Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat luni că se va renunţa la mediile semestriale, la obligativitatea susţinerii tezelor semestriale şi că va fi necesară o singură medie generală la finalul anului şcolar.
„La acest moment este în curs de finalizare întâlnirea pentru dialog social între Ministerul Educaţiei şi toţi partenerii de dialog pentru a se definitiva Regulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământului preuniversitar, astfel încât mâine aceste modificări să îmbrace forma unui ordin de ministru al Educaţiei şi să fie transmise spre publicare în Monitorul Oficial.
Structura anului şcolar este deja cunoscută, este deja publicată în Monitorul Oficial iar modificarea esenţială care a fost deja agreată, discuţiile sunt în curs, este aceea că se renunţă la mediile semestriale, se renunţă la obligativitatea susţinerii tezelor semestriale, va fi necesară o singură medie generală la finalul anului şcolar, iar profesorul va avea mult mai multă autonomie în scopul unei evaluări ritmice pe parcursul întregului an şcolar.
Au fost mai multe variante de lucru, s-a agreat ca numărul minim de note pentru o disciplină să fie egal cu N+3, unde N este numărul de ore alocate săptămânal pentru o anumită disciplină. Altfel spus, pentru o disciplină care are două ore pe săptămână, într-un întreg an şcolar vor fi necesare cel puţin 5 note.
A fost stabilită poziţionarea vacanţei mobile din luna februarie în întreg sistemul naţional de învăţământ. Sunt 30 de judeţe care au decis ca vacanţa din luna februarie să fie în ultima săptămână, sunt zece judeţe care au decis ca vacanţa să fie în cea de-a doua săptămână a lunii februarie. Este vorba de judeţele Argeş, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Călăraşi, Cluj, Dâmboviţa, Gorj, Hunedoara, Teleorman şi Prahova. Bucureşti şi Suceava au decis ca săptămâna de vacanţă din februarie să fie în cea de-a doua săptămână”, a spus ministrul într-o conferinţă de presă.
Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat că anul şcolar 2022 – 2023 va avea cinci module de învăţare şi cinci vacanţe.
„Am reuşit să ajungem, îmi place să cred, la un consens care este confirmat nu numai de experţi în ştiinţele educaţiei din România, ci de către orice expert care are un minimum de noţiune în pedagogie modernă. Este vorba de nevoia de a alterna module de învăţare de 6, 7, 8 săptămâni cu module de repaus. În aşa fel putem să ne adaptăm pe specificul anului școlar din România.
Mai exact propunerea agreată a fost ca școala să înceapă pe 5 septembrie, cu un prin modul de învățare. După o perioadă de câteva săptămâni, în data de 24 octombrie, elevii ar urma să intre în vacanţă. 24 – 30 octombrie să fie prima vacanţă. O vacanţă care să fie acordată tuturor elevilor şi preşcolarilor în egală măsură.
După această vacanță, urmează modulul doi de învățare care se va derula până în preajma sărbătorilor de iarnă. Apoi va fi cea de-a doua vacanță: 23 decembrie – 8 ianuarie.
Urmează modulul trei care ar începe în data de 9 ianuarie. În premieră, acest modul se va derula până în luna februarie când vom avea cea de-a treia vacanță, care va putea fi acordată în a doua săptămână a lunii februarie, în a treia săptămână a lunii februarie sau în a patra săptămână a lunii februarie, la decizia fiecărui inspectorat școlar județean prin consultare cu cei implicați. Este vorba despre o vacanță de o săptămână, mobilă, în luna februarie.
După vacanța din luna februarie ar urma să înceapă cel de-al patrulea modul, care se va derula până în apropierea sărbătorilor pascale, mai exact vacanța ar urma să fie organizată în perioada 8 – 23 aprilie.
Urmează modulul cinci și ultimul, care se derulează până în data de 16 iunie. Cea de-a cincea vacanță este și cea mai mare, vacanța de vară care urmează să înceapă pe 17 iunie și să dureze până în data din septembrie când va începe anul școlar următor.
