Comisia Europeană a publicat cel de-al 6-lea raport privind coeziunea economico-socială şi teritorială
Publicat de Andrei Cretoiu, 31 iulie 2014, 10:15
Comisia Europeană a publicat cel de-al 6-lea raport privind coeziunea economico-socială şi teritorială. Documentul grupat pe 8 capitole tratează tematici cum ar fi creşterea economică sustenabilă, inteligentă şi incluzivă, relaţia dintre investiţiile publice şi ieşirea din criză, impactul, strategia şi obiectivele politicii de coeziune. Un capitol separat este consacrat relaţiei dintre buna guvernare şi dezvoltarea economico-socială, respectiv fructificarea şanselor oferite de politicile de coeziune.
Cel de-al 6-lea raport al Comisiei Europene privind coeziunea constată că politicile din acest domeniu au contribuit simţitor la atenuarea declinului investiţiilor publice în perioada de criză pe care o parcurgem, injectând resurse financiare vitale în economia statelor Uniunii Europene.
Conform datelor din 21 mai anul curent, România se afla pe ultimul loc în ceea ce priveşte rata de absorbţie a fondurilor de coeziune pentru perioada 2007-2013, nereuşind să atragă nici jumătate din acestea, mult sub performanţa Slovaciei şi Bulgariei, care o preced în acest clasament.
Din acelaşi tabel constatăm că România a obţinut cel mai slab rezultat şi la indicele eficienţei guvernării, unul din cei 6 indicatori utilizaţi de Bănca Mondială pentru evaluarea calităţii guvernării.
Dacă unii economişti susţin că buna guvernare poate fi un produs secundar al dezvoltării, din ce în ce mai mulţi sunt de părere că instituţiile eficiente şi buna guvernare condiţionează dezvoltarea economico-socială.
Sorin Ioniță, expert în politici publice, membru Team Europe:
„Până de curând buna guvernare nu era o temă tipic europeană, pentru că Uniunea era o asociaţie de state care deja erau bine guvernate în momentul în care intrau în asociere. Deci toată agenda aceasta est-europeană cu reforma e ceva cu totul nou şi este o abordare încă destul de timidă a bunei guvernări…Adică ce înseamnă aceasta? Poate însemna foarte multe de la reforma justiţiei, depolitizarea administraţiei, care sigur, au efectele lor în timp! Rate de absorbţie în sine nu e neapărat un indicator al bunei guvernări. Poţi să absorbi bani cu folos şi să se vadă asta în creştere economică, în îmbunătăţirea serviciilor sociale pe termen lung, sau poţi s-absorbi banii fără mare folos…
Imaginea este bineînţeles incompletă dacă performanţelor actuale nu le asociem şi o vedere de ansamblu, care să includă dinamica evoluţiei lor. Capitolul referitor la buna guvernare ne oferă şi astfel de date.
Din cifrele Eurostat rezultă că în perioada 2011-2012 am înregistrat cea mai mare creştere în ceea ce priveşte procentul populaţiei care utilizează serviciile de e-guvernare, iar în privinţa numărului de întreprinderi care utilizează internetul pentru a participa la licitaţiile publice, am depăşit chiar media europeană. Din 2006 până în prezent, România şi-a îmbunătăţit mult mediul de afaceri, similar cu Croaţia, Polonia, Cehia sau Slovenia. Dacă dinamica de până acum a fost una relativ bună, nivelul la care ne aflăm este încă unul modest.
Sorin Ioniţă, expert Team Europe:
„Să ştiţi că o firmă în România a ajuns să nu se mai creeze chiar aşa de-ncet şi nici costurile nu-s foarte mari! Deci nu-i o problemă să-ţi faci o firmă. Problemele încep după ce ţi-ai făcut-o! Funcţionarea este cea care le dă peri albi antreprenorilor români!”
Comisia Europeană –se arată în raport – împreună cu OECD şi alte instituţii internaţionale, a recunoscut importanţa îmbunătăţirii actului de guvernare la toate nivelele Uniunii Europene şi a ţinut cont de aceasta inclusiv la elaborarea Politicii de Coeziune pentru următorii şapte ani.