Abilități sociale în învățarea mixtă pentru rezultate mai bune ale elevilor

Publicat de Camelia Teodosiu, 6 decembrie 2023, 22:11

Social Skills in Blended Learning for better student Achievement

Astăzi vom discuta despre un proiect finanțat prin programul Erasmus+ al Uniunii Europene – „Abilități sociale în învățarea mixtă pentru rezultate mai bune ale elevilor – Social Skills in Blended Learning for better student Achievement ”  în care printre cei șapte parteneri se numără și țara noastră reprezentată de o echipă a radioului public – Radio România.

Scopul proiectului este de a dezvolta metodologii noi de învățare prin combinarea activităților de învățare “față în față” cu activitățile on-line precum și dezvoltarea competențelor digitale pentru profesori și studenți.

Abilitățile sociale vizate în proiect denumite și „competențe sociale”, „competențe ale secolului XXI“ sau „competențe transversale”  sunt competențele viitorului – cele căutate de angajatori din întreaga lume.

Trebuie să recunoaștem totuși că, de obicei, acestea nu sunt considerate, în procesul de învățământ,  elemente importante ale politicilor educaționale din Europa. Aceasta înseamnă că elevii sunt adesea forțați să le dezvolte în afara contextului școlar. În același timp, însă, ele sunt considerate vitale pentru indivizi, deoarece par să pătrundă în toate aspectele vieții de adult a oamenilor.

Chiar dacă termenii diferă, ei acoperă mai mult sau mai puțin abilități, competențe, valori și atitudini necesare pentru dezvoltarea holistică a elevilor, cum ar fi de exemplu: colaborarea, autodisciplina, compasiunea, ingeniozitatea sau respectul pentru mediu.

Se pare că lipsa de unanimitate, sau de consens academic, în ceea ce privește competențele menționate poate fi considerată un obstacol în orice tentativă care vizează direcționarea acestor competențe în contextul educațional. De aceea s-a realizat un studiu aprofundat de tip sondaj, menit să recunoască cele mai importante aspecte privind competențele transversale și implementarea acestora.

Sondajul tip chestionar a fost realizat în cele șapte țări partenere (Belgia, Cipru, Finlanda, Ungaria, Polonia, România și Slovacia), iar 322 de cadre didactice cu peste 10 ani de experiență, au decis să ne acorde din timpul lor pentru a ne furniza date utile. Răspunsurile au fost culese online și pe hârtie, iar după o analiză detaliată a rezultatelor a fost elaborat un raport care a stat la baza dezvoltării proiectului.

Scopul final al setului de instrumente de cercetare a fost de a stabili răspunsurile la 7 întrebări care acoperă nivelul percepțiilor și practicilor profesorilor cu privire la competențele transversale, învățarea mixtă și jocurile utilizate în educație, precum și practicile lor de Dezvoltare Profesională Continuă. Pentru a răspunde la întrebările menționate mai sus, a fost aplicat un chestionar amplu, pe mai multe niveluri, alcătuit din 7 părți – fiecare parte a urmărit să răspundă la una dintre întrebări.

Scopul final a fost de a stabili răspunsuri la următoarele probleme:

1. Care sunt cunoștințele cadrelor didactice cu privire la competențele transversale și practicile lor de încorporare a acestora în practica lor zilnică?
2. Care sunt competențele transversale, ce nu sunt prevăzute de obicei în educația formală, de care are nevoie elevul secolului XXI pentru a participa în mod eficient la învățarea mixtă din perspectiva profesorilor și a elevilor?
3. Care dintre competențele transversale sunt cele mai expuse riscului atunci când se predă online.
4. Care sunt cunoștințele generale privind conceptul de TCfBL în rândul educatorilor și al factorilor de decizie politică?
5. Ce jocuri, instrumente online și instrumente de discuții folosesc profesorii?
6. Ce abilități sociale trebuie să îmbunătățească profesorii atunci când folosesc aceste instrumente?

Pentru a verifica care competențe sunt importante și care sunt neglijate în contextul școlar, a fost necesar să se creeze o listă cuprinzătoare de competențe. Pentru a face acest lucru, am decis să analizăm cadrele deja existente privind competențele transversale pentru a crea o matrice largă de competențe pentru a vedea care dintre ele sunt similare și care sunt diferite în diferite contexte.

După ce am analizat șapte dintre cadrele/conceptele existente privind competențele transversale, am decis să folosim versiunea adaptată a cadrului UNESCO privind competențele transversale ca bază pentru setul nostru de instrumente bazat pe cercetare, deoarece analiza noastră a arătat că acest cadru creat de UNESCO este cel mai cuprinzător (din grupul celor analizate).

Am reușit să identificăm majoritatea ideilor/conceptelor pentru a fi prezente și în alte lucrări. Cele care nu au fost găsite (două dintre ele) au fost adăugate la lista noastră, astfel încât să cuprindă toate conceptele menționate în alte lucrări. Scopul  a fost de a crea o matrice largă de competențe care să fie apoi luate în considerare în chestionar. În plus, chestionarul din faza de început a proiectului a constat în întrebări care măsoară percepțiile profesorilor cu privire la abilități transversale, învățarea mixtă și jocuri.

Ca o concluzie, competențele transversale cu cea mai mare discrepanță în ceea ce privește importanța autopercepută și practicile la clasă sunt:

COMPASIUNE
Ca abilitate, aceasta cuprinde capacitatea de a fi înțelegător față de alte persoane și de a fi preocupat de suferințele sau nenorocirile altora.

RESPECTUL PENTRU MEDIU
Ca aptitudini, aceasta cuprinde capacitatea de a recunoaște importanța naturii și a dezvoltării durabile, ca fiind cruciale pentru siguranța noastră viitoare.

CAPACITATEA DE A ÎNVĂȚA ÎN MOD INDEPENDENT
Ca abilitate, cuprinde capacitatea de a controla propria învățare, adică conținutul, ritmul, scopurile și obiectivele.

FLEXIBILITATE ȘI ADAPTABILITATE
Ca abilitate, adaptabilitatea permite unei persoane să își schimbe comportamentul atunci când este necesar, în timp ce flexibilitatea permite unei persoane să își modifice comportamentul atunci când este necesar.

INGENIOZITATE
Ca abilitate, aceasta cuprinde capacitatea de a găsi o soluție inteligentă pentru a depăși dificultățile.

PARTICIPARE DEMOCRATICĂ
Ca abilitate, participarea democratică ne cere să luăm parte la acțiuni menite să influențeze pe cei aflați la putere și deciziile acestora.

ABILITĂȚI DE COMUNICARE
Ca și competențe, acestea sunt necesare pentru a vorbi în mod adecvat cu o mare varietate de persoane în diverse contexte, prin aplicarea strategiilor de comunicare.

AUTODISCIPLINĂ
Ca abilitate, aceasta cuprinde capacitatea de a rămâne motivat și de a acționa, indiferent de cum te simți, fizic sau emoțional, pentru a atinge obiectivele dorite.

CAPACITATEA DE A GÂNDI INDEPENDENT
Ca abilitate, capacitatea de a gândi independent presupune efortul de a gândi în mod conștient și de a întreprinde acțiuni deliberate pe baza propriei înțelegeri a diferitelor aspecte.

APRECIEREA UNUI STIL DE VIAȚĂ SĂNĂTOS
Ca aptitudini, aceasta cuprinde cunoștințele și acțiunile întreprinse pentru a menține un stil de viață sănătos, printre altele, printr-o dietă echilibrată și prin exerciții fizice regulate.

În raport cu rezultatele obținute, se poate concluziona că atitudinea generală a cadrelor didactice față de competențele transversale este pozitivă, însă nivelul de implementare la clasă a acestor competențe este mult mai scăzut. Profesorii, deși sunt conștienți de necesitatea de a se concentra asupra competențelor transversale, nu au nici stimulentul, nici ajutorul necesar pentru a face acest lucru, astfel încât aceste competențe sunt dezvoltate oarecum în paralel cu învățământul general.

În concluzie, rezultatele cercetării inițiale, împreună cu cadrul dezvoltat, pot contribui la creșterea gradului de conștientizare a profesorilor cu privire la competențele transversale și învățarea mixtă și le oferă instrumente care vor aduce creșterea dorită în practicile din clasă care vizează punerea în aplicare a acestor competențe în mod regulat.

După fazele de cercetare, elaborare de documente și aplicații, testarea acestora, o altă etapă importantă din cadrul proiectului este diseminarea cadrului elaborat care cuprinde competențele relevante pentru creșterea eficienței învățării și predării mixte.

Astfel, atât în cadrul Târgului de carte GAUDEAMUS Radio România, cât și a unei sesiuni on-line, au avut loc ateliere de diseminare a Programului de Formare Profesională Continuă pentru învățare hibridă (online și offline). La aceste sesiuni de lucru au participat cadre didactice de la școli și licee din municipiul București și din țară.

Programul de Formare Profesională Continuă reunește într-o bibliotecă virtuală toate materialele realizate de către parteneri pentru a fi utilizate de cadrele didactice în procesul educațional, respectiv instrumente pentru predare și învățare online, pentru derularea de discuții și cele pentru învățare bazată pe joc.

În cadrul atelierelor de lucru, cei prezenți au expus succint planuri de lecții pentru  cele 10 competențe transversale amintite mai sus care definesc proiectul „Abilități sociale în învățarea mixtă pentru rezultate mai bune ale elevilor”.

Referitor la acest proiect finanțat prin programul Erasmus+ al Uniunii Europene – „Abilități sociale în învățarea mixtă pentru rezultate mai bune ale elevilor”, Costin Dedu, managerul echipei țării noastre reprezentată de Radio România, a spus că „în următorii ani, paradigma învățământului și mai ales modul în care se va preda, se va schimba enorm.”

La finalul evenimentelor de diseminare a instrumentelor ce pot fi folosite în învățămîntul hibrid, impresiile participanților ne motivează să sperăm că România poate fi parte a unei strategii educaționale dezvoltată la nivel european, pentru a ne adapta cerințelor generațiilor viitoare.

Realizator: Camelia Teodosiu

Foto evenimente de diseminare: echipa Radio România

Elemente grafice: partener proiect SAMK Finlanda

Ileana Rotaru: Aceste tehnici de dezinformare și de manipulare în masă au vizat în special chestiuni care țin de psihologie cognitivă, iar lucrurile acestea nu vin dintr-odată ci este o campanie de lungă durată

Publicat de Gabriel Stan, 13 iunie 2022, 14:06

Constantin Herţeanu: Bun găsit și bine ați revenit în emisiunea Jurnal Militar!

Ileana Rotaru: Mulțumesc frumos pentru invitație! Şi eu mă bucur că am revenit în studioul dumneavoastră și în cadrul emisiunii Jurnal Militar.

Constantin Herţeanu: De ce este important, pentru cei care sunt pe recepție, să facem aceste analize, să știe care este percepția publicului larg asupra unor subiecte sensibile cum este acesta privind războiul din Ucraina?

Ileana Rotaru: Este foarte important pentru fiecare dintre noi într-o formă sau alta să știe cam în ce zonă, în ce val de cunoaștere se regăsește vizavi de problemele cu care se confruntă la modul personal sau la modul societății, la modul general, la nivel societal. 

Războiul din Ucraina într-adevăr este un subiect foarte sensibil, ne-a surprins pe toți, așa cum ne-a surprins acum doi ani pandemia, dar mai mult decât atât, desfășurându-se la granițele de est ale României, plus valul de refugiați și tot ce s-a întâmplat acolo și se întâmplă în continuare din păcate, gradul de îngrijorare al populației a fost unul extrem de important.

Deci prin urmare s-a conturat o problemă la nivelul societății, vizavi de autorități, de statul român de cum reacționează fiecare sau cum şi-ar dori fiecare dintre cetățenii României să reacționeze în această situație. Este foarte important de menționat că aceste sondaje, iată cel de față, a fost comandat de către o organizație nonguvernamentală.

Constantin Herţeanu: New Strategy Center.

Ileana Rotaru: Exact, New Strategy Center care este unul dintre think tankurile din România care are ca obiect principal de interes promovarea unei culturi de securitate la nivelul cetățenilor din România; desfășoară o serie de activități legate de securitatea României și relațiile externe ale României, în special în zona bazinului Mării Negre, dar și în Balcani.

În urma cercetării realizate de INSCOP, este iarăși un lucru foarte important pe care l-am remarcat când m-am uitat și eu peste aceste date, faptul că așa cum știm, în perioada dinaintea declanșării războiului în Ucraina, la nivelul spațiului public online românesc și nu numai, existau o serie de tendințe să spun, sau niște atitudini favorabile proruse.