Aș mai face încă o precizare: avem o altă noutate alături de săptămâna Școala altfel, avem și Săptămâna verde. Această săptămână va putea fi introdusă și am agreat că va fi introdusă în structura anului școlar 2022 – 2023 în modulele patru și cinci de învățare. Școlile vor avea libertatea să-și aleagă, în funcție și de condițiile meteo și de alte specificități locale, să fie Săptămâna verde în modulul patru și Școala altfel în modulul cinci sau Săptămâna altfel în modul patru și Săptămâna verde în modul cinci.
Am pus la punct împreună cu domnul ministru al mediului încă de anul acesta, când deși nu există în săptămâna anului școlar o Săptămâna verde, împreună vom avea o mobilizare a elevilor în jurul activităților de mediu. În acest sens vom avea o conferință cu toți inspectorii școlari vineri la 10:00. Vom introduce în acest fel prezentări făcute de către personalul care este abilitat să prezinte aceste elemente, îmi place să cred într-o manieră foarte atractivă, de mediu.
Avem în plan și alte acțiuni pentru introducerea unor specialiști în școli. Dau cu titlu de exemplu, știți foarte bine Parlamentul a adoptat deja ziua de 11 aprilie, nu va fi în vigoare în data de 11 aprilie în acest an, dar asta nu ne va împiedica ca, împreună cu reprezentanții Băncii Naționale și alte instituții financiare, să promovăm în școli educația financiară.
Închei printr-un lucru pe care îl apreciez ca fiind de asemenea de interes, având în vedere relevanța tezelor semestriale, având în vedere și această structura a anului școlar care se bazează pe cele cinci modele de învățare alternate cu module de repaus, intenționam să revizuim regulamentul de organizare și funcționare din învățământul preuniversitar în sensul renunțării la obligativitatea acestor teze semestriale.
Sunt convins că fiecare profesor știe bine, uneori știe foarte bine, când să-și planifice aceste evaluări pe parcurs, de-a lungul anului școlar, coroborat și cu această structură pe cinci module. De asemenea, am luat act și de solicitarea elevilor, pe care o susțin, aceea a unei evaluări standardizate, sumative, la final de an școlar și solicită elevii și eu evaluarea standardizată predictivă la început de an școlar.
Este un model pedagogic pe care îl avem în atenție și împreună cu specialiștii în științele Educației îl vom analiza și îl vom implementa încă din anul școlar 2022-2023 prin modificarea ROFUIP.”, a declarat Sorin Cîmpeanu, după şedinţa de Guvern.
Şcolile îşi vor modifica programul pe 15 februarie, cu ocazia Zilei Naţionale a Lecturii. Învăţătorii şi profesorii au obligaţia să organizeze la orele 11:00 şi 14:00 activităţi la care să participe toţi preşcolarii şi elevii, informează un comunicat al Ministerului Educaţiei.
„Am decis, în calitate de ministru al Educaţiei, ca marţi, 15 februarie 2022, în toate şcolile, programul să se modifice astfel încât, indiferent de disciplina prevăzută în orar, la ora 11:00 şi la ora 14:00, învăţătorul sau profesorul să organizeze, la clasa unde este prezent, activităţi de lectură la care să participe toţi preşcolarii şi elevii. În prealabil, personalul didactic va recomanda tuturor să aducă o carte preferată sau să împrumute de la biblioteca şcolară o carte şi, timp de 15 minute, să citească fie individual, fie în grupuri mici de lucru”, a anunţat ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, citat în comunicat.
Motto-ul acestui an este „Citim împreună!”.
Unităţile de învăţământ pot organiza activităţi de încurajare a lecturii pentru comunitatea socială din care fac parte, cu respectarea normelor sanitare anti-COVID-19.
În întreaga ţară se vor organiza manifestări nu doar în şcoli, ci şi la bibliotecile locale, se arată în comunicatul Ministerului Educaţiei.
