Publicat de Andra Radu,
20 aprilie 2022, 13:30 / actualizat: 20 aprilie 2022, 16:50
Anul trecut, populaţia activă a României era de peste 8,2 milioane de persoane. Dintre acestea, aproximativ 7,7 milioane aveau loc de muncă. Acestea sunt datele publicate astăzi de INS.
INS face şi o analiză a modului în care muncesc românii. În anul 2021, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă, adică între 15 şi 64 de ani, a fost de 61,9% arată datele INS. Cifrele sunt în creştere faţă de anul anterior cu 1,7%.
În privinţa şomerilor la nivel naţional se înregistrau aproximativ 460 de mii. La fel ca în anii anteriori, rata de ocupare a fost mai mare la bărbaţi faţă de femei şi la oraş faţă de sat.
Nivelul cel mai ridicat pentru rata de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior, peste 80%.
În acelaşi timp, dintre persoanele cu nivel scăzut de educaţie erau ocupate numai aproximativ 21%.
Rata şomajului a înregistrat nivelul cel mai ridicat în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani, pentru această categorie situându-se, anul trecut, la 21%.
Peste 1.500 de locuri de muncă vacante sunt listate de angajatori la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Arad, cele mai multe de la începutul pandemiei, în timp ce rata şomajului este la cel mai mic nivel din ultimele 18 luni, de doar 1,41%.
Potrivit platformei AJOFM Arad, marţi erau disponibile 1.565 de posturi, oferite în 237 de firme şi companii. Acest număr de posturi libere este cel mai mare în judeţ din ultimii doi ani.
Datele din decembrie 2021 sunt chiar mai bune decât înainte de declararea pandemiei de COVID-19. Atunci erau libere 1.205 posturi, faţă de 800 de locuri de muncă disponibile în decembrie 2020 sau 850 posturi în decembrie 2019.
Conform AJOFM Arad, rata şomajului a scăzut la cel mai mic nivel din iunie 2020 încoace.
La finele anului 2021, momentul pentru care există ultimele date publicate, rata şomajului în judeţ era de 1,41%.
Rata şomajului înregistrată în România, la nivelul lunii iunie, a scăzut cu 0,3 puncte procentuale faţă de luna mai, până la 5,2%, arată datele publicate de INS.
Numărul şomerilor cu vârste între 15 şi 74 de ani, estimat în perioada analizată, a fost de 425.000 de persoane, în scădere de la 449.000 de persoane.
Pe sexe, rata şomajului la bărbaţi a depăşit-o cu 0,3 puncte procentuale pe cea a femeilor, valorile respective fiind 5,3% în cazul persoanelor de sex masculin şi de 5% în privinţa celor de sex feminin.
Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 4,2% pentru luna iunie 2021, din care 4,3% în cazul bărbaţilor şi 4,2% în cel al femeilor.
Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezenta 76,8% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna iunie 2021.
UE a pus în aplicare un set de reguli pentru a consolida protecția socială. Acestea includ cerințe minime privind condițiile de muncă, cum ar fi timpul de lucru, munca cu fracțiune de normă, drepturile lucrătorilor la informare cu privire la aspectele importante ale angajării și detașarea lucrătorilor. Acestea reprezintă temelia politicilor sociale ale Europei.
Partenerii sociali (sindicatele și organizațiile patronale) sunt implicați în elaborarea politicilor europene sociale și de ocupare a forței de muncă prin intermediul așa-numitului „dialog social”. Comisia se consultă cu partenerii sociali înainte de a lua măsuri în domeniul politicii sociale. Ulterior, partenerii sociali pot decide să negocieze un acord între ei.
Drepturile lucrătorilor și noile forme de muncă
UE a introdus standarde minime comune privind orele de lucru. Legislația europeană în domeniul timpului de lucru stabilește drepturi individuale pentru toți lucrătorii, cu un maxim de 48 de ore de muncă pe săptămână, concediu anual plătit de cel puțin 4 săptămâni pe an, perioade de odihnă și norme privind munca pe timp de noapte, munca în schimburi și modelele de muncă.
De-a lungul anilor, Europa a asistat la schimbări semnificative pe piața muncii, inclusiv digitalizarea și dezvoltarea de noi tehnologii, creșterea flexibilității și fragmentarea muncii. Aceste evoluții au generat noi forme de muncă, cu o creștere a posturilor temporare și a locurilor de muncă nestandardizate.
Pentru a proteja toți lucrătorii din UE și pentru a îmbunătăți drepturile acestora, Parlamentul a adoptat în 2019 noi norme care introduc drepturi minime în condițiilor de lucru. Legislația stabilește măsuri de protecție cum ar fi limitarea duratei perioadei de probă la șase luni, introducerea formării obligatorii gratuite și interzicerea contractelor restrictive. De asemenea, regulile impun ca toți angajații să primească informații cheie cu privire la responsabilitățile lor într-o săptămână de la începerea activității.
Normele UE impun ca, în cazul concedierilor în masă, angajatorul să negocieze cu reprezentanții lucrătorilor.
La nivel transnațional, angajații sunt reprezentați de comitetele europene de întreprindere. Prin intermediul acestor organisme, lucrătorii sunt informați și consultați de către conducere cu privire la orice decizie semnificativă la nivelul UE ce le-ar putea afecta condițiile de muncă.
Mobilitatea lucrătorilor în cadrul UE
Normele UE privind coordonarea sistemelor de protecție socială ale statelor membre garantează libera circulație a persoanelor pe teritoriul UE în vederea studiilor sau muncii, fără ca aceștia să-și piardă, parțial sau în totalitate, drepturile de securitate socială. Legislația UE reglementează concediul de boală, concediul de maternitate/paternitate, familia, șomajul și alte avantaje similare ce se află în curs de revizuire.
Decizia de a crea o nouă agenție a UE, Autoritatea Europeană a Muncii, care va fi complet operațională până în 2023, a fost adoptată în 2019 pentru a asista statele membre și Comisia Europeană să pună în aplicare și să asigure respectarea legislației UE în domeniul mobilității forței de muncă și de coordonare socială a sistemelor de securitate.
Angajații pot fi trimiși de către companiile lor la un alt stat membru cu titlu temporar, pentru a îndeplini anumite sarcini. În 2018, normele UE privind detașarea lucrătorilor au fost revizuite pentru a asigura egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă în același loc.
Pentru a combate șomajul și a armoniza oferta și cererea de pe piața muncii în Europa, Parlamentul a aprobat, în 2016, o nouă lege pentru revizuirea rețelei europene de ocupare a forței de muncă (EURES) cu o bază de date la nivelul european ce ar face legătura automat între profilele din CV-uri și ofertele de muncă.
