Adrian Gîtman (realizator rubrică): Un acord militar istoric va fi semnat de Israel și Germania pentru vânzarea sistemului israelian de apărare antirachetă Arrow-3.
Înțelegerea a necesitat acordul Statelor Unite, cu care sistemul este dezvoltat și produs în comun. Contractul are o valoare de 3,5 miliarde de dolari și, potrivit ministrului israelian al apărării, este cel mai mare din istoria țării.
Semnificativ este și faptul că Germania achiziționează capacități de apărare israeliene, a mai precizat Yoav Gallant. Sistemul este conceput pentru a intercepta rachetele balistice de la o distanță de până la 2.400 de kilometri.
Arrow-3 a fost desfășurat pentru prima dată într-o bază a forțelor armatei israeliene în anul 2017 și a fost folosit pentru a proteja Israelul împotriva atacurilor cu rachete din Iran și Siria. Germania așteaptă ca sistemul să fie livrat forțelor sale aeriene spre sfârșitul lui 2025.
Comisarul european pentru ajutor umanitar şi gestionarea crizelor, Janez Lenarcic, a anunțat luni într-un mesaj postat pe Twitter, că Bruxellesul a activat Mecanismul de Protecție Civilă al UE.
Astfel, echipe de salvatori din România și Regatul Ţărilor de Jos se deplasează deja către zona afectată de cutremurul cu magnitudine 7,8 care a avut loc luni dimineața în sud-estul Turciei și în alte țări vecine, îndeosebi Siria.
Guvernul României a decis, luni, trimiterea în Turcia a unei echipe RO-USAR, personal specializat în intervenții de salvare-căutare din cadrul IGSU.
„Urmare a activării Mecanismului European de Protecţie Civilă, Guvernul României a decis trimiterea unei echipe RO-USAR, personal specializat de intervenţie în astfel de situaţii din cadrul IGSU, în Turcia, ţara puternic afectată de cutremurul de noaptea trecută. Sprijinul oferit de statul român a fost acceptat de autorităţile turce, precizând, totodată, că echipele de salvatori ale IGSU, împreună cu echipa medicală SMURD Bucureşti (parte integrantă a INSARAG), alături de personalul Forţelor Aeriene Române din cadrul MAPN, sunt deja pregătite pentru desfăşurarea acestei misiuni de sprijin”, se arată într-un comunicat al executivului român.
Guvernul olandez a anunţat luni trimiterea în Turcia unei echipe de salvare pentru zone urbane, care include agenţi militari şi de poliţie, personal de prim ajutor şi pompieri, potrivit EFE.
De asemenea, Italia a propus luni Turciei ajutorul Protecţiei civile. Şefa guvernului italian, Giorgia Meloni, „informată de Departamentul Protecţiei Civile, urmăreşte îndeaproape situaţia, după seismul distrugător care a lovit Turcia, la graniţa cu Siria”, a informat biroul său într-un comunicat.
Turcia amenință cu declanșarea unei operațiuni militare terestre împotriva Siriei
Publicat de Gabriel Stan,
12 decembrie 2022, 13:36
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Turcia amenință cu declanșarea unei operațiuni militare terestre în nord-estul Siriei, ca răspuns la atentatul în care șase persoane au fost ucise luna trecută la Istanbul.
Guvernul de la Ankara îi consideră responsabili de atac pe kurzii din unitățile siriene de apărare a poporului, însă aceștia neagă faptul că ar avea legătură cu atentatul terorist.
Președintele Turciei, Recep Erdoğan, a declarat că atacurile aeriene de săptămâna trecută, în nordul Siriei, cu aeronave artilerie și drone, reprezintă doar începutul.
În urma bombardamentelor Turciei, trupele americane aflate pe teritoriul sirian au fost nevoite să reducă numărul de patrule comune pe care le efectuează cu forțele locale.
Secretarul de presă al Pentagonului, generalul Patrick Ryder, a precizat că o invazie la sol ar destabiliza regiunea și ar preliclita câștigurile obținute împotriva Statului Islamic.
Oficialul american a mai spus că Statele Unite rămân îngrijorate de o potențială operației terestră a Turciei în Siria.
Cel puţin 53 de civili, între care 21 de copii, au fost ucişi duminică, în Siria, în atacuri ale aviaţiei ruse asupra unui sat controlat de gruparea jihadistă Stat Islamic (SI), în estul ţării.
Raidurile aeriene, efectuate în zori, au lovit “clădiri rezidenţiale” din localitatea Al-Chafah, pe malul de est al fluviului Eufrat, în provincia Deir Ezzor, unde aviaţia rusă susţine o ofensivă a regimului de la Damasc pentru a prelua controlul în teritorii aflate încă sub controlul jihadiştilor, menţionează OSDO, potrivit Agerpres.
Într-o precedentă informare, aceeaşi organizaţie indicase un număr de 34 civili morţi, dintre care 15 copii.
“Bilanţul a crescut după îndepărtarea molozului în cursul unei lungi zile de operaţiuni de salvare”, a declarat, în cursul serii, pentru AFP, directorul OSDO, Rami Abdel Rahmane.
Raidurile aeriene s-au soldat totodată cu 18 răniţi, a mai spus acesta.