Bibliotecile locale, judeţene şi/sau metropolitane sunt invitate să deruleze activităţi de prezentare a propriilor servicii, de obţinere a unui permis, de colectare şi donaţie de carte, inclusiv prin amenajarea de standuri în incinta unităţilor de învăţământ.
Se recomandă asociaţiilor, fundaţiilor nonprofit, societăţilor de gestiune a drepturilor de autor, cu experienţă în derularea de activităţi educaţionale, să susţină cluburi de lectură, ateliere de scriere creativă şi/sau ilustrare de carte, discuţii şi dezbateri pe teme literare sau alte programe similare.
Şcolile sunt încurajate să ofere editurilor şi librăriilor, la cerere şi în măsura disponibilităţii, spaţii cu titlu gratuit pentru a prezenta, eventual a vinde, carte cu teme educative şi/sau recreative, adecvate vârstei elevilor.
Totodată, unităţile de învăţământ sunt invitate să popularizeze evenimentele asociate Zilei Lecturii în presa locală şi naţională, dar şi în mediul online.
Aproximativ o treime (29%) dintre copii afirmă ca au primit imagini sau video-uri cu conţinut care înfăţişează nuditate sau ipostaze sexuale pe Internet şi 20% dintre copii afirmă că li s-au cerut fotografii sau video-uri care să îi înfăţişeze nud sau într-o ipostază sexuală.
Potrivit studiului realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii „Folosirea internetului de copii şi adolescenţi” în 2021, 37% dintre elevi afirmă că, în anul care a trecut, au fost jigniţi sau deranjaţi pe Internet, iar 49% dintre ei spun că s-a întâmplat să găsească online conţinut care i-a făcut să se simtă inconfortabil.
Situaţia este mai întâlnită în rândul copiilor sub 12 ani (6 din 10 afirmă acest lucru) şi în rândul fetelor (54% vs 42% în rândul băieţilor). Violenţa fizică şi verbală alături de nuditate sunt principalele conţinuturi care i-au făcut pe copii să se simtă inconfortabil.
Vârsta medie la care copiii încep să utilizeze internetul a scăzut comparativ cu datele înregistrate de cercetarea din 2019, când aceasta era de 9 ani. În studiul din 2021, vârsta medie la care copiii (la nivelul întregului eşantion) afirmă că au început să acceseze internetul este de 8,2 ani.
Aceasta este semnificativ mai scăzută la respondenţii sub vârsta de 12 ani (6,8 ani), la cei de gen masculin (7,8 ani, comparativ cu 8,5 în cazul fetelor) şi la copii care locuiesc în mediul urban (7,7 ani, comparativ cu 8,9 în cazul copiilor din mediul rural). Telefonul mobil este dispozitivul principal de pe care copiii accesează internetul – 99%, urmat de laptop – 62%, TV Smart – 42% şi tabletă -24%.
Ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu, prezent la dezbaterea Salvaţi Copiii, a vorbit despre siguranţa pe Internet a copiilor şi despre riscurile educaţiei online. Acesta a precizat că, în acest moment, sunt 163.000 de şcoli care au cursuri online, nu faţă în faţă.
„Dacă anul trecut, la întâlnirea miniştrilor Educaţiei din Europa, lucrurile erau privite cu mai mult optimism din perspectiva digitalizării educaţiei, experienţa ne-a arătat că predarea online, fără a avea pregătirea necesară, are vulnerabilităţi. Educaţia va avea o componentă digitală mai pronunţată, însă ea trebuie făcută cu precauţie. Siguranţa pe internet este un element esenţial. Anul acesta, la întâlnirea miniştrilor Educaţiei, abordarea s-a nuanţat, s-au relevat neajunsurile educaţiei online, în contextul crizei sanitare. (…)
Sunt afectaţi şi părinţii, şi profesorii, întreaga societate e afectată de elementele din studiul Salvaţi Copiii. Pentru persoanele care au deja probleme de sănătate mintală, toată această perioadă de forţare a lucrului pe Internet, 4 ore pe zi, pentru 80% dintre copiii, e mult. Ministerul Educaţiei şi alte autorităţi au distribuit mai mult de 100.000 de tablete, cu internet inclus. Acele tablete nu sunt folosite doar în procesul educaţional.
La finalul săptămânii trecute, erau 163.000 de şcoli în online – doar 1% din şcoli, dar asta înseamnă că 200.000 de copii se bazează exclusiv pe Internet. (…)
Este un termen nou, oboseala online – se referă la sentimentul de epuizare după cursuri online lungi, după videoconferinţe. Mai e un aspect grav: confuzia rolurilor, părinţii se comportă ca profesorii, sunt mai implicaţi în teme. (…) Există o iniţiativă a Ministerului Educaţiei, o aplicaţie prin care copiii să-şi poată auto-evalua nivelul de stres şi de anxietate.”, a precizat ministrul Educaţiei.
Autorităţile clujene au suplimentat numărul de paturi în spitale!
Publicat de Andra Radu,
3 februarie 2022, 16:40 / actualizat: 3 februarie 2022, 19:21
Autorităţile clujene au decis să suplimenteze numărul de paturi în spitale, pentru ca ponderea celor ocupate de pacienţi să nu depăşească 75%, procent la care activitatea şcolilor trebuie să treacă în online, conform normelor în vigoare.
Astfel, dacă în urmă cu o săptămână, joi 27 ianuarie, gradul de ocupare a paturilor era în judeţul Cluj de 67,5%, s-a ajuns ca joi, 3 februarie, gradul de ocupare să scadă la 65,4%, deşi numărul de îmbolnăviri şi de internări a crescut constant.
În 27 ianuarie în judeţul Cluj erau ocupate 430 de paturi, iar în 3 februarie, numărul paturilor ocupate a ajuns la 534.
De asemenea, incidenţa COVID-19 în judeţul Cluj era de 17,85 la mie în 27 ianuarie şi a crescut la 26,23 la mie în 3 februarie.
Luni, 31 ianuarie, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, declara că toate unităţile de învăţământ din judeţul Cluj ar putea să treacă în online începând de săptămâna viitoare.
Elevii din mai multe licee din Constanţa şi alte cinci judeţe din ţară intră în grevă japoneză, în perioada 10 – 16 ianuarie, în semn de protest faţă de „tăierea” burselor şcolare, a anunţat Asociaţia Elevilor din Constanţa.
Elevii vor purta pe braţ o banderolă albă, în timpul orelor de curs, pentru a protesta faţă de ‘modificarea abuzivă’ a criteriilor de acordare a burselor.
„Asociaţia Vâlceană a Elevilor (AVE), Asociaţia Elevilor din Constanţa (AEC), Asociaţia Elevilor din Bucureşti şi Ilfov (AEBI), Asociaţia Elevilor din Bacău (AEBc), Asociaţia Elevilor din Maramureş (AEM) şi Asociaţia Elevilor din Timiş (AETM) anunţă faptul că, pe durata săptămânii 10-16 ianuarie, elevii vor organiza o grevă japoneză în semn de protest faţă de tăierea burselor!
Luni, 10 ianuarie, elevii din multiple licee din 6 judeţe ale ţării au pornit o grevă japoneză faţă de schimbările criteriilor de acordare a burselor. Astfel, elevii vor purta în următoarea săptămână, pe durata orelor de curs, la braţ, o banderolă albă, pentru a protesta faţă de modificarea abuzivă a criteriilor de acordare a burselor”, se arată într-un comunicat de presă transmis de AEC.
În urma protestului organizat de asociaţiile de elevi, Ministerul Educaţiei a anunţat că nu va schimba noile criterii de acordare a burselor.
„În acest sens, asociaţiile de elevi vor continua cu acţiuni, lansând o petiţie şi începând o grevă japoneză, precum şi vor acţiona în instanţă ordinul respectiv. Îndemnăm toţi elevii care îşi vor pierde bursa în urma modificărilor aduse, precum şi elevii ce doresc să fie solidari cu colegii lor, să poarte în această săptămână o banderolă albă la mână!”, a transmis AEC.
Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat, pe 9 ianuarie, că în anul 2022 vor beneficia de burse 660.000 de elevi, iar aceste burse vor fi împărţite în şase categorii – de performanţă, de merit, de studiu, sociale, profesionale şi bursa „Bani de liceu”.
Elevii şi preşcolarii intră din acest sfârşit de săptămână în vacanţa de iarnă, care se va încheia la începutul lunii ianuarie. Ministerul Educaţiei a oferit posibilitatea unităţilor şcolare să adapteze modul de organizare a activităţii didactice, în contextul sărbătorilor.
Ministrul Sorin Cîmpeanu a precizat că unul dintre motivele pentru care a luat această decizie a fost de a se veni în întâmpinarea dorinţei copiilor şi părinţilor de a dedica ziua de 23 decembrie pregătirilor pentru Ajunul Crăciunului.
Potrivit noului calendar aprobat în noiembrie, toate clasele din învăţământul gimnazial, liceal, profesional şi postliceal vor fi în vacanţă de vineri, 24 decembrie, până duminică, 2 ianuarie 2022, urmând să se întoarcă la cursuri pe 3 ianuarie.
Grupele/clasele din învăţământul preşcolar şi primar vor avea vacanţă până pe 9 ianuarie 2022. Semestrul I se va încheia pe 14 ianuarie, iar semestrul al doilea va începe pe 17 ianuarie.
Următoarea vacanţă, cea de primăvară, va fi de vineri, 15 aprilie 2022, până duminică, 1 mai 2022.
Majoritatea şcolilor şi grădiniţelor din Covasna nu vor ţine cursuri joi!
Foto: Sursa foto: Bucuresti fm
Publicat de Andra Radu,
22 decembrie 2021, 18:00 / actualizat: 22 decembrie 2021, 19:14
Majoritatea şcolilor şi grădiniţelor din judeţul Covasna nu vor ţine cursuri în ziua de 23 decembrie, cadrele didactice optând pentru organizarea de activităţi non-formale în contextul pregătirilor pentru Crăciun.
Doar patru unităţi de învăţământ au anunţat că vor respecta orarul, respectiv Liceul Teoretic „Mikes Kelemen„ din Sfântu Gheorghe şi şcolile din Dalnic, Valea Mare şi Boroşneu Mare.
Cele mai multe unităţi de învăţământ au decis ca, joi, elevii să realizeze în familie activităţi specifice sărbătorilor de iarnă.
Ministerul Educaţiei a decis să lase la latitudinea unităţilor de învăţământ modul de organizare a activităţii didactice pe 23 decembrie, în contextul pregătirilor pentru Crăciun.
„Am luat această decizie atât pentru a veni în întâmpinarea dorinţei copiilor şi părinţilor de a dedica această zi pregătirilor pentru Ajunul Crăciunului, cât şi în spiritul descentralizării promovate în acest an de Ministerul Educaţiei, astfel încât unităţile de învăţământ să poată adapta mai eficient activităţile lor aşteptărilor şi nevoilor societăţii”, a declarat ministrul Sorin Cîmpeanu.
Primele teste de salivă din lotul de 6,5 milioane de bucăţi au ajuns în teritoriu pe 25 noiembrie, distribuţia lor urmând să fie finalizată în cursul zilei de astăzi, a anunţat ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.
Distribuţia în unităţile de învăţământ va fi asigurată de inspectoratele şcolare judeţene.
„Conform informărilor primite din partea IGSU şi ISJ/ISMB, primele teste de salivă din lotul de 6,5 milioane au ajuns încă de ieri în teritoriu, distribuţia urmând a se finaliza în cursul zilei de astăzi. Inspectoratele şcolare judeţene vor asigura distribuţia acestor teste către fiecare unitate de învăţământ, pentru testarea tuturor preşcolarilor, elevilor şi personalului din şcoli şi grădiniţe.
Apreciez efortul tuturor autorităţilor implicate în materializarea demersului de prevenire a îmbolnăvirilor cu noul virus prin metoda testării, astfel încât elevii şi personalul din şcoli şi grădiniţe să beneficieze de o siguranţă sanitară sporită, atât de necesară derulării normale a actului educaţional. Apreciez, de asemenea, iniţiativa Ministerului Sănătăţii, cu care am agreat ca, împreună, să diseminăm materiale video-suport prin care să fie informaţi beneficiarii cu privire la utilizarea corecta a testelor”, a declarat Sorin Cîmpeanu.
Sorin Cîmpeanu a anunţat, luni, că testele COVID-19 pe bază de salivă, non-invazive, pentru elevi trebuie să ajungă în şcoli în zilele următoare, până la începutul săptămânii viitoare.
„S-au semnat vineri contractele subsecvente, după ce la începutul săptămânii trecute s-au semnat acordurile cadru pentru cele trei loturi. Contractele subsecvente sunt semnate, cei care au câştigat licitaţia au la dispoziţie între una şi cinci zile pentru a depune scrisorile de garanţie bancară. Nu ai controlul dacă o să depună într-o zi sau în cinci zile.
Dacă depun, de exemplu, mâine, poimâine contractul începe să se execute. Termenul de livrare pentru lotul 1 este între una şi cinci zile. Deci, le putem avea miercuri, le putem avea joi, le putem avea vineri, le putem avea săptămâna viitoare, luni”, a declarat Sorin Cîmpeanu la un post de televiziune.
El a adăugat că se aşteaptă, totuşi, ca testele să sosească până la finalul săptămânii în curs.
„Aşteptarea mea este, aşa cum am primit informaţia, la finalul acestei săptămâni. Dar, se poate foarte bine să fie şi luni, marţi, la începutul săptămânii viitoare”, a menţionat ministrul interimar al Educaţiei.
Sorin Cîmpeanu a precizat că toţi elevii urmează să fie testaţi, indiferent dacă sunt sau nu sunt vaccinaţi anti-COVID-19.
Ministrul interimar al Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, anunţă că 67,79% din numărul total al unităţilor de învăţământ, de stat şi privat, au decizie de desfăşurare a cursurilor cu prezenţă fizică, începând de luni.
În această situaţie se află 4.847 de unităţi de învăţământ, cu un număr total de peste două milioane de elevi şi preşcolari.
Sorin Câmpeanu a precizat că informaţiile exacte privind modul în care vor reîncepe cursurile sunt disponibile pe site-urile fiecărui inspectorat şcolar.
Ministrul anunţa vineri, într-o conferinţă de presă, că şcoala va începe pe 8 noiembrie pentru toţi elevii şi preşcolarii atât din învăţământul de stat, cât şi privat, menţionând că se vor desfăşura cursuri cu prezenţă fizică în unităţile în care rata de vaccinare anti-COVID a întregului personal este de peste 60%.
În situaţia în care vor fi probleme legate de resursa umană sau de infrastructură, indiferent dacă rata de vaccinare a personalului este de peste 60%, există în continuare posibilitatea ca şcolile respective să solicite desfăşurarea cursurilor online.
Ministerul Sănătăţii a validat chestionarul de exprimare a intenţiei de vaccinare în rândul elevilor minori, aceasta fiind diseminat de Ministerul Educaţiei prin inspectoratele şcolare judeţene începând de vineri.
„Începând de vineri, 24 septembrie 2021, chestionarul (disponibil aici) va fi diseminat în unităţile de învăţământ, prin intermediul inspectoratelor şcolare judeţene. Acesta nu este obligatoriu, nu constituie obligaţie de vaccinare şi va fi pus la dispoziţia părinţilor în vederea completării”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Educaţiei.
„În cazul exprimării intenţiei de vaccinare, vaccinarea elevilor minori se va efectua numai cu acordul informat, exprimat în scris, în prezenţa părintelui/tutorelui legal al copilului! Scopul completării chestionarului este sprijinirea celor care doresc să se vaccineze şi beneficiază de acordul informat, exprimat în scris, al părinţilor sau reprezentanţilor legali, prin organizarea de echipe mobile de vaccinare în şcoli de către Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) şi Direcţiile de Sănătate Publică”, menţionează sursa citată.
Chestionarele nu necesită asumare prin semnătură şi pot fi transmise şi în format electronic, precizează Ministerul Educaţiei.
„Formularul care va fi elaborat de către cei în drept – Ministerul Sănătăţii – va avea o primă întrebare: este sau nu este vaccinat. Dacă este vaccinat, nu mai trebuie răspuns la cea de a doua întrebare, care va avea trei variante de răspuns: Da; Nu; Indecis”, preciza Cîmpeanu.
Repartizarea computerizată a elevilor de clasa a VIII-a va avea loc la finalul lunii iulie, după o sesiune suplimentară a Evaluării Naţionale, destinată copiilor care nu se pot prezenta la cea normală din motive medicale, a anunţat ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.
„Este vorba de o sesiune suplimentară pentru Evaluarea Naţională. Atâta vreme cât elevii de clasa a XII-a care, din păcate, nu se vor putea prezenta din motive medicale în sesiunea normală de Bacalaureat au în acest an o a doua şansă în cea de-a doua sesiune de Bacalaureat, în toamna acestui an, este normal să fim preocupaţi de dreptul elevilor de clasa a VIII-a care vor să susţină examenul de Evaluare Naţională, dar care, din păcate, nu se vor putea prezenta în sesiunea normală.
Deci, pentru a asigura şi celor de clasa a VIII-a dreptul la o sesiune suplimentară, am organizat acea sesiune suplimentară. În mod firesc, repartizarea la liceu se va putea face după ce vom fi încheiat şi cea de-a doua sesiune suplimentară pentru cei care susţin Evaluarea Naţională”, a precizat ministrul.
El a subliniat că decizia organizării unei sesiuni suplimentare are în vedere interesul elevilor.
„Măsura este luată pentru a da şansa elevilor de clasa a VIII-a de a se prezenta la Evaluarea Naţională, dacă, fără să fie vina lor, (…) nu pot din motive medicale”, a spus Cîmpeanu.
88 de elevi au obținut nota 10 la proba de Limba Română a simulării pentru examenul de Evaluare Națională și 980 au luat 10 la Matematică. Au reușit să obțină media zece 25 de copii de clasa a VIII-a, anunță ministrul Educației.
Aproape două treimi din cei care au susținut simularea au reușit să aibă media cel puțin 5, adică 65,6%. De asemenea, 25 de elevi au obţinut media 10.
Sorin Cîmpeanu, într-o postare pe internet, notează că, față de anii precedenți, este vorba de o creștere substanțială. În 2019, proporția a fost de 53%, iar în 2018 mai puțin de jumătate au obținut cel puțin media 5.
Cele mai bune rezultate au fost obţinute în Bucureşti (82,1%) şi în judeţele Cluj (77,6%), Argeş (71,5%), Brăila (71,3%) şi Prahova (69,9%).
Marea majoritate a elevilor din ultimul an de gimnaziu au participat la simulare în acest an, puțin peste 90%.
Examenul propriu-zis este programat în perioada 22-25 iunie.
Fostul premier Victor Ponta şi foştii miniştri Daniel Constantin şi Sorin Cîmpeanu au anunţat lansarea unui nou proiect politic, Pro România, prezentat ca o alternativă la oferta partidelor actuale.
Victor Ponta a explicat că despărţirea de facţiunile în care au activat până acum s-a produs pentru că ele nu mai reprezentau o schimbare.
Deocamdată, formaţiunea nu este înregistrată legal, dar instanţa urmează să se pronunţe în această privinţă.
Ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu a declarat că, şi de-acum înainte, clasa pregătitoare se va desfăşura în cadrul şcolii, deoarece dascălii au urmat cursuri de instruire, iar unităţile de învăţământ deţin infrastructura necesară.
În opinia ministrului, o nouă schimbare ar bulversa sistemul de învăţământ.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
