânsul aici la Jula, la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Scopul Simpozionului este de a oferi realizarea unui dialog ştiinţific-cultural, întâlnirea oferă şi posibilitatea de contact direct între acei istorici, etnografi, lingvişti, literaţi, etnologi, etc. din Ungaria şi România, care au acelaşi domeniu de activitate. Reuşindu-se în cei 27 de ani de Simpozion a se consolida un colectiv de excepţie, printre cercetătorii şi specialiştii români din Ungaria, în fiecare an la întâlnirile acestea se numără şi oameni de specialitate din România, care au făcut ca această întâlnire tradiţională să fie de prestigiu.

Lucrările simpozionului din prima zi au continuat cu prelegerile oaspeţilor sosiţi din România de la Bucureşti, Oradea, Arad, Cluj, etc. Doamna Iulia Mărgărit, Maria Marin şi Daniela Răuţu, de la Institutul de Lingvistică al Academiei Limbii Române de la Bucureşti au prezentat comunicări interesante cu observaţii paremiologice la românii din Ungaria, probleme privind literalizarea într-un dicţionar dialectal, dar şi o lucrare despre tradiţie şi inovaţie etnolingvistică în ritualul de logodnă la românii din jurul graniţei cu România.

Prof. univ. Gabriel Moisa de la Universitatea din Oradea a ţinut o prelegere despre infracţionaliatea transfrontalieră în anii 1920 ai perioadei interbelice la graniţa româno-maghiară, despre viaţa de care se loveau oamenii din Bihor (de-o parte şi de alta a graniţei în România şi Ungaria), când trebuiau să supravieţuiască, condiţiile de viaţă obligându-i să facă negustorie şi speculaţii cu alimente şi vite.

Elena Rodica Colta, etnolog din Arad, a venit de data aceasta la Jula cu o comunicare în care abordează femeia româncă din altă perspectivă, vorbind despre implicarea şi contribuţia femeilor române din Imperiu în ajutorarea soldaţilor în Primul Război Mondial.

Maria Alexandra Pantea, prof. univ. la Universitatea „Vasile Goldiş” din Arad, a prezentat o lucrare despre învăţătorii români ai secolului al XIX-lea, intelectuali în lumea românească din Ungaria, în satele Bătania, Aletea, Chitighaz, etc.

Antropolog şi etnolog, Răzvan Roşu, din Cluj, prezent pentru prima dată la Jula la Simpozionul ştiinţific, a adus în faţa publicului o lucrare despre o reconsiderare a termenului de maghiarizare a românilor din Nyírség şi Sătmar, studiu întreprins în numeroasele sale cercetări de teren în diverse spaţii ale Europei (România, Ungaria, Ucraina, Serbia, Grecia) mai ales în Transilvania, pe care le-a valorificat în câteva studii antropologice. Răzvan Roşu a venit la Jula şi cu noua sa publicaţie intitulată „Multiculturalizare şi enclavizare culturală în Transilvania”.

Ultima lucrare prezentată în prima zi a întâlnirii a fost a doamnei Ana Borbély, lingvist din Budapesta, despre istoria prenumelor din Micherechi pe baza unui registru de inscripţii funerare. În încheierea serii au fost prezentate noile publicaţii ale institutului şi a fost felicitat domnul Ştefan Oroian, la rotunda vârstă de 70 de ani.

Lucrările Simpozionului s-au încheiat duminică cu câteva prelegeri interesante referitoare la românii din Ungaria. Grigore Poiendan, profesor de muzică la Micherechi a prezentat materialul său în urma cercetărilor muzicologice la Bătania şi Cenadul Unguresc. Etnografele şi cercetătoarele Stella Nicula, Elena Csobai, Emilia Martin şi Maria Berényi au prezentat lucrări despre personalităţi, tradiţii şi comunităţi din Ungaria. În lucrarea doamnei Berényi, aceasta a vorbit despre scriitori şi polititicieni români în temniţa din Vác în perioada dualismului austro-ungar. Lucrările Simpozionului vor fi publicate şi vor putea fi citite în întregime în publicaţia „Simpozion” de anul viitor.