Cu întărirea patrulelor în Marea Mediterană şi a controalelor pe ruta balcanică, traficanţii de persoane explorează riscantul traseu dinspre Turcia spre România
Bunica Sama nu are chef să se ridice. Petrece cea mai mare parte a zilei pe o saltea aşezată pe podeaua camerei din centrul de refugiaţi din Galaţi, România. Cadrul gol al patului se sprijină de perete. Nu-i place să prea sus, spune ea strângând din umeri. Camera, pe care o împarte cu doi dintre fiii săi, soţiile lor şi patru nepoţi, miroase a aer închis. Singurele decoraţiuni de pe pereţi sunt cele cu interzicerea fumatului, un televizor şi un aparat de aer condiţionat, ornat cu două autocolante cu steagul UE, ce stau mărturie că a fost plătit cu fonduri UE. Ei trăiesc aici de când au sosit în România, la începutul lunii septembrie, după o călătorie complicată pe Marea Neagră, venind din Turcia. Au părăsit satul lor din Irak, de lângă Kirkuk, pentru a ajunge în Europa. Acum, bunica Sama se plânge că sunt blocaţi în acest oraş din Delta Dunării (250.000 de locuitori), la aproximativ patru ore cu trenul din capitala Bucureşti. „Am vrut să plecăm de mult timp, din cauza războiului, dar nu aveam cu ce să plătim călătoria. Ideea era să ajungem în Germania, unde este un alt fiu al meu. Acum suntem în România”, se plânge de femeia cu faţa rotundă, care îşi acoperă părul cu un batic albastru, asortat cu puloverul ei în stil marinar. În timpul traversării a văzut ceva teribil.
De la începutul crizei migraţiei, în 2015, România nu a fost între destinaţiile sutelor de mii de refugiaţi şi imigranţi care au aspirat să ajungă în Germania sau în nordul Europei. A doua cea mai săracă ţară din UE – după Bulgaria – ea a fost, dimpotrivă, un generator tradiţional de migranţi în statele bogate din UE. Nici nu era considerată un loc de tranzit.
Cea mai mare dintre ţările balcanice (20 de milioane de locuitori), ea este membră a Uniunii din 2007, dar nu face parte din spaţiul Schengen de liberă circulaţie; în plus, graniţele sale cu Ungaria, care este în Schengen, sunt mult mai ostile decât alte rute. Acest lucru şi poziţia sa pro-europeană au ţinut guvernul român mai la distanţă de poziţiile severe anti-imigraţie împărtăşite de vecinii săi estici. În acest an, totuşi, odată cu consolidarea patrulelor la ţărmurile Mării Egee şi pe coastele Libiei, cu gardurile ridicate de unguri şi controlul traseului balcanic, România a devenit o alternativă pentru a se ajunge în Europa. Mai ales pe mare, din Turcia. În 2017, 800 de persoane au fost depistate pe această rută, aproape toate în august şi septembrie, potrivit autorităţilor române. Majoritatea sunt familii cu copii din Irak şi Siria, dar şi pakistanezi şi iranieni.
Este încă devreme să vorbim despre o rută consolidată, spune Mircea Mocanu, de la biroul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM) din România, care crede că traficanţii „explorează” căi alternative de intrare în UE, din Est. Traseul a fost folosit şi înainte, dar puţin. În acest fel, 430 de persoane au fost interceptate în 2014, 68 în 2015 şi doar una în ultimul an, potrivit datelor OIM. Traversarea Mării Negre – pe care grecii vechi o numeau marea neospitalieră – este mult mai riscantă decât Marea Mediterană, potrivit experţilor. Este, de asemenea, un traseu mai lung şi mai scump. Dacă pleci din Turcia spre una dintre insulele greceşti, poate dura aproximativ cinci ore; călătoria spre porturile Constanţa, Mangalia sau Midia poate dura între 24 şi 48 de ore, în funcţie de barcă şi de starea apelor. Iar mafiile folosesc bărci mici, care nu străbat uşor aceste ape.
„Nu e numită Marea Neagră pentru culoarea sa, ci din cauza periculozităţii şi imprevizibilităţii ei”, spune Fabian Bădilă, de la Garda de Coastă din România. Bădilă avertizează că, odată cu venirea frigului, marea devine şi mai riscantă. În septembrie, cel puţin 36 de persoane au murit în două naufragii şi de atunci nu s-au mai prea depistat ambarcaţiuni. În barca cu care a traversat bunica Sama un om a murit. „Marea a fost foarte puternică şi el a căzut peste bord. Am continuat călătoria rugându-mă, am crezut că vom muri cu toţii”, spunea ea cu ajutorul unui traducător de arabă. Mecanicul Tarek Mohammad, soţia sa, Aya, şi cei patru copii mici au sosit, de asemenea, în România, pe Marea Neagră. Ei au plătit 12.000 de dolari (mai mult de 10.000 de euro). S-au îmbarcat la Amsara (aproximativ şase ore cu maşina de la Istanbul), pe un pescador mic, cu alte 70 de persoane. „Era o barcă veche, cu cel mult 30 de locuri. Am trăit o frică teribilă”, spune Tarek, de 43 de ani. Când erau deja de o zi întreagă la bord, vlăguiţi de valurile puternice şi de stres, au aflat că destinaţia lor era România. „Începuserăm să vedem că totul era foarte ciudat, dura prea mult timp, şi abia atunci ne-a spus totul căpitanul, un turc”, spune Tarek. Familia sa şi mulţi alţii credeau că vor ajunge în Grecia. „Plăteşti şi te iau, dar ei nu-ţi dau detalii. Este o mare minciună”, mărturiseşte mecanicul. A durat 32 de ore pentru a fi salvaţi de o patrulă a Poliţiei de Frontieră din România. Au ajuns pe pământ european la 6 august, iar acum locuiesc în centrul de refugiaţi de la marginea oraşului Galaţi, cu o capacitate de 170 de persoane, unul dintre cele şase care există în ţară, care a primit 728 de refugiaţi din cei 4.165 pe care a convenit cu UE să îi primească din Italia şi Grecia. Complex cu edificii cenuşii, în cel mai pur stil comunist, care, în acea vreme, găzduia sediul central şi birourile poliţiei vamale, este unul dintre locurile în care sunt aduşi cei care intră în ţară în mod ilegal, pe mare.
În curtea cu iarbă, Yara şi Hakim, în vârstă de şapte şi doi ani, se joacă micuţii lui Mohamed. Soţia sa, cu ochi căprui, machiaţi cu negru, povesteşte că nu numai războiul şi ISIS i-au alungat din Kirkuk, ci şi unele „probleme familiale”. Ea este de origine arabă, iar el, kurd, iar căsătoria mixtă a fost mereu supusă presiunilor şi ostilităţii. „În cele din urmă, pentru un lucru sau altul, trebuia să plecăm”, spune Aya, care în Irak stătea acasă, având grijă de copii. Neastâmpăraţii Yara şi Hakim şi fraţii lor Vanesl şi Vahel, de 12 şi 9 ani, merg la şcoala din centrul de refugiaţi. Acolo, împreună cu ceilalţi, aproape 70 de copii (13 au sosit pe traseul Mării Negre), iau lecţii de limba română, se joacă şi colorează. Părinţii lor au cerut azil, dar încă nu ştiu ce se va întâmpla cu ei. Autorităţile române le oferă solicitanţilor de azil 3,5 euro pe zi pentru alimente şi alte cheltuieli personale, plus 117 de euro pe lună (pentru maximum 12 luni), explică Paul Burghele, director centrului din Galaţi. Tot atâta primesc şi Chnar Kret şi familia lui. Ea are 38 de ani şi zâmbeşte larg. În timp ce aranjează copiii într-una dintre bucătăriile comunitare, povesteşte că a venit cu soţul ei, Obel Rasul, şi trei dintre copiii lor. „A trebuit să îl lăsăm pe cel mai în vârstă, de 17 ani, în Irak. Nu aveam bani pentru toţi”, spune ea agitată. Pentru călătoria cu barca au plătit 10.000 de euro. Pentru fiica mijlocie, de şase ani, care are probleme neurologice, nu au plătit, spune ea. Chnar, o gospodină, spune că este mulţumită la Galaţi. Speranţa lor este că li se va acorda azil şi că soţul ei, care în Erbil era şofer de taxi, îşi va găsi un loc de muncă: „Vrem să rămânem aici. Nu avem familie în Europa şi am călătorit deja destul”.
‘Bătălia finală’ în Irak împotriva grupării jihadiste Statul Islamic se va da la frontiera cu Siria, după recenta înfrângere a jihadiştilor la Hawija, au declarat sâmbătă pentru AFP doi generali din coaliţia anti-SI, condusă de SUA.
‘Următoarea bătălie, ultima mare bătălie va avea loc în valea Eufratului’, a declarat generalul de brigadă Robert Sofge, numărul doi al coaliţiei.
Această zonă deşertică se întinde din oraşul sirian Deir Ezzor – unde SI se află sub focul forţelor regimului şi al aliaţilor săi, precum şi al unei alianţe de combatanţi arabi şi kurzi, susţinută de coaliţie – şi până la ultimul bastion jihadist din Irak, în regiunea Rawa şi în al-Qaim, în vestul Irakului.
În prezent, circa ‘2000 de luptători ai SI se află acolo. Toate operaţiunile vor viza această zonă şi lupta va avea loc mai repede decât credeam’, a adăugat general Sofge, într-un interviu acordat AFP.
După recucerirea în iulie a Mosulului, al doilea oraş al Irakului şi unde SI îşi stabilise ‘capitala’ în această ţară, forţele irakiene au cucerit Tal Afar (nord), la sfârşitul lunii august, iar joi au recucerit Hawija, mai la sud. În acelaşi timp, forţele irakiene au progresat pe frontul Al-Qaim, recăpătând controlul asupra a două localităţi, Akashat şi Rawa.
Forţele irakiene ‘reuşesc să învingă SI şi să se refacă rapid (pentru alte lupte). În ceea ce priveşte coaliţia, şi noi avansăm cât mai repede cu putinţă’ pentru a ţine pasul, a declarat generalul de brigadă Andrew A. Croft, vicecomandant al aviaţiei coaliţiei.
‘Este o combinaţie: pe de-o parte, forţele irakiene câştigă încredere şi energie cu fiecare victorie, pe de altă parte SI se prăbuşeşte’, susţine generalul Sofge. Însă, în opinia sa, dat fiind că SI se organizează în ultima vreme mai degrabă după tipicul unei forţe insurgente, nu al unei forţe militare, în anii care vor veni în Irak şi în Siria, forţelor de poliţie le va reveni cea mai mare provocare, deoarece adesea ‘celule adormite’ realizează atacuri fulger în zone din Irak recucerite de autorităţi de luni de zile.
Pe de altă parte, tensiunile apărute după organizarea referendumului privind independenţa Kurdistanului irakian nu au avut cel puţin până în prezent un impact negativ asupra relaţiilor dintre forţele irakiene şi combatanţii kurzi, peshmerga, desfăşuraţi în nordul şi estul Irakului, îndeosebi în provincia Kirkuk (unde se află şi Hawija). În fapt, dă asigurări generalul Croft, ‘există o cooperare strânsă între peshmerga şi forţele de securitate irakiene’.
Se numeşte Alacan. Este din Siria. Existenţa lui, a soţiei şi a celor 11 copii se desfăşura acolo cu incertitudinea siguranţei de la o clipă la alta. Îşi aminteşte de suferinţă şi de sărăcie. În Siria, familiile se destramă, copiii se pierd de părinţi, oamenii sunt forţaţi să facă lucruri degradante, care îi fac să îşi piardă umanitatea şi să coboare la un nivel animalic, instinctual, pentru a-şi păstra viaţa. Revolta se simte în vocea lui Alacan. A ajuns într-o ţară liniştită – Serbia, dar aici au apărut alte incertitudini.
”Viaţa aici e normală dar este foarte greu, pentru că am 11 copii, unii mici, care au nevoie în primul rând de educaţie. Îmi doresc să plec de aici pentru că nu am o slujbă ca să pot să îmi întreţin familia. Eu sunt kurd şi chiar dacă războiul în Siria ar înceta nu m-aş întoarce acolo, pentru că toate şcolile sunt în limba arabă. Casa este de asemenea dărămată de bombardamente. Vreau un viitor pentru copiii mei, aşa că vreau să plec din Serbia, nu contează în ce ţară, doar să asigur viitorul copiilor mei.”
Şi Ahmad intenţionează să treacă ilegal graniţa. A fugit din Afganistan, din cauza unor probleme, şi a traversat ilegal mai multe ţări.
”Mă numesc Ahmad Zubair, sunt din Afganistan și trăiesc în Serbia, de aproximativ nouă luni. A fost greu și până am ajuns aici în Serbia. Până aici am traversat cinci țări și le-am traversat ilegal, ceea ce nu e tocmai ușor. Am trecut de Turcia, mare, Grecia, Macedonia și Serbia, unde am rămas. Acum o să vedem ce traseu urmăm – fie Croația – Slovenia – Italia, fie România – Slovenia – Italia, dar e mai greu. Călăuzele vor luat în jur de 300-350 de euro de persoană. Nu ştim încă sigur ce va fi. Mi-am început călătoria acum un an și 5 luni, undeva în anul 2015. Aici, la început m-am înregistrat la Poliție, mi-am luat acte și acum stau aici la Krnajca. Aici nu prea am ce să fac. Merg în oraș, în Belgrad, unde mai sunt festivaluri. Mai este și centrul pentru refugiați, e un spațiu mare unde mai ajut pe gratis dacă au nevoie de mine, fără salariu, fără nimic…așa voluntar. Seara mă întorc şi dorm la Krnajca. Cam așa decurge o zi.”
Pentru Akan, Serbia a devenit a doua casă. Este din Ghana şi este de aproape 2i ani în tabăra de refugiaţi din Krnajca.
”A durat ceva să ajung din Ghana în Serbia, aproape un an şi jumătate. Am plecat din Ghana şi am ajuns în Nigeria. De acolo în Libia, din Libia în Liban, apoi în Turcia, din Turcia în Bulgaria iar de acolo în Serbia. Când am ajuns aici am vrut, de fapt să merg mai departe, undeva în Europa de vest, în ţări precum Germania. Dar aici am găsit oamenii de treabă, m-au tratat ca pe un fiu aşa că m-am decis să rămân în Serbia. Uneori mă gândesc că este destul de dificil aici în Serbia, pentru că economia ţării nu este foarte dezvoltată.”
Serbia nu este nici pe departe un El Dorado. Nu e un punct ţintă, dar este unul de tranzit pentru migranţi din diverse ţări din lumea largă. Alacan, Ahmad şi Akan s-au oprit la Krnajca, pentru a avea un punct, din care eventual să poată aspira spre alte zone. La Krnaja sunt aproape 1000 de refugiaţi. Despre viaţa lor în tabără – mâine în matinal.
Statele Unite au lansat, azi-noapte, 59 de rachete de croazieră contra unei baze aeriene din Siria.
Acţiunea este răspuns la atacul chimic de marţi, 4 aprilie, în care au murit cel puțin 86 de persoane, printre care 30 de copii și 20 de femei, în nord-vestul Siriei.
Pentru acest atac Washingtonul învinuiește forțele președintelui sirian Bashar al-Assad.
Unii congresmeni acuză că atacul ordonat de președintele Trump a fost ilegal, întrucât nu a avut aprobarea Congresului.
În replică, reprezentanți ai Casei Albe au declarat că unii lideri ai Congresului au fost informați în legătură cu atacul.
Armata americană a contactat armată rusă înaintea acestui atac, dar președintele Vladimir Putin nu a fost informat personal, a declarat secretarul american de stat, citat de CNN.
Comisia Parlamentului European pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a votat o nouă Directivă pentru combaterea terorismului deschizând calea pentru adoptarea formală, finală începutul anului viitor.
Rezultatul votului a fost de 37 pentru, 4 împotrivă și 7 abțineri.
Directivă tratează drept infracţiuni deplasările efectuate în scopuri teroriste atât în interiorul, cât şi în afara UE pentru a combate fenomenul luptătorilor terorişti străini, adică cei care pleacă în Siria să lupte alături de organizaţia teroristă Statul Islamic şi se întorc pe teritoriul european să comită atentate. Toate acestea pentru ca victimele să fie cu adevărat ajutate și familiile informate în timp util în cazul unui atac.
Rezultatul votului de astăzi, de susținere a acestui tip nou de directivă de combatere a terorismului, reprezintă un suport uriaș pentru toate grupurile care au definitivat un text de lege cu adevărat bun.
Ne confruntăm cu noi provocări cărora trebuie să le facem față. noi provocări care presupun ca noi să oferim răspunsuri, să oferim și să primim pregătire, să avem informații despre cei care călătoresc în zonele de conflict pentru a fi parte a terorismului, să fie activi în terorism sau să se întoarcă și să pregătească un act de terorism într-unul dintre statele noastre membre. Sunt foarte multe probleme importante menționate în noua Directvă. Pentru mine unul dintre cele mai importante aspecte este acela al susținerii acordate victimelor.
Trebuie să extindem acest ajutor de la cel fizic, la cel psihic, la compensații și asistență juridică, la dreptul de a avea informații despre familie, dacă s-a întâmplat ceva, să existe o coordonare la nivel central european, și între țările europene. Toate acestea pentru ca victimele să fie cu adevărat ajutate și familiile informate în timp util în cazul unui atac.
Actele de terorism constituie una dintre cele mai grave încălcări ale valorilor universale ale demnității umane, libertății, egalității și solidarității, ale respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului pe care se întemeiază Uniunea Europeană. Acestea reprezintă, de asemenea, una dintre cele mai grave atingeri aduse democrației și statului de drept, principii care sunt comune statelor membre și care constituie baza Uniunii Europene.
Cu acordul politic confirmat de ambele instituții textul va merge acum la revizuirea de către juriști lingviști, înainte de adoptarea finală de către Parlament și Consiliu la începutul anului viitor.
Noul comisar european susținut de Marea Britanie, sir Julian King, are ca responsabilitate strategia antiteroristă a UE, a anunțat ieri președintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker.
Numirea lui King în poziția de Comisar pentru securitatea Uniunii, susținută în prealabil de guvernul britanic în Consiliul European, trebuie să fie aprobată și de Parlamentul European.
Strategia de Securitate a UE a fost publicată în aprilie, la scurt timp după atacurile sângeroase din Paris și din Bruxelles.
Documentul pledează pentru cooperare în domeniul informațiilor între statele membre UE și acțiuni comune contra radicalizării și a persoanelor care revin în Europa după stagii petrecute în Siria.
Julian King, fost ambasador în Franța și în Irlanda, preia poziția de Comisar lăsată liberă, prin demisie, de Jonathan Hill, fost Comisar pentru servicii Financiare până la votul Brexit.
Portofoliul de Comisar pentru Securitatea UE este unul nou creat, iar King trebuie să determine o abordare comună a statelor membre în domeniul antiterorist.
Julian King va lucra …nu numai alături de comisarul Avramopoulos, dar si alaturi de comisarul Oettinger, de exemplu,oferind protecție pentru infrastructurile critice, luptând împotriva criminalității informatice, alături de comisarul Yurova, în strategia antiradicalizare- este un portofoliu nou…care îi va cere să lucreze alături de colegii săi în spiritul de echipă specific acestei comisii, a declarat Mina Andreeva, purtătoare adjunctă de cuvânt a Comisiei Europene.
Marea Britanie este îndreptățită să dețină un reprezentant în executivul european până la ieșirea formală din blocul comunitar, procedură care poate dura până la 2 ani după activarea Articolului 50 din Tratatul UE.
Uniunea Europeană este tot mai presată să găsească răspunsuri la criza refugiaților. Marea provocare creează disensiuni între statele membre ce nu pot fi neglijate, ultimul exemplu fiind cel legat de Viena și Atena, prima capitală aducând critici la dresa grecilor pentru că nu fac niciun efort în a opri valul de refugiați ce urmează traseul balcanic pentru a ajunge în vestul și nordul continentului.
Problema este complexă și prin prisma multitudinii aspectelor ce trebuiesc acoperite. Managementul frontierelor, dar și o atenție deosibită și măsuri cu privire la traficul ilegal de migranți. Legat de acest ultim aspect, la mijlocul lunii februarie, la sediul său Haga, Agenţia Europeană de Poliţie, Europol, a inaugurat un nou centru de luptă împotriva traficului de migranţi.
Necesitatea apariției unei astfel de entități a reieșit și din declarațiile, afirmațiile făcute în context. Directorul agenției Europol, Rob Wainwright, a precizat că, pentru 90% dintre migranţii care ajung în Europa, călătoria este facilitată de o organizaţie ilegală. Același oficial a estimat că profiturile obţinute de bandele de traficanţi de pe urma crizei refugiaţilor anul trecut se cifrează între 3 şi 6 miliarde de euro, dar valorile s-ar putea dubla sau chiar tripla dacă în 2016 criza migratorie va continua la acelaşi nivel. De altfel, un raport emis de Europol numeşte traficul de migranţi drept ”piaţa infracţională cu cea mai mare creştere în Europa”.
Prezent la eveniment , comisarul european pentru migrație și afaceri interne, Dimitris Avramopoulos, a explicat care este menirea noului centru.
Planul de acțiune al UE împotriva traficului ilegal de migranți adoptat în mai anul trecut a stabilit obiectivul de a transforma această crimă dintr-o afacere cu riscuri mici și profit ridicată, într-una cu grad ridicat de risc și profit redus.
Centrul European pentru combaterea traficului ilegal ar trebui să stimuleze lupta împotriva acestor rețele de trafic de migranți din întreaga Europă. Aceasta se bazează pe expertize analitice și operaționale dezvoltate în cadrul Europol, de-a lungul anilor.
De asemenea, se bazează pe Echipa comună de Operare concentrată în zona Mării Mediterane care a fost lansată oficial martie 2015.
Cu centrul de luptă împotriva traficului de migranţi, vrem să se meargă dincolo de Marea Mediterană pentru a acoperi întreaga UE, precum și toate formele de contrabandă și traseele folosite.
Centrul va fi un reper european de informare pentru combaterea traficului ilegal.
Acesta va oferi sprijin prin analiza, precum și prin desfășurarea de experți, organizarea de întâlniri operaționale și acțiuni comune.
Acesta va permite Europol să fie mai puternic implicat în teren.
De adăugat că Echipa centrului îşi va concentra activitatea în două locuri-cheie ale crizei migratorii: Catania, Italia şi Pireu, Grecia.
Ca date, Europol afirmă că deţine informaţii despre aproape 40 de mii de persoane suspectate de implicare în traficul de migranţi. Suspecţii sunt originari din peste 100 de ţări, dar cei mai mulţi provin din Bulgaria, Egipt, Irak, Kosovo, Pakistan, Polonia, România, Serbia, Siria, Tunisia, Turcia şi Ungaria.
Patru cetăţeni de origine siriană, bărbaţi cu vârste cuprinse între 25 si 30 de ani, au fost depistaţi, azi-noapte, în staţia CFR din Păuliş, judetul Arad, transmite corespondentul Radio România, Ioan Suciu.
Cei patru au fost descoperiti de politistii Postului de Politie din localitate fără documente. Aceştia au fost preluaţi de către poliţişti şi conduşi la Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil din Timişoara. Cetăţenii sirieni au solicitat azil în România, autorităţile începând procedurile legale pentru a se stabili dacă li se va acorda sau nu această formă de protecţie. Pe toată perioada analizării solicitării, cei patru vor fi cazaţi în centrul din Timişoara.
Donald Trump, candidat la învestitura republicană pentru alegerile prezidențiale din SUA, a declarat că Orientul Mijlociu ar fi mai stabil dacă Muammar Gaddafi și Saddam Hussein s-ar afla în continuare la putere în Libia și Irak, relatează Reuters în pagina online.
Trump a menționat aceste țări pentru a face o comparație cu eforturile actuale de a-l înlătura de la putere pe președintele sirian, Bashar al-Assad.
„Putem înțelege dacă privim la Libia, la ce am făcut acolo, este un dezastru”, a declarat Trump pentru postul de televiziune NBC. „Dacă ne uităm la Saddam Hussein și Irak, să vedem ce am făcut acolo, este un dezastru. Va fi același lucru în Siria”, a adăugat el.
Afluxul de refugiaţi în Europa nu a apărut peste noapte, cum ar părea la prima vedere. Acesta ar fi un plan bine pus la punct de către ţările arabe – în special de către monarhiile din Golf, care nu au primit până acum niciun refugiat din ţări afectate de conflicte cu gruparea jihadistă Stat Islamic sau alte grupuri teroriste, dezvăluie site-ul televiziunii Al Jazeera.
De la începutul acestui an, aproximativ 340.000 de persoane refugiate în special din Siria şi Irak au ajuns pe continentul european. Pare un număr foarte mare de migranţi, dar reprezintă numai 0,045% din totalul de 740 de milioane de locuitori, cât are continentul nostru.
În contrast cu aceste cifre, Turcia este de departe „foarte primitoare”, dacă ne gândim că numai 1,8 milioane de refugiaţi în această ţară provin numai din Siria. Tot în rândul ţărilor islamice primitoare se numără şi Libanul, unde trăiesc peste un milion de sirieni şi chiar şi Irakul, care deşi este afectat de propriul său război intern a reuşit să găzduiască peste 200.000 de refugiaţi, relatează Al Jazeera, post de televiziune care îşi are sediul în Qatar şi este sponsorizat de regatul qatariot.
Qatarul nu a primit până acum nici măcar un „refugiat”, şi nici celelalte ţări din Golf, potrivit unui raport al Amnesty International. Toate ţările din regiune – Qatarul, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudita, Kuweit şi Bahrain – au primit ZERO refugiaţi sirieni.
Ce le impiedică? Este tocmai un plan secret care se află în spatele recentelor migraţii în masă, la cote fără precedent, ale imigranţilor către Europa, prin care Qatarul ar putea da o lecţie de politică, potrivit Al Jazeera, potrivit onlinereport.ro.
Organizaţia teroristă sunnită Statul Islamic (SI) a difuzat marţi imagine surprinse în timpul distrugerii templului Baal Shamin din oraşul antic Palmira, în centul Siriei. Templul Baal Shamin, înscris pe lista Patrimoniului Mondial al UNESCO, a fost distrus duminică.
Este vorba de prima dintre ruinele din perioada preislamică distrusă de către jihadiştii din cadrul SI, care au cucerit vaste teritorii din Siria şi Irak şi care au preluat controlul asupra oraşului Palmira în mai.
„Daesh (acronimul în limba arabă pentru SI) a plasat o mare cantitate de explozibili în templul Baal Shamin înainte de a-l arunca în aer“, a anunţat duminică pentru Reuters Maamoun Abdul Karim, directorul pentru Antichităţi şi Muzee din Siria. „Clădirea a fost distrusă în mare parte“, a precizat el.
Înainte ca oraşul să fie cucerit de către SI, oficiali au declarat că au reuşit să mute sute de statui antice în locuri sigure, îngrijoraţi că militanţii le-ar putea distruge, transmite Mediafax.
Templul Baal Shamin a început să fie ridicat în anul 17 şi ulterior a fost mărit de împăratul roman Hadrian în 130.
Potrivit muzeului Louvre din Paris, Baal Shamin a fost al doilea cel mai important sanctuar din Palmira.
UNESCO a calificat distrugerea tempului Baal Shamin drept o „crimă de război“ şi o „pierdere imensă atât pentru poporul sirian, cât şi pentru umanitate“.
De asemenea, Statul Islamic a bombardat, în iunie, două altare antice din Palmira, care nu făceau parte din structurile din perioada romană, dar pe care jihadiştii le considerau păgâne şi un sacrilegiu.
Totodată, acum o săptămână, militanţi SI l-au decapitat pe Khaled al-Asaad, un expert în vârstă de 82 de ani care a fost timp de peste 50 de ani directorul serviciului pentru Antichităţi din Palmira, după ce l-au ţinut încarcerat şi l-au interogat timp de peste o lună de zile.
Miniștrii de finanțe din zona euro se reunesc astăzi, la Bruxelles, pentru a se pronunța asupra noului plan de ajutor internațional pentru Grecia. Angela Merkel, cancelarul Germaniei, s-a arătat circumspectă față de acest acord încheiat de urgență, exprimându-și preferința față de un credit-punte, care să permită Atenei să onoreze scadența din 20 august, dar și un timp suplimentar pentru discutarea planului.
Grecia are încă o problemă foarte serioasă, pe lângă cea financiară: fluxul de imigranți ilegali veniți în insule de peste Mediterana. Situația se acutizează cu fiecare zi.
Insula Kos este poartă de intrare europeană în Marea Egee, renumită ca destinație turistică și nu pentru capacitatea de a gestiona problemele miilor de imigranți, cei mai mulți veniți din Siria și din Afganistan.
Comisarul Dimitris Avramopoulos s-a întâlnit ieri la Atena cu 6 miniștri greci: printre care ministrul de interne, cel responsabil cu migrația, ordinra publică și sistemele de protecție și ministrul sănătății.
Natasha Bertaud, purtător de cuvânt al Comisiei Europene declara, ieri la prânz:
În această întâlnire comisarul va sublinia în ce fel poate sprijini Comisia Europeană, Grecia, pentru a face față valului în creștere de migranți care ajung în țară, în special pe insula Kos.
Pe insula cu aproximativ 33.000 de locuitori, situația, foarte încordată de câteva luni încoace, este în pragul exploziei. În lipsa unor structuri specifice pentru primirea și cazarea imigranților, refugiații dorm în corturi sau prin adăposturi improvizate în parcuri, în străzi, în port sau chiar pe plajele care în mod normal sunt destinate turiștilor, principala sursă de venit a insulei, scrie Le Monde. E nevoie de multe zile, uneori chiar de săptămâni, pentru ca imigranții să se înregistreze la poliția greacă astfel încât să obțină un permis care să le dea voie să își continue drumul spre Atena și alte state europene.
În tãrile europene au fost înaintate anul trecut mai mult de 660 mii de cereri de azil, numãr ce reprezintã un record al tuturor timpurilor – anuntat Fondul European pentru Refugiati.
Din ce regiuni ale lumii vin imigranţii în Europa şi care sunt motivele acestora aflãm din rubrica Euranet plus de astazi realizata de Claudia Ruse de la Bucureşti Fm.
Anul trecut a fost înregistrat în Uniunea Europeană, cel mai mare numãr de cereri de azil de când a început sã se realizeze aceastã statisticã în 2008, peste 660 de mii.
Criza din Siria, Irak, Libia ori Somalia, evenimentele din Ucraina, situatia din Afganistan dar si Serbia si Kosovo au furnizat Europei un numar impresionant de cereri de azil.
La asta se adauga si imigratia ilegala dinspre Africa spre Grecia, Italia sau Malta, fapt ce a transformat in ultimii ani marea Mediterana intr-un adevarat cimitir.
La sfârsitul anului trecut, peste 500 de mii de imgranţi aşteptau un rãspuns la cererea lor.
Volumul solicitãrilor în aşteptare a fost cu 37% mai mare faţã de 2013.
Numãrul cel mai mare de refugiati luati în evidentã sunt din Siria, Eritrea si cetãteni din Balcanii de Vest.
Rãzboiul civil, atentatele teroriste, ascensiunea grupãri jihadiste Statul Islamic şi criza umanitarã fãrã precedent audeterminat peste 130 de mii cetãteni sirieni să ceara azil .
Altã ţarã de unde au ajuns mulţi imigranţi care au solicitat azil a fost Afganistanul, cu peste 43 de mii de cereri, mulţi dintre ei fiind minori neînsoţiţi.
Peste 14 mii au venit din Ucraina, de 13 ori mai mulţi faţã de anul anterior. Raportul remarcã şi activitatea Biroului European de Sprijin pentru Azil în susţinerea Grupului operativ pentru Marea Mediteranã în ceea ce priveşte prevenirea migraţiei ilegale.
In fruntea listei tãrilor care au primit refugiati se situeazã Germania, Suedia, Italia, Franţa si Ungaria.
Numãrul solicitãrilor de azil a crescut anul trecut cel mai mult în Italia şi Ungaria, cu peste 120%.
Potrivit raportului dat publicităţii de Biroul European de Sprijin pentru Azil în 2014, în ţarile din Uniunea Europena a fost depus un numãr record de cereri de azil. Documentul se doreşte o imagine de ansamblu a situaţiei azilului în statele membre ale Uniunii şi oferă o imagine de ansamblu a numărului și a naturii cererilor de protecție internațională în toate cele 28 de state membre ale UE, plus Norvegia și Elveția.
Aproape 3000 de agenţi responsabili în materie de azil şi de primire au acordat asistenţã Italiei, Greciei şi Maltei, ţãri în care încearcã sã ajungã imigranţi africani sau din Orientul Mijlociu de multe ori cu preţul vieţii la bordul unor ambarcaţiuni nesigure.
Pentru a pune capãt acestor tragedii care au transformat Mediterana într-un adevãrat cimitir, liderii europeni au triplat în aprilie fondurile destinate patrulãrii maritime.
Directorul executiv al Biroului europen de sprijin pentru azil, Robert Visser: „Este important ce se intampla acolo, este dramatic daca privim situatia si ne imaginam tragediile umane din Mediterana dar nu este o situatie care se petrece numai in Mediterana. Cel putin la fel de importanta este partea estica a Europei, in special Balcanii de vest, observam o revenire a cresterii imigratiei dinspre Ucraina, se inregistreaza o crestere dinspre Afganistan, sunt oamenii care calatoresc in Europa sau care sunt deja de ceva vreme aici in conditii legale, mai sunt cei care studiaza in Europa”.
Creșterea numărului de cereri de azil în 2014 a dus la deficite în ceea ce privește cazarea în numeroase țări, remarcandu –se nevoia unei flexibilități sporite privind centrele de primire. Statele membre au răspuns prin crearea de noi centre și prin înființarea unor centre de urgență.
Având în vedere creșterea numărului de cereri și de cazuri în curs, numeroase țări și-au restructurat administrațiile în domeniul azilului, au angajat personal suplimentar și au reorganizat sarcinile și resursele.
Şi primele cifre pentru 2015 aratã cã numãrul de cereri de protecţie internaţionalã continuã sã creascã.
În primele cinci luni s-a înregistrat o creştere de 68% comparativ cu aceeaşi perioadã a anului trecut.
Traficul greu va fi restricţionat începând de vineri, 10 iulie 2015, începând cu ora 7, şi până duminică, 12 iulie 2015, la ora 20, pe DJ 708B Păuliş – Ghioroc – Şiria, informează Consiliul Judeţean Arad.
Măsura este necesară pentru a permite efetuarea unor lucrări la un viaduct, în localitatea Cuvin.
Conform reprezentanţilor CJA, în această perioadă traficul va fi redirecţionat pe rutele ocolitoare:
– pentru direcţia Şiria – Lipova: DJ 709 (Şiria – Horia) – DJ 682C (Horia – Vladimirescu) – DN 7 (Vladimirescu – Lipova);
– pentru direcţia Lipova – Şiria: DN 7 (Lipova – Vladimirescu) – DJ 682C (Vladimirescu – Horia) – DJ 709 (Horia – Şiria);
Peste 660 de mii de oameni au depus anul trecut cereri de protectie internationala in Uniunea Europeană, cel mai mare numar de la inceputul culegerii datelor in 2008.
Cele mai multe solicitari de azil au venit din partea cetatenilor sirieni, eritreeni si ai Balcanilor de vest, principalele tari de destinatie fiind: Germania, Suedia, Italia, Franta si Ungaria.
Criza din Siria, Irak, Libia ori Somalia, evenimentele din Ucraina, situatia din Afganistan dar si Serbia si Kosovo au furnizat Europei un numar impresionant de cereri de azil.
La asta se adauga si imigratia ilegala dinspre Africa spre Grecia, Italia sau Malta, fapt ce a transformat in ultimii ani marea Mediterana intr-un adevarat cimitir.
Directorul executiv al Biroului europen de sprijin pentru azil, Robert Visser
“Este important ce se intampla acolo, este dramatic daca privim situatia si ne imaginam tragediile umane din Mediterana dar nu este o situatie care se petrece numai in Mediterana. Cel putin la fel de importanta este partea estica a Europei, in special Balcanii de vest, observam o revenire a cresterii imigratiei dinspre Ucraina, se inregistreaza o crestere dinspre Afganistan, sunt oamenii care calatoresc in Europa sau care sunt deja de ceva vreme aici in conditii legale, mai sunt cei care studiaza in Europa”
La Tulcea a început o campanie de vaccinare a copiilor care încă nu au fost imunizaţi împotriva poliomielitei
Publicat de Andrei Cretoiu,
7 iulie 2014, 10:15 / actualizat: 7 iulie 2014, 13:03
Masura a fost dispusa intrucat Europa este în alertă maximă în ceea ce priveşte răspândirea poliomielitei, după ce poliovirusul a reapărut în Israel şi Siria.
Directorul Direcţiei de Sănătate Publică Tulcea, Laura Militaru, spune că virusul poate cauza paralizii la nivelul membrelor, uneori ireversibile.
Ea a mai precizat că boala este contagioasă, afectând mai ales copiii iar singura metodă de prevenire recomandată este vaccinarea.
Conform datelor furnizate de Directia de Sanatate Publica Tulcea, in acest judet sunt nevaccinaţi 243 de copii, cu vârsta cuprinsă între doi şi şase ani şi 85 de copii între 13 şi 23 de luni.
Perioada de desfăşurare a acestei campanii este de şase luni
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
