Diana Culescu – peisagist: ”suntem, în permanență, grădinari planetari”

Publicat de Camelia Teodosiu, 1 septembrie 2022, 14:54 / actualizat: 2 septembrie 2022, 14:30

Astăzi, în Biblioteca de Bucurii, imaginația ne proiectează parcuri și grădini cu flori, arbuști și arbori  la umbra cărora să ne odihnim privind înaltul cerului…, aer curat, oameni care iubesc natura…

Așadar propun ca subiect peisagistica – un domeniu complex, multidisciplinar care include aspecte din științele solului, botanică, arhitectură, horticultură, ecologie, protecția și psihologia mediului, design  urban, conservare istorică și multe alte ramuri adiacente. Pentru că natura cu tot ce reprezintă ea este un univers pe care îl descoperim doar dacă omul învață să fie un ”grădinar planetar”, așa cum am aflat de la invitata emisiunii – Diana Culescu.

Diana Culescu se declară ”peisagist cu acte în regulă din 2006” – a patra promoție de peisagiști din țara noastră. Între timp a făcut studii de urbanism, cursuri, doctorat și alte specializări și se implică activ în demersuri și proiecte pentru a aduce în atenția publicului larg din România conceptul de Registru Verde.

Diana Culescu  reprezintă Asociaţiei Peisagiştilor din România în calitate de preşedinte și vicepreședinte pentru filiala din București a aceleiași organizații.

Iată ce aflăm, de la invitata noastră, despre parcuri și modul lor de folosire

Parcurile sunt o expresie a istoriei relativ recente a omenirii. În Europa, aceste spații verzi cu acces public au apărut atunci când, odată cu schimbarea tehnicii militare, orașele au început să își reconfigureze spațiul și modul de a funcționa. Zidurile cetăților și șanțurile de apărare, devenite inutile în fața tunurilor, au fost înlocuite treptat noi țesuturi urbane și de spații verzi. Această transformare a fost accentuată și de mutarea unui număr din ce în ce mai mare de oameni în mediul urban ca urmare a dezvoltării domeniului industrial. Parcurile devin astfel o formă de reîntoarcere a oamenilor către natură într-un spațiu puternic antropizat. Ele constituie un suport pentru odihnă și relaxare pentru o populație cu un nou ritm de viață.

Amenajarea acestor spații verzi a pornit inițial de la aspecte estetice care urmăreau să pună în evidență diferite elemente construite și, respectiv, compoziția vegetală. Astfel, sunt inserate în mediul urban specii noi, aduse din alte zone ale globului, menite să uimească și să încânte vizitatorii. Un exemplu în acest sens este falsul oțetar (Ailanthus altissima) care, datorită calităților sale estetice, a produs senzație la introducerea sa în orașele europene în urmă cu peste 250 de ani și care se află în prezent pe lista neagră a plantelor invazive din Uniunea Europeană.

Trecerea într-un plan relativ secundar a laturii estetice a amenajărilor de tip parc a fost determinată în timp atât de factori care țin de ecologie cât și de transformarea stilului nostru de viață. Beneficiem azi de mai mult timp liber în viața de zi cu zi, prin urmare nevoile și cerințele noastre pentru un spațiu urban cât mai divers, care să se constituie și într-un suport adecvat pentru petrecerea timpului liber, au crescut considerabil. Parcul nu mai constituie un spațiu pentru odihnă și relaxare pe care îl accesăm doar la finalul săptămâni de lucru. Acesta trebuie să găzduiască activități diverse de-a lungul întregii săptămâni, incluzînd spații suport pentru odihnă activă sau recreere.

Transformarea modului în care utilizăm spațiile verzi publice continuă, iar pandemia cu care omenirea se confruntă în prezent a determinat o nouă schimbare în ceea ce ne dorim de la aceste elemente ale mediului urban. Posibilitatea de a accesa spațiul verde într-un timp cât mai scurt a dus la apariția unor noi concepte precum cel de ”cameră pietonală” (în engleză ”pedestrian shed”) sau ”parc de buzunar” (în engleză ”pocket park”). Ideea de a putea accesa un spațiu verde în mai puțin de 10 minute, adică distanța pe care suntem dispuși să o parcurgem fără a apela la mașină, începe să producă transformări puternice în cadrul orașelor. Acestea duc la o modificare profundă a spațiului public și, respectiv, la apariția unei serii de mici oaze verzi care poarta denumirea de parcuri de buzunar (denumire ce face aluzie la dimensiunea lor redusă) și care permit parcurgerea și utilizarea cotidiană a spațiului urban pentru activități care țin cu precădere de socializare, odihnă și relaxare.