Constantin Herţeanu: Plecând și de la știrile false și de la acțiunile concertate ale Rusiei în ceea ce privește media din România și nu numai, media din Uniunea Europeană.

Ileana Rotaru: Acum că aţi deschis acest subiect, această propagandă sau aceste tehnici de dezinformare și de manipulare în masă au vizat în special chestiuni care țin de psihosociologie, de psihologie cognitivă iar lucrurile acestea nu vin dintr-odată ci este o campanie de lungă durată care a încercat să sedimenteze în mentalul colectiv o anumită atitudine și anumite comportamente.

Acest sondaj – și de ce spun că este important și ne furnizează niște date extrem de interesante, este legat de faptul că a fost derulat în timp. Este o cercetare de tip panel și putem să observăm anumite tendințe legate de modul în care a evoluat, de la declanșarea conflictului în Ucraina până în data de 21 mai…

Constantin Herţeanu: Şi ne arată exact trecerea și schimbarea de opinie a cetățenilor.

Ileana Rotaru: Pe anumite dimensiuni, da, se pot remarca unele modificări care au fost aduse, dar în același timp altele care au fost întărite și care confirmă de fapt pentru marea majoritate a românilor că nu sunt singuri. Şi că sunt şi alţii care gândesc și simt la fel și că anumite mituri – că era și acea emisiune la un moment dat pe un program de știri, documentarul acela cu…

Constantin Herţeanu: În cinci zile, ruşii sunt la Berlin sau la București sau unde vor ei.

Ileana Rotaru: Exact. Şi, de fapt, totul a fost un balon de săpun până la urmă, desigur, cu mari sacrificii și cu pierderi de vieți omenești și cu tot ceea ce se întâmplă în continuare în Ucraina și cu milioanele de refugiați care au părăsit teritoriul Ucrainei, dar, practic, a demonstrat că Marele Urs de la Răsărit nu este chiar atât de mare și nu este nici chiar atât de înfricoșător.

Constantin Herţeanu: 65% dintre români au o părere bună despre faptul că NATO și SUA trimit mai multe trupe în România, deoarece ne pot apăra de Rusia, în creștere față de februarie 2022, când procentul era mai mic.

Ileana Rotaru: Da, pentru că forța exemplului a fost și este în continuare covârșitoare. Oamenii au observat că este mult mai bine să fii, de fapt, în NATO și să fie o întreagă structură extrem de importantă de state, de la cele mai mici până la cele mai mari, care vin să te sprijine, au început să înțeleagă ce înseamnă acel Articol 5 – „Toți pentru unul, unul pentru toți”.

Constantin Herţeanu: Şi astăzi, doar 11,9% dintre respondenți cred că România ar trebui să iasă din NATO.

Ileana Rotaru: Atenţie, acest sondaj a fost realizat pe o populație reprezentativă la nivelul României, deci acum să ne înțelegem că vorbim doar despre o anumită categorie de persoane din perspectiva vârstei. Deci este un sondaj reprezentativ național. Lucrurile acum sunt un pic mai clare, dar nevoia te-a învățat ca să înțelegi un lucru pe care alții ţi-l spuneau înainte.

Constantin Herţeanu: Peste 70% dintre români cred că Rusia este vinovată pentru războiul din Ucraina, iar mai mult de jumătate cred că Ucraina va ieși câștigătoare.

Ileana Rotaru: Şi mai mult decât atât, este încă un item care a fost dezbătut în acest sondaj. Se referă la faptul că liderii ruși ar trebui să plătească pentru crimele de război din Ucraina și este iarăși o proporție covârșitoare – de 87%.

Da, cum am spus, din păcate, cu prețul a ceea ce s-a întâmplat în Ucraina, oamenii, de fapt, au înțeles că totuși o agresiune a unui stat frate, cum i se spunea, este cu totul și cu totul inacceptabilă, pierderea de vieți omenești, pierderea de copii, pierderea de persoane vulnerabile care au rămas, nu au putut să plece şi au rămas în diferite orașe și au fost bombardaţi nu este acceptabilă și că orice formă de genul acesta de război nejustificat este ceva care nu poate să fie trecut cu vederea.

Opinia se schimbă foarte ușor sau destul de ușor, în funcție de diferite variabile, de diferite cauze. Este un moment, este un semnal, este o tendință care sperăm să se manifeste și mai departe, să fie o lecție învățată și, desigur, sperăm ca și acest război să se termine și cu câștigul din partea celor care au dreptate și care sunt mai buni.

Constantin Herţeanu: A fost alături de noi doamna conf. univ. dr. Ileana Rotaru, de la Universitatea de Vest din Timișoara. Vă mulțumim!

Ileana Rotaru: Vă mulţumesc şi eu frumos pentru invitație și mult succes în tot ceea ce faceți! Şi, de asemenea, să fie pace!

Femeile, spre deosebire de bărbaţi, suferă mai des de somnolenţă!

Publicat de Andra Radu, 29 mai 2022, 10:00

Un sondaj efectuat cu participarea a peste 2.000 de adulţi din Statele Unite a constatat că femeile, spre deosebire de bărbaţi, se trezesc rar sau niciodată odihnite.

Multe femei din America au un somn de proastă calitate peste noapte şi sunt mai predispuse să sufere de somnolenţă în timpul zilei decât bărbaţii. Somnolenţa afectează activităţile zilnice a 81% dintre femei, faţă de 74% în cazul bărbaţilor, potrivit unui studiu realizat online.

Academia Americană de Medicină a Somnului susţine că adulţii ar trebui să doarmă cel puţin şapte ore pe noapte şi recomandă un program de somn, trezirea la aceeaşi oră în fiecare zi, chiar şi în weekend sau vacanţe, condiţii agreabile de somn – un dormitor liniştit, relaxant, confortabil şi răcoros.

Dispozitivele electronice trebuie oprite cu cel puţin 30 de minute înainte de culcare. Mesele copioase trebuie evitate. De asemenea, este interzis consumul de cofeină, nicotină şi alcool seara. Practicarea unui sport în mod regulat şi o dietă sănătoasă reprezintă reguli de aur pentru un somn odihnitor.

Sondaj: Aproape 8 angajați din 10 ar vrea să lucreze doar 4 zile pe săptămână!

Publicat de Andra Radu, 13 aprilie 2022, 13:21

Aproape 8 angajați din 10 ar vrea să lucreze doar 4 zile pe săptămână, dar mai mult de jumătate dintre ei se tem de un program zilnic de 10 ore, aceasta este concluzia unui sondaj realizat de o platformă online de recrutare.

Săptămâna de lucru de 4 zile este o propunere de lege pentru piața muncii și se conturează drept o posibilă soluție de flexibilizare a muncii. În acest context, 78% dintre angajați sunt deschiși să lucreze doar 4 zile pe săptămână și cred că acesta este un moment foarte bun pentru adoptarea săptămânii mai scurte de lucru, arată sondaj.

Pe de altă parte, 55% dintre angajați se tem de mărirea zilei de lucru de la 8 la 10 ore, impusă în acest scenariu.

Aproape 71% dintre angajați consideră că săptămâna de lucru de 4 zile s-ar potrivi locului de muncă pe care îl au în prezent și activității lor.

Chiar dacă 3 din 4 angajați înclină să creadă că angajatorul lor nu ar permite un astfel de program, ei văd și multe avantaje pentru starea lor de bine, cum ar fi îmbunătățirea echilibrului dintre viața profesională și cea privată (70%), mai mult timp liber pentru a prioritiza sănătatea psihică și fizică (68%), creșterea nivelului de productivitate atunci când sunt la job (29%) și diminuarea riscului de a ajunge la epuizare (25%).

Jumătate dintre angajatori ar vedea posibilă funcționarea companiei lor cu un program de 4 zile pe săptămână în forma propunerii legislative (10 ore/zi) și 60% sunt de părere că acest moment este unul bun pentru trecerea la săptămâna de lucru de 4 zile.

Sondajul a fost efectuat în perioada 02 – 24 martie pe un eșantion de 1.113 utilizatori de internet din România.

Cadrele didactice incluse în programul „Şcoala din valiză”, instruite să creeze conţinut digital în platforma Moodle!

Publicat de Andra Radu, 17 ianuarie 2022, 13:10

Aproximativ 68% dintre profesorii din mediul rural spun că îmbunătăţirea abilităţilor digitale este principalul lor beneficiu în contextul desfăşurării multor ore online din cauza pandemiei, conform unui sondaj desfăşurat de World Vision România şi Fundaţia Vodafone România.

Principalele dificultăţi întâmpinate de profesori în realizarea de conţinut digital au fost: timpul necesar creării unei lecţii digitale (68%), lipsa informaţiilor legate de aplicaţiile pe care le pot folosi pentru a crea conţinut (30%), lipsa de motivaţie după multe ore desfăşurate online (29%), lipsa unor modele de lecţii din care să se inspire (26%) şi lipsa cunoştinţelor de tehnologie (23%).

În acest context, profesorii incluşi în programul „Şcoala din valiză” învaţă timp de patru luni să folosească Moodle.

Profesorii sunt instruiţi cum să creeze cursuri, conţinut interactiv de tip carte/ lecţie/ Wiki, cum să gestioneze conţinutul creat sau cum să utilizeze H5P pentru crearea de conţinut. La fiecare sesiune, profesorii pregătesc lecţii practice aplicând funcţionalităţile predate.

Conţinutul digital poate fi utilizat în timpul predării offline, când orele se desfăşoară la şcoală, dar şi în timpul orelor online, când elevii învaţă de acasă.

Principalele beneficii pe care le-au avut profesorii din mediul rural în contextul dificil în care şcoala s-a desfăşurat online în ultimii doi ani au fost faptul că şi-au îmbunătăţit semnificativ abilităţile digitale (68%), că şi-au cunoscut mai bine elevii şi condiţiile în care trăiesc aceştia (32%), dar şi faptul că elevii au continuat să înveţe chiar dacă le-a fost greu (61%), arată acelaşi sondaj.

De asemenea, 19% dintre profesori simt că s-au apropiat mai mult de elevi în pofida distanţării fizice, iar 16% dintre profesori au apreciat faptul că elevii şi-au ţinut camerele deschise în timpul orelor online.

Pe de altă parte, între provocările şcolii online pentru profesori s-au numărat: conexiunea slabă la internet (61%), oboseala lor şi a elevilor după multe săptămâni de şcoală online (40%), faptul că elevii erau adesea cu camerele închise (31%), lipsa de control asupra activităţii elevilor din timpul orei (27%) şi faptul că profesorii aveau mai multe sarcini în acelaşi timp (27%).

12% dintre profesori spun că nu au avut tehnologia necesară pentru a preda online, iar acelaşi procent afirmă că le-a fost dificil să creeze conţinut digital pentru că nu ştiau să facă acest lucru. Pentru 9% dintre profesori a fost dificil să menţină liniştea în condiţiile în care propriii copii erau acasă, iar 7% nu s-au simţit deloc confortabil să folosească tehnologia necesară predării online.

Motivaţia profesorilor pentru crearea de conţinut digital a venit din faptul că elevii erau mult mai atenţi atunci când li se preda cu ajutorul lecţiilor digitale (61%), performanţa lor a fost mai bună în timpul lecţiilor la care a fost folosit şi conţinut digital (30%), erau mai atenţi şi luau note mai mari la testele desfăşurate pe tabletă (29%), dar şi faptul că elevii îi roagă şi pe alţi profesori să creeze lecţii digitale scoţându-i astfel din zona de confort (19%).

Sondajul a fost realizat în perioada decembrie 2021-ianuarie 2022 pe un eşantion de 200 de profesori din mediul rural, beneficiari ai programului „Şcoala din valiză”.

Programul se derulează până în aprilie 2022.

„Şcoala din valiză” asigură o abordare de tip 360 de grade a educaţiei digitale. Programul susţine profesorii şi elevii din mediul rural să-şi dezvolte abilităţile digitale prin acces gratuit la platforma de e-learning www.scoaladinvaliza.ro, la o „valiză tehnologică” dotată cu tablete, laptop şi acces la internet, dar şi prin formarea profesională continuă a cadrelor didactice.

Totodată, programul îi ajută pe profesori să fie mai încrezători în forţele proprii, să creeze şi să susţină lecţii digitale interactive şi îi sprijină pe elevi să fie pregătiţi pentru o piaţă a muncii dominată tot mai mult de tehnologie.

În acest fel, profesorii transformă şcoala, elevii învaţă cu mai multă plăcere şi se dezvoltă pentru a face faţă provocărilor viitorului. „Şcoala din valiză” înseamnă învăţământ digital accesibil şi de calitate.

Copiii și tinerii, mai înclinați să creadă că lumea devine un loc mai bun decât generațiile mai în vârstă!

Publicat de Andra Radu, 18 noiembrie 2021, 13:39

Copiii și tinerii sunt cu 50% mai înclinați decât persoanele mai în vârstă să creadă că lumea se transformă într-un loc mai bun cu fiecare generație, potrivit unui nou sondaj internațional realizat de UNICEF și Gallup și publicat înaintea Zilei Internaționale a Drepturilor Copilului.

Din sondaj reiese și faptul că tinerii cred într-o proporție mai mare că viața copiilor s-a ameliorat, o majoritate covârșitoare considerând că serviciile medicale, educația și siguranța fizică de care se bucură copiii de astăzi sunt la un nivel mai ridicat decât în cazul generației părinților lor.

Totuși, în ciuda optimismului lor, tinerii nu sunt nicidecum naivi, așteptându-se la acțiuni împotriva schimbărilor climatice, exprimând scepticism față de informațiile pe care le accesează pe rețelele de socializare și luptându-se cu stări de depresie și anxietate.

Aceștia se consideră cetățeni globali într-o proporție mult mai mare decât persoanele mai în vârstă și îmbrățișează mai ușor ideea cooperării internaționale în lupta împotriva unor amenințări precum pandemia de COVID-19.

„În prezent, lumea are nenumărate motive de pesimism: schimbările climatice, pandemia, sărăcia și inegalitatea, creșterea neîncrederii și răspândirea naționalismului. Dar iată și un motiv de optimism: copiii și tinerii refuză să privească lumea prin lentilele întunecate ale adulților”, a afirmat Directorul Executiv al UNICEF Henrietta Fore. „Față de generațiile mai în vârstă, tinerii lumii își păstrează speranța, au o perspectivă mult mai globală și sunt hotărâți să transforme lumea într-un loc mai bun. Tinerii din zilele noastre își fac griji pentru viitor, dar se consideră parte a soluției”.

Sondajul din cadrul proiectului Changing Childhood este primul de acest gen care caută să afle părerea mai multor generații despre lume în general și despre ce înseamnă să fii copil în zilele noastre. Acesta a inclus peste 21.000 de persoane din două grupe de vârstă (15-24 de ani și 40 de ani și peste), provenind din 21 de țări.

S-au realizat sondaje reprezentative la nivel național în țări din toate regiunile – Africa, Asia, Europa, America de Nord și America de Sud – și din toate categoriile de venit.

În general, datele schițează imaginea generațiilor tinere ca un produse ale globalizării. De exemplu, în medie, aproape de două ori mai mulți tineri (39%) decât persoane mai în vârstă (22%) se consideră ca făcând parte din comunitatea mondială mai mult decât din propria națiune sau comunitate locală. Cu fiecare an adăugat la vârsta respondentului, ponderea persoanelor care se consideră cetățeni globali scade, în medie, cu aproximativ un procent.

Sondajul – realizat în timpul pandemiei – remarcă de asemenea faptul că tinerii și copiii au, în general, mai multă încredere în guvernele țărilor lor, în oamenii de știință și în presa internațională ca surse de informații fiabile. Și totuși, sondajul arată că tinerii de astăzi sunt conștienți de problemele cu care se confruntă lumea:

• Majoritatea tinerilor identifică o serie de riscuri serioase la care sunt expuși copiii în mediul online, precum vizionarea de conținut violent sau explicit din punct de vedere sexual (78%) sau bullying-ul (79%).
• Doar 17% dintre tineri spun că au „multă” încredere în platformele sociale în ceea ce privește furnizarea de informații fiabile.
• În timp ce 64% dintre tinerii din țările cu venituri mici și medii cred că, la maturitate, copiii din țara lor vor avea o situație economică mai bună decât cea a părinților lor, tinerii din țările cu venituri mari cred într-o mică măsură în progresul economic. În aceste state, mai puțin de o treime dintre tinerii respondenți afirmă că, la vârsta maturității, copiii din zilele noastre vor avea o situație economică mai bună decât cea a părinților lor.
• Peste o treime dintre tineri declară că se simt adesea nervoși sau anxioși și aproape unul din cinci spune că se simte deseori deprimat sau are un interes scăzut pentru orice fel de activitate.
• În medie, 59% dintre tineri declară că, în zilele noastre, copiii sunt supuși presiunii de a reuși mai mult decât părinții lor în copilărie.

Sondajul constată și faptul că tinerii vor să vadă progrese mai rapide în lupta împotriva discriminării, mai multă cooperare între țări și să fie ascultați de către factorii de decizie:

• În medie, aproape trei sferturi dintre tinerii care sunt conștienți de schimbările climatice cred că guvernele ar trebui să ia măsuri importante pentru a le combate. Proporția este și mai ridicată în țările cu venituri mici și medii (82%) unde se așteaptă ca impactul schimbărilor climatice să fie cel mai grav.
• În aproape toate țările incluse în sondaj, marea majoritate a tinerilor declară că țările lor ar fi mai puțin expuse amenințărilor precum COVID-19 dacă guvernele s-ar coordona cu alte state în loc să acționeze pe cont propriu.
• Tinerii sprijină mai puternic drepturile persoanelor LGBTQ+, la cârma luptei pentru egalitate aflându-se femeile tinere.
• În medie, 58% dintre persoanele de 15-24 de ani cred că este foarte important ca liderii politici să asculte copiii.

„Nu putem ști ce gândesc tinerii dacă nu îi întrebăm. Sondajul UNICEF subliniază importanța consultării generației viitoare și a înțelegerii perspectivelor sale”, a afirmat Joe Daly, partener principal în cadrul Gallup. „Copiii de astăzi sunt liderii de mâine; este esențial ca generațiile mai mari să își asume rolul ce le revine pentru a ne asigura că lăsăm o lume mai bună copiilor noștri”.

Sondajul identifică anumite zone în care se remarcă o puternică aliniere între generațiile tinere și cele mai în vârstă – în special referitor la climă, importanța educației, cooperarea internațională și implicarea copiilor. La polul opus, optimismul, abordarea dintr-o perspectivă globală și recunoașterea progreselor istorice reprezintă câteva dintre clivajele cele mai profunde.

„Deși acest studiu creionează o perspectivă nuanțată a decalajului inter-generațional, transpare o imagine clară: copiii și tinerii întruchipează spiritul secolului XXI într-o măsură mult mai mare decât părinții lor”, a declarat Fore. „Acum, când UNICEF se pregătește să marcheze cea de-a 75-a aniversare a sa luna viitoare și suntem la un pas de Ziua Internațională a Drepturilor Copilului, este esențial să îi consultăm pe tineri în mod direct în legătură cu bunăstarea lor și cu schimbările din viața lor”.

Scopul Zilei Internaționale a Drepturilor Copilului – sărbătorite în fiecare an pe 20 noiembrie – este acela de a sensibiliza cu privire la milioanele de copii cărora li se neagă dreptul la servicii de sănătate, nutriție, educație și protecție adecvate și de a promova vocea tinerilor ca un element critic în orice discuție despre viitorul lor.

Odată cu publicarea sondajului, UNICEF lansează o nouă platformă interactivă, www.unicef.org/changing-childhood, conținând toate datele din cadrul sondajului și raportul proiectului.

Proiectul Changing Childhood reprezintă primul sondaj realizat la nivel mondial în rândul mai multor generații cu scopul de a afla părerea acestora referitor la ce înseamnă să fii copil în prezent. În cadrul proiectului, UNICEF a colaborat cu Gallup pentru realizarea unui sondaj în rândul a peste 21.000 de adulți și copii din 21 de țări, în perioada februarie-iunie 2021.

În fiecare țară, eșantionarea a fost una aleatorie și reprezentativă la nivel național pentru două categorii ale populației: persoane de 15-24 de ani și persoane de 40 de ani și peste. Aria de acoperire a reprezentat-o întreg teritoriul țării, inclusiv mediul rural, iar baza de sondaj a cuprins întreaga populație civilă neinstituționalizată din fiecare grupă de vârstă, cu acces la telefon.

Țările incluse în sondaj sunt: Argentina, Bangladesh, Brazilia, Camerun, Etiopia, Franța, Germania, Japonia, India, Indonezia, Kenya, Liban, Mali, Maroc, Nigeria, Peru, Regatul Unit, Spania, SUA, Ucraina și Zimbabwe.

Facebook, în preferințele românilor!

Publicat de Andra Radu, 20 octombrie 2021, 14:30 / actualizat: 20 octombrie 2021, 17:08

Facebook rămâne cea mai populară platformă de social media, cu o acoperire de 93% în rândul utilizatorilor români de Internet din mediul urban, în timp ce 43% consideră televiziunea ca principala sursă de informare, arată rezultatele unui studiu, publicat marţi.

Comparativ cu anii anteriori, românii au folosit mediul online într-o măsură mai mare. Astfel, au fost mai prezenţi pe platforme (53%) şi pe reţelele sociale (48%) şi au făcut mai multe plăţi (55%) şi cumpărături online (52%).

Totodată, restricţiile şi limitările acestei perioade i-au determinat să citească mai frecvent ştiri online (48%) şi să se uite mai des la filme şi seriale (43%).

În acelaşi timp, în contextul pandemiei, utilizatorii de Internet din mediul urban au accesat reţelele de socializare în special pentru a-şi ocupa timpul liber, pentru a se relaxa (65%), dar şi pentru a păstra legătura cu cei dragi (64%), motive regăsite în special la persoanele mature, cu vârsta peste 45 de ani.

La capitolul celor mai accesate platforme social media, Facebook continuă să fie cea mai populară, cu 93% dintre sufragii în mediul urban, fiind folosită de toate grupele de vârstă, dar mai ales de către persoanele de peste 55 de ani (98%).

De asemenea, persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 şi 34 de ani sunt mai atrase de platforme precum Instagram şi Pinterest, iar tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani preferă TikTok, Snapchat, Reddit sau chiar LinkedIn. În schimb, utilizatorii de peste 45 de ani preferă să acceseze Twitter.

Peste trei sferturi (78%) dintre cei chestionaţi afirmă că imaginile rămân cel mai popular tip de conţinut din social media, urmaţi de tinerii (18-24 ani) care preferă videoclipurile (72%) sau stories pe Instagram (45%), persoanele cu vârste cuprinse între 35-44 ani mai atrase de live streaming (19%), iar cele cu vârsta cuprinsă între 45 şi 55 de ani interesate de postările brandurilor preferate (44%) şi de imaginile şi videoclipuri 360 grade (29%).

Persoanele de peste 55 de ani apreciază, cu preponderenţă, articolele (61%) şi conţinutul audio (33%).

Pe segmentul de e-commerce prin reţelele de socializare, datele centralizate în studiu relevă faptul că opt din zece utilizatori de Internet din mediul urban sunt de părere că funcţia de etichetare folosită de branduri pentru comerţul electronic este utilă pentru că reduce timpul de căutare a produsului (74%) şi oferă toate detaliile despre preţ, fără a fi nevoie să acceseze site-ul web (78%).

Printre cei care au întreprins activităţi de gaming se află persoanele cu vârste cuprinse între 45 şi 55 de ani care au descărcat şi au jucat jocuri pe smartphone într-o măsură mai mare faţă de valul anterior (61%), iar cele cu vârsta cuprinsă între 35 şi 44 de ani au jucat în reţea cu persoane necunoscute (39%).

Aproape două treimi (64%) dintre cei chestionaţi au susţinut că vizionează programe TV împreună cu familia, iar 41% au declarat că, în ultimul an, au urmărit programe TV sau online pentru copii mai mult decât o făceau înainte de pandemie.

Sondaj: Aproximativ 42% dintre românii care locuiesc la casă vor să îşi renoveze gardul!

Publicat de Andra Radu, 11 octombrie 2021, 12:00

Aproximativ 42% dintre proprietarii de case au în plan renovarea gardului proprietăţii, în următorii doi ani, potrivit unui sondaj online.

„Simţul proprietăţii şi nevoia de intimitate în spaţiul personal sunt foarte dezvoltate la români. O demonstrează numărul foarte mare de oameni care trăiesc în locuinţe proprietate personală (peste 95% au o locuinţă personală, potrivit celor mai recente date Eurostat), dar şi interesul crescut pentru delimitarea proprietăţilor”, susţin autorii sondajului.

La achiziţia materialelor de construcţii, cei mai mulţi români ţin cont de: calitate – 82%, aspect – 44%, uşurinţă în montaj – 38%.

Sondajul a fost realizat în a doua jumătate a lunii iulie, în mediul online, pe un eşantion reprezentativ de 1.548 de respondenţi şi are o marjă de eroare de +/- 2%.

Sondaj: Aşteptările elevilor şi profesorilor în noul an şcolar!

Publicat de Andra Radu, 12 septembrie 2021, 12:57

Aproape 80% dintre elevi şi profesori vor ca anul acesta orele să se desfăşoare fizic, la şcoală, iar jumătate dintre elevi îşi doresc ca profesorii să facă lecţiile mai atractive, mai interactive, conform sondajului „Nevoile şi aşteptările elevilor şi profesorilor pentru anul şcolar 2021-2022”, realizat de Fundaţia World Vision România.

Atât elevii, cât şi profesorii vor mai mulţi bani pentru educaţie.

În topul dorinţelor elevilor de la sistemul de învăţământ sunt activităţile extraşcolare, infrastructura adecvată, digitalizarea şi un climat şcolar sigur, fără bullying. Copiii îşi doresc de la părinţi să fie ajutaţi la teme, să fie susţinuţi emoţional, dar şi material. 1 din 5 copii au spus că ar vrea să aibă rechizite, haine, mâncare sau bani pentru transport şcolar.

Pe de altă parte, profesorii vor ca educaţia să fie finanţată corespunzător, mai mult de jumătate dintre ei vor salarii majorate, investiţii în infrastructură, digitalizare, cursuri atât pentru a preda mai bine materia, cât şi pentru a interacţiona mai bine cu elevii. În plus, cadrele didactice îşi doresc să fie adoptată şi implementată o strategie pe 5-10 ani, iar aceasta să conţină paşi clari despre cum poate fi modernizată educaţia din România.

De la elevi, profesorii îşi doresc ca aceştia să aibă o atitudine pozitivă faţă de şcoală (să fie mai atenţi la ore, să îşi facă temele, să răspundă/să pună întrebări), iar aproape 70% dintre profesori îşi doresc ca părinţii să fie mai implicaţi în procesul de educaţie. De asemenea, 70% dintre profesori şi-ar dori ca meseria de cadru didactic să fie mai respectată şi valorizată.

„După un an şi jumătate de şcoală în care elevii din mediile defavorizate nu au avut acces la educaţie, rata abandonului şcolar riscă să explodeze, iar aşteptările elevilor şi profesorilor sunt foarte mari. Deşi o prioritate pe buzele tuturor, educaţia este de multe ori lăsată pe ultimul loc, lucru care reiese clar şi din finanţarea alocată. Din păcate, în comunităţile unde noi mergem zi de zi sunt elevi care muncesc în gospodărie în loc să meargă la şcoală, elevi care se duc flămânzi la culcare şi care încep anul şcolar fără rechizite sau cărţi. Cei care îşi doresc să ajute astfel de copii o pot face prin donaţii prin SMS cu textul ‘SPERANTA’ la 8864 sau direct pe pagina World Vision România: https://bit.ly/2X9EYGj”, afirmă Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.

Principalele aşteptări ale elevilor din mediul rural de la sistemul de învăţământ în acest an şcolar:

• 74% dintre elevi îşi doresc ca orele să se desfăşoare fizic, la şcoală
• 52% vor lecţiile să fie predate într-un mod mai interactiv, să îi captiveze
• 40% îşi doresc să existe mai multe activităţi extraşcolare, cursuri cu ajutorul cărora ar putea învăţa ceva interesant, excursii, diverse personalităţi să fie invitate la ore
• 38% dintre elevi ar vrea ca profesorii să fie mai apropiaţi de ei, să comunice mai bine cu ei
• 33% dintre elevi vor să se modernizeze şcoala – să aibă mobilier nou, căldură, aer condiţionat, destule clase în care să se desfăşoare orele, toaletele să fie curate
• 32% vor acces la tehnologie si digitalizare: acces la internet, un laborator cu calculatoare/cu mai multe calculatoare în şcoală, proiectoare, imprimante
• 27% îşi doresc să nu mai aibă teme pentru acasă
• 24% ar vrea să nu mai fie bullying în şcoli

Principalele aşteptări ale elevilor de la familie în acest an şcolar:

• 47% îşi doresc ca părinţii să-i ajute la lecţii sau atunci când nu înţeleg ceva
• 34% îşi doresc să fie întrebaţi de părinţi şi cum se simt la şcoală (nu doar ce au învăţat), cum le vorbesc colegii, să le fie ascultate problemele cu înţelegere şi răbdare
• 32% ar vrea să fie întrebaţi de părinţi sau persoanele care îi au în grijă ce au făcut la şcoală
• 31% şi-ar dori să nu mai fie comparaţi cu colegii lor
• 29% ar vrea ca părinţii să nu-i mai critice când nu iau notele dorite de aceştia
• 20% ar vrea ca adulţii din jur să facă astfel încât să poată ajunge zilnic la şcoală: să aibă rechizite, haine, mâncare, acces sau bani pentru transport
• 12,6% ar vrea ca părinţii/alţi adulţi să facă rost de un telefon/tabletă/laptop pentru momentele în care orele se desfăşoară online
• 8% îşi doresc să nu mai fie nevoie să muncească în loc să merg la şcoală

Principalele aşteptări ale profesorilor de la sistemul de învăţământ în acest an şcolar:

• 88% vor ca şcoala să se desfăşoare fizic anul acesta
• 67% dintre profesori ar vrea să se aloce un procent mai mare din PIB pentru educaţie
• 63% vor ca salariile cadrelor didactice să fie majorate
• 62% vor să crească investiţiile în modernizarea şcolilor existente şi deschiderea de şcoli/corpuri noi acolo unde este cazul
• 57% ar vrea sa crească investiţiile în digitalizarea şcolilor
• 56% ar vrea să fie adoptată o strategie pe 5-10 ani, iar aceasta să conţină paşi clari despre cum poate fi modernizată educaţia din România
• 52% vor să aibă acces continuu la cursuri pentru perfecţionare atât în ceea ce priveşte predarea materiei cât şi în privinţa modulului în care interacţionează cu elevii
• 40% şi-ar dori să se aloce mai puţin timp pentru crearea de strategii şi mai mult implementării celor existente deja
• 32% vor sa se schimbe programa şcolară; 25,7% vor să nu se mai schimbe programa şcolară
• 30% dintre profesori şi-ar dori ca pregătirea viitoarelor cadre didactice să fie făcută mai serios, programa din universităţile de profil să fie actualizată, iar, în final, selecţia cadrelor didactice sa fie mai riguroasă
• 23% dintre cadrele didactice vor ca specialiştii din mediul privat (experţi în anumite domenii, dar care nu sunt profesori- scriitori, ingineri, istorici, biologi, informaticieni, fizicieni, chimişti) să se implice mai mult în crearea programei şcolare astfel încât aceasta să fie adaptată cerinţelor de pe piaţa muncii
• 21% vor să fie mai susţinuţi şi motivaţi de către managementul şcolii

Principalele aşteptări ale profesorilor de la elevi şi părinţi în acest an şcolar:

• 82% vor ca elevii să aibă o atitudine pozitivă faţă de şcoală (să fie mai atenţi la ore, să îşi facă temele, să răspundă/să pună întrebări);
• 68% îşi doresc ca părinţii să fie mai implicaţi în procesul de educaţie
• 66% vor ca profesia de cadru didactic să fie mai respectată şi valorizată
• 55% ar vrea să nu mai existe bullying între elevi, să fie mai mult respect între aceştia
• 49% vor ca elevii să nu mai lipsească de la ore
• 40% ar vrea ca elevii să se implice mai mult în activităţi extraşcolare
• 37% vor ca elevii sa fie mai disciplinaţi, cu mai multă toleranţă şi respect faţă de profesori

Acest sondaj a fost derulat de către World Vision România pe circa 1000 de respondenţi din mediul rural.

Radio România Actualităţi – cel mai ascultat radio la nivel naţional, urban, rural și în București!

Publicat de Andra Radu, 6 septembrie 2021, 17:32

Radio România Actualități este lider de piață pe indicatorul market share atât la nivel național, cât şi în mediul urban, rural şi în Bucureşti, potrivit ultimului sondaj publicat astăzi de Asociația pentru Radio Audiență (ARA).

În București, Radio România Actualități se clasează pe poziția a doua, cu 191,5 mii de ascultători, iar la nivel naţional se află pe poziţia a treia cu 1.805,3 mii de ascultători.

Datele sondajului ARA indică, de asemenea, că în perioada 26 aprilie – 14 august posturile Societăţii Române de Radiodifuziune au ocupat peste un sfert din timpul total de ascultare la nivel național (26,2% – cotă de piață).

Radio România Actualități mulțumește ascultătorilor săi pentru încrederea acordată!

Valul de vară al Studiului de Audienţă Radio a fost realizat in perioada 26 aprilie – 14 august 2021, de către IMAS – Marketing şi Sondaje S.A. şi Mercury Research S.R.L.

În cadrul cercetării s-a măsurat audienţa posturilor de radio la nivel naţional, urban şi în municipiul Bucureşti. Eşantionul are un volum de 11.005 de persoane, cu o eroare maximă de eşantionare de +/- 0,9%.

În mediul urban s-au realizat 7.659 interviuri (eroare maximă de eşantionare +/-1,1%), în mediul rural s-au realizat 3.346 interviuri (eroare maximă de eşantionare +/-1,7%), iar în Bucureşti s-au realizat 1.814 interviuri (eroarea maximă de eşantionare este +/- 2,3%).

Măsurarea audienţei posturilor de radio în cadrul SAR s-a realizat pe baza metodei rememorării audienţei din ziua precedentă (Day After Recall), la care apelează cele mai multe dintre sistemele de măsurare existente pe plan internaţional, metodologie recomandată de EBU (European Broadcasting Union) şi ESOMAR (European Society for Opinion and Marketing Research).

Sondaj: 8 din 10 români iau în calcul să muncească şi după ieşirea la pensie!

Publicat de Andra Radu, 26 august 2021, 12:30

Peste şase din zece angajaţi români spun că nu au în prezent un plan pentru suplimentarea veniturilor când vor fi pensionari, bazându-se strict pe banii pe care îi vor încasa din pensia de stat, arată datele unui sondaj desfăşurat de o platformă de recrutare online.

Astfel, doi din zece salariaţi afirmă că vor continua cu siguranţă să lucreze, chiar şi doar part-time, iar alţi şase din zece iau în calcul această posibilitate, conform sondajului.

Cei mai mulţi dintre respondenţi consideră că ar trebui să aibă economii de până la 150.000 lei (30.000 euro) la momentul ieşirii la pensie, pentru a avea o bătrâneţe lipsită de griji financiare.

Alţi 33% spun că ar trebui să aibă deoparte între 175.000 şi 300.000 lei (60.000 de euro), 15% ar vrea să aibă economii spre suma de 500.000 lei (100.000 euro), iar restul de 5% – peste acest prag.

Totuşi, peste jumătate dintre respondenţi ar vrea să poată economisi lunar între 250 şi 500 lei, 28% – între 500 şi 750 lei, 13% – între 750 şi 1.000 lei, iar 5% – peste 1.000 lei.

Principalele criterii pe care le vor lua în calcul la căutarea unui job sau domeniu nou sunt: un salariu mai mare (67%), siguranţa locului de muncă (39%), mai multă stabilitate (32%), posibilitatea de a lucra de acasă (31,5%), mai mult timp liber (29,5%).

Sondajul a fost efectuat în perioada 1 – 20 august, pe un eşantion de 920 de utilizatori de internet din România.

Cetățenii UE continuă să aibă o imagine în general pozitivă despre UE, dar solicită reforme

Publicat de Camelia Teodosiu, 9 iunie 2021, 14:36

Cel mai recent sondaj de opinie al Parlamentului arată că sprijinul pentru UE rămâne ridicat, în pofida pandemiei.

În același timp, mai mult de jumătate dintre europeni resimt sau se așteaptă să resimtă impactul COVID-19 asupra situației financiare personale.

Un nou sondaj Eurobarometru comandat de Parlamentul European și realizat în perioada martie-aprilie 2021 arată impactul din ce în ce mai puternic al pandemiei de COVID-19 asupra vieții personale și a situației financiare a cetățenilor.

Opt din zece respondenți știu ce face UE pentru a combate consecințelor pandemiei, în timp ce cetățenii plasează sănătatea publică, combaterea sărăciei, sprijinirea economiei și a locurilor de muncă, precum și combaterea schimbărilor climatice printre prioritățile lor pentru Parlamentul European.

În general, sondajul arată un sprijin puternic pentru Uniunea Europeană, precum și un consens larg în jurul opiniei că e cel mai bine ca provocările globale, cum ar fi pandemia de COVID-19, să fie abordate în comun, la nivelul UE.

Impactul COVID-19 asupra situației financiare personale resimțit sau preconizat de mai mult de jumătate dintre europeni

La sfârșitul primului trimestru al anului 2021, 31% dintre europeni, respectiv 39% dintre români, au resimțit deja o influență negativă asupra situației lor financiare personale, de la începutul pandemiei. Alți 26% (UE), respectiv 37% dintre români, se așteaptă ca acest lucru să se întâmple. În timp ce 57% dintre respondenți reprezintă o majoritate clară la nivelul UE, există variații importante de la o țară la alta. În cazul României, 76% dintre cetățeni consideră că pandemia a avut sau va avea un impact asupra situației financiare personale.

Beneficiile preconizate pentru sănătate, în urma măsurilor de limitare a mișcării persoanelor, depășesc efectele negative economice percepute

În pofida impactului financiar al pandemiei, majoritatea respondenților (58% în UE, 45% în România) consideră că beneficiile pentru sănătate ale măsurilor de restricționare în țara lor sunt mai mari decât efectele negative economice pe care le-ar fi putut cauza. Această opinie este prezentă în majoritatea țărilor UE și sugerează o schimbare de atitudine față de a doua jumătate a anului 2020, când o mică majoritate a cetățenilor au considerat efectele economice ca fiind mai importante, conform datelor sondajului PE din 2020.

Opt din zece europeni cunosc măsurile luate de UE începând cu vara trecută, dar numai jumătate dintre ei sunt de acord cu acestea

Europenii sunt pe deplin conștienți de eforturile Uniunii Europene de combatere a pandemiei de COVID-19 și a consecințelor acesteia: opt din zece europeni au auzit, au văzut sau au citit despre măsurile sau acțiunile inițiate de UE ca răspuns la pandemie și aproape jumătate din toți cetățenii (48% în UE, 41% în România) știu care sunt aceste măsuri. Cu toate acestea, în ciuda acestui nivel ridicat de notorietate, doar 48% dintre cetățenii UE (52% în România) afirmă că sunt mulțumiți de măsuri, în timp ce 50% (46% în România) spun că nu. În mod similar, doar 44% dintre cetățenii UE (54% în România) sunt mulțumiți de gradul de solidaritate internă dintre statele membre în combaterea pandemiei.

În pofida datelor fluctuante, sprijinul pentru UE în general rămâne foarte puternic

În ciuda fluctuațiilor pe termen scurt, precum și a diferențelor dintre țări, scorurile pozitive pentru imaginea UE rămân la unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii zece ani. În medie, la nivelul UE, aproape jumătate dintre cetățeni (48% în UE, 49% în România) au o imagine pozitivă despre UE. Alți 35% (34% în România) au o imagine neutră, în timp ce doar 17% (în UE și România) exprimă o părere negativă despre UE. Acest sondaj confirmă și continuă tendința pozitivă pentru imaginea UE din ultimii zece ani, care este în continuă creștere și rămâne puternică, în pofida pandemiei și a consecințelor acesteia asupra vieților cetățenilor europeni.

Combinația dintre opinia uneori critică a cetățenilor cu privire la punerea în aplicare a unor măsuri concrete de combatere a crizei și tendința pozitivă pe termen lung în ceea ce privește sprijinul fundamental pentru Uniunea Europeană explică, de asemenea, apelul clar și actual pentru o reformă a UE: 70% dintre respondenți (65% în România) afirmă în cadrul acestui sondaj că, în general, sunt favorabili UE. Dar mai puțin de un sfert dintre europeni (23% în UE, 33% în România) sunt în favoarea UE „așa cum s-a realizat până în prezent” — o scădere cu patru puncte față de noiembrie/decembrie 2020. În prezent, jumătate dintre respondenți (47% în UE, 32% în România) se declară „în favoarea UE, dar nu și a modului în care aceasta a fost realizată până în prezent”.

Sănătatea, vaccinurile și mai multe competențe în situații de criză ca priorități-cheie pentru UE

74% dintre europeni (71% dintre români) doresc ca UE să dobândească mai multe competențe pentru a face față unor crize precum pandemia de COVID-19, incluzând 28% care „sunt total de acord”.
Atunci când sunt întrebați despre care ar trebui să fie prioritățile UE în lupta cu pandemia, europenii identifică ca fiind cea mai importantă accesul rapid la vaccinuri sigure și eficiente pentru toți cetățenii UE (39% în UE, 27% în România). Aceasta este urmată de alocarea unor sume mai mari pentru dezvoltarea de tratamente și vaccinuri (29% în UE, 26% în România), de stabilirea unei strategii europene de criză (28% în UE, 24% în România) și de dezvoltarea unei politici europene în domeniul sănătății (25% în UE, 28% în România).

Parlamentul trebuie să acorde prioritate sănătății publice, dar și combaterii sărăciei și a schimbărilor climatice

Întrebați în mod concret despre așteptările lor cu privire la Parlamentul European, cetățenii doresc ca deputații lor aleși să se concentreze asupra sănătății publice (49% în UE, 56% în România). Aceasta este urmată de combaterea sărăciei și a excluziunii sociale (39% în UE, 44% în România), de măsurile de sprijinire a economiei și de creare de noi locuri de muncă (39% în UE, 45% în România), precum și de măsurile de combatere a schimbărilor climatice (34% în UE, 16% în România).

Context

Eurobarometrul Parlamentului European din primăvara anului 2021 a fost realizat între 16 martie și 12 aprilie 2021 în cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față și a fost completat cu interviuri online, dacă a fost necesar ca urmare a pandemiei. În total, au fost efectuate 26.669 de interviuri (1.045 în România).

Raportul complet poate fi consultat aici.

45% dintre români vor să îşi schimbe locul de muncă!

Publicat de Andra Radu, 13 mai 2021, 13:57

Un sondaj întocmit de o platformă de recrutare online a arătat că 45% dintre români, după pandemie, vor să îşi schimbe locul de muncă, iar cea mai mare încredere în şansele de a găsi un post disponibil o au IT-iştii, specialiştii şi muncitorii calificaţi.

Astfel, 14,5% dintre respondenţi nu au în plan să facă vreo schimbare, 11% vor să urmeze un proces de reconversie profesională, iar 9% au de gând să plece din ţară. De asemenea, 6,5% din totalul celor chestionaţi spun că vor să-şi deschidă un business odată ce economia îşi va reveni, în timp ce 5% se gândesc să solicite o mărire salarială.

Întrebaţi care cred că sunt categoriile profesionale care îşi vor găsi cel mai uşor un loc de muncă la finalul pandemiei, 23% dintre participanţii la sondaj au pus pe primul loc specialiştii, iar 21% cred că şansele cele mai mari le au IT-iştii şi 15% menţionează muncitorii calificaţi. În ierarhie urmează tinerii fără experienţă (14%), muncitorii necalificaţi (12,5%) şi candidaţii peste 45 de ani (7,4%).

Conform datelor centralizate, pe ultimele locuri apar liber profesioniştii (freelancers) – cu 4,3% dintre sufragii, şi managerii (2,8%).

În acest context, peste jumătate dintre români (52%) sunt de părere că acum este cel mai bun moment pentru a se angaja sau a-şi schimba locul de muncă, în timp ce 20% cred că, în această vară, va fi ocazia potrivită pentru o astfel de schimbare, 12% cred că din toamnă, iar 10% estimează că abia din 2022 piaţa muncii îşi va reveni.

Principalul motiv pentru care cei mai mulţi candidaţi ar schimba în acest moment angajatorul este un salariu mai mare, menţionat de 31% dintre respondenţi. 17% ar pleca pentru oportunităţi mai bune de creştere, 12% s-ar muta într-o companie mai stabilă şi 11% ar pleca dacă ar găsi un loc de muncă într-un alt domeniu de activitate.

O pondere de 6,1% dintre cei chestionaţi au declarat că ar renunţa la locul actual de muncă dacă ar avea posibilitatea să plece în altă ţară şi tot atât de mulţi şi-ar da demisia pentru un pachet de beneficii extra-salariale mai bun decât cel pe care îl au în prezent.

Gordon Brown: Un Brexit fără acord poate prăbuşi industria auto britanică peste noapte

Publicat de Camelia Teodosiu, 4 septembrie 2019, 10:35

Fostul premier Gordon Brown spune despre Brexit că situaţia sumbră, de Halloween, propusă de Boris Johnson, ar putea periclita mii de locuri de muncă

Pe măsură ce intrăm în a doua săptămână a celei mai profunde crize constituţionale din istoria recentă, este timpul să ne punem întrebarea care contează cu adevărat – ce anume răspunde cel mai bine nevoilor şi aspiraţiilor poporului britanic – şi este cel mai probabil să ne protejăm locurile de muncă, standardele de trai şi serviciile noastre publice. După cum voi arăta astăzi în vizita mea la o bancă de alimente din Liverpool şi la Vauxhall Cars, la Ellesmere Port, există o linie directă care ne duce de la o ameninţare la adresa Constituţiei noastre, la o ameninţare la adresa angajării şi veniturilor oamenilor.

Într-un sondaj realizat de Hope not Hate, în ultimele zile, 49% dintre britanici – cu doar 16% contra – spun acum că un Brexit fără acord la 31 octombrie este rău pentru Marea Britanie. Şi atunci când oamenii sunt rugaţi să aleagă ce îi îngrijorează cel mai mult la lipsa unui acord, potenţialul colaps al industriei auto britanice este, pentru ei, cea mai stridentă ameninţare previzibilă şi principala lor frică.

Un ameţitor procent de 40% dintre alegători consideră că un Brexit „fără acord” reprezintă un dezastru pentru industria auto. Liniile noastre de producţie auto ar putea pur şi simplu să cedeze peste noapte, pe fondul reţinerilor portuare şi al blocajelor pe autostrăzi. Este un fapt fascinant, aproape năucitor, că fiecare maşină pe care o producem în Marea Britanie are 30.000 de componente – şi 15.000 din aceste piese vin în Marea Britanie din afara Marii Britanii.

În total, 12.000 sau 80% din componentele auto importate în Marea Britanie au provenit din UE, anul trecut. Aşadar, în fiecare zi, suficiente componente pentru a umple 1.100 de camioane ajung în porturile noastre – parte a unui lanţ de aprovizionare globală, unde componentele trec dus-întors între Marea Britanie şi Europa, şi unde chiar şi o întârziere vamală minoră poate fi masiv perturbatoare. Luăm ca exemplu Land Rover Discovery. Piesele cheie – servodirecţia, injectorul de combustibil, blocul motor şi convertorul de cuplu – provin din Germania. Furtunurile sale de răcire şi modulul de control central vin pe mare din Cehia, galeria de evacuare din Ungaria. Sistemul său de protecţie pentru cablaje este din Franţa, iluminarea pe faţă şi amortizoarele sale din Polonia. Unităţile de control electronic vin prin România.

De fapt, 40% din totalul materialelor sale sunt importate din Europa continentală şi panoul său de control al încălzirii din Irlanda, o altă parte a UE. După cum a raportat organizaţia europeană de aprovizionare, anul trecut, maşina tipică are componente produse în 15 ţări. Industria noastră auto, care depinde de componentele importate, este cel mai mare angajator-producător al nostru, cu 180.000 de angajaţi care lucrează direct în fabricile de automobile, şi în total 800.000 în lanţul de aprovizionare şi distribuţie şi vânzare cu amănuntul.

Când, în 2014, Consiliul Industriei Auto a întocmit o listă a elementelor lanţului de aprovizionare în care Marea Britanie trebuia să fie mai autosuficientă, au descoperit că ne-am bazat pe importurile străine pentru turnarea motoarelor, cadrul metalic pentru motorul unei maşini, componentele scaunelor, jante din aliaj, iluminat, vopsea, bara de protecţie şi grupuri de instrumente, cele mai multe dintre acestea încă fiind componente ale unei maşini importate din Europa continentală. Însă, dacă avem nevoie de componente din Europa pentru fabricarea maşinilor noastre, trebuie să şi vindem maşinile în Europa, pentru ca fabricile auto britanice să rămână pe linia de plutire. Iar tarifele impuse la piese şi tarifele şi mai mari la vehiculele finite ar putea face cu uşurinţă exporturile noastre necompetitive.

Anul trecut, 80% dintre autoturismele produse în Marea Britanie au fost destinate exportului, iar cele mai multe către ţările UE. De fapt, dintre cele 1,5 milioane de autoturisme fabricate în Marea Britanie, doar 280.000 sunt vândute clienţilor britanici şi astfel, fără vânzările europene, multe locuri de muncă sunt în pericol. Producătorii de maşini japoneze, indiene, coreene şi americane au investit în Marea Britanie nu pentru că piaţa britanică este uriaşă – noi vindem aici doar 200.000 de maşini de producţie britanică – ci pentru că piaţa europeană este uriaşă, în valoare de peste un milion de vânzări de maşini britanice pe an, iar aceşti giganţi auto străini au văzut, până acum, Marea Britanie ca platforma de la care ei vând în Europa, şi orice impas cu continentul îngreunează şansele noastre de a menţine intacte toate fabricile auto.