Directiva europeană privind siguranța și sănătatea la locul de muncă stabilește principiile generale referitoare la cerințele minime de sănătate și siguranță. Acestea se aplică în aproape toate sectoarele activității publice și private și definește obligațiile pentru angajatori și angajați.
În plus, există norme specifice privind expunerea la substanțe periculoase, anumite grupuri de lucrători (femeile însărcinate sau tinerii), sarcini specifice (manipularea manuală a încărcăturilor) și locurile de muncă (navele de pescuit).
Directiva privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de substanțele cancerigene sau mutagene la locul de muncă, de exemplu, este actualizată periodic stabilind limite de expunere pentru anumite substanțe.
Statele membre pot stabili standarde mai stricte în momentul transpunerii directivelor UE în legislația națională.
Cu o forță de muncă mai în vârstă și o vârstă de pensionare mai târzie, riscul de dezvoltare a problemelor de sănătate a crescut. În 2018, Parlamentul European a adoptat un raport ce propune măsuri care să faciliteze întoarcerea oamenilor la locul de muncă după un concediu medical de lungă durată și pentru a include persoanele cu boli cronice și cu dizabilități în forța de muncă.
Promovarea echilibrului dintre viața profesională și cea privată și egalitatea de gen
Parlamentul European a fost întotdeauna un apărător puternic al egalității dintre femei și bărbați și promovează egalitatea de gen în toate activitățile sale.
Pentru a oferi mai multe șanse egale femeilor și bărbaților și pentru a încuraja o mai bună împărțire a responsabilităților de îngrijire, Parlamentul a adoptat, în 2019, un set de norme care să permită părinților și lucrătorilor să aibă grijă de rudele cu condiții medicale grave pentru a-și echilibra munca și viața privată.
Directiva stabilește un concediu de paternitate de cel puțin 10 zile, un concediu parental de cel puțin 4 luni pentru fiecare părinte (dintre care 2 luni nu sunt transferabile) și 5 zile pe an de concediu plătit pentru îngrijitori.
Drepturile de maternitate sunt definite în directiva privind lucrătoarele gravide, stabilind o perioadă minimă pentru concediul de maternitate de 14 săptămâni, cu 2 săptămâni de concediu obligatoriu înainte și/sau după naștere.
Eurobarometru de toamnă 2018: 52% dintre români au o imagine pozitivă despre UE, față de 43% media europeană
Potrivit unui nou sondaj Eurobarometru, publicat la sfârşitul lunii decembrie 2018, numărul românilor care au o imagine pozitivă despre UE este în creștere și peste media europeană (52%, față de o medie europeană de 43%). Majoritatea europenilor consideră, pentru prima dată, că vocea lor contează în UE. În plus, sprijinul față de Uniunea economică și monetară rămâne puternic și atinge un nou nivel maxim în zona euro.
Rezultate despre România, pe scurt:
50% dintre români au încredere în Uniunea Europeană (comparativ cu o medie UE de 42%)
51% dintre români consideră că vocea lor contează în UE (comparativ cu o medie UE de 49%)
56% dintre români au o percepție pozitivă asupra situației economiei europene (comparativ cu o medie UE de 49%)
48% dintre români sunt optimiști cu privire la situația pieței muncii (comparativ cu o medie UE de 44%)
Indicatorii politici pozitivi sunt în creștere
Pentru prima dată de când a fost adresată întrebarea, majoritatea europenilor consideră că „vocea lor contează în UE” (49 %, + 4 puncte procentuale față de primăvara anului 2018), în timp ce 47 % susțin contrariul (- 2 față de primăvara anului 2018), iar 4 % (- 2) afirmă că „nu știu”. În 16 state membre ale UE, majoritatea respondenților consideră că vocea lor contează în Uniunea Europeană, scorurile cele mai mari s-au înregistrat în Danemarca (73 %), Suedia (71 %) și Germania (70 %).
43 % dintre europeniau o imagine pozitivă despre UE (+ 3 puncte procentuale față de primăvara anului 2018) – cel mai înalt nivel din toamna anului 2009. Peste o treime dintre respondenți au o imagine neutră despre UE (36 %, – 1 față de primăvara anului 2018), în timp ce o cincime au o imagine negativă (20 %, – 1), iar 1 % nu au nicio opinie. De la cel mai recent sondaj Eurobarometru standard din primăvara anului 2018, proporția respondenților care au o imagine pozitivă despre UE a crescut în 17 state membre ale UE, cel mai puternic în Suedia (53 %, + 11), Spania (43 %, + 10) și Regatul Unit (43 %, + 9).
Încrederea în UEeste stabilă (42 %), rămânândla cel mai înalt nivel înregistrat din toamna anului 2010. Încrederea predomină în 17 state membre ale UE (15 în primăvara anului 2018), cele mai mari niveluri fiind în Lituania (65 %), Danemarca (60 %) și Suedia (59 %). Încrederea în UE rămâne mai mare decât încrederea în guvernele sau parlamentele naționale. 42 % dintre europeni au încredere în Uniunea Europeană, în timp ce 35 % au încredere în parlamentul lor național și în guvernul lor național (+ 1 punct procentual în ambele cazuri față de primăvara anului 2018).
Sprijinul pentru cetățenia UE și pentru libera circulație în toate statele membre ale UE
În toate cele 28 de state membre, majoritatearespondenților consideră că sunt cetățeni aiUE: 71 % în întreaga UE (+ 1 punct procentual față de primăvara anului 2018), iar la nivel național, nivelul variază de la 89 % în Luxemburg, la 51 % în Bulgaria.
O maremajoritate a respondenților sprijină„libera circulație a cetățenilor UE” (83 %, + 1 punct procentual față de primăvara anului 2018), iar în fiecare stat membru al UE, peste două treimi dintre respondenți împărtășesc această opinie.
Se confirmă sprijinul puternic față de moneda euro
La 20 de ani de la introducerea monedei noastre unice, sprijinul în favoarea Uniunii economice și monetare și a monedei euro rămâne la un nivel maxim record, trei sferturi dintre respondenții (75 %, + 1 punct procentual) din zona euro fiind în favoarea monedei unice din UE.
Majoritatea cetățenilor UE consideră că situația economiei europene este „bună” (49 %), un ușor declin față de primăvara anului 2018 (- 1 punct procentual). 38 % dintre respondenți consideră că economia europeană este „nesatisfăcătoare” (+ 1), iar 13 % nu au nicio opinie.
Opiniile pozitive cu privire la situația economiei naționale (49 %, neschimbat) continuăsă depășească opiniile negative (48 %, + 1), dar cu o marjă de un punct. Majoritatea respondenților din 16 state membre ale UE (14 în primăvara anului 2018) afirmă că situația economică națională este bună. Malta (95 %) și Luxemburg și Țările de Jos (ambele cu 91 %) sunt țările cu cele mai mari procente. În Danemarca, Germania, Suedia (toate cu 88 %) și Austria (81 %), mai mult de opt din zece respondenți împărtășesc această opinie. Cele mai mici procente sunt observate în Grecia (6 %), Croația (16 %) și Spania și Bulgaria (ambele cu 18 %).
Migrația și terorismul sunt principalele preocupări ale europenilor
Imigrația rămâne principala preocupare la nivelul UE, 40 % dintre mențiuni (+ 2 puncte procentuale față de primăvara anului 2018). Este menționată de două ori mai des decât terorismul (20 %), care rămâne a doua cea mai importantă preocupare în pofida unei scăderi puternice (- 9 față de primăvara anului 2018). Situația finanțelor publice ale statelor membre se află pe locul trei (19 %, + 2): ea se numără printre principalele trei preocupări pentru prima dată din toamna anului 2014, depășind preocupările cu privire la situația economică, în prezent pe locul al patrulea (18 %, neschimbat) pentru prima dată începând cu toamna anului 2010. Schimbările climatice reprezintă o preocupare principală pentru 16 % dintre respondenți, înregistrând cea mai mare creștere (+ 5 puncte procentuale) și ajungând pe a cincea poziție.
Deși șomajul este pe poziția a șasea la nivelul UE (13 %, cel mai mic nivel pentru acest indicator din 2010), el rămâne principala preocupare la nivel național (23 %, – 2 puncte procentuale). Acesta este cel mai mic scor din 2007. Creșterea prețurilor/inflația/costul vieții (21 %, + 4) se situează pe locul al doilea împreună cu imigrația (21 %, neschimbat). Este pentru prima oară din toamna anului 2008 când preocupările legate de costul vieții sunt printre cele mai importante două preocupări naționale. Pe locul al patrulea, cu 20 % dintre mențiuni (- 3), sănătatea și securitatea socială se întorc la nivelul observat în toamna anului 2017. Situația economică (15 %, neschimbat) și pensiile (15 %, – 2) ocupă împreună a cincea poziție, puțin peste mediu, climă și aspecte legate de energie (14 %, + 4), care au ajuns la un nou nivel maxim.
Paddy Power Betfair îşi mută afacerea de la sediul corporaţiei din Dublin în România, în cadrul unei restructurări a grupului de pariuri.
În ultimele săptămâni, compania le-a propus angajaţilor săi care lucrează în Clonskeagh posibilitatea de a se muta la Cluj, în nordul României, sau de a intra în şomaj.
Numărul exact al şomerilor nu este clar, dar sursele indicau ieri că de pe statul de plată din Dublin ar putea fi tăiate cel puţin 50 de persoane, iar o alta a spus că mai mult de 100 de angajaţi au putut opta pentru mutarea în România.
Se înţelege că funcţiile administrative asociate cu bursa pariurilor grupului, care le permite pariorilor să-şi stabilească propriile şanse, precum şi pieţele pariurilor sportive şi de fotbal ale companiei vor fi mutate din Dublin. Funcţiile administrative care au legătură cu divizia de curse hipice a grupului vor rămâne probabil în Dublin.
Un purtător de cuvânt a confirmat oferta de intrare în şomaj, ieri, dar nu a dorit să comenteze pe tema numărului angajaţilor afectaţi de planurile de transferare.
„Paddy Power Betfair a combinat anul trecut funcţiile sale de risc, comerţ şi schimb valutar într-o divizie centrală în Dublin. În urma unor consultări interne, a fost luată decizia de mutare a unei serii de funcţii de natură administrativă în domeniul comerţului şi reglementării, personalul din Dublin concentrându-se asupra comerţului, compilaţiei şi analizei specializate care foloseşte superior experienţa disponibilă.
Această decizie a condus la o serie de concedieri, acolo unde nu a existat opţiunea unei mutări, dar a permis unui număr de angajaţi de la Dublin care aveau funcţii administrative să preia roluri comerciale specializate bine plătite”.
Paddy Power Betfair are 1.200 de angajaţi la sediul general din Dublin. Purtătorul de cuvânt a spus că grupul recrutează un număr suplimentar de peste 300 de persoane, din care 50 în Irlanda.
Grupul a raportat un salt de 13% al veniturilor, la 1,75 miliarde de lire sterline, pe baza unei creşteri de 16% a veniturilor sportive, anul trecut.
Peter Jackson, directorul executiv al companiei, a restructurat o mare parte a echipei manageriale a grupului, de la preluarea controlului în ianuarie. Mai multe cadre de conducere superioare s-au retras din afacere, ultimul din aceştia fiind Alex Gersh, director financiar care a plecat în martie. El i-a urmat şefului afacerii austriece, Cormac Barry.
The Times a dezvăluit săptămâna trecută că Stewart Kenny, unul din fondatorii Paddy Power, a demisionat ca urmare a eşecului managementului superior de a se ocupa adecvat de pariurile problematice.
Articol de Peter O’Dwyer
Publicat de Camelia Teodosiu,
6 aprilie 2018, 09:28 / actualizat: 11 aprilie 2018, 9:36
Parlamentul European a adoptat, anul trecut, o rezoluție prin care se cere Uniunii Europene o legislație adaptată la un viitor când inteligența artificială va avea un rol primordial.
Eurodeputații nu vor să pună obstacole în calea unei tehnologii cu un amplu potențial, dar cer ca dezvoltarea sa vertiginoasă să se facă într-un cadru normativ care să se preocupe de „securitatea, intimitatea, integritatea, demnitatea, autonomia și proprietatea datelor”, se arată în rezoluția adoptată de eurodeputați.
Deputații cer Comisiei să aibă în vedere crearea unei agenții europene pentru robotică și inteligență artificială care să ofere autorităților publice expertiză tehnică, etică și regulatorie.