Această transformare a fost determinată de ritmul nostru de viață tot mai alert și a fost puternic accentuată de pandemie în ultimii ani. Utilizarea spațiului verde din proximitatea locuinței pentru activitatea cotidiană începe să devină ceva obișnuit. De asemenea, intenția de utilizare trece acum tot mai des dincolo de aspectele care țin de odihnă și recreere. Indiferent dacă discutăm de marile parcuri urbane sau de parcurile de buzunar, spațiul verde este văzut acum tot mai des și ca un important suport pentru muncă. Întâlnim tot mai des oameni care folosesc laptopul stând sprijiniți de arbori sau așezați la o terasă din parc, ori grupuri care folosesc spațiul verde pentru întâlniri de lucru. Totodată, indiferent de vârstă, suntem înclinați să utilizăm din ce în ce mai mult spațiile verzi chiar și în sezonul rece. Devin așadar importante spațiile care oferă confort în utilizare pentru o paletă cât mai variată de utilizatori, permițând suprapunerea unor activități cât mai diverse în cadrul unor zone cu suprafețe reduse.

În orașele contemporane, dezvoltarea de noi spații verzi urmărește la ora actuală realizarea unor amenajări capabile să asigure atractivitate pe tot parcursul anului și să ofere, pe termen lung, identitate locală. Însă, nevoia de a genera suprafețe tot mai mari de spațiu verde în mediul urban începe să introducă o presiune la nivelul administrației publice din perspectiva costurilor de întreținere și a resurselor consumate în acest sens. Astfel, planurile de gestionare, care permit dozarea acestui efort, devin instrumente esențiale în administrarea spațiilor verzi din orașe. Acestea permit introducerea unei gestionări diferențiate pentru zonele care intră în alcătuirea parcurilor, oferind în același timp și ambianțe diferite pentru utilizatori. Sunt alternate spații cu caracter preponderent decorativ, care pun în evidență diferite elemente compoziționale și care necesită o îngrijire intensivă cu zone naturale capabile să găzduiască ecosisteme stabile și care impun măsuri de gestionare minimale. În același timp, din partea administrației publice asistăm tot mai des la concesionarea activității de gestionare către locuitori. Exemple în această privință sunt grădinile comunitare dezvoltate în cadrul parcurilor noi în orașele din Europa. La noi în țară, este din ce în ce mai comună practica de a căuta soluții pentru a transmite către populație administrarea spațiilor verzi din jurul blocurilor de locuințe.

Activitatea de gestionare externalizată prin aceste practici trebuie să fie însă coordonată permanent de administrația publică. Aceasta este garantul sănătății și siguranței locuitorilor, având obligația de a asigura îmbunătățirea calității vieții în mediul urban. În această sferă fac parte aspecte precum utilizarea preponderentă de specii de plante ce nu au impact negativ asupra sănătății sau a mediului ori mărirea volumului foliar pentru a asigura capacitatea de purificare și răcorire a aerului din oraș. Prin concesionarea activității de gestionare, respectiv prin delegarea atribuțiilor sale, administrația publică nu poate și nu are voie să renunțe la responsabilitatea de a proteja comunitatea locală.  De asemenea, administrația publică este responsabilă și pentru armonizarea cu politicile, normele și reglementările dezvoltate la nivelul Uniunii Europene sau la nivel internațional. În relație cu dezvoltarea spațiului urban, un exemplu esențial în acest sens îl constituie utilizarea de soluții bazate pe natură (în engleză ”nature based solutions”), adică soluțiile care sunt inspirate și susținute de natură, care sunt eficiente din punct de vedere al costurilor și care oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice, ajutând în același timp la contracararea efectelor produse de schimbările climatice.

Indiferent de soluțiile de amenajare sau de gestionare ori de mărimea sau de poziționarea lor în cadrul țesutului urban, spațiile verzi publice continuă să fie factori determinanți pentru îmbunătățirea calității vieții oamenilor. Paleta tot mai variată de activități pe care trebuie să le găzduiască generează provocări din ce în ce mai complexe, atât pentru administrațiile publice cât și pentru profesioniștii care activează în domeniu. Parcurile nu mai sunt în prezent doar ”petice verzi” care oferă prilej de promenadă și contemplare la finalul unei săptămâni de muncă. În prezent, parcurile trebuie să ne fie gazde primitoare indiferent dacă dorim să ne petrecem după-amiaza în mijlocul unei plantații cu trandafiri, dacă preferăm să ne jucăm fotbal pe iarbă alături de prieteni, dacă vrem să alergăm la primele ore ale dimineții ori dacă vrem să lenevim într-un hamac la umbra arborilor.

Realizator : Camelia Teodosiu

Foto: Diana Culescu

Regio a turat motoarele în 2017

Publicat de adinaiftime, 24 decembrie 2017, 09:30

Regio a turat motoarele în 2017- spune directorul ADR VEST, Sorin Maxim.

Regio-Programul Operațional Regional (Regio-POR) 2014-2020 se află la finalul primului an în care au fost semnate contracte de finanțare și în cel de-al doilea an de la demarare, prilej pentru ADR VEST – care este instrumentul intermediar de implementare al programului, să facă un bilanț.

Concret, în cifre, datele arată astfel:

Regiunea Vest beneficiază de o alocare financiară pentru Regio-POR 2014-2020 de 712,26 milioane euro. Până în prezent, în regiunea noastră au fost depuse spre finanțare 621 de proiecte, având o valoare totală de 563,99 milioane euro și o valoare a finanțării nerambursabile de 452,17 milioane euro.

În decursul acestui an au fost semnate contracte de finanțare pentru 106 proiecte cu o valoare totală de 150,57 milioane euro din care 134,65 milioane reprezintă valoarea finanțării nerambursabile. Proiectele contractate vizează restaurarea și promovarea patrimoniului cultural, modernizarea infrastructurii de drumuri județene, reconversia terenurilor abandonate în spații verzi, modernizarea infrastructurii din stațiunile turistice, reabilitarea termică a blocurilor de locuințe, precum și finanțarea dezvoltării microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii din Regiunea Vest. De asemenea, încă 130 de proiecte sunt în curs de contractare, fiind transmise în acest sens la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene.

În judeţul Caraş-Severin au fost semnate contractele de finanţare pentru 10 proiecte: 5 aparţinând administraţiilor locale din Oraviţa, Anina, Băile Herculane şi Coronini şi alte 5 aparţinând dezvoltării unor microintreprinderi.

Până în prezent, au fost deschise 28 de apeluri de proiecte, în cadrul a 9 axe prioritare.

La Arad a început curățenia de toamnă

Publicat de adinaiftime, 8 octombrie 2017, 12:40

La Arad a demarat curăţenia de toamnă, acțiune ce se va încheia pe 30 octombrie. În această perioadă se va lucra la întreţinerea spaţiilor verzi, colectarea şi transportul deşeurilor vegetale, toaletări de arbori şi arbuşti și repararea mobilierului urban.

Lucrările se fac de luni până vineri între orele 9:00-17:00, iar sâmbăta între orele 9:00-13:00. Campania a început în cartierul Alfa și va continua în cartierul Micălaca, zona 300, iar apoi va ajunge în toate catierele din municipiu.

Primăria invită asociaţiile de proprietari, persoanele fizice cât şi cele juridice, să se implice alături de echipele edilitare în activităţile Curăţeniei de Toamnă în zonele de reşedinţă.

Investiții de 19 milioane de lei în stațiunea balneoclimaterică Covasna

Publicat de adinaiftime, 18 august 2017, 08:00

Primaria orașului Covasna va demara curând noi lucrări de investiții la drumurile din stațiune.

Contractul de finanțare a fost semnat azi la sediul ADR Centru din Alba Iulia, de către primarul orașului, József Gyerő, iar din valoarea totală a proiectului 16 milioane sunt nerambursabile.

Maria Ivan, director Directia Coordonare din cadrul ADR Centru, a explicat pentru RTM în ce constau investițiile:

”Am semnat cel de-al 23-lea proiect din Programul Operațional Regional 2014 – 2020, respectiv „Reabilitarea infrastructurii rutiere în statiunea balneoclimaterică Covasna”. Se propune reabilitarea sistemului rutier, trotuare, spații verzi, locuri de parcare. Sigur, se reabilitează rețeaua de apă potabilă și canalizarea care sunt în corpul drumului, de asemenea, se reabilitează și canalizarea pluvială.”

Proiectul va fi finalizat în 23 de luni de la semnarea contractului de finanțare.

Adio locuinţă în Reşiţa, dacă nu plantezi

Publicat de adinaiftime, 14 iunie 2017, 09:00

Nu plantezi, adio locuinţă în Reșița.
În Reşiţa, nu se vor mai elibera autorizaţii de construire, dacă proprietarii sau dezvoltatorii nu-şi iau angajamentul că vor sădi pomi fructiferi sau ornamentali. Hotărârea vine în contextul în care autorităţile locale trebuie să ia măsuri pentru crearea de spaţii verzi, a folosirii raţionale, a regenerării şi protecţiei eficiente a mediului. Astfel, persoanele fizice sau juridice care solicită eliberarea unei astfel de autorizaţii trebuie să prezinte, pe lângă documentele solicitate de lege, şi un angajament de plantare de pomi fructiferi sau arbori ornamentali.
Câţi copaci plantăm?
Pentru locuinţele unifamiliale se vor planta minim trei astfel de pomi, pentru cele colective- minim unul pentru fiecare apartament sau garsonieră, iar pentru alte categorii de obiective- câte unul prentru fiecare 100 de metri construiţi.Totodată, pentru fiecare pom tăiat de pe amplasamentul viitoarei construcţii, se vor planta alţi doi. În acest caz, la documentaţia depusă se voranexa şi fotografii cu pomii care urmează să fie tăiaţi, care vor include şi reperele pentru identificarea poziţiei acestora.

Achiziţionarea materialului dendrologic se va face de beneficiarul autorizaţiei, iar primăria municipiului va pune la dispoziţia solicitanţilor instrumentele de lucru necesare şi va asigura prin personalul de specialitate sprijin şi îndrumare.

Pentru a se verifica dacă obligaţia a fost dusă la îndeplinire, la încheierea procesului verbal de recepţie a lucrărilor, se vor anexa fotografii cu arborii plantaţi.

Nu respecţi angajamentul, plăteşti.

Nerespectarea angajamentului de plantare se lasă şi cu amenzi de 1.000 pentru persoanele fizice şi 2.500 pentru cele juridice, şi plata materialului săditor şi a manoperei de plantare, ca sancţiune complementară. Deci , nu plantezi, adio locuinţă.

Şi autorităţile vