România își dorește o Uniune Europeană mai puternică și mai unită

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 mai 2016, 10:30

România își dorește o Uniune Europeană mai puternică și mai unită, dar multe alte state membre își doresc un referendum privind rămânerea în UE, după modelul Marii Britanii

La 66 de ani de când s-a propus crearea structurii care ulterior a devenit Uniunea Europeană, construcția europeană pare a fi ajuns într-un moment de cumpănă, în condițiile în care unele state membre dau semnale că și-ar dori ieșirea din blocul comunitar.

Astfel, potrivit unui sondaj publicat chiar ieri, de Ziua Europei, aproape jumătate dintre participanții la cercetarea desfășurată în opt ţări europene doresc un referendum privind rămânerea în UE, după modelul Marii Britanii.

Conform sondajului, realizat de Ipsos-MORI, 44% din 6.000 de persoane chestionate în Belgia, Franţa, Germania, Ungaria, Italia, Polonia, Spania şi Suedia au declarat că ar dori să poată vota în cadrul unui referendum privind rămânerea în Uniunea Europeană, în timp ce o treime ar opta pentru ieşirea din UE.

48% dintre cei chestionați apreciază că o eventuală ieșire a Marii Britanii din UE (așa-numitul Brexit) ar putea determina și alte state să iasă din blocul comunitar, în timp ce 18% nu cred acest lucru.

Numărul celor care vor ieşirea din UE variază de la ţară la ţară. Cele mai mari procente se înregistrează în Italia (48%) şi Franţa (41%).

În același timp, datele mai indică faptul că 34% dintre germani doresc ca ţara lor să iasă din UE, la fel ca 26% dintre spanioli și 22% dintre polonezi.

România, pe de altă parte, își dorește o Uniune Europeană mai puternică și mai unită.

Cel puțin așa a afirmat președintele Klaus Iohannis, într-un mesaj adresat ieri, de Ziua Europei.

Șeful statului a subliniat că România aşteaptă integrarea în Spaţiul Schengen cu drepturi depline şi dă asigurări că îi poate oferi Uniunii Europene încredere şi parteneriat:

„Obiectivul nostru este continuarea procesului de integrare europeană prin aderarea României la spaţiul Schengen şi, de asemenea, la zona euro. Locul nostru este în spaţiul Schengen ca stat membru cu drepturi depline. Aderarea României va consolida securitatea acestuia şi va transmite într-un moment de răscruce un mesaj politic puternic de sprijin pentru menţinerea principiului liberei circulaţii a persoanelor.”

Preşedintele Klaus Iohannis a mai arătat că România îşi va exprima poziţia cu privire la funcţionarea instituţiilor europene, pornind de la necesitatea ca UE să-şi redobândească viabilitatea.

Pe de altă parte, sondajul Ipsos-MORI arată că 49% dintre repondenţii din cele opt state europene consideră că britanicii vor vota, la referendumul din 23 iunie, pentru ieşirea din UE. În schimb, 51% sunt de părere că plecarea Marii Britanii va afecta economia europeană, în timp ce 26% spun că Marea Britanie va avea de pierdut în cazul unui Brexit.

Sondajul Ipsos-MORI a fost realizat în perioada 25 martie – 8 aprilie.

Provocările cu care se confruntă statele membre în atenția CE

Publicat de Andrei Cretoiu, 1 martie 2016, 10:57

Provocările economice și sociale cu care se confruntă statele membre se află în atenția Comisiei Europene.

Comisia Europeană a publicat, la sfârșitul săptămânii trecute, analiza sa anuală privind provocările economice și sociale cu care se confruntă statele membre ale UE, așa-numitele rapoarte de țară.
Rapoartele sunt un instrument al semestrului european raționalizat pentru coordonarea politicilor economice care permite monitorizarea reformelor de politică și care indică din timp provocările pe care statele membre ar trebui să le abordeze.

Comisarul european pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, Pierre Moscovici, a declarat că rapoartele prezentate de Comisie oferă imaginea cea mai precisă și detaliată a economiilor UE.

La rândul său, Valdis Dombrovskis, vicepreședintele pentru moneda euro și dialog social, a declarat că analiza Comisiei arată că se întreprind reforme într-o serie de domenii de politică, însă eforturile sunt inegale.

Mai multe state membre trebuie încă să fie mai ferme în abordarea vulnerabilităților persistente, spre exemplu în ceea ce privește nivelul ridicat al datoriei publice și private.
Comisia îndeamnă statele membre să continue reformarea economiilor lor și să abordeze dezechilibrele macroeconomice persistente, a arătat vicepreședintele Comisiei, Valdis Dombrovskis:

„Este important să urmărim nu doar performanțele fiscale ale statelor membre, ci și performanța macroeconomică. Pentru că problemele macroeconomice din statele membre tind să agraveze problemele fiscale și, de asemenea, apar efecte în spirală, adică problemele dintr-o țară pot crea probleme într-o altă țară. De aceea, monitorizăm performanța macroeconomică a statelor membre.”