Text şi foto: Anca Becan, redactor, Foaia românească

Interlocutor: dr. Maria Berényi, directorul Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria

Reporter: Ştefan Crâsta, redactor, MTVA – Emisiunile în limba română

Adunarea generală a membrilor Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 1 octombrie 2017, 16:22

Institutul de Cercetări al Românilor din Ungaria, înfiinţat în anul 1993, are drept scop derularea unei activităţi ştiinţifice pentru identificarea valorilor culturale care asigură existenţa şi continuitatea românilor pe meleagurile ungare. Funcţionează cu trei secţii: etnografie, lingvistică-literatură şi istorie. Activitatea ştiinţifică depusă de către intelectualii grupaţi în jurul acestui atelier constituie una dintre cele mai importante realizări spirituale din ultimele decenii ale comunităţii româneşti din Ungaria. Încă de la începuturi Institutul îşi orientează activitatea în două direcţii principale: una de cercetare ştiinţifică pe tărîm istoric, demografic, filologic, istorico-literar, lingvistic, etnografic-etnologic, artistic, iar cealaltă de valorificare a rezultatelor cercetărilor din aceste domenii, prin publicaţii, periodice proprii şi prin cărţi. În acelaşi timp, Institutul organizează anual manifestări ştiinţifice de prestigiu, sesiuni de comunicări şi mese rotunde cu participanţi din ţară şi peste hotare.

La ședința din 23 septembrie  pe ordinea de zi a figurat darea de seamă despre activitatea Institutului pe anul 2016, dezbaterea şi aprobarea gospodăririi pe anul trecut și planul de lucru al Institutului pe anul în curs.

De  asemenea a fost stabilită și data organizării celei de-a 27-a ediții a simpozionului internaţional anual (11-12 noiembrie la Jula), care oferă ocazia facilitării contactului, schimbul de idei, informaţii şi experienţă între specialişti implicaţi. Prin organizarea Simpozionului scopul Institutului este să ofere realizarea unui dialog ştiinţifico-cultural, încurajarea intelectualilor, a generaţiilor tinere de a cunoaşte şi proteja, de a-şi însuşi şi perpetua acest patrimoniu, marcă a propriei identităţi etno-culturale. Conferinţa oferă posibilitatea de contact direct între acei istorici, etnografi, lingvişti, literaţi, etnologi, etc. din Ungaria şi România, care au acelaşi domeniu de activitate. Institutul scoate anual publicaţiile „Simpozion”, „Izvorul” şi „Lumina”.

De menționat faptul, că Institutul se confruntă de ani de zile cu serioase greutăți financiare. „Suntem foarte limitați ca societate civilă, am încercat din când în când să înaintăm proiecte la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni… dar acolo n-avem nici măcar atâtea șanse, ca în Ungaria. Institutul a primit pe an ce trece din ce în ce mai puțini bani pentru organizarea Simpozionului, așa întrucât în acest an nici nu am înaintat proiect, dat fiind faptul că pentru România acest Institut nu este important” – spune directoarea Institutului, Maria Berenyi.

Directoarea Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria va fi invitata de onoare a celei de-a cincea ediții a Festivalului Internațional de Carte Transilvania ce va avea loc în perioada 3–8 octombrie în Piața Unirii din Cluj-Napoca. Festivalul Internațional de Carte Transilvania este un eveniment de anvergură internaţională care susţine cultura scrisă română şi universală. Centrul Clujului găzduiește, în fiecare an, numeroase lansări de carte, recitaluri de poezie şi lecturi publice; întâlniri cu scriitori români şi străini; dezbateri, conferinţe, colocvii, concerte și spectacole. Anul acesta, cei care vor participa la cea de-a cincea ediţie a Festivalului, se vor putea întâlni cu personalități celebre în lumea literaturii contemporane, precum Sandrone Dazieri, Maria Berényi, Alice Notley, Irina Petraș și Petr Borkovec. Misiunea Festivalului Internațional de Carte Transilvania este aceea de a oferi, timp de șase zile, o călătorie extraordinară în lumea cărților, printr-o manifestare culturală amplă pe măsura Clujului academic, cultural și spiritual.