Din păcate, această ameninţare impusă de Brexit pentru industrie creşte exact în momentul în care miliarde de decizii de investiţii pe termen lung urmează să fie luate – pentru maşini electrice, pentru maşini fără şofer şi pentru maşini non-diesel – locurile de muncă de mâine depind de următoarea generaţie de maşini electrice, fără şofer şi non-diesel fabricate în Marea Britanie. Carlos Tavares, şeful companiei mamă PSA a Vauxhall, a declarat acum că, deşi el ar „prefera” producţia unei noi versiuni a modelului Astra al companiei la uzina Ellesmere Port a Vauxhall, „în cazul în care condiţiile sunt proaste şi nu îl pot face profitabil, atunci trebuie să protejez restul companiei…”.

Într-adevăr, societatea producătorilor şi comercianţilor de autovehicule a ridicat perspectiva „morţii cu o mie de reduceri”.

Situaţia catastrofală de la 31 octombrie este înfăţişată de Boris Johnson şi de Nigel Farage ca o ocazie de a arăta că ne putem susţine singuri şi de a afişa vechiul spirit de la Dunkirk (din bătălia de la Dunkirk, 1940, nr) – înfruntând străinii răi şi perfizi.

În schimb, este o rană autoindusă – cum ar fi să-ţi pui o armă la cap şi să ameninţi că tragi dacă adversarii nu vor să facă ce le ceri. Este cel mai mare act de vătămare de sine, cu economia noastră – companii, produse, oameni – împinsă de pe marginea prăpastiei în recesiune şi falimente. De aceea, mai mulţi britanici decât politicieni văd – şi Boris Johnson trebuie să fie forţat de opinia publică să vadă – că, indiferent dacă ai fost pentru sau împotriva Brexit, catastrofa lipsei unui acord la 31 octombrie trebuie să fie oprită de îndată.

Articol de Gordon Brown, fost premier al Marii Britanii

Alegerile europene 2019: un electorat pro-european și tânăr, cu așteptări clare

Publicat de Camelia Teodosiu, 23 iulie 2019, 15:20

Parlamentul European publică primele rezultate ale Eurobarometrului post-electoral

Potrivit sondajului Eurobarometru publicat de Parlamentul European, tinerii cu o mentalitate pro-europeană au votat, la alegerile europene din mai 2019, într-un număr semnificativ mai mare decât în alți ani. Sondajul, realizat în săptămânile după alegeri, în toate cele 28 de state membre ale UE, arată că  aproape 28.000 de cetățeni din întreaga Uniune Europeană au răspuns la întrebări cu privire la participarea lor la alegerile europene și la subiectele care i-au motivat să voteze.

Primele rezultate ale sondajului arată că sprijinul cetățenilor pentru Uniunea Europeană rămâne la cel mai înalt nivel din 1983 până astăzi: confirmând sondajele pre-electorale, 68% dintre respondenți (+1% față de februarie / martie 2019 ) spun că țara lor a beneficiat în mod pozitiv de statutul de membru al UE.

Vocea mea contează

Un aspect și mai semnificativ pentru legitimitatea democratică a UE este creșterea abruptă a numărului cetățenilor europeni care cred că „vocea lor contează în UE”: 56% dintre respondenți împărtășesc acest punct de vedere, o creștere de 7% începând din martie 2019 și cel mai bun rezultat înregistrat din 2002, anul în care întrebarea a fost adresată prima dată.

„Cetățenii au votat în alegerile europene pe baza unui sprijin foarte puternic pentru UE și cu o convingere mult mai puternică că vocea lor contează în UE”, a spus Președintele Parlamentului European, David Sassoli.

Per total, participarea la alegerile europene din 2019 a crescut cu 8%, până la 50,6%, ceea ce înseamnă cea mai mare participare din 1994 până acum.. Cea mai semnificativă creștere a participării la vot a fost înregistrată în Polonia (+ 20%), România (+19%), Spania (+17%), Austria (+1%) și Ungaria (+14 %).

Participarea tinerilor a crescut cu 50%

Rezultatele sondajului sugerează că alegătorii europeni tineri și și cei care au votat pentru prima dată au fost cei care au influențat pozitiv rata de participare: 42% dintre respondenții între 16/18 și 24 de ani susțin că au votat la alegerile europene, participarea tinerilor crescând astfel cu 50% în comparație cele 28 de procente înregistrate în 2014. La fel de puternică a fost creșterea numărului de participanți la grupa de vârstă de 25-39 ani, în creștere cu 12%, de la 35% la 47%. Prezența tinerilor și a celor care au votat pentru prima dată depășește orice creștere a participării înregistrate pentru alte grupe de vârstă.

Votul sub formă de datorie civică, de exprimare a sprijinului pro-european și pentru că lucrurile se pot schimba

Analizând motivele pentru care oamenii s-au prezentat la vot în 2019, datoria civică este cel mai adesea invocată ca motiv principal de către 52% dintre alegători, o creștere cu 11% față de 2014. Comparativ cu ultimele alegeri europene din 2014, un număr mai mare de cetățeni au votat pentru a-si exprima sprijinul față de UE (25%, o creștere cu 11%) sau pentru că au simțit că pot schimba lucrurile prin vot (18%, o creștere de 6%).

„Parlamentul European și alegerile în sine au devenit parte a vieții democratice normale a cetățenilor. Cu toate acestea, aceste alegeri nu au fost doar o expresie a datoriei civice. Cetățenii au votat pentru că susțin UE, pentru că pot face ca lucrurile să se schimbe prin vot. Parlamentul European trebuie să fie de acum înainte la înălțimea acestor așteptări „, a subliniat David Sassoli.

În 27 de state membre, cetățenii au votat în primul rând pentru că au considerat acest lucru o datorie civică. În toate cele 28 de state membre, mai mulți respondenți decât în ​​2014 au votat pentru a-și exprima sprijinul față de UE. Cea mai mare creștere pentru acest motiv s-a înregistrat în Germania (39%, +14%), Irlanda (27%, +15%), Italia (23%, +14%) și Spania (23%, +15%).

Eurobarometrul post-electoral a analizat, de asemenea, problematicile care au adus cetățenii la vot în cadrul recentelor alegeri pentru Parlamentul European. Principalele aspecte care au influențat decizia cetățenilor au fost economia și creșterea economică (44%), schimbările climatice (37%), precum și drepturile omului și democrația (37%). „Modul în care UE ar trebui să acționeze în viitor” a apărut, de asemenea, în topul motivației cetățenilor (36%). În 16 țări, respondenții s-au referit la economie și creșterea economică drept cel mai important aspect, în timp ce cetățenii din opt țări au ales schimbările climatice drept tematica principală pentru ei.

„Reforma economică, schimbările climatice, viitorul UE și apărarea drepturilor omului: toate acestea sunt chestiuni cheie pentru Parlamentul European. Asupra acestor lucruri ne-am concentrat în ultimii ani și aici vom continua să fim puternici apărători ai așteptărilor cetățenilor noștri „, a spus David Sassoli.

***

Notă pentru jurnaliști:

Sondajul post-electoral al Parlamentului European a fost realizat ca „Eurobarometrul 91.5”. 27.464 de respondenți au fost intervievați față în față de către Kantar din partea Parlamentul European în toate cele 28 de state membre ale UE, provenind din populația în vârstă de peste 15 ani. Întrebările post-electorale au fost filtrate pentru respondenții în vârstă de peste 18 ani (cu excepția Austriei și Maltei, peste 16 ani, și Greciei, peste 17 ani). Interviurile au avut loc în perioada 7-26 iunie 2019.

Un raport complet, precum și toate rezultatele și tabelele vor fi publicate de către Parlamentul European în septembrie 2019.

Temele care îi îngrijorează pe cetăţenii Uniunii Europene

Publicat de Camelia Teodosiu, 4 aprilie 2019, 13:26

Sondajul  realizat de YouGov în 14 ţări relevă faptul că unii europeni se pronunţă acum în favoarea „controlului emigraţiei”

Tema emigraţiei atrage mai multă îngrijorare în ţările din sudul şi din estul Europei decât cea a  imigraţiei, potrivit unui sondaj pe tema opiniilor exprimate în 14 ţări din Uniunea Europeană.

Sondajul a fost făcut pentru a se stabili care ar fi principalele motive de îngrijorare înaintea alegerilor parlamentare europene din luna mai., Sondajul a fost efectuat de YouGov, e fost realizat pe un eşantion reprezentativ, fiind chestionate aproape 50.000 de persoane, iar cele 14 ţări consultate vor ocupa 80% din totalul fotoliilor noului parlament.

În Spania, Italia, Grecia, Polonia, Ungaria şi România, şase dintre ţările unde numărul populaţiei este fie extrem de scăzut, fie în scădere simţitoare, tot mai mulţi cetăţeni afirmă că emigraţia este mai îngrijorătoare decât imigraţia, după cum relevă sondajul efectuat de Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR).

România, înregistrează cele mai dure scăderi. În ultimul deceniu, populaţia a scăzut cu aproape 10%, având în vedere că mai ales tinerii pleacă la muncă în Europa de Vest.

Totuşi, în ţările nordice şi occidentale, îngrijorările provocate de imigraţie le depăşesc cu mult pe cele cu privire la emigraţie.

Sondajul a constatat că, deşi subiectul a dominat politica şi retorica UE pe parcursul celor cinci ani de mandat al vechiului parlament, europenii sunt mult mai îngrijoraţi de alte probleme decât migraţia. Mulţi se gândesc şi la corupţie, la naţionalism, la terorism şi la schimbările climei.

La nivelul general al sondajului, 20% s-au arătat îngrijoraţi de emigraţie, iar 32%, de imigraţie.

În unele ţări, temerile legate de emigraţie au ajuns atât de mari, încât mulţi oameni au fost de părere că compatrioţilor lor nu ar trebui să li se permită să părăsească ţara pentru o perioadă lungă de timp.

„Alegerile din UE au fost recomandate drept o bătălie pentru inima Europei”, a declarat Mark Leonard, directorul ECFR, el adăugând că naţionaliştii încearcă să transforme votul într-un referendum pe tema migraţiei.

„Constatările acestui sondaj ar trebui să îi încurajeze pe proeuropeni şi să demonstreze că mai sunt încă voturi de câştigat pentru nişte probleme majore, precum schimbarea climei, tratamentul medical, spaţiul locativ şi nivelul de trai”, a declarat Leonard. „Ar face o mare greşeală strategică dacă ar accepta catalogarea partidelor antieuropene, potrivit căreia alegerile vor fi câştigate sau pierdute numai din cauza migraţiei”.

Lideri populişti, precum Viktor Orbán al Ungariei şi Matteo Salvini al Italiei, caută să facă din migraţie principala problemă şi totodată miezul alegerilor din 23-26 mai, când 374 de oameni vor vota noul parlament pentru următorul mandat de cinci ani. Recent, guvernul lui Orbán a apelat la un afiş-sperietoare, avertizând în legătură cu politica Bruxelles-ului pe tema migraţiei.

Ungaria a refuzat să preia refugiaţi în conformitate cu sistemul de cote al UE şi continuă să blocheze o lege europeană care propune un sistem permanent de redistribuire a azilanţilor. Afişul era dedicat acestui subiect, iar textul era următorul: „Vor să introducă nişte cote obligatorii de relocare”.

Orbán, asupra căruia se fac presiuni pentru ca el să părăsească grupul parlamentar european de centru-dreapta, a cerut ca politica pe tema migraţiei „să fie retrasă de pe agenda comisiei şi să fie realocată statelor membre”. Statele membre ale UE au deja un rol decisiv în privinţa politicii cu privire la migraţie.

Deşi Orbán şi-a redus atacurile din presă în urma presiunilor exercitate de aliaţii săi din Partidul Popular European, el a dat de înţeles că şi-ar putea relua campania anti-UE. „Acum, datoria noastră este să îi informăm încontinuu pe oameni în legătură cu planurile Bruxelles-ului”.

Dar, în ultimii doi ani, cifrele din domeniul imigraţiei au scăzut mult: potrivit UNHCR, în 2018, numărul persoanelor care au traversat Marea Mediterană a depăşit cu puţin 116.000, fiind cu aproape 90% mai mic decât numărul celor care făceau acest drum în 2015.

Sondajul a constatat că fundamentalismul islamic reprezintă principala îngrijorare – unul din cinci europeni arătându-se îngrijorat din această cauză – deşi îngrijorarea este cu mult mai mare în ţări precum Belgia, Franţa şi Olanda decât în estul Europei.

În aproape toate ţările, majoritatea chestionaţilor sunt de acord că problemele legate de mediu trebuie să devină o prioritate, chiar dacă asta ar afecta creşterea economică.

Dar cifrele au mai demonstrat totodată că, în diverse ţări, îngrijorările diferă, ceea ce înseamnă că, la nivelul continentului, alegerile vor avea mize diferite.

În Italia, România şi Grecia, economia reprezintă singura mare îngrijorare. În şapte dintre ţări – Ungaria, Italia, Polonia, România, Spania, Grecia şi Slovacia – peste 50% dintre persoanele chestionate au afirmat că o problemă importantă este corupţia.

Unii experţi au avertizat partidele de centru şi tradiţionaliste să nu accepte o abordare pro şi contra UE, ei temându-se că asta i-ar încuraja pe populişti să-şi precizeze argumentele-sperietoare.

Ca amploare, alegerile europene se situează pe locul al doilea în lume, după cele din India. Alegători din 27 de ţări urmează să aleagă 705 europarlamentari, care îşi vor prelua mandatul pe 2 iulie. Regatul Unit nu este programat să participe şi va trebui ca, până pe 12 aprilie, să informeze UE dacă doreşte să-şi aleagă euoparlamentari, asta însemnând o lungă amânare a Brexitului.

*Acest articol este rodul unei îndelungate colaborări sub genericul „Europa” între „The Guardian” şi alte cinci importante ziare europene – Le Monde, Süddeutesche Zeitung, La Stampa, La Vanguardia şi Gazeta Wyborcza, care l-au publicat în ediţia lor.

Creşte încrederea românilor în Uniunea Europeană

Publicat de Camelia Teodosiu, 10 ianuarie 2019, 14:43

Eurobarometru de toamnă 2018: 52% dintre români au o imagine pozitivă despre UE, față de 43% media europeană

Potrivit unui nou sondaj Eurobarometru, publicat la sfârşitul lunii decembrie 2018, numărul românilor care au o imagine pozitivă despre UE este în creștere și peste media europeană (52%, față de o medie europeană de 43%). Majoritatea europenilor consideră, pentru prima dată, că vocea lor contează în UE. În plus, sprijinul față de Uniunea economică și monetară rămâne puternic și atinge un nou nivel maxim în zona euro.

Rezultate despre România, pe scurt:

• 50% dintre români au încredere în Uniunea Europeană (comparativ cu o medie UE de 42%)
• 51% dintre români consideră că vocea lor contează în UE (comparativ cu o medie UE de  49%)
• 56% dintre români au o percepție pozitivă asupra situației economiei europene (comparativ cu o medie UE de 49%)
• 48% dintre români sunt optimiști cu privire la situația pieței muncii (comparativ cu o medie UE de  44%)

1. Indicatorii politici pozitivi sunt în creștere

Pentru prima dată de când a fost adresată întrebarea, majoritatea europenilor consideră că „vocea lor contează în UE” (49 %, + 4 puncte procentuale față de primăvara anului 2018), în timp ce 47 % susțin contrariul (- 2 față de primăvara anului 2018), iar 4 % (- 2) afirmă că „nu știu”. În 16 state membre ale UE, majoritatea respondenților consideră că vocea lor contează în Uniunea Europeană, scorurile cele mai mari s-au înregistrat în Danemarca (73 %), Suedia (71 %) și Germania (70 %).

43 % dintre europeni au o imagine pozitivă despre UE (+ 3 puncte procentuale față de primăvara anului 2018) – cel mai înalt nivel din toamna anului 2009. Peste o treime dintre respondenți au o imagine neutră despre UE (36 %, – 1 față de primăvara anului 2018), în timp ce o cincime au o imagine negativă (20 %, – 1), iar 1 % nu au nicio opinie. De la cel mai recent sondaj Eurobarometru standard din primăvara anului 2018, proporția respondenților care au o imagine pozitivă despre UE a crescut în 17 state membre ale UE, cel mai puternic în Suedia (53 %, + 11), Spania (43 %, + 10) și Regatul Unit (43 %, + 9).

Încrederea în UE este stabilă (42 %), rămânând la cel mai înalt nivel înregistrat din toamna anului 2010. Încrederea predomină în 17 state membre ale UE (15 în primăvara anului 2018), cele mai mari niveluri fiind în Lituania (65 %), Danemarca (60 %) și Suedia (59 %). Încrederea în UE rămâne mai mare decât încrederea în guvernele sau parlamentele naționale. 42 % dintre europeni au încredere în Uniunea Europeană, în timp ce 35 % au încredere în parlamentul lor național și în guvernul lor național (+ 1 punct procentual în ambele cazuri față de primăvara anului 2018).

2. Sprijinul pentru cetățenia UE și pentru libera circulație în toate statele membre ale UE

În toate cele 28 de state membre, majoritatea respondenților consideră că sunt cetățeni ai UE: 71 % în întreaga UE (+ 1 punct procentual față de primăvara anului 2018), iar la nivel național, nivelul variază de la 89 % în Luxemburg, la 51 % în Bulgaria.

O mare majoritate a respondenților sprijină „libera circulație a cetățenilor UE” (83 %, + 1 punct procentual față de primăvara anului 2018), iar în fiecare stat membru al UE, peste două treimi dintre respondenți împărtășesc această opinie.

3. Se confirmă sprijinul puternic față de moneda euro

La 20 de ani de la introducerea monedei noastre unice, sprijinul în favoarea Uniunii economice și monetare și a monedei euro rămâne la un nivel maxim record, trei sferturi dintre respondenții (75 %, + 1 punct procentual) din zona euro fiind în favoarea monedei unice din UE.

Majoritatea cetățenilor UE consideră că situația economiei europene este „bună” (49 %), un ușor declin față de primăvara anului 2018 (- 1 punct procentual). 38 % dintre respondenți consideră că economia europeană este „nesatisfăcătoare” (+ 1), iar 13 % nu au nicio opinie.

Opiniile pozitive cu privire la situația economiei naționale (49 %, neschimbat) continuă să depășească opiniile negative (48 %, + 1), dar cu o marjă de un punct. Majoritatea respondenților din 16 state membre ale UE (14 în primăvara anului 2018) afirmă că situația economică națională este bună. Malta (95 %) și Luxemburg și Țările de Jos (ambele cu 91 %) sunt țările cu cele mai mari procente. În Danemarca, Germania, Suedia (toate cu 88 %) și Austria (81 %), mai mult de opt din zece respondenți împărtășesc această opinie. Cele mai mici procente sunt observate în Grecia (6 %), Croația (16 %) și Spania și Bulgaria (ambele cu 18 %).

4. Migrația și terorismul sunt principalele preocupări ale europenilor

Imigrația rămâne principala preocupare la nivelul UE, 40 % dintre mențiuni (+ 2 puncte procentuale față de primăvara anului 2018). Este menționată de două ori mai des decât terorismul (20 %), care rămâne a doua cea mai importantă preocupare în pofida unei scăderi puternice (- 9 față de primăvara anului 2018). Situația finanțelor publice ale statelor membre se află pe locul trei (19 %, + 2): ea se numără printre principalele trei preocupări pentru prima dată din toamna anului 2014, depășind preocupările cu privire la situația economică, în prezent pe locul al patrulea (18 %, neschimbat) pentru prima dată începând cu toamna anului 2010. Schimbările climatice reprezintă o preocupare principală pentru 16 % dintre respondenți, înregistrând cea mai mare creștere (+ 5 puncte procentuale) și ajungând pe a cincea poziție.

Deși șomajul este pe poziția a șasea la nivelul UE (13 %, cel mai mic nivel pentru acest indicator din 2010), el rămâne principala preocupare la nivel național (23 %, – 2 puncte procentuale). Acesta este cel mai mic scor din 2007. Creșterea prețurilor/inflația/costul vieții (21 %, + 4) se situează pe locul al doilea împreună cu imigrația (21 %, neschimbat). Este pentru prima oară din toamna anului 2008 când preocupările legate de costul vieții sunt printre cele mai importante două preocupări naționale. Pe locul al patrulea, cu 20 % dintre mențiuni (- 3), sănătatea și securitatea socială se întorc la nivelul observat în toamna anului 2017. Situația economică (15 %, neschimbat) și pensiile (15 %, – 2) ocupă împreună a cincea poziție, puțin peste mediu, climă și aspecte legate de energie (14 %, + 4), care au ajuns la un nou nivel maxim.

Sondaj: irlandezii sunt cei mai fericiți din Europa; românii, nu prea

Publicat de Camelia Teodosiu, 1 mai 2018, 13:02 / actualizat: 2 mai 2018, 9:00

Irlandezii sunt cel mai fericit popor din Europa, conform unui sondaj publicat miercuri.

Conform sondajului Eurobarometer intitulat „Echitabilitate, inegalitate și mobilitate inter-generații”, 97% dintre respondenții irlandezi au afirmat că se consideră fericiți, cel mai mare procent din UE, unde media este de 83%.

Cu doar 59% respondenți fericiți, România este țara clasată cel mai jos.

Irlandezii au avut de asemenea un scor bun la capitolul sănătate, 92% dintre ei considerând că sunt sănătoși. Media pe UE este de 78%, deși în Letonia procentul este de numai 14%.

Sondajul arată că o majoritate a europenilor consideră că viețile lor sunt echitabile (sic!) și că beneficiază de egalitate de șanse. Există însă o disparitate semnificativă, cu 81% dintre danezi declarând că au șanse egale, dar numai 18% dintre greci gândesc la fel.

Mai puțin de jumătate dintre respondenți (46%) consideră că oportunitățile de a avansa în viață sunt acum mai egale (sic!) decât erau cu 30 de ani în urmă.

Cei mai mulți europeni chestionați (84%) au declarat că diferențele de venituri sunt prea mari. În toate țările, excepție făcând Danemarca, peste 60% dintre respondenți cred că guvernul ar trebui să ia măsuri pentru reducerea acestor diferențe.

Sondajul a fost realizat în decembrie 2017. Au fost intervievați în total 28.031 de oameni din toate cele 28 de state UE.

Articol de Aleksandra Wróbel

Românii votează pentru Europa

Publicat de Camelia Teodosiu, 3 septembrie 2017, 09:39

54% dintre români consideră că apartenența la UE este un lucru bun. 57% dintre toți europenii împărtășesc aceeași opinie.

Studiul Eurobarometru complet:
http://epfacebook.eu/EB871_complet

Fișele pentru fiecare stat membru în parte:
http://epfacebook.eu/EB871_fise_nationale

Scutirea impozitului pe venit nu se bucură de un sprijin larg în rândul medicilor!

Publicat de adinaiftime, 16 august 2017, 15:06

Pentru a evalua obiectiv opinia medicilor față de intenția Guvernului de a-i scuti de plata impozitului pe venit, Federația „Solidaritatea Sanitară” a comandat un sondaj pe această temă, sinteza concluziilor cercetării fiind următoarea:

Doar 49% dintre doctori consideră că măsura scutirii medicilor de impozitul pe venit este una corectă. Dintre aceștia, cca. 72% cred că aceasta ar trebui aplicată și altor categorii profesionale din sănătate. Aprecierile negative la adresa acestei măsuri sunt determinate de dorința de egalitate între cetățeni, respingerea statutului de privilegiați, inechitatea aplicării măsurii doar la medici, riscul anomiei sociale: 57% dintre medici preferă înlocuirea scutirii de impozitul pe venit a medicilor cu acordarea tuturor drepturile salariale, în timp ce alți cca. 28% consideră că de această scutire ar trebui să beneficieze și alte categorii de salariați. Doar 15% dintre medici cred că de măsura scutirii de impozit ar trebui să beneficieze doar doctorii. Numai 44% dintre medici consideră că scutirea lor de impozit ar avea un efect pozitiv asupra medicilor. 32% dintre aceștia cred că este necesară, totuși, înlocuirea lor cu o salarizare corectă. Respondenții care consideră că măsura ar avea efecte negative asupra medicilor o consideră incorectă și cred că este necesară înlocuirea ei.

Aprecierile negative la adresa acestei măsuri sunt determinate de dorința unei salarizări corecte în loc de privilegii, de teama față de ceea ce ar putea ascunde o astfel de măsură, de respingerea discriminării pe care o aduce cu sine, de refuzul unor pomeni și dorința de beneficia de recompensele meritate, de ruptura pe care o poate introduse față de alte categorii profesionale din Sănătate și față de cetățeni, de dorința de echitate, de refuzul excepțiilor și favorizarea regulilor pentru toți.

Aproape jumătate dintre medici consideră că scutirea lor de impozitul pe venit ar avea efecte negative asupra altor categorii de salariați din Sănătate. Cca. 89% dintre medicii care au considerat incorectă scutirea lor de impozitul pe venit cred că aceasta ar avea un efect negativ asupra altor categorii de personal din Sănătate (posibilă relație cauzală). Cca. 77% dintre medicii care cred că scutirea lor de impozitul pe venit ar avea un efect negativ asupra altor categorii de salariați optează pentru înlocuirea acestei măsuri cu o salarizare echitabilă (ce ar putea fi obținută prin corectarea legii 153/2017) și indică că efecte negative asupra populației corespunzătoare acestei măsuri. Aprecierile negative la adresa acestei măsuri sunt determinate de dorința menținerii echipei medicale (amenințată de o astfel de măsură discriminatorie), de anomia pe care o poate instaura, de dorința respectării unor principii etice în asigurarea salarizării.
Cca. 45% dintre medici consideră că scutirea lor de impozitul pe venit ar avea efecte negative asupra cetățenilor. Efectele negative asupra cetățenilor sunt indicate într-o proporție semnificativ mai mare de medicii care lucrează în sistemul public comparativ cu cei care lucrează în sistemul privat.

Majoritatea medicilor care consideră că această măsură ar avea un impact pozitiv asupra cetățenilor o consideră în același timp una corectă. 81% dintre medicii care cred că această măsură ar avea un impact negativ asupra cetățenilor cred în același timp că ea ar trebui înlocuită de măsuri care să asigure respectarea drepturilor salariale (posibilă relație cauzală). Medicii care cred că această măsură ar avea un impact asupra lor ar avea același impact și asupra cetățenilor. Aprecierile negative la adresa acestei măsuri sunt determinate de reacția negativă din partea populației, de accentuarea unor sentimente de ură, de refuzul statutului de privilegiați, de tensiunile sociale pe care le-ar genera.

Scutirea doctorilor de plata impozitului pe venit este într-o foarte mare măsură apreciată/dorită de medicii din sectorul privat și este privită cu rezerve de marea majoritate a medicilor care lucrează în sectorul public.

Analiza generală indică faptul că această măsură nu se bucură de un sprijin larg în rândul medicilor, ea fiind devansată de dorința medicilor pentru recunoașterea statutului social al profesiei, inclusiv prin intermediul veniturilor acordate pentru munca prestată, și refuzul de a fi considerați o clasă privilegiată.

Popularitatea preşedintelui Macron a scăzut dramatic

Publicat de adinaiftime, 25 iulie 2017, 20:30

Popularitatea preşedintelui francez Emmanuel Macron a scăzut cu 10 procente în cursul acestei luni, cel mai mare declin înregistrat în cazul unui nou preşedinte din 1995, relatează Reuters.

Potrivit unui sondaj publicat în ziarul „Journal du Dimanche”, 54% dintre francezi s-au declarat multumiţi de Macron în luna iulie, faţă de 64% în luna precedentă.

De asemenea, sondajul mai arată faptul că ultima dată când un nou preşedinte a pierdut teren în acest fel a fost în anul 1995, fiind vorba despre Jacques Chirac.

Reuters aminteşte că preşedintele Emmanuel Macron a avut o lună dificilă, marcată de discuţii în contradictoriu cu şeful Statului Major Interarme francez Pierre de Villiers privind reducerile cheltuielilor militare, discuţii care au culminat cu demisia acestuia din urmă.

DigitALL: Dependența de tehnologie

Publicat de Mihaela Costache, 7 martie 2017, 14:00

Nu știu dacă ne dăm seama cât de mult timp ocupă, în viața noastră dispoztivele mobile și tot felul de gadgeturi cărora le-am găsit cu ușurință loc în activitatea zilnică.

Common Sense Media a dat publicității, la jumătatea lui 2016, un studiu realizat pe 1.200 de copii cu vârste cuprinse între 12 şi 18 ani şi pe părinţii acestora.

Sondajul demonstrează că unul din doi adolescenţi recunoaște că este dependent de telefonul mobil, în timp ce 59% dintre părinţi sunt îngrijoraţi de această dependenţă care poate apărea la copiii lor.

Adulţii susțin despre telefonul mobil că ar fi un dispozitiv care conduce la dependenţă, însă nu se implică foarte mult în educarea copiilor cu privire la utilizarea, cu măsură, a acestuia.

Rezultatele sondajului Common Sense Media arată că 72% dintre adolescenţi răspund la mesajele sms sau cele de pe reţelele de social media imediat, în timp ce 80% dintre ei îşi verifică telefonul mobil în fiecare oră.

Faptul că telefonul mobil distrage atenţia copiilor de la activităţi mult mai importante a fost sesizat şi de părinţi în proporţie de 85%.

Sondajul arată cum s-a schimbat imaginea vieţii de familie în 2016. O mică parte a familiilor pare să se străduiască să îi înveţe pe copii să folosească tehnologia într-un mod sănătos, astfel că foarte multe dintre comportamentele şi efectele negative din viaţă sunt asociate cu utilizarea excesivă a telefoanelor mobile, explică James Steyer, directorul Common Sense Media.

Totuşi, cercetătorii spun că această situaţie poate fi legată şi de o evoluţie normală, în contextul erei tehnologiei, a vieţii de familie. Diferenţele dintre cele două generaţii, părinţi şi copiii, în ceea ce priveşte condiţiile de viaţă, pot fi explicaţia etichetei de dependenţă pusă de părinţi asupra adicţiei pe care copiii o manifestă faţă de telefoanele mobile.

Și rămnem în contextul erei tehnologiei.

Revoluţia telefoanelor inteligente nu a luat sfârşit. Terminalele mobile vor fi în acest an mult mai inteligente decât în trecut, titrează La Tribune:

În 2017, peste 300 milioane de telefoane inteligente, echivalentul a peste o treime din telefoanele care vor fi comercializate la nivel mondial, vor fi dotate cu funcţii integrate de „machine learning“ (învăţare automată), care le vor permite să execute sarcini importante chiar offline.

Astfel, telefoanele inteligente vor fi capabile să analizeze mai eficient, chiar şi offline, datele persoanelor în domenii variate cum ar fi securitatea sau sănătatea. Potrivit articolului menționat anterior, acest avans va avea consecinţe importante nu numai pentru confidenţialitatea şi securitatea zilnică a utilizatorilor, dar mai ales pentru intervenţiile în caz de catastrofă, securitatea cibernetică a obiectelor contectate şi sănătăţii.

Un smartphone va putea, în funcţie de utilizatorul său, să valorifice date noi fără să fie programat în prealabil. Acest lucru va permite terminalelor să propună servicii şi funcţii personalizate.

Alina Nechita – Radio Cluj

Oamenii de stiinta recomanda week-end-ul de 3 zile!

Publicat de Mihaela Costache, 25 septembrie 2015, 08:00

Cum am putea sa nu ne entuziasmam de ideea unui week-end de 3 zile?
De cate ori nu ne-am uitat cu speranta in calendar sa vedem cum pica fiecare sarbatoare, astfel incat sa ne bucuram de o minivacanta in care sa facem o escapada la munte sau la mare?

Iata ca stiinta ne sustine aceste vise, confirmand ca fiecare week-end ar trebui sa fie de 3 zile.
Numeroase studii realizate de medici despre somn, stiinta cognitiva si psihologie orgnizationala au aratat ca un sfarsit de saptamana mai lung ne-ar putea imbunatati etica muncii, productivitatea si starea de spirit.
Mai mult, cercetatorii au constatat ca suntem mai fericiti in week-end decat in timpul saptamanii.
In aceste doua zile stresul, ingrijorarea si supararea sunt semnificativ mai putin prezente.

Ce beneficii va aduc, asadar, week-end-urile de 3 zile dincolo de ceea ce este evident, cum ar fi timpul in plus pentru somn si relaxare?

1) Ei bine, in primul rand va veti imbunatati sanatatea

O analiza a multiplelor studii efectuate pe mai mult de 600.000 de cetateni europeni, americani si australieni, a aratat ca exista o legatura intre munca in exces si starea generala de sanatate.

Cercetatorii au constatat ca pentru persoanele care muncesc peste 55 de ore pe saptamana riscul de a face un atac cerebral creste cu o treime fata de aceia care lucreaza sub 40 de ore pe saptamana.
Cei care muncesc in exces sunt de asemenea cu 13% mai expusi riscului de a dezvolta boli cardiace.
Iata asadar un argument excelent in favoarea extinderii zilelor de odihna. Pana la urma, este un fapt bine stiut ca sanatatea noastra este deosebit de importanta si trebuie sa avem grija de ea, nu-i asa?

2) Veti fi mai agreabili

Un studiu cu privire la lipsa de somn spune ca persoanele care nu sunt suficient de odihnite au tendinta de a interpreta gresit semnalele transmise de catre cei din jur si de a initia certuri cu partenerii lor.
Asadar, in loc sa ne periclitam bunastarea emotionala, nu este mai bine sa ne odihnim putin mai mult?

3) Veti munci mai eficient.

Un sondaj efectuat de catre cercetatorii de la Harvard Business School a testat aceasta teorie.
O serie de angajati ai unei firme de consultanta au fost rugati sa isi ia cate o zi libera in mijlocul saptamanii timp de cateva luni, iar la finalul experimentului mai multi clienti ai firmei au raportat o crestere semnificativa a productivitatii angajatilor respectivi.

Desigur, noi am stiut dintotdeuna ca nu suntem meniti sa lucram 5 zile din saptamana, ca avem nevoie de ceva mai mult (sau mai putin), iar acum ca ne-am informat cu privire la toate aceste aspecte benefice, frumoase si nu in ultimul rand, demonstrate stiintific, ale unui week-end prelungit, am primit confirmarea ca acest instinct este bine fondat.
Asa ca haideti sa raspandim acest mesaj si sa speram ca intr-un viitor nu foarte indepartat ne vom bucura de mai mult timp pretios pentru noi.

Primul sondaj de opinie realizat după alegerile europarlamentare din luna mai arată că percepţia europenilor s-a schimbat în bine

Publicat de Stefania Grigore, 5 august 2014, 20:17

42% dintre cetăţeni consideră că părerea lor contează în Uniunea Europeană, o cifră record comparativ cu statisticile din ultimii 10 ani. Faţă de noiembrie 2013, numărul europenilor care cred că părerea lor contează a crescut cu 13%.În România, doar 35% din populaţie are acest sentiment, în timp ce în ţara vecină, în Bulgaria, 42% dintre cetăţeni consideră că părerea lor contează în Uniunea Europeană. Peprimul loc la acest capitol este Suedia, cu un procent de 78%, iar pe ultimul, la egalitate, Italia şi Letonia.

Raportul mai relevă evoluţii şi cu privire la situaţia economică actuală, spune Maria Ciorba, consilier Europe Direct Timişoara.

Rezultatele sondajului arată că cele mai importante probleme cu care se confruntă în prezent Uniunea Europeană sunt dominate de teme economice. Atunci când li s-a cerut să identifice cele două preocupări principale, respondenţii, peste 28.000 de cetăţeni europeni din cele 28 de state au menţionat diferite aspecte economice. Astfel pe primul loc este situaţia economică, cu un procent de 39%. Pe locul al doile aeste şomajul cu un procent de 34%. Toate acestea sunt însă în scădere faţă de ultimul sondaj euro barometru realizat în toamna anului 2013 .În situaţia geopolitică actuală nu este surprinzător interesul crescut arătat de europeni pentru gestionarea probleme imigraţiei şi pentru creşterea influenţei UE la nivel mondial. Astfel problema migraţiei cu o creştere de cinci puncte procentuale se află pe locul patru în interesul europenilor, iar creşterea influenţei Uniunii Europene la nivel mondial se află pe locul şase cu o creştere de două puncte procentuale.

Conform primului sondaj de opinie realizat după alegerile pentru Parlamentul European, optimismul cu privire la situaţia economică şi la viitorul Uniunii este în creştere. În creştere este şi sprijinul pentru moneda euro, peste jumătate dintre cetăţenii europeni s-au pronunţat în favoarea acesteia. În Lituania, ţară care se pregăteşte să adopte moneda unică europeană s-aconstatat o creştere cu 10 procente faţă de toamna anului trecut. ÎnRomânia,63% dintre persoanele chestionate s-au declarat în favoarea monedei euro. Estonia se află pe primul loc în ceea ce priveşte sprijinul pentru moneda unică europeană, 80% din populaţie s-a pronunţat pentru. La polul opus se află Marea Britanie, unde 16% dintre cetăţeni s-au declarat în favoarea monedei euro.

La întrebarea “Sunteţi optimişti în ceea ce priveşte viitorul Uniunii Europene”, 56% au răspuns da, înregistrându-se o creştere cu cinci puncte procentuale a numărului celor care se declară optimiști faţă de luna noiembrie a anului trecut.