Rapoartele vor sta la baza discuțiilor cu statele membre privind opțiunile lor de politici naționale. De asemenea, rapoartelevor contribui la formularea, spre sfârșitul primăverii, a recomandărilor specifice pe care Comisia le adresează fiecărei țări.

În lunile următoare, în cadrul semestrului european, Comisia va continua dialogul strâns cu statele membre. Astfel, în luna martie, Comisia va organiza reuniuni bilaterale cu statele membre pentru a discuta rapoartele de țară. Totodată, comisarii vor efectua vizite în statele membre pentru a se întâlni cu guvernele naționale, cu parlamentele și cu partenerii sociali.

Tot în luna martie, Comisia va decide asupra categoriei aferente procedurii privind dezechilibrele macroeconomice (PDM) în care se va încadra fiecare stat membru care face obiectul unui bilanț aprofundat.

Din acest an, Comisia a redus numărul categoriilor de dezechilibre macroeconomice (PDM), de la șase la patru. Vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis:

„Deci noile categorii de dezechilibre macroeconomice (PDM), sunt: niciun dezechilibru, dezechilibre, dezechilibre excesive și dezechilibre excesive cu măsuri corective. Ei bine, în acest stadiu nu pot face nicio previziune privind deciziile Comisiei Europene în ceea ce privește dezechilibrele macroeconomice pentru că acestea se vor lua în următoarele săptămâni.”

Merită menționat că publicarea timpurie a acestor rapoarte de țară se înscrie în eforturile de raționalizare și de consolidare a semestrului european, în conformitate cu măsurile anunțate de Comisie în vederea finalizării uniunii economice și monetare a Europei.

Infrastructura rutieră în atenția conducerilor Consiliilor Județene din Regiunea Centru

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 septembrie 2015, 09:00

Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională și locală s-a aflat în atenția conducerilor Consiliilor Județene din Regiunea Centru.

Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”

La sfârșitul lunii trecute, Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru a organizat, la Alba Iulia, o întâlnire de lucru a președinților Consiliilor Județene de la nivel regional.

Dezbaterile au avut în prim-plan îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională.

Principala temă a discuțiilor a vizat analizarea Ghidului specific privind Prioritatea de investiții 6.1 a POR 2014-2020 și pregătirea unui punct de vedere comun cu privire la comentariile ce urmează a fi transmise la Autoritatea de Management (AMPOR) pe acest domeniu.

Cu acest prilej, directorul general al ADR Centru, Simion Crețu, a subliniat că în perioada 2007-2013 au fost depuse 46 de proiecte pentru reabilitarea drumurilor județene, în valoare totală de peste 300 milioane euro.

În Regiunea Centru s-au contractat 20 cereri de finanțare, prin care se investesc în total peste 150 milioane euro pentru reabilitarea a circa 300 kilometri de artere rutiere.

Simion Crețu a mai arătat că există și o derogare din partea Comisiei Europene pentru ca unele proiecte să fie realizate fazat și să primească finanțare atât din POR 2007-2013, cât și din cel din exercițiul financiar 2014-2020:

„ Ni s-a acordat o derogare, în care să mergem cu proiectele fazate, adică o etapă să se facă până la 31 decembrie 2015 și după aia se poate continua .

La noi, ca să vă dau un exemplu, este autostrada Sebeș- Turda. Ea a fost trecută și pe viitoarea perioadă de programare și, vreo 40-45% se va plăti acum, iar restul se va plăti de pe programul 2014-2020.”

La rândul său, președintele Consiliului Județean Sibiu, Ioan Cindrea, a declarat că împreună cu ceilalți colegi ai săi au discutat despre criteriile care trebuie avute în vedere în cadrul strategiei de finanțare a drumurilor județene prin POR 2014-2020:

„ Criteriul principal este accesibilitatea și dezvoltarea zonei și accesibilitatea la rețelele naționale și europene de drumuri naționale și căi ferate. Este o punere de acord necesară, deși va fi un concurs de proiecte. Și această punere de acord s-a referit și la criteriile prevăzute în ghidurile pentru a accesa aceste proiecte.”

Care sunt propunerile pentru portofoliul regional de proiecte de infrastructură pentru județul Brașov, ne spune vicepreședintele Consiliului Județean, Mihai Veștea:

„Am propus 3 drumuri județene care au și intrat pe lista de priorități. Este vorba despre drumul care pleacă de la Măieruș până la Augustin, la limita cu județul Covasna, prin Baraolt, proiect pe care-l vom depune împreună cu colegii de la Covasna, proiect comun, care să facă legătura între cele două județe. Și alte două sunt: drumul pe sub munte, din zona Făgăraș, care leagă toate comunitățile locale care se află la baza Munților Făgăraș, bineînțeles leagă și Mănăstirea Sâmbăta, prin județul Sibiu, de Cârțișoara și Transfăgărășan, iar al treilea drum, și acesta foarte important, pentru că este clar un drum de legătură, este drumul care leagă Făgărașul cu Rupea, dar și Făgărașul cu Sighișoara, prin Șoarș- Bărcuț. Deci, încă o data subliniez faptul că noi luăm în considerare această abordare regională, această conlucrare între județe, pentru a gândi proiecte de dezvoltare integrate, proiecte comune.”

Detalii privind Ghidul specific domeniului 6.1 privind reabilitarea infrastructurii rutiere în perioada 2014-2020, aflat în prezent în consultare publică, pot fi regasite pe site-ul www.regio-adrcentru.ro, Sectiunea POR 2014-2020.

Dezvoltarea Regiunii Centru s-a aflat în atenția reprezentanților Comisiei Europene

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 august 2015, 08:30

Dezvoltarea Regiunii Centru s-a aflat, la sfârșitul săptămânii trecute, în atenția reprezentanților Comisiei Europene.

Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”

La sfârșitul săptămânii trecute conducerea ADR Centru a avut o întrevedere informală cu șefa Reprezentanței Comisiei Europene din România, Angela Filote.

Tema principală a discuțiilor a constituit-o analiza stadiului implementării Programelor Operaționale 2007-2013, pe care le gestionează Agenția în calitate de Organism Intermediar.

Cu acest prilej, directorul general al ADR Centru, Simion Crețu, a prezentat progresul activităților de evaluare și selecție a proiectelor, a sistemului de implementare și monitorizare a proiectelor contractate:

„Una din principalele probleme a fost absorbția fondurilor europene pentru perioada 2007-2013, proiecte a căror perioadă de implementare se va încheia la 31 decembrie 2015. Pe Programul Operațional Regional am avut o absorbție de peste 65%, cu fondurile angajate 120%, dar acuma să vedem cum reușim să le finalizăm. Pe POS CCE, pe întreprinderi mici și mijlocii, fondurile sunt consummate în proporție de peste 73%. Sperăm să urcăm cât mai mult spre 85-90%, dacă putem.”

O altă problemă discutată de cele două părți a constituit-o stadiul pregătirii noului sistem de accesare a fondurilor europene, pentru perioada 2014-2020, a ghidurilor destinate solicitanților, a procedurilor de lucru și a resurselor necesare.

În cursul întrevederii, șeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Filote, a ținut să treacă în revistă principalele priorităţi ale executivului european privind România.

„Vrem să ajutăm România să reducă decalajele față de alte state membre mai dezvoltate, vrem să ne asigurăm că ieșirea din criza economică cu care s-a confruntat întreaga Europă se face în beneficiul tuturo, în beneficiul cetățeanului și nu numai al elitelor, așa că vom continua cu prioritate atât în domeniul investițiilor realizate prin fonduri nerambursabile, cât și prin lansarea unui plan de investiții care să acorde credite cu o mai mare facilitate pentru proiecte mari, pe perioade lungi, proiecte pe care nu și le-ar permite un investitor fără sprijin din partea Europei.”

Conducerea ADR Centru a prezentat oficialului european și posibilitatea ca Regiunea Centru să se înscrie în cursa pentru înființarea, în anul 2016, a unui Birou de reprezentare al Platformei pentru Turism durabil din cadrul Convenției Carpatice, ținând cont că toate județele din Regiunea Centru, respectiv Mureș, Harghita, Covasna, Brașov, Sibiu și Alba sunt situate geografic în arealul Munților Carpați și că turismul montan și agroturismul sunt priorități de dezvoltare identificate la nivel regional.

Comisia Europeană a prezentat un set de propuneri în domeniul energiei intitulat Pachetul de vară al Energiei şi Climei

Publicat de Andrei Cretoiu, 20 iulie 2015, 09:25

La mijlocul săptămânii trecute, Comisia Europeană a prezentat, ca parte a a strategiei privind uniunea energetică, un set de propuneri în domeniul energiei intitulat „Pachetul de vară al Energiei şi Climei”

Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”

Propunerile au la bază principiul „eficiența energetică înainte de toate” și plasează gospodăriile și consumatorii comerciali în centrul pieței europene a energiei.
Vicepreședintele Comisiei Europene responsabil cu uniunea energetică Maroš Šefčovič, a declarat că pachetul din această vară al Comisiei demonstrează hotărârea UE de a-și decarboniza economia și de a oferi consumatorilor un rol central în tranziția energetică a Europei.

„Acest pachet marchează nu numai noi beneficii pentru consumatori, ci și noi beneficii pentru întregul sistem energetic al Europei” a subliniat Šefčovič.

Propunerile au în vedere lansarea unei reorganizări a pieței europene de energie electrică, actualizarea sistemului de etichetare referitoare la eficiența energetică și revizuirea schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii.

Potrivit lui Maroš Šefčovič prin aceste propuneri Comisia a arătat că utilizatorii trebuie să aibă libertatea de a-și produce și de a-și consuma energia în condiții echitabile:

“Munca noastră în organizarea pieţei de energie şi în privinţa unei noi propuneri pentru consumatorii de energie se raportează la modalităţi de producere şi consum ale energiei mai sustenabile. Aceasta va schimba balanţa dintre producători şi consumatori, uneori eliminând diferenţele sau împreună contribuind la apariţia unei noi generaţii de consumatori în Europa.”

La rândul său, comisarul UE pentru politici climatice și energie, Miguel Arias Cañete, a subliniat că prin acest pachet de măsuri se face un pas decisiv spre consacrarea în legislație a obiectivului UE de reducere a emisiilor cu cel puțin 40 % până în 2030.
El a arătat că UE își respectă angajamentele internaționale și are obiectivul de a deveni liderul mondial în domeniul energiei din surse regenerabile:

„Am de transmis două mesaje clare astăzi! Către partenerii noștri la nivel mondial înainte de Conferința privind schimbările climatice: UE își respectă angajamentele internaționale şi îşi face temele. Și mesajul meu către investitori, mediu de afaceri şi industrie: investiți în energia nepoluantă; aceasta se va menține și va continua să se dezvolte.”

Comisarul european pentru politici climatice și energie mai crede că, prin aceste propuneri, Europa este din nou deschizătoare de drumuri și conduce tranziția globală către o societate cu emisii reduse de carbon.

De asemenea, pachetul de propuneri trimite un semnal puternic comunității internaționale în perspectiva reuniunii la nivel înalt privind schimbările climatice, care va avea loc în luna decembrie a acestui an la Paris.

Oficialii europeni au mai arătat că atingerea obiectivelor prevăzute în Strategia privind uniunea energetică va necesita o transformare fundamentală a sistemului de energie electrică al Europei, inclusiv reorganizarea pieței europene de energie electrică.

Prin pachetul prezentat, Comisia lansează și o consultare publică privind modul în care ar trebui să fie reorganizată piața energiei electrice pentru a răspunde așteptărilor consumatorilor, pentru a furniza beneficii reale de pe urma noii tehnologii, pentru a facilita investițiile.

Oficiul European Antifraudă al UE a publicat la Bruxelles raportul pe 2014

Publicat de Andrei Cretoiu, 3 iunie 2015, 10:00 / actualizat: 16 iunie 2015, 0:36

Oficiul antifraudă al Uniunii Europene OLAF este un organism care are misiunea de a identifica, a investiga și a opri actele de fraudă cu fonduri europene.

Agenția a anunțat, ieri, că încearcă să recupereze peste 900 milioane de euro irosiţi din bugetul UE pe 2014.

În raportul său pe anul trecut, OLAF arată că, sub coordonarea sa, statele membre ale UE au reuşit să recupereze în 2014 fonduri în valoare de 206,5 milioane de euro, ca rezultat al anchetelor demarate încă din anii anteriori în mai multe cazuri de corupţie.

Directorul general al OLAF, Giovanni Kessler, a arătat că în 2014 Agenția antifraudă a UE a primit cel mai mare număr de sesizări de posibile cazuri de fraudă de la crearea sa, respectiv aproximativ 1 400 de sesizări.

Acest aflux mai mare de informații nu înseamnă neapărat că au fost mai multe acte de fraudă în Europa, ci este o dovadă a încrederii sporite a cetățenilor, a instituțiilor și a altor parteneri în capacitățile de investigare ale OLAF, a subliniat Kessler.

El a mai arătat că în 2014 inspectorii OLAF s-au axat asupra acelor cazuri în care intervenția poate aduce o reală valoare adăugată, și anume asupra investigațiilor complexe în domenii precum fondurile structurale, sectorul vamal, activitățile de contrabandă, comerțul și ajutorul extern.

În ceea ce privește fraudele cu fonduri structurale, directorul general al OLAF a arătat că principala resposabilitate revine autorităților naționale, OLAF mărginindu-se să intervină direct doar în cazurile de mare impact:

„În ceea ce privește fondurile structurale, autoritățile din statele membre au responsabilitatea principală de a investiga aceste cazuri de fraudă și o fac.

Deci, ancheta OLAF în acest sens este limitată doar la cazurile cu impact major”.

Anul trecut OLAF a finalizat cele mai multe investigaţii în domeniul cheltuirii fondurilor structurale şi a traficului ilegal la frontierele Uniunii Europene.

În România, Ungaria şi Bulgaria au fost cele mai multe investigaţii în acest domeniu.

În acelaşi timp, OLAF a emis cele mai multe recomandări anul trecut, către România, şi anume 89.

Dintre acestea doar 30% s-au finalizat cu o condamnare.De altfel, în medie, la nivelul Uniunii Europene, doar o treime din recomandările OLAF au fost recuperate în cifre reale de către autorităţile naţionale.

În raportul dat publicității, ieri, la Bruxelles se mai arată că România, alături de state ca Ungaria, Lituania, Polonia şi Slovacia, au contribuit la anchetele OLAF privind o mare reţea de contrabandă cu ţigări.

În același document mai scrie că OLAF a reușit să evalueze sesizările primite într-un timp scurt — în medie, în 2 luni — înainte de a decide dacă va iniția procedura de investigare într-un caz sau nu.

Pe parcursul ultimilor trei ani, OLAF a redus durata etapei de selecție cu 70 % față de anii precedenți.

Raportul mai arată că, în medie, OLAF deschide în prezent cu 60 % mai multe investigații decât înainte de reorganizarea sa, care a avut loc în 2012

Situaţia din Ungaria, analizată de Parlamentul European

Publicat de Andrei Cretoiu, 21 mai 2015, 10:00 / actualizat: 22 mai 2015, 0:55

Pe agenda sesiunii plenare a Parlamentului European a figurat, marţi 19 mai, o dezbatere privind situaţia din Ungaria. Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”

Iniţiativa aparţine Comisiei parlamentare pentru libertăţi civile care a organizat deja o dezbatere în urma comentariilor făcute de premierul maghiar Viktor Orbán privind posibilitatea reintroducerii pedepsei cu moartea în Ungaria şi a consultării publice privind imigraţia, lansată de Guvernul maghiar.

Prezent la dezbateri, premierul ungar a apărat, în numele libertăţii de expresie, dreptul ţării sale de a dezbate asupra reintroducerii pedeapsei cu moartea.

„Ungaria nu a semnat niciun acord privitor la lucrurile despre care putem vorbi sau nu”, a spus Orbán subliniind că problema pedepsei capitale nu ar trebui să fie un „tabu”.

În schimb, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a subliniat că reintroducerea pedepsei capitale ar duce la aplicarea articolului 7 al tratatului fondator al UE, respectiv la sancţiuni împotriva Budapestei.
„Nu totul este scris în marmură, sunt reguli scrise de om şi nu de Dumnezeu deci ele pot fi modificate”, a replicat Viktor Orbán, care a adăugat că maghiarii se vor bate pentru libertatea de a gândi.

În ceea ce priveşte cotele pentru imigraţie, premierul ungar a declarat:

„Propunerea Comisiei Europene este absurdă, la limita nebuniei. Cotele nu vor face decât să aducă mai mulţi oameni în Europa. Este un stimulent pentru traficanţi şi nu va face decât să le spună oamenilor: da, încercaţi să traversaţi Mediterana, cu orice cost”, a subliniat Orban în plenul PE.

Cu excepţia notabilă a conservatorilor din grupul majoritar PPE (al cărui membru este şi formaţiunea FIDESZ, a lui Viktor Orbán), aleşii europeni au exprimat opinii foarte critice la adresa discursului rostit de premierul de la Budapesta în PE. Ideea unei consultări publice a ungurilor pe tema imigraţie a fost criticată şi de prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans.

„Prezentarea imigranţilor ca pe o ameninţare pentru locurile de muncă este pur şi simplu ceva greşit”, a afirmat Timmermans, care a ţinut să sublinieze:

“Deci pledoaria mea în fața guvernului maghiar și în fața tuturor celorlalte guverne este: nu caricaturizați propunerea Comisiei privind migrația, pentru că suntem de aceeași parte în ceea ce privește lupta împotriva migrației ilegale. Dar, în același timp, noi pledăm pentru o abordare umană în concordanță deplină cu valorile pe care le împărtășim.

Valorile, d-le prim-ministru, pentru care ați luptat ca tânăr, atunci când poporul dumneavoastră și țara erau oprimate de comunism.

Acele valori le împărtășim în Uniunea Europeană. Și dumneavoastră participați la dezbatere pentru că știți foarte bine că avem dreptul să ne adresăm reciproc întrebări cu privire la aceste valori.

Ar mai fi de menţionat că în timpul în care s-au desfăşurat dezbaterile din Parlamentul European, câteva sute de persoane au protestat la Budapesta împotriva iniţiativei guvernului privind consultarea populaţiei în legătură cu introducerea unor reglementări mai stricte în cazul imigranţilor, precum şi împotriva discriminării şi xenofobiei.

O zi mai târziu a reacţionat şi opoziţia din Ungaria la afirmaţiile premierului Orbán.

Astfel, Coaliţia democratică condusă de fostul premier Ferenc Gyurcsány a precizat, printr-un comunicat, că dezbaterile din Parlamentul European au demonstrat faptul că guvernul Orbán s-a izolat în totalitate în Europa.

La rândul lor, liberalii ungari au atras atenţia că în Europa se poate discuta despre pedeapsa cu moartea, dar introducerea acesteia ar duce la sistarea apartenenţei Ungariei la Uniunea Europeană şi au cerut premierului să confirme faptul că nu doreşte ca ţara să iasă din Uniune.

Uniunea Europeană intensifică controlul emigraţiei ilegale

Publicat de Andrei Cretoiu, 28 aprilie 2015, 07:50 / actualizat: 29 aprilie 2015, 6:57

Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio

România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”

Săptămâna trecută a avut loc la Bruxelles o reuniune extraordinară a Consiliului European, care a avut ca temă criza provocată de creşterea masivă a numărului de imigranţi ilegali dinspre nordul Africii.

La finalul reuniunii, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a anunţat că liderii europeni s-au oferit să tripleze bugetul operaţiunilor de patrulare maritimă în Mediterana. El a arătat că bugetul misiunii Uniunii Europene de patrulare maritimă Triton va fi egal cu cel al fostei misiuni italiene Mare Nostrum, încheiată în noiembrie anul trecut.

“Bugetul care va fi alocat misiunii Uniunii Europene Triton este de 120 de milioane, care corespunde celei anterioare Mare Nostrum.”

Şeful Comisiei Europene a mai precizat că statele membre s-au angajat să contribuie cu nave , elicoptere şi personal:

“Sunt mulțumit că majoritatea șefilor de stat și de guvern au anunțat contribuții materiale, sub formă de vase, sub formă de elicoptere și mijloace de navigaţie şi, prin urmare, ne consolidăm atât mijloacele noastre navale, cât și resursele de personal.”

La rândul său, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a anunţat că în privinţa refugiaţilor este nevoie de un efort mai mare din partea Uniunii Europene.

“Nu Europa este cea care a cauzat această tragedie, dar aceasta nu înseamnă că putem rămâne indiferenţi. Ne aşteaptă o vară dificilă şi trebuie să fim pregătiţi să reacţionăm.”

Donald Tusk a mai precizat că, în afară de consolidarea prezenţei maritime, liderii europeni au promis să lupte împotriva reţelelor de traficanţi de imigranţi ilegali, promiţând să depună „eforturi în vederea identificării, capturării şi distrugerii ambarcaţiunilor înainte să fie folosite de către traficanţi”.

Se încearcă limitarea fluxurilor de migranţi, dar şi descurajarea oamenilor de a-şi mai pune viaţa în pericol.

Tusk a mai subliniat că vor fi ajutate statele care se confruntă cu un număr mare de imigranţi şi că, pentru cei care nu întrunesc condiţiile de refugiaţi, va fi aplicată politica expulzării.
În urma deciziilor legate de imigraţie luate la summitul de săptămâna trecută, Comisia Europeană a anunţat, ieri, că va face propuneri privind o nouă legislaţie.

Purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Natasha Bertaud, a menţionat că directorul Agenţiei Frontex, care se ocupă de supravegherea frontierelor externe ale Uniunii Europene, este în contact permanent cu Italia pentru a finaliza un plan operaţional al Misiunii Uniunii Europene Triton.

Comisia ar urma să adopte în luna mai agenda sa privind imigraţia, iar liderii europeni s-au angajat să reia problemele privind migraţia la viitorul summit, în luna iunie.

De asemenea, ei au propus şi organizarea unui summit Uniunea Europeană-Uniunea Africană în lunile următoare.

Parlamentul European se pregătește să prezinte poziția față de acordul dintre UE și SUA

Publicat de Andrei Cretoiu, 16 aprilie 2015, 08:30

Parlamentul European se pregătește să își prezinte poziția față de acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Statele Unite. Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”.

Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii este cunoscut sub denumirea de Parteneriatul Transatlantic de Comerț și Investiții (TTIP). Necesitatea unui astfel de acord a apărut încă din 2004, când premierul spaniol de la acea vreme, Jose Maria Aznar, sugera inițierea unor negocieri, dar Comisia Europeană nu a luat în considerare propunerile sale.

Abia în 2006, când cancelarul german Angela Merkel se declara de acord cu ideea de a strânge legăturile comerciale dintre cele două părți au reacționat și liderii europeni. În 2007 au fost puse bazele Consiliului Economic Transatlantic, instituție care reunește oficiali din ambele părți, cu scopul de a ghida și stimula discuțiile referitoare la convergența economică. La sfâşitul lui 2011, liderii americani și europeni au dat Consiliului mână liberă să instituie un grup de lucru la nivel înalt în problema locurilor de muncă și a creșterii economice. În iunie 2013, Comisia Europeană a primit mandat de negociator în privința acordului cu SUA, dar bineînțeles că trebuie să țină cont de poziția statelor membre și de cea a Parlamentului European care, în final, va trebui să aprobe textul acordului.

Comitetul pentru comerț internațional este responsabil pentru elaborarea recomandărilor Parlamentului bazat pe un raport întocmit de președintele comitetului, deputatul Bernd Lange, care aparține Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor si Democraţilor. Până acum au fost discutate aproape 900 de amendamente la raportul întocmit de eurodeputatul german.

La începutul acestei săptămâni deputații europeni au discutat, din nou, în comisie despre acordul comercial TTIP, iar opiniile exprimate de către eurodeputați au fost dintre cele mai diverse. Ei au au avertizat ca nu vor aproba acordul cu orice preț și că este necesară transparență în negocierea unui tratat cu asemenea implicații.
O problemă semnalată de parlamentarii europeni o reprezintă drepturile investitorilor.

Iată ce declara în legătură cu acest subiect eurodeputatul britanic David Martin, care face parte din Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor si Democraţilor:

Subiecte de interes general cum ar fi apa, sănătatea, serviciile sociale și educația ar trebui scoase din competențele TTIP. Am discutat acest lucru de mai multe ori în legătură cu protecția investițiilor, dar limita grupului pe care îl reprezint nu este protecția investițională, esența constând în a avea dreptul de a putea reglementa. Orice lucru, care ar limita dreptul de a reglementa, într-o înțelegere de investiții, ar fi inacceptabil.

La rândul său, deputatul Helmut Scholtz, reprezentant al Grupului Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică a declarat:

Nu avem nevoie de acest acord pentru că este mai mult pentru crearea interdependenței a două piețe: piața internă a Uniunii Europene incluzând acquis-ul comunitar și piața existentă a Statelor Unite.

Votul privind raportul despre acordul TTIP este așteptat până la sfârșitul lunii mai, dar numai după ce toate cele 14 comisii din PE implicate își vor exprima punctele de vedere. Acordul comercial poate intra în vigoare numai în cazul în care a fost aprobat de Consiliu și de Parlamentul European.

Banca Europeană de Investiții (BEI) și-a publicat raportul anual pentru 2014

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 februarie 2015, 09:23

La începutul acestei săptămâni Banca Europeană de Investiții (BEI) și-a publicat raportul anual pentru 2014.

Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”

Potrivit documentului, anul trecut, BEI a acordat credite în valoare de 77 de miliarde de euro pentru a sprijini investiţiile în Europa şi restul lumii. Din suma totală, circa 69 de miliarde de euro (adică 90%) au fost destinate statelor membre ale Uniunii Europene.
Principalele beneficiare ale creditelor BEI au fost Spania cu aproape 12 miliarde de euro, Italia cu circa 11 miliarde, Franţa cu peste 8 miliarde, Germania cu aproximativ 7,7 miliarde şi Marea Britanie cu şapte miliarde de euro.
Potrivit raportului în 2014, BEI a continuat să pună un accent deosebit pe finanţarea IMM-urilor, oferind credite de peste 25 miliarde de euro. Graţie finanţării de la BEI, au putut fi păstrate 3,9 milioane de locuri de muncă, prin sprijinirea a aproximativ 290.000 de firme.
Ca bancă a UE, a avut în vedere și pe alte domenii- cheie precum schimbările climatice, unde a acordat împrumuturi în valoare de 19 miliarde de euro la nivel global, infrastructurile strategice sprijinite cu 20 de miliarde și inovațiile cu aproape 15 miliarde de euro.
BEI a ajutat și economia românească să devină mai competitivă, după cum a declarat într-un interviu pentru euractiv.ro eurodeputatul PMP, Siegfried Mureșan, membru al Comisiei pentru afaceri economice și monetare din Parlamentul European.
”BEI este parte a soluției aici. Este banca UE prin care se finanțează proiectele considerate prioritare de către UE. Este banca care a investit 70 miliarde euro în UE anul trecut, din care 500 de milioane de euro doar în România și 3,6 miliarde euro investiți în Romania în ultimii 5 ani. Deci este o bancă care ajută economia țării noastre să devină mai competitivă, mai puternică.”

Banca Europeană de Investiţii aparţine celor 28 de state member ale UE. Sarcina sa este de a lua bani cu împrumut de pe pieţele de capital şi de a acorda credite cu dobândă scăzută pentru diverse proiecte.
În principal sunt finanțate proiecte ce promovează o dezvoltare regională echilibrată şi coeziunea economică şi socială într-o Uniune Europeană extinsă.
Aproximativ 90% din activităţile finanţate de BEI se desfăşoară în cadrul Uniunii, dar o parte semnificativă este oferită şi viitoarelor state membre și țărilor partenere.
Sediul băncii este la Luxemburg, dar începând de luni există o reprezentanță și la Bruxelles.
În discursul rostit la inaugurarea sediului din Bruxelles, președintele BEI, Werner Hoyer, a explicat de ce este importantă noua reprezentanță a băncii.
„În primul rând ne aduce aproape de cei mai apropiaţi parteneri din configuraţia europeană, de Comisie, desigur, de Parlamentul European şi de Consiliu, dar şi alături de clienţii noştri , care foarte frecvent vin la Bruxelles pentru a face afaceri cu instituţiile UE.”

Uniunea Europeană oferă finanţare substanţială pentru proiecte de mediu inovatoare

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 iulie 2014, 12:00 / actualizat: 14 iulie 2014, 15:13

Uniunea Europeană oferă finanţare substanţială pentru proiecte de mediu inovatoare, cu emisii reduse de carbon. Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”

La începutul acestei săptămâni Comisia Europeană a anunțat acordarea unei finanțări în valoare de 1 miliard de euro pentru susținerea a 19 proiecte menite să combată schimbările climatice.

Banii vor fi oferiţi prin așa numitul program NER 300, care este cel mai mare program din lume ce vizează finanţarea proiectelor inovatoare de producere a energiei prin dezvoltarea noilor tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon.

NER 300 se numeşte astfel pentru că face referire la certificatele de emisii de carbon din Rezerva pentru instalaţiile nou intrate fiind o prescurtare a cuvintelor englezeşti „new entrants’ reserve” şi este finanţat din vânzarea a 300 de milioane de astfel de certificate.

Acest program se derulează în cadrul a două apeluri de proiecte, unul ce se finanțează din vânzarea a 200 de milioane de certificate de emisie, iar celălalt din diferența de 100 de milioane, finanțarea NER300 fiind eliberată către beneficiari anual, pe baza cantității de „energie verde” produsă.

Proiectele finanțate pot fi din diverse domenii, precum bioenergie, energie solară concentrată, energie fotovoltaică, geotermală, eoliană, oceanică, hidroelectrică, managementul surselor regenerabile distribuite, oferindu-se sprijin financiar pentru pentru cel mult trei proiecte din fiecare stat membru, într-o limită de 50 % din costurile relevante, pentru fiecare proiect.

Prin costuri relevante se înţelege investiţia suplimentară necesară pentru implementarea unei tehnologii inovatoare de energie regenerabilă (SER) sau pentru proiecte privind captarea și stocarea carbonului (CSC), din care se scade valoarea actuală netă a beneficiilor din exploatare şi a costurilor de funcționare ce apar prin aplicarea tehnologiei.

La începutul acestei săptămâni, la al doilea apel al programului NER 300 Comisia Europeană a decis alocarea a 1 miliard € de finanțare pentru 19 proiecte destinate creşterii producţiei de energii verzi.

România nu are niciun proiect finanţat prin acest program, toate cele 19 proiecte câştigătoare provenind din alte 12 ţări membre ale UE.

Potrivit Comisiei Europene, aceste proiecte au rolul de a creşte producția de energie din surse regenerabile în UE cu aproape 8 terawați oră (TWh) şi vor capta 1,8 milioane tone CO2 pe an, echivalentul scoaterii de pe drumuri a unui milion de autoturisme.

Comisarul european însărcinat cu schimbările climatice, Connie Hedegaard, a afirmat că aceste proiecte vor ajuta la protejarea mediului și vor face Europa mai puțin dependentă de energie, iar pe de altă parte, vor permite strângerea unor investiții suplimentare ceea ce va duce la crearea de noi locuri de muncă:

Şi în fond despre asta este vorba în legătură cu aceste proiecte inovatoare: ele pot crea locuri de muncă, există un mare potenţial în acest sens în ceea ce am prezentat astăzi, ele vor ajuta Europa la oprirea creşterilor facturilor la energie şi desigur vor contribui substanţial la scăderea emisiilor de carbon.

Deci cred că este o zi foarte bună pentru politicile europene de mediu, dar în acelaşi timp şi pentru perspectivele de securitate energetică a Europei.

Merită reţinut că programul NER 300 reprezintă o componentă-cheie a strategiei UE privind combaterea schimbărilor climatice şi că statele europene au obligaţia ca, până în 2030, să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 40%, până la nivelul din anul 1990.

Proiect românesc premiat la concursul “Natura 2000”

Publicat de Monica Slavici, 30 mai 2014, 09:47 / actualizat: 30 mai 2014, 16:27

Proiectul fundației „Adept” pentru zona Sighișoara-Târnava Mare a câștigat premiul primei ediții a concursului NATURA 2000 la secțiunea „Beneficii socio-economice” fiind prezentat drept un exemplu impresionant privind modul în care programul “Natura 2000” generează creștere economică și asigură mijloace durabile de subzistență în zonele rurale. Proiectul românesc le permite agricultorilor să ducă un trai mai bun lucrând în mod durabil terenuri cu valoare naturală ridicată, protejând, în același timp, un peisaj unic, cu o biodiversitate bogată. Datorită acestui proiect, 2 300 de familii de agricultori din regiune obțin venituri de peste 2,5 milioane euro anual. În plus, inițiative similare încep să fie puse în aplicare și în alte regiuni din România. Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”

Local, regional, european 17 aprilie 2014

Publicat de DSRNetworkAdmin, 17 aprilie 2014, 07:41

Campanie europeana pentru gestionarea stresului la locul de munca Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA) a lansat o campanie de doi ani pentru gestionarea stresului la locul de munca.

Mai multe detalii ne ofera Sorin Schiopu, de la Studioul regional Radio Romania Targu Mures, in rubrica „Local, regional, european – EuranetPlus”.

Siguranta rutiera in UE

Publicat de Alina Dragomir, 4 aprilie 2014, 10:00 / actualizat: 29 mai 2014, 6:26

UE a stabilit un plan de actiune pentru siguranta rutiera, avand un obiectiv ambitios, de reducere la jumatate a numarului de decese rutiere din Europa in perioada 2011-2020. Acest plan are in vedere propuneri ambitioase axate pe imbunatatirea vehiculelor, a infrastructurii si a comportamentului participantilor la trafic. Sorin Schiopu de la Radio Tg. Mures ne ofera mai multe informatii.