Există o serie de motive de îngrijorare pentru milioane de oameni care îşi văd ameninţate locurile de muncă, cu atât mai mult cu cât Uniunea Europenă şi-a propus scăderea şi nu creşterea şomajului, subliniază europarlamentarul Renate Weber:
“Oare chiar mai avem nevoie de atâta forţă de muncă umană, în următorii ani? Trebuie să ai grijă, inclusiv pentru cei care îţi vin din alte zone ale lumii, imediat să aibă acces la o instruire care să le permită accesul pe această piaţă a muncii. Există o teorie care spune că, cel puţin o perioadă de timp, este normal ca lucrătorii să aibă o participare financiară la aceşti roboţi; deci, să fie coproprietari şi să câştige de pe urma lor. Efectele pot să fie foarte multe şi este, cred, momentul să ne gândim la ele. Ştiu că astăzi poate să pară un pic SF, dar să ştiţi că nu e SF. Toţi cu care am vorbit sunt de acord ca 10 ani este deja termen lung. Dar să ştiţi că am văzut un studiu, care ziceă că în 2050, de profesori n-o să mai fie nevoie căci roboţii chiar vor face treabă bună, medicii…doar ca să comande nişte utilaje, în sistemul de îngrijire la fel, de avocaţi nu va mai fi nevoie, că îi dai robotului tot şi scoate ce trebuie, s-ar putea ca nici sistemul de justiţie să nu mai fie cel pe care îl vedem acum… Tot ce a fost SF, acum câteva decenii, vedeţi că a devenit realitate, aşa că…”
Dincolo de mașinile fără șofer, pentru care se propune o asigurare obligatorie și un fond suplimentar pentru a garanta compensarea victimelor posibilelor accidente, se așteaptă ca impactul inteligenței artificiale să se remarce în dispozitive precum drone, roboți industriali, pentru îngrijirea persoanelor, pentru ferme sau ca jucării.
Roboții au devenit parte a vieții noastre şi de aceea aşteptăm cu interes legislaţia care să reglementeze utilizarea acestora, mai ales în cazul în care ar putea provoca daune.
Proiectele care contribuie la coeziunea între regiunile UE trebuie să rămână în centrul politicilor UE de investiții, în ciuda presiunii asupra bugetului UE, au spus deputații marți.
Efectele negative ale crizei economice și financiare, mai ales asupra regiunilor cu creștere economică scăzută, au redus politicile bugetare, ducând la tăieri ale investițiilor publice, subliniază deputații în rezoluția adoptată marți cu 488 voturi la 90 și 114 abțineri.
Strategii adaptate
Alături de finanțările UE prioritare, aceste regiuni au nevoie și de strategii adaptate pentru a acoperi diferențele și a oferi perspective dinamice locuitorilor, mai consideră deputații.
Ei ceri măsuri care:
• să definească regiunile ”cu întârzieri în dezvoltare” la nivelul NUTS III și să țintească mai bine finanțarea lor
• să susțină educația și formarea profesională pentru a reduce șomajul și a ajuta tinerii să rămână în aceste regiuni
• să asigure un acces mai ușor la credite pentru afaceri
• să sprijine și să îmbunătățească administrarea instituțiilor regionale
• să sprijine activitățile de afaceri, inclusiv turismul sustenabil, economia circulară și agricultura
Raportorul Michela GIUFFRIDA (S&D, IT) a declarat: “Acest raport urmează unei inițiative pe care am luat-o, în 2015, cu comisarul Corina Crețu pentru a atrage atenția asupra provocărilor cu care se confruntă regiunile cu întârzieri în dezvoltare și a dificultăților pe care le-au înfruntat, exacerbate de recesiune. Cred că este foarte important pentru noi să fim conștienți de rolul important jucat de politica de coeziune în creșterea competitivității. Aceste regiuni sunt foarte dezavantajate și a le ajuta trebuie să fie o prioritate a UE.”
Background
Comisia a publicat un raport privind ”competitivitatea în regiunile cu venituri și ritmuri de creştere scăzute”, în aprilie 2017. Acesta s-a concentrat pe 47 de regiuni din 8 state membre: ”regiuni cu ritm de creștere scăzut” cu un PIB aproape de media UE, dar cu medii de creștere mici (în Italia, Spania, Grecia, Portugalia) și regiuni cu ”venituri mici” cu un PIB scăzut, dar tendințe de creștere încurajatoare (în Bulgaria, România, Ungaria, Polonia).
Aproximativ unul din şase locuitori UE trăieşte într-o regiune cu întârzieri în dezvoltare (83 milioane de locuitori), dintre care 32 de milioane locuiesc în regiuni cu venituri mici și 51 de milioane în regiuni cu ritm de creștere redus.
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) împlinește duminică 19 ani de activitate. Cu acest prilej, președintele AJOFM, Cristiana Barbu, a transmis un mesaj cu ocazia acestui eveniment.
„10 Decembrie este o zi deosebit de importantă pentru Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, zi în care aniversăm 19 ani de activitate. Sunt 19 ani în care instituţia noastră s-a transformat, a evoluat şi a acumulat o experienţă bogată, deosebit de important în acest proces fiind sprijinul acordat de Uniunea Europeană şi schimbul de bune practici cu instituţiile similare din state membre UE.
De-a lungul timpului, ANOFM a schimbat abordarea problematicilor pieţei forţei de muncă transformându-se dintr-o instituție care se ocupa cu plata drepturilor bănești ale șomerilor, într-un furnizor de servicii ce au drept scop facilitarea accesului pe piața forței de muncă a unui număr cât mai mare de persoane. Pentru a veni în sprijinul clienților noștri, persoane aflate în căutarea unui loc de muncă și angajatori, au fost incluse noi modalități de relaționare prin simplificarea diferitelor proceduri de înregistrare, de obținere a stimulentelor financiare și a subvențiilor. Modernizarea instituţiei, adaptarea serviciilor oferite beneficiarilor noştri la cerinţele concrete ale pieţei muncii, precum şi facilitarea accesului acestora la informaţie au continuat şi în acest an, prin implicarea instituţiei noastre în proiectarea viitoarelor acţiuni ce vor beneficia în anii următori de finanţare europeană.
Am acordat o deosebită atenţie îndeplinirii obiectivelor majore stabilite prin Strategia Europa 2020, respectiv: creşterea ocupării forţei de muncă (prin diminuarea şomajului, în special a şomajului de lungă durată, a şomajului în rândul tinerilor şi al altor categorii de persoane care întâmpină dificultăţi de integrare pe piaţa muncii). Demn de menţionat este faptul că în acest an rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 ani a fost de 70,5%, depășind ținta națională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020 cu 0,5 puncte procentuale.
Printre alte realizări ale acestui an doresc să menționez acordarea unor noi măsuri privind stimularea ocupării forței de muncă, rezultate în urma implicării susținute a Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale și cooperării cu partenerii sociali. Implementarea măsurilor active oferite de Serviciul Public de Ocupare au adus noi locuri de muncă pentru grupurile vulnerabile (tineri NEET, șomeri de lungă durată, persoane cu dizabilități, familii monoparentale, persoane peste 45 ani) şi vor ajuta la reducerea disparităţilor economice dintre regiunile ţării noastre.
Şi în acest an tinerii au beneficiat de o atenţie deosebită, eforturile noastre concentrându-se pe încurajarea acestora să se adreseze specialiştilor noştri pentru a le oferi o şansă concretă de a se integra în câmpul muncii. În acelaşi context, angajatorii au fost îndrumaţi să acceseze subvenţiile destinate uceniciei şi stagiaturii, oferind astfel tinerilor şansa unui start în viaţa profesională mult mai facil.
Cu acest prilej aniversar vreau să mulţumesc membrilor Consiliului de Administraţie al ANOFM, tuturor partenerilor și colaboratorilor, clienţilor noştri şi nu în ultimul rând, colegilor, pentru sprijinul şi încrederea acordate. Implicarea și activitatea tuturor stau la baza acestei instituții, constituind, și în viitor, garanția esențială a capacității de a îndeplini obiectivele fundamentale ale activităţii sale. Totodată, doresc să remarc intersul reprezentanţilor mass-media și al societății civile pentru activitatea noastră și pentru informarea corectă a opiniei publice. Atât eu, cât și colegii mei ne dorim să fiți alături de noi în continuare pentru a putea face față tuturor provocărilor”, a transmis președintele ANOFM printr-un comunicat.
Timișul, județul cu cei mai puțini șomeri. Candidații sunt atrași cu stagii plătite
Publicat de adinaiftime,
15 septembrie 2017, 09:30
Județul Timiș înregistrează cea mai scăzută rată a șomajului din țară. La nivel național, rata șomajului este de 4,17 la sută, aflându-se la cel mai mic nivel înregistrat din anul 1990.
În județul Timiș, rata șomajului este, la ora actuală, de 1,08%, spune directorul executiv al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă, Marcel Miclău.
“Sunt foarte multe locuri de muncă, foarte multe cereri și îi felicit pe angajatori pentru că dezvoltă locuri de muncă. În același timp, avem și un deficit de forță de muncă. Pentru a preveni acest deficit, în ultima perioadă, pe lângă programele de mobilitate și ‘Prima chirie’, au apărut modificări și în ceea ce privește programele de ucenicie. Fiecare persoană care este în pregătire, șase luni, 12 luni sau 24 de luni în funcție de competențele pe care doresc să le obțină, primesc de la AJOFM 1.125 de lei. Angajatorul primește această sumă dacă preia un program de ucenicie”, a precizat Marcel Miclău. În plus, un proaspăt absolvent cu studii superioare, stagiar, care îşi face stadiul de practică pe o perioadă de șase luni, beneficiază de un ajutor de o 1.350 de lei din partea statului.
În judetul Neamţ se câştigă cel mai mic salariu mediu net din ţară, în acest an – arată datele Comisiei Naţionale de Prognoză.
Plecând de la acest aspect, corespondenta noastră, Gianina Buftea, ne spune pe ce îşi cheltuie banii locuitorii acestui judeţ.
Tineri îşi cheltuie banii mai mult pe chirii, un credit ipotecar fiind, pentru mulţi, un vis; alţii cheltuie mult pe utilităţi – acestea sunt prioritare în faţa altor cheltuieli zilnice – medicamente, naveta zilnică, mâncarea, hainele, produsele de curăţenie se află şi ele pe lista de priorităţi.
Economiile sunt foarte reduse, iar în cazul în care doar unul dintre soţi munceşte, cu salariul minim pe economie este aproape imposibil.
Aici trebuie avut în vedere şi nivelul ridicat al şomajului.
În această săptămână sunt disponibile peste 500 de locuri de muncă, însă, salariile fiind mici, nemţenii sunt reticenţi.
Avantajaţi sunt cei care locuiesc în mediul rural, cheltuielile de întreţinere şi pentru mâncare sunt mai mici.
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă aminteşte angajatorilor că pot beneficia de un stimulent financiar lunar în valoare de 250 lei, acordat din bugetul asigurărilor pentru şomaj, pentru fiecare elev sau student încadrat în muncă. Angajarea se poate face pe perioada vacanţelor, iar stimulentul financiar se poate acorda pentru o perioadă de cel mult 60 de zile lucrătoare într-un an calendaristic pentru fiecare elev şi student căruia i s-a încheiat contract individual de muncă. Diferenţa dintre stimulentul lunar acordat şi salariul realizat se suportă de către angajator din fonduri proprii.
Rata șomajului în Uniunea Europeană a scăzut la cel mai redus nivel din 2009 în luna februarie, de numai 8%.
Datele publicate de Oficiul European de Statistică-Eurostat, indică faptul că, şi în zona Euro, rata șomajului a coborât în februarie la 9,5%, de la 9,6% în ianuarie și 10,3% în perioada similară din 2016. În zona euro aproximativ 15,43 de milioane de persoane erau în șomaj în cursul lunii februarie, cu 1,24 milioane mai puține decât în perioada similară din 2016. În rândul statelor membre, în februarie cele mai ridicate rate ale șomajului s-au înregistrat în Grecia (23,1%) și Spania (18%). La polul opus se situează Cehia, Germania și Malta.
România este sub media din UE, cu o rată a șomajului de 5,4% în februarie, similar cu nivelul din ianuarie.
Tineri cu varste intre 16 si 30 de ani din aproape 40 de tari au discutat cu europarlamentarii despre pace, democratie, participare, somaj, inovare si o Europa durabila.
Vicepresedintele Parlamentului European, Mairead McGuinness spune ca “evenimentul european pentru tineret este o buna ocazie pentru tinerii din intreaga Europa sa se intalneasca, sa vorbeasca, sa afle si sa invete unul de la celalat lucruri noi despre problemele majore cu care se confrunta societatea noastra, de la schimbarile climatice la criza refugiatilor, securitatea sau locurile de munca”.
Un alt vicepresedinte al Parlamentului European, Sylvie Guillaume considera ca “Europa se gaseste in momentul de fata la o rascruce importanta de drumuri si trebuie sa faca unor provocari mai mari ca niciodata precum criza imigratiei, cresterea curentelor nationaliste, o criza economica de durata, o posibila iesire a Marii Britanii din Uniunea Europeana si amenintarile teroriste. Tinerii au ocazia sa ne spuna ce fel de Europa isi doresc cu adevarat de la noi. Cu contributia lor la o democratie europeana activa vom face diferenta pe viitor”, a mai spus oficialul european.
Publicat de Camelia Teodosiu,
24 octombrie 2015, 13:37 / actualizat: 24 octombrie 2015, 21:01
În sfârșit, mai sunt și subiecte de laudă pe bune. Că de cele minunate doar în teorie și de vorbe goale ne-am săturat.
Când vezi câte o măsură care, luată greu, e adevărat, dar până la urmă, cu ”tras-împuns”, reușește să fie implementată, nu poți să nu te uiți un pic mai atent și să subliniezi ingredientele care au dat succesul acesteia. Doar, doar or lua și alții aminte.
Cererea creează oferta. Și cum cereri pentru casă există din belșug, fără a pune la socoteală câți și-ar dori, dar ”n-au neam” cu ce, iată că oameni preocupați au sensibilizat Guvernul să mai ”up-dateze” (tradus: actualizeze) ceva ce dă bine la votanții care vor un acoperiș (al lor, nu al părinților) deasupra capului.
Potrivit celor mai recente date Eurostat, o mare parte din tinerii europeni (30.9%) locuiesc încă cu părinţii lor, chiar şi la vârsta de 30 de ani. În România, 44.1% dintre tinere stau încă în casa părintească. Procentul este mult mai mare în cazul băieţilor, ajungând la 75%. Mai mult decât atât, se pare că fetele din România se mută de acasă în jurul vârstei de 26 de ani, în timp ce băieţii pleacă mult mai târziu, pe la 30 de ani.
Așadar, cu argumente solide, inspirate de studii și rapoarte sociale și/sau politice, s-a schițat planul de acțiune.
S-au emis regulile referitoare la primul Program „Prima Casă”, care au fost incluse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2009 și în normele pentru aplicarea acesteia, care au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 717/2009.
Obiectivele acestui program, pe care îl periem și rostogolim din 2009, vizează relații de tip ”win-win”(că bine mai sună pentru unii!), în care fiecare parte implicată are de câștigat. Unii câștigă capital de imagine și încredere, alții un loc de muncă, constructorii iau și ei un ban cinstit, băncile implicate în program – comisioane și rulaj, intermediarii de tot felul câștigă în reputație, iar solicitanții – o ”casa dulce casă”, chiar dacă gustul ratelor este cam acru – amărui.
În luna ianuarie a acestui an, în limita plafonului de 2,5 miliarde de lei stabilit de Guvern, statul acorda garanții pentru creditele contractate de persoanele fizice prin programul „Prima Casă”. De reținut este și că, din 2013, garanțiile pot fi acordate doar în lei.
Sigur că sunt o serie de amănunte și multe condiții, dar cei interesați vor primi lejer aceste informații, mai ales după ce aleg cu ce bancă vor să meargă la drum. Vă recomand să fiți grijulii cu această opțiune.
Și pentru că succesul trebuie întreținut, ca să putem străluci cât mai mult de pe urma acestuia, programul guvernamental a fost modificat prin ordinul nr.1119/2015, emis de Ministerul Finanţelor Publice, publicat în Monitorul Oficial pe 28 septembrie 2015, asta după ce prin martie, a mai apărut OUG nr. 2/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și alte măsuri.
Noutatea este că cei care au deja o locuinţa achiziţionată prin program o pot înlocui cu alta cu suprafaţă utilă mai mare, dar și de o valoare mai mare, cu condiţia să vândă locuinţa iniţială şi creditul acordat în cadrul programului să fie lichidat, ambele operaţiuni efectuate cel mai târziu până la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare a noii locuinţe.
Totodată, plafoanele anuale de garantare vor fi gestionate în sistem revolving (credit reînnoibil în mod automat, fără negocieri suplimentare cu banca ce l-a acordat, până la epuizarea unui plafon prestabilit sau până la epuizarea perioadei pentru care a fost acordat), astfel încât se va asigura continuitatea programului.
Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) a acordat, în primele şase luni ale lui 2015, peste 15.600 de garanţii pentru programul Prima Casă, cu 40% mai multe decât în prima jumătate a anului trecut, ajungând la 1,3 miliarde de lei. Ca să fim sinceri și să nu diminuăm succesul programului guvernamental, de la începutul acestuia și până în prezent, au fost acordate peste 157.000 de garanții, în valoare de peste 13 miliarde de lei, pentru finanțarea achiziționării sau construirii de locuințe în valoare de peste 26 de miliarde de lei.
Asta înseamnă să găsești coridorul și să-l exploatezi până ”iese untul din el”. Așa da, succes, pentru unii! Dar, ar trebui să mai căutăm și alte filoane ca să ridicăm măcar ”nițeluș” nivelul de trai în casele astea. Pentru că, prin analogie cu vorba zilelor noastre – ”Cine are carte, n-are parte”, putem spune că ”Cine are casă, n-are masă”. Dar, în notă optimistă, poate adera la propunerea Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru o mai mare implicare a tinerilor în activitățile civice, îndemnându-i, cu ocazia Zilei Internaționale a Tineretului de anul acesta, să devină lideri de marcă ai statelor membre, „motoarele” renaşterii economice, politice şi sociale europene.
Nu luați în seamă accentele pișcătoare ale scrisului meu, ci doar criticile și proiecțiile constructive și, mai ales, numărul semnificativ, menționat și la începutul articolului, de tineri europeni care continuă să se încăpățâneze să nu aibă un loc de muncă (săracii de ei!).
Pornind chiar de la raportul Eurostat, din care reiese că un procent semnificativ de tineri europeni, cu vârste cuprinse între 25-29 de ani locuiesc încă cu părinţii sau nu au un loc de muncă, îngroşând astfel rândurile şomerilor, nu trebuie decât să ne concentrăm pe propunerea unui alt model, un super program pentru crearea de locuri de muncă care vă asigur că va avea și mai mare succes. Pe principiul economiei de piață, dacă există cerere, trebuie să apară și oferta. Dar, poate, fără plata în rate sau integral.
Conform sondajului eurobarometru standard din primavara 2015 si publicat la finele lunii iulie, tot mai mulți europeni spun că au o imagine pozitivă despre Uniunea Europeană, iar încrederea în UE a crescut din luna noiembrie a anului trecut. În plus, cetățenii văd imigrația ca fiind cea mai mare provocare cu care se confruntă UE în prezent. Felicia Ristea, Radio Timișoara.
Întrebați despre ce îi preocupă mai mult, cetățenii au plasat imigrația pe primul loc în topul subiectelor cel mai des citate în prezent la nivelul Uniunii Europene. Cu 14 puncte procentuale mai mult, reprezentînd 38 % din numărul respondenților, imigrația este în prezent cu mult înaintea situației economice care preocupă 27 % din totalul celor chestionați (în scădere cu 6 puncte procentuale), a șomajului, menționat de 24 % dintre respondenți (cifră în scădere cu 5 puncte procentuale) și a finanțelor publice ale statelor membre care îngrijorează 23 % dintre respodenți, în scădere cu 2 puncte procentuale comparativ cu sondajul precedent. Care este situația economiei naționale în sondaje? Maria Ciorba, consilier la Centrul de Informare Europe Direct Timișoara.
38% dintre europeni consideră că este „foarte bună”, în timp ce doar 18% dintre români consideră că e bună. 59% dintre europeni consideră că este „foarte rea” (situația economiei naționale) față de români care în proporție de 79% spun că economia națională este într-o situație foarte rea. In schimb, în ceea ce privește evoluția în următoarele 12 luni, românii sunt mai pozitivi decît media europeană. 30% dintre români așteaptă o îmbunătățire, față de media europeană de doar 26%. Șomajul este cea mai mare problemă națională identificată de europeni, în proporție de 42%, față de răspunsul românilor care se situează la 26%.
Ce se poate spune despre felul în care este percepută Uniunea Europeană?
Imaginea Uniunii Europene continuă să se îmbunătățească. Nivelul de încredere a crescut de la 39 % în luna noiembrie a anului trecut la 41 % în mai 2015. Increderea românilor în instituțiile europene se menține la un nivel foarte ridicat, cu un procent de 68%.
Strategia Europa 2020 presupune un set de obiective, programe, vizate a fi atinse pînă în 2020. Cum apreciază românii obiectivele strategiei 2020? Maria Ciorba, consilier la Centrul de Informare Europe Direct Timișoara.
60% dintre români consideră că obiectivul de a crește eficiența energetica cu 20% pînă în anul 2020 este corect. 66% dintre romani considera ca este realist obiectivul de crestere cu 20% a aportului energiilor renenerabile în necesarul total de energie al Uniunii. Putem spune că, la modul general, mai mult de jumătate dintre români consideră că aceste obiective sînt niște obiective realiste; fiecare dintre ele.
Referitor la obiectivul de a reduce pînă în 2020 cu un sfert numărul europenilor care trăiesc sub limita de sărăcie, 60% dintre români consideră că este un obiectiv realist față de media europeană de 45%.
Evoluţiile pieţei muncii din Uniunea Europeană sunt încurajatoare, economia dă semne de revenire treptată.
Cu toate acestea, rata medie a şomajului este încă îngrijorător de ridicată, tinerii din toate ţările fiind deosebit de afectaţi. Comisia Europeană – conform angajamentului din momentul investirii – pregăteşte soluţii structurate pe mai multe paliere. Detalii ne oferă Papp-Zakor András, de la Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus.
În primul trimestru al anului 23,6 milioane de cetăţeni ai Uniunii Europene erau înregistraţi ca şomeri. O tendinţă îngrijorătoare este creşterea procentului şomerilor pe termen lung, care în primul trimestru al anului se cifra la 4,9%.
Miniştrii ocupării şi afacerilor sociale din statele membre ale Uniunii s-au reunit săptămâna trecută în Luxemburg, pe ordinea de zi figurând printre altele, tocmai aceste problematici.
Prezentă la întrunire, Marianne Thyssen, comisar european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale, competenţe şi mobilitatea forţei de muncă, a ţinut să sublinieze:
„Este clar, că lucrul de care avem cea mai mare nevoie la ora actuală în Uniunea Europeană sunt noi locuri de muncă, bune şi sigure.
Încă din prima zi de activitate a Comisiei Juncker aceasta ne-a fost prioritatea numărul unu. Ştiţi că mai mult de un miliard de euro au fost alocaţi Iniţiativei pentru Ocuparea Forţei de Muncă în Rândul Tinerilor pentru ca 600 de mii de tineri să-şi găsească un serviciu sau să beneficieze de un training un cursul anului 2015!
Am intensificat de asemenea cooperarea cu sectorul privat, care s-a angajat să asigure acces tinerilor la mai mult de 140 de mii de stagii de practică. Imediat după perioada de vară voi veni cu o propunere vizând modalităţi de abordare a şomajului pe termen lung, pentru ca să reuşim reîncadrarea în muncă a acelor persoane care au stat prea mult timp fără un serviciu.”
Conform raportului pe 2014 privind evoluţiile pieţei muncii şi a salariilor în Europa, anul trecut a reprezentat un punct de cotitură în domeniul creării a noi locuri de muncă: după 5 ani de declin aproape continuu, tendinţa a fost finalmente inversată, înregistrându-se o creştere cu 1%. Evoluţia este una însemnată având în vedere şi ritmul modest al redresării economice.
Îmbunătăţirea vizibilă a fost determinată printre altele de măsurile de sprijin vizând costurile salariale. Totuşi este nevoie de noi investiţii pentru un progres de durată şi nu în ultimul rând pentru îmbunătăţirea statisticii şomajului pe termen lung. Planul de Investiţii pentru Europa, cu finanţarea sa de 315 miliarde de euro va juca fără îndoială un rol important şi în acest plan.
„Dacă ne dorim o revenire economică puternică, este nevoie ca statele membre să crească unele spre altele, să conveargă. Mai multă convergenţă este lucrul de care avem nevoie, în viziunea noastră o convergenţă „în sus”. Aceasta ne va fi ţinta propusă prin semestrul european eficientizat, în care reformele economice şi sociale merg mână-mână.”
Agenda socială va beneficia inclusiv de suportul Fondului Social European – a subliniat comisarul.
Numărul şomerilor a crescut în luna iunie faţă de mai cu peste 1.200, ajungând la 446.703 de persoane fără ocupaţie, iar rata şomajului a fost 4,94%, informează, marţi, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).
Potrivit sursei citate, la sfârşitul lunii iunie, rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost de 4,94%, mai mare cu 0,01 puncte procentuale (pp) faţă de cea din luna mai şi cu 0,06 pp faţă de cea din luna iunie a anului 2014.
„Numărul total al şomerilor înregistraţi în evidenţele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în luna iunie 2015, era de 446.703 de persoane, în creştere cu 1.209 persoane faţă de luna precedentă. Ponderea cea mai mare în totalul celor 446.703 de şomeri o reprezintă cei neindemnizaţi, 81,46 la sută, respectiv 363.865 de persoane. Numărul şomerilor indemnizaţi în luna iunie 2015 a fost de 82.838 de persoane”, se arată în comunicatul transmis agenţiei Mediafax.
În ceea ce priveşte şomajul înregistrat pe sexe, rata şomajului masculin a scăzut cu 0,03 pp faţă de luna mai, fiind 5,32 la sută, iar rata şomajului feminin a crescut cu 0,06 pp, ajungând la 4,50 la sută.
„În funcţie de vârstă, cel mai mare număr de şomeri a continuat să fie înregistrat de grupa 40 – 49 de ani, respectiv 126.778 de persoane, urmată de 30 – 39 de ani (97.351 de persoane) şi peste 55 de ani (72.436 de persoane), cei mai puţini şomeri regăsindu-se în grupa de vârstă 25 – 29 de ani (36.011 de persoane)”, precizează ANOFM.
Şomerii fără studii şi cei cu nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele ANOFM (79,17 la sută), iar şomerii cu nivel de instruire liceal şi postliceal reprezintă 16,02 la sută din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii universitare 4,81 la sută.
Cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului au fost atinse în judeţele: Teleorman (11,06 la sută), Vaslui (10,06 la sută), Buzău (9,59 la sută), Mehedinţi (9,36 la sută), Galaţi (9,29 la sută), Dolj (8,70 la sută), Gorj (8,23 la sută), Olt (7,49 la sută) şi Alba (7,18 la sută).
ANOFM mai precizează că rata şomajului a scăzut în 21 de judeţe, cele mai mari scăderi fiind în: Alba (cu 0.60 pp), Bihor (cu 0,35 pp), Vaslui (cu 0,34 pp), Bistriţa (cu 0,19 pp), Argeş (cu 0,18 pp) şi Constanţa (cu 0,16pp), iar judeţul Timiş a înregistrat cel mai mic nivel al ratei şomajului din luna iunie, respectiv 1,34 la sută.
Minerii ce vor fi concediaţi colectiv vor primi plăţi compensatorii în cuatum de peste 31 de mii de lei net de persoană.
79 de angajați sunt de la mina Petrila, 95 de la Paroșeni, iar 75 de la exploatarea minieră Uricani.
Cei mai mulți dintre ei sunt persoane care pot îndeplini condițiile pentru pensionare la cerere.
Minerii disponibilizați își vor primi plățile compensatorii odată cu ultimul salariu, în 15 septembrie.
Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Braşov îşi completează baza de date cu absolvenţii promoţiei 2014 care solicită şomaj în următoarele 6 luni
Este vorba despre persoanele care au obţinut o diplomă sau un certificat de studii, în condiţiile legii, în una din instituţiile de învăţămînt gimnazial, profesional, special, liceal, postliceal sau superior, de stat ori particular, autorizat sau acreditat.
Tinerii au termen de 60 de zile de la absolvire, iar dacă reuşesc să se angajeze în perioada şomajului, atunci pot beneficia de o primă de încadrare în valoare de 500 de lei.
Proaspăt absolvenţii şomeri vor încasa 3.500 de lei dacă se angajează într-o altă localitate şi ca urmare a acestui fapt îşi schimbă domiciliul.
Atât prima de încadrare, cât şi cea de instalare se restituie integral de către angajat dacă raporturile de muncă încetează din motive imputabile lui, într-o perioadă mai mică de 12 luni de la data încadrării.
Direcția Județeană de Statistică Brașov a făcut public un rezultat încurajator : orașul de sub Tâmpa are din ce în ce mai puțini șomeri
Publicat de Stefania Grigore,
16 iulie 2014, 18:00 / actualizat: 16 iulie 2014, 20:43
În acest an, doar într-o lună a fost consemnată o creştere a numărului de persoane din evidenţa AJOFM, în rest numărul şomerilor fiind în scădere.
La sfârșitul lunii iunie, în evidența AJOFM Brașov figurau cu puțin peste 11 mii de șomeri, din care, aproape 5000 de femei.
Rata şomajului înregistrată la finalul lunii iunie a fost de 4,42%, cu 0,16% mai mică decît la finalul lunii mai.
Cei mai mulţi şomeri au domiciliul în municipiul Braşov, aproape două mii, pe locul secund fiind municipiul Săcele, cu 760 de șomeri, urmat de municipiul Făgăraş, cu 639 de șomeri.
În funcţie de nivelul studiilor, marea majoritate a persoanelor aflate în evidenţa AJOFM continuă să fie cele fără studii medii, care reprezintă 80% din total, în timp ce persoanele cu studii medii reprezintă 13%, iar cele cu studii superioare sunt reprezentate de 7% din totalul persoanelor înregistrate la Agenţie.
Statistica privitoare la numărul șomerilor este optimistă și datorită faptului că unii șomeri nu s-au mai înregistrat la AJOFM ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă după ce le-a expirat perioada de plată a indemnizaţiei de şomaj.
La începutul săptămânii trecute 18 foşti angajaţi au apelat la această formă de protest, nemulţumiţi că nu şi-au primit salariile compensatorii, după ce au fost disponibilizaţi anul trecut.
Până în prezent opt persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale şi au fost transportate la spital cu ambulanţa.
La Amurco, la începutul lunii iunie, au fost trimişi în şomaj aproximativ 300 dintre cei 420 de salariaţi care mai rămăseseră, după disponibilizările de anul trecut, când alţi peste 800 de lucrători au fost concediaţi.
Omul de afaceri Ioan Niculae, care deţine combinatul din Bacău, este acuzat în justiţie în Dosarul ‘Romgaz’, dar şi pentru sustragere de sub sechestru, instigare la abuz în serviciu şi spălare de bani.
Potrivit Agerpres, unul dintre ei a rămas internat în spital pentru investigaţii suplimentare.
Reamintim că, cei 18 foşti angajaţi ai combinatului au intrat lunea trecută în greva foamei, această formă de protest fiind reluată după o lună de la întreruperea unei acţiuni similare. Ei au motivat acţiunea prin întârzierea acordării salariilor compensatorii convenite prin contractul încheiat cu patronatul.
La începutul lunii iunie au fost trimişi în şomaj aproximativ 300 din cei 420 de salariaţi de la Amurco.
Omul de afaceri Ioan Niculae, care deţine pachetul de acţiuni la combinatul din Bacău, este acuzat în justiţie în Dosarul ‘Romgaz’, dar şi pentru sustragere de sub sechestru, instigare la abuz în serviciu şi spălare de bani.
Reprezentanţii Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Vaslui au atras atenţia reprezentanţilor Guvernului în teritoriu că rata şomajului va creşte în următoarele luni
Până la sfârşitul lunii iunie, aproximativ 190 de absolvenţi de liceu promoţia 2014 s-au înscris în evidenţele instituţiei ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, după cum a declarat Laura Toporăscu, purtătorul de cuvânt al AJOFM Vaslui.
Vasluiul este pe primul loc în ţară la şomaj, cu peste 16.500 de persoane fără loc de muncă.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
