Succesul Programului Prima Casă

Publicat de Camelia Teodosiu, 24 octombrie 2015, 13:37 / actualizat: 24 octombrie 2015, 21:01

În sfârșit, mai sunt și subiecte de laudă pe bune. Că de cele minunate doar în teorie și de vorbe goale ne-am săturat.

Când vezi câte o măsură care, luată greu, e adevărat, dar până la urmă, cu ”tras-împuns”, reușește să fie implementată, nu poți să nu te uiți un pic mai atent și să subliniezi ingredientele care au dat succesul acesteia. Doar, doar or lua și alții aminte.

Cererea creează oferta. Și cum cereri pentru casă există din belșug, fără a pune la socoteală câți și-ar dori, dar ”n-au neam” cu ce, iată că oameni preocupați au sensibilizat Guvernul să mai ”up-dateze” (tradus: actualizeze) ceva ce dă bine la votanții care vor un acoperiș (al lor, nu al părinților) deasupra capului.

Potrivit celor mai recente date Eurostat, o mare parte din tinerii europeni (30.9%) locuiesc încă cu părinţii lor, chiar şi la vârsta de 30 de ani. În România, 44.1% dintre tinere stau încă în casa părintească. Procentul este mult mai mare în cazul băieţilor, ajungând la 75%. Mai mult decât atât, se pare că fetele din România se mută de acasă în jurul vârstei de 26 de ani, în timp ce băieţii pleacă mult mai târziu, pe la 30 de ani.

Așadar, cu argumente solide, inspirate de studii și rapoarte sociale și/sau politice, s-a schițat planul de acțiune.

S-au emis regulile referitoare la primul Program „Prima Casă”, care au fost incluse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2009 și în normele pentru aplicarea acesteia, care au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 717/2009.

Obiectivele acestui program, pe care îl periem și rostogolim din 2009, vizează relații de tip ”win-win”(că bine mai sună pentru unii!), în care fiecare parte implicată are de câștigat. Unii câștigă capital de imagine și încredere, alții un loc de muncă, constructorii iau și ei un ban cinstit, băncile implicate în program – comisioane și rulaj, intermediarii de tot felul câștigă în reputație, iar solicitanții – o ”casa dulce casă”, chiar dacă gustul ratelor este cam acru – amărui.

În luna ianuarie a acestui an, în limita plafonului de 2,5 miliarde de lei stabilit de Guvern, statul acorda garanții pentru creditele contractate de persoanele fizice prin programul „Prima Casă”. De reținut este și că, din 2013, garanțiile pot fi acordate doar în lei.

Sigur că sunt o serie de amănunte și multe condiții, dar cei interesați vor primi lejer aceste informații, mai ales după ce aleg cu ce bancă vor să meargă la drum. Vă recomand să fiți grijulii cu această opțiune.

Și pentru că succesul trebuie întreținut, ca să putem străluci cât mai mult de pe urma acestuia, programul guvernamental a fost modificat prin ordinul nr.1119/2015, emis de Ministerul Finanţelor Publice, publicat în Monitorul Oficial pe 28 septembrie 2015, asta după ce prin martie, a mai apărut OUG nr. 2/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și alte măsuri.

Noutatea este că cei care au deja o locuinţa achiziţionată prin program o pot înlocui cu alta cu suprafaţă utilă mai mare, dar și de o valoare mai mare, cu  condiţia să vândă locuinţa iniţială şi creditul acordat în cadrul programului să fie lichidat, ambele operaţiuni efectuate cel mai târziu până la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare a noii locuinţe.

Totodată, plafoanele anuale de garantare vor fi gestionate în sistem revolving (credit reînnoibil în mod automat, fără negocieri suplimentare cu banca ce l-a acordat, până la epuizarea unui plafon prestabilit sau până la epuizarea perioadei pentru care a fost acordat), astfel încât se va asigura continuitatea programului.

Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) a acordat, în primele şase luni ale lui 2015, peste 15.600 de garanţii pentru programul Prima Casă, cu 40% mai multe decât în prima jumătate a anului trecut, ajungând la 1,3 miliarde de lei. Ca să fim sinceri și să nu diminuăm succesul programului guvernamental, de la începutul acestuia și până în prezent, au fost acordate peste 157.000 de garanții, în valoare de peste 13 miliarde de lei, pentru finanțarea achiziționării sau construirii de locuințe în valoare de peste 26 de miliarde de lei.

Asta înseamnă să găsești coridorul și să-l exploatezi până ”iese untul din el”. Așa da, succes, pentru unii! Dar, ar trebui să mai căutăm și alte filoane ca să ridicăm măcar ”nițeluș” nivelul de trai în casele astea. Pentru că, prin analogie cu vorba zilelor noastre – ”Cine are carte, n-are parte”, putem spune că ”Cine are casă, n-are masă”. Dar, în notă optimistă, poate adera la propunerea Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru o mai mare implicare a tinerilor în activitățile civice, îndemnându-i, cu ocazia Zilei Internaționale a Tineretului de anul acesta, să devină lideri de marcă ai statelor membre, „motoarele” renaşterii economice, politice şi sociale europene.

Nu luați în seamă accentele pișcătoare ale scrisului meu, ci doar criticile și proiecțiile constructive și, mai ales, numărul semnificativ, menționat și la începutul articolului, de tineri europeni care continuă să se încăpățâneze să nu aibă un loc de muncă (săracii de ei!).

Pornind chiar de la raportul Eurostat, din care reiese că un procent semnificativ de tineri europeni, cu vârste cuprinse între 25-29 de ani locuiesc încă cu părinţii sau nu au un loc de muncă, îngroşând astfel rândurile şomerilor, nu trebuie decât să ne concentrăm pe propunerea unui alt model, un super program pentru crearea de locuri de muncă care vă asigur că va avea și mai mare succes. Pe principiul economiei de piață, dacă există cerere, trebuie să apară și oferta. Dar, poate, fără plata în rate sau integral.

Autor: Camelia Teodosiu

Provocările legate de migrație trebuie abordate la nivelul întregii Uniuni Europene

Publicat de Camelia Teodosiu, 19 octombrie 2015, 09:28 / actualizat: 24 octombrie 2015, 14:21

Rezultatele ultimului Eurobarometru arată că provocările legate de migrație trebuie abordate la nivelul întregii Uniuni Europene.

Imigrația și terorismul sunt preocupările cu cel mai rapid ritm de creștere în rândurile cetățenilor din Uniunea Europeană, conform ultimului Eurobarometru comandat de Parlamentul European, și realizat de către TNS. La sondaj au răspuns 28150 de persoane din toate Statele Membre în perioada 19-29 Septembrie 2015.

Doi din trei europeni consideră că deciziile legate de migrație trebuie să fie adoptate la nivelul Uniunii Europene, mai degrabă decât la nivelul guvernelor naționale. Procentul de 66% reprezintă o medie, existând diferențe semnificative de la o țară la alta. Astfel, în țări precum Cipru, Germania, Spania, Luxemburg sau Olanda, între 79% și 81% dintre cetățeni favorizează adoptarea deciziilor la nivel comunitar, în timp ce în timp ce în Estonia, Polonia și Slovacia, procentul este de 40%. Dintre români, 60% consideră că deciziile trebuie luate mai degrabă la nivelul UE.

78% dintre cetățenii UE consideră că e nevoie de o mai bună distribuție a solicitanților de azil. Țările cu procentele cele mai mari (peste 90%) în favoarea acestei afirmații sunt Germania, Suedia, Malta, Grecia, Olanda și Belgia, în timp ce în România 59% din persoane sunt de acord. În țări precum Cehia, Slovacia și Estonia, ponderea celor care susțin o mai bună distribuție este sub 50%.

Cei 78% dintre cetățenii care sunt de acord cu o mai bună distribuție a solicitanțor de azil au fost chestionați ulterior în legătură cu metoda concretă de distribuție, mai exact cotele obligatorii decise la nivelul UE. Măsura este susținută de 75% dintre europenii, respectiv 44% dintre românii care anterior se pronunțaseră în favoarea unei mai bune distribuții a solicitanților de azil.

Referitor la criza economică, 32% dintre europeni cred că aceasta va mai dura mulți ani, același procent fiind înregistrat și în România. Printre cei mai optimiști se numără locuitorii din Malta, Danemarca și Irlanda, în timp ce peste 50% din greci și francezi se declară pesimiști cu privire la sfârșitul crizei economice.

Rezultatele complete ale sondajului sunt disponibile la http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/en/20150630PVL00108/2015-parlemeter

Cetățenii europeni declară că acordă importanță protecției mediului

Publicat de Monica Slavici, 18 septembrie 2014, 09:00

Marea majoritate a europenilor consideră că protecția mediului este importantă pentru ei. Conform unui sondaj Eurobarometru, europenii cred că se poate face mai mult în acest domeniu. 91% dintre romani considera protectia mediului extrem de importantă….

Cel mai interesant aspect relevant de acest sondaj este faptul că în ciuda crizei economice, preocupările cetățenilor europeni cu privire la mediu nu s-au redus. Majoritatea covârșitoare a celor 28 000 de cetățeni care au participat la sondaj recunosc importanta problemelor de mediu si impactul lor asupra vieții de zi cu zi intr-o proportie similara cu impactul problemelor economice asupra vietii cotidiene. Ei spun chiar ca se poate face mai mult.
Mihai Roșioru, ofițer de presă Reprezentanța Comisiei Europene în România.
”Comisia Europenă apreciază faptul cvă protecția mediului se bucură de în continuare de un sprijin atât de puternic din partea populației în această perioadă extrem de dificilă, după criza economică și financiară. Este în opinia Comisiei un bun semnal pentru autoritățile naționale și europene în favoarea unor eforturi mai susținute pentru protecția mediului.”
Marea majoritate a respondenților împărtășesc punctul de vedere conform căruia utilizarea eficientă a resurselor naturale și protecția mediului pot stimula creșterea economica. 85 % dintre europeni consideră că pot juca un rol în protejarea mediului. Cei mai mulți dintre ei acționează și se comportă dintr-o perspectivă ecologică.
”Marea majoritate dintre cei intervievați consideră că economia are un impact direct asupra vieții lor , dar 77% consideră că problemele de mediu au impact similar. De asemenea, 60% consideră că aautoritățile naționale ar trebui să favorizeze considerentele ecologice în locul celor economicela momentul luarii unor decizii importante.”
La nivelul Romaniei, marea majoritate a cetățenilor consideră protecția mediului ca fiind un domeniu deosebit de important din punct de vedere personal. Cei mai multi romanii apreciază că poluarea aerului reprezinta una dintre principalele probleme cu care se confruntă din acest punct de vedere. Nu în ultimul rând românii cred că UE ar trebui să aibă posibilitatea de a verifica dacă legislația în domeniu este aplicată în mod corect în România.Totodata ei considera că ar trebui alocate mai multe fonduri UE pentru activități favorabile protecției mediului înconjurător.
”Marea majoritate a romanilor consideră că fiecare dintre noi poate juca un rol personal deosebit în protecția mediului și că problemele de mediu au un impact direct asupra vieții cotidiene. Și aproape jumătate dintre români consideră că introducerea unor amenzi serioase pentru cei care comit infractiuni de mediu este una dintre cele mai eficiente modalități de soluționare a acestor probleme.”
Eurobarometru privind mediul a fost efectuat la trei ani de la publicarea raportului anterior pe această temă. Acesta a fost realizat în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, în perioada 26 aprilie – 11 mai 2014, cu scopul de a evalua percepțiile, atitudinile și practicile cetățenilor UE în ceea ce privește mediul.
Pentru realizarea sondajulu au fost intervievați, în mod direct și în limba lor maternă, 28 de mii de respondenți aparținând unor grupuri sociale și demografice diferite.