A consemnat: Iulia Kaupert, redactor coordonator, emisiunile în limba română, Radiodifuziunea Ungară/MTVA

Sursa: http://www.romanintezet.hu/index.php

Foto: Foaia românească

Simpozion Internaţional de Pictură la Rânca

Publicat de adinaiftime, 21 august 2017, 09:00

Simpozionul Internaţional de Pictură din cadrul Atelierelor Brâncuşi se va desfăşura în stațiunea Rânca, în perioada 21 august – 3 septembrie 2017. Organizatorii sunt Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Consiliul Local şi Primăria Municipiului Târgu-Jiu, având ca parteneri Institutul Cultural Român și Filiala Târgu-Jiu a Uniunii Artiștilor Plastici din România.

La ediția din acest an vor participa şapte pictori profesionişti din cinci țări: Dorin Crețu – Franța, Elisabeth Ochsenfeld – Germania, Ibrahim Ghazala – Egipt, Katarina Ðordevic – Serbia, Ileana Ștefănescu, Mirela Trăistaru și Suzana Fântânariu – România. Curatorul simpozionului de pictură este prof. Vasile Fuiorea, președintele Filialei Târgu-Jiu a Uniunii Artiștilor Plastici din România.

Deschiderea oficială a taberei va fi luni, 21 august, ora 13.00, la Complexul Panoramic din stațiunea montană Rânca.

Pe perioada simpozionului, artiștii vor executa câte două lucrări fiecare.

Conform regulamentului, artiştii se obligă să predea lucrările până la data de 2 septembrie şi să transmită prin act de donație Primăriei municipiului Târgu-Jiu drepturile de autor asupra acestora.

Festivalului Mondial de Poezie „Mihai Eminescu“ debutează la Craiova

Publicat de Stefania Grigore, 16 septembrie 2014, 09:40

La Craiova se deschide, astăzi, cea de-a doua ediție a Festivalului Mondial de Poezie „Mihai Eminescu“. Vor poposi în capitala Olteniei cele mai importante voci ale creației lirice de valoare mondială. Festivalul va debuta la ora 10.00, la Muzeul de Artă, cu decernarea premiilor anuale ale Academiei Internaționale ”Mihai Eminescu”. După-amiază, de la ora 16.30, la Opera Română Craiova, se va desfășura manifestarea „Meridiane lirice. Recital poetic internațional“.

Mâine, a doua zi de festival, este programat Simpozionului Internațional „Poezia în era internetului”. Acesta va fi găzduit de Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” , începând cu ora 10.30. Lansări de volume, recitaluri poetice și expoziții, sunt alte evenimente care vor avea loc în cadrul Festivalului Mondial de Poezie „Mihai Eminescu“, ce se va încheia joi, 18 septembrie.

Festivalul este organizat de Fundația Europeană și Academia Internațională „Mihai Eminescu“ din Craiova, în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local, Consiliul Județean Dolj, Institutul Cultural Român și Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman“.

Peste 20 de artişti plastici din 12 ţări participă, în această perioadă, în oraşul Ardud, la cea de-a 16-a ediţie a Simpozionului de Artă Contemporană

Publicat de Stefania Grigore, 29 iulie 2014, 18:00

Simpozionul este organizat de Dorothea Fleiss, artist plastic de origine română, stabilită în Germania.
Evenimentul a debutat în 25 iulie şi se va încheia în 3 august.
Conform tradiţiei, după ce lucrează şi participă la drumeţii, artiştii plastici îşi vor expune lucrările la Casa de Cultură „Augustin Mircea” din Satu Mare. Cei 22 de artişti plastici prezenţi la Ardud sunt din Arabia Saudită, India, Polonia, China, Italia, Thailanda, Ungaria, USA, Muntenegru, Germania, Pakistan şi România.
Artista Dorothea Fleiss s-a născut la Carei, iar începând cu 1998 oferă găzduire artiştilor plastici de pe diferite continente.