Cherofobia – frica de fericire

Publicat de Andra Radu, 6 februarie 2023, 13:10

Fericirea și bunăstarea sunt considerate a fi componente esențiale pentru o viață de succes și împlinită. În 2012, Organizația Națiunilor Unite a proclamat ziua de 20 martie drept Ziua Internațională a Fericirii pentru a recunoaște importanța bunăstării ca obiectiv universal pentru toți oamenii.

Recomandările de politici publice au subliniat o abordare mai echilibrată a creșterii economice, intenționând să promoveze rezultatele societale ale fericirii, dezvoltării durabile și eradicării sărăciei.

Cu toate acestea, în opinia cunoscutului psiholog Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), există foarte mulți oameni care se tem de fericire, ba chiar adoptă o rezistență vădită, fenomen pe care cercetătorii s-au validat științific în Manualului de Diagnostic și Statistic al Tulburărilor Mintale (DSM-5) drept „cherofobia”.

„Pentru multe culturi non-occidentale, importanța fericirii este redusă sau cel puțin ia o poziție inferioară în comparație cu alte obiective sociale. Acest lucru este cauzat, în parte, de faptul că fericirea personală este promovată în culturile individualiste, mai degrabă decât colectiviste.

De exemplu, în societățile individualiste, cum ar fi SUA și Europa de Vest/Nord, drepturile, libertatea și preferințele personale ale fiecărui individ sunt accentuate față de nevoile și așteptările unui grup, cum ar fi familia, grupurile de egali sau comunitatea. De cealaltă parte, în societățile colectiviste precum Asia de Est și America Centrală/de Sud, nevoile și aspirațiile unui grup important au prioritate față de principiile individului.

Ca atare, în timp ce fericirea personală poate fi scopul principal pentru occidentali, alte culturi pun mai multă preț pe apartenență și armonie socială. Rezultă că, dacă scopul principal al unei anumite culturi sunt relațiile sociale, fericirea personală poate să nu aibă atâta semnificație. Mai mult decât atât, fericirea personală poate fi chiar percepută ca dăunătoare armoniei sociale. Ideea că fericirea poate să nu sublinieze întotdeauna binele social pune bazele conceptului de cherofobie”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

5 simptome ale cherofobiei

În prezent nu există criterii de diagnostic pentru cherofobie; totuși, condițiile bazate pe frică sunt de obicei clasificate ca tulburări de anxietate în DSM-5.

Simptome cognitive:

• Să crezi că dacă te simți fericit te face o persoană rea;
• Să crezi că a fi fericit va duce la ceva rău;
• Să crezi că nu trebuie să-ți exprimi fericirea în cazul în care îi supără pe alții.

Simptome comportamentale:

• Evitarea adunărilor sociale vesele;
• Respingerea relațiilor sau oportunităților de viață care pot aduce fericire și succes.

Motive pentru aversiunea față de fericire

Psihologul Laura Maria Cojocaru afirmă că sunt cel puțin 6 motive pentru care oamenii au o anumită aversiune față de conceptul de fericire.

1. Dacă ești fericit, este mai probabil să ți se întâmple lucruri rele.

„Ai avut vreodată senzația, când lucrurile merg extrem de bine, că un lucru rău trebuie să fie pe cale să se întâmple? Convingerea că fericirea poate cauza sau poate fi urmată de tristețe sau evenimente adverse („după bine, vine rău”), pare a fi o credință des întâlnită în subconștientul uman”, afirmă specialistul.

2. Frica de emoții intense. În mod similar, un alt curent de gândire se concentrează pe „frica de emoție”, în care indivizii au anxietate cu privire la stările afective intense, deoarece se tem că își vor pierde controlul asupra emoțiilor sau asupra reacțiilor comportamentale la acele emoții

3. Frica de pierdere a fericirii. O altă idee este că indivizii pot fi contra fericirii deoarece se tem de pierderea potențial devastatoare a fericirii nou atinse mai mult decât prețuiesc atingerea inițială.

4. A fi fericit te face o persoană mai rea.

„Unii indivizi, din culturile occidentale și non-occidentale, cred că a fi fericit poate face pe cineva mai rău (atât din punct de vedere moral, cât și din alt punct de vedere). Oamenii se pot teme de fericire pentru că s-ar simți vinovați dacă ar atinge fericirea; adică, indivizii se pot simți oameni răi din punct de vedere moral, deoarece știu că alții suferă”, spune psihologul Laura Maria Cojocaru.

5. Exprimarea fericirii este dăunătoare pentru tine și pentru ceilalți.

„Pe lângă faptul că se simt fericiți, există credința în rândul unor indivizi și culturi că exprimarea fericirii ar trebui, de asemenea, evitată din cauza consecințelor sale potențial negative atât pentru individ, cât și pentru cei din jurul lor.

De exemplu, în unele culturi, afișarea exterioară a succesului și a fericirii poate provoca invidie, astfel încât afectul pozitiv asociat cu fericirea poate fi compensat de sentimentele negative de vinovăție și discordie. În mod similar, în alte culturi, indivizii ezită adesea să urmărească sau să demonstreze fericirea sau succesul din cauza credinței în „ochiul rău” – ideea că succesul vizibil poate duce la invidie sau suspiciune din partea altora, ducând la nenorocirea și nefericirea supremă a individului”, afirmă specialistul.

6. Căutarea fericirii este dăunătoare pentru tine și pentru ceilalți.

„Ideea că urmărirea activă a fericirii poate avea consecințe negative există la indivizi din multe culturi. De exemplu, s-a susținut că o căutare îngustă a fericirii este centrată predominant pe sine, ceea ce poate determina oamenii să acționeze mai egoist, ducând la efecte dăunătoare asupra celorlalți (Ricard, 2011). Acest lucru poate opera, de exemplu, prin vătămarea pasivă a altora prin neglijare.”

„Mulți dintre noi am simțit poate, la un moment dat, o teamă de a fi prea fericiți fundamentată pe ideea că acest sentiment ar putea să nu dureze și că în cele din urmă ne putem confrunta cu dezamăgirea. Din orice unghi am privi cherofobia și indiferent de mediul nostru cultural, cu toții merităm să trăim o viață fericită.

Aceasta nu este o opinie occidentalizată, ci o condiție de bază pe care toți oamenii, ar fi firesc și sănătos, să-și dorească să o atingă. Cu toții ar trebui să fim mulțumiți și plini de experiențe care ne aduc sens, scop și succes și să nu lăsăm fricile să „profite” de mintea noastră și să împiedice minunatele oportunități ale vieții. În aproape toate filosofiile, fericirea reprezintă chintesența vieții și este o valoare pe care ar trebui să o protejăm de influențe nesănătoase și să o promovăm din generație în generație”, conchide psihologul Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).

Aproape 6% dintre români suferă de astm bronșic!

Publicat de Andra Radu, 2 mai 2022, 17:58

Astmul este una dintre cele mai frecvente afecțiuni cronice, iar prevalența lui este în continuă creștere.

Specialiștii spun că la nivel național aproape 6% dintre români suferă de astm bronșic, iar o incidență mare a acestei afecțiuni respiratorii se regăsește în rândul copiilor de vârstă școlară. Datele arată că 1 din 20 de copii din România are astm bronșic, iar cazurile cresc de la an la an.

Un semnal de alarmă în acest sens este tras de Societatea Română de Pneumologie care a anunțat pentru mâine o conferință de specialitate.

Ziua Mondială a Astmului fiind marcată în întreaga lume în prima zi de marți a lunii mai.

Simptomele care ar trebui să ne alarmeze și să cerem un consult de specialitate la pneumolog și alergolog sunt o tuse cronică care nu se vindecă în trei săptămâni, o respirație șuierătoare, senzația de oboseală și de constricție toracică.

Datele OMS arată că și la nivel global această afecțiune este în creștere, iar în circa doi ani vor fi peste 400 de milioane de oameni cu astm bronșic. Anual, peste 460 de mii de oameni decedează din cauza astmului bronșic.

O terapie radicală ar putea încetini dezvoltarea bolii Alzheimer!

Publicat de Andra Radu, 24 octombrie 2019, 11:33

Medicii americani au inițiat teste clinice pentru a verifica dacă expunerea la lumină intermitentă și sunete de frecvență scăzută poate încetini progresia bolii Alzheimer.

12 pacienți implicați în teste vor fi supuși unor ședințe zilnice de o oră cu această terapie radicală, iar specialiștii speră că vor reuși astfel să inducă o activitate cerebrală care să confere protecție față de această dezordine.

Testele făcute pe animale au demonstrat că expunerea la lumină și unde sonore cu o frecvență de 40 Hz a întărit așa-numitele unde gama din creier.

La șoarecii folosiți pentru modelarea maladiei, acest tratament se pare că a stimulat activitatea celulelor imunitare cerebrale, determinându-le să elimine proteinele aberante care se înmulțesc în cursul bolii Alzheimer.

Alzheimer este o afecțiune neurologica care determina moartea unor celule de la nivelul creierului, care are ca și consecință pierderile de memorie și declinul cognitiv. Este un tip de dementa care debutează cu simptome blânde și evoluează treptat, fiind o afecțiune degenerativa.

Este o afecțiune progresivă, care distruge treptat memoria și alte funcții mentale importante. Este, totodată, cea mai des întâlnită formă de demență. La pacienții cu Alzheimer, celulele creierului se degradează și mor, cauzând un declin la nivelul memoriei și al funcțiilor mentale.

Simptomele bolii Alzheimer:

• Pierderea energiei și a entuziasmului;
• Pierderea interesului pentru activitățile ce țin de muncă ori cele sociale;
• Pierderea memoriei pe termen scurt, apoi și pe cea pe termen lung;
• Probleme de vorbire (dificultatea de a purta o conversație ori repetarea unor cuvinte/idei);
• Probleme de coordonare;
• Stări depresive;
• Probleme de orientare;
• Incapacitatea de a plănui sau organiza, dar și de a lua o decizie.

Problemele de memorie nu sunt egale cu Alzheimerul.

Boala celiacă

Publicat de Andra Radu, 21 mai 2019, 11:29

Boala celiacă (intoleranţa autoimună la gluten) este o afecţiune cronică autoimună care afectează în principal intestinul subţire și care este declanșată de ingestia de gluten la persoane predispuse genetic.

Boala celiacă este în prezent recunoscută drept o afecţiune sistemică, care poate afecta și alte sisteme și organe. Acest caracter sistemic al bolii presupune că manifestările clinice pot fi foarte variate, de la tulburări digestive (balonare, diaree, dureri abdominale recurente) la probleme extra-digestive (tulburări neuro-psihice, hematologice, osteo-articulare, endocrinologice).

Este una dintre cele mai frecvente afecţiuni digestive cronice, afectând aproximativ 1% în populaţie. Cu toate acestea, afecţiunea este sever subdiagnosticată, iar lipsa diagnosticului expune pacienţii la complicaţii.

Ce este glutenul?

Glutenul este un termen generic care grupează proteinele din grâu, secară și orz, cereale care sunt dăunătoare pacienţilor cu boala celiacă. Consumul glutenului de către acești pacienţi declanșează o reacţie imunologică la nivelul intestinului subţire cu distrugerea mucoasei intestinale și cu malabsorbţia consecutivă a nutrienţilor.

Cine este la risc de a dezvolta boala celiacă?

Riscul de a dezvolta boală celiacă este crescut la rudele de gradul 1 ale pacienţilor deja diagnosticaţi, precum și la cei care au alte afecţiuni autoimune precum tiroidită autoimună sau diabet zaharat tip 1.

Cum se manifestă boala celiacă?

În trecut, boala celiacă era considerată o afecţiune a copilăriei, prezentarea tipică era a unui copil cu diaree, distensie abdominală, eșec al creșterii sau chiar scădere ponderală.

Ulterior, boala a fost recunoscută din ce în ce mai mult și la adulţi, unde prezentarea este adesea fie cu manifestări digestive estompate, intermitente, fie cu manifestări extraintestinale. Boala celiacă poate fi însă și asimptomatică.

Cum se pune diagnosticul de boală celiacă?

Diagnosticul de boală celiacă se stabilește pe baza dozării unor anticorpi specifici din sânge și pe baza evaluării mucoasei intestinale prin endoscopie digestivă superioară cu biopsii multiple.

Este foarte important ca testele diagnostice să fie efectuate atunci când pacientul este pe dietă ce conţine gluten, și să nu adopte din proprie iniţiativă dieta fără gluten fără o evaluare medicală prealabilă.

Diagnosticul diferenţial trebuie făcut cu alte afecţiuni care pot produce leziuni similare la nivelul intestinului subţire, precum și cu alte afecţiuni induse de gluten, cum sunt alergia la grâu sau sensibilitatea la gluten non-celiacă.

Cum se tratează boala celiacă?

Excluderea glutenului din alimentaţie asigură vindecarea mucoasei intestinale și evitarea complicaţiilor acestei afecţiuni. În cazuri foarte rare poate apărea boală celiacă refractară. Dieta fără gluten se menţine pe durata întregii vieţi.

Urmărirea pacientului cu boală celiacă. Complicații

După stabilirea diagnosticului și instituirea dietei fără gluten, pacientul trebuie să meargă periodic la control conform recomandărilor medicului gastroenterolog.

Printre complicaţiile bolii celiace amintim cele nutriţionale (anemie, osteopenie/osteoporoză) dar și riscul de a dezvolta alte boli autoimune, precum și o serie de malignităţi (limfom, cancer esofagian, cancer intestinal).

Două persoane din judeţul Olt prezintă simptomele infectării cu antrax

Publicat de Stefania Grigore, 8 august 2014, 15:52

Este vorba despre o femeie şi un bărbat din judeţul Olt care sunt internate în spital cu suspiciune de antrax, starea lor fiind bună, potrivit reprezentanţilor Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Olt.

Una dintre persoane este din comuna Dobrosloveni şi este internată la Spitalul Caracal, iar cea de-a doua persoană, din comuna Coloneşti, este internată la un spital din Piteşti.

Reprezentanţii DSP Olt susţin că situaţia este sub control, subliniind faptul că, până în prezent, nu a fost confirmat antraxul la vreunul dintre pacienţi, efectuându-se în continuare analize.
În ambele cazuri au fost prelevate probe şi este aşteptat rezultatul analizelor.

Din primele informaţii, femeia din comuna Coloneşti, cel mai probabil, ar fi contactat bacteria de la cadavrul vreunui animal.
Celălalt caz de îmbolnăvire cu antrax este un bărbat din comuna Dobrosloveni. Se pare că acesta a sacrificat un animal în gospodărie şi s-a înţepat cu unul dintre oase.

Depresia sau episodul depresiv reprezintă o combinație de mai multe simptome emoționale, fizice, comportamentale și cognitive

Publicat de Stefania Grigore, 5 august 2014, 12:22

Depresia sau episodul depresiv reprezintă o combinație de mai multe simptome emoționale, fizice, comportamentale și cognitive.
Cu toții știm că depresia se manifestă prin stare de anxietate, insomnie, plâns facil și pierderea interesului pentru activități care înainte produceau plăcere.

Președintele Ligii Române de Sănătate Mintală, doctor Bogdana Tudorache spune că sunt foarte multe tipuri de depresie.
În afară de depresia nevrotică ușoară, care se poate trata în cabinetele medicale, există și o depresie care se numește episod depresiv sever.

Indiferent de cum catalogăm fiecare dintre noi depresia, medicul Adela Sălceanu ne sfătuiește ca atunci când avem o problemă de natură psihică să apelăm la medicul specialist și să nu ne lăsăm înșelați de teama stigmatizării.

Oamenii care sufera de depresie pot primi ajutor și îsi pot relua viața.
Doctorul Adela Sălceanu a mai adăugat că tratamentul depresiei constă în a învăța să facem față, mai bine, situației grele în care ne aflăm și să ne continuăm viața.

Vara este sezonul gastroenterocolitelor

Publicat de Stefania Grigore, 29 iulie 2014, 07:20

A venit căldura, e soare, dar toate acestea au şi un mare dezavantaj: alimentele se alterează mai uşor.
Unul dintre efectele neplăcute ale temperaturilor ridicate este gastroenterocolita.
Cel mai frecvent, simptomele sunt: diareea, insoţite de crampe abodominale, greţuri, vărsături, de multe ori febră si frisoane şi alterarea stării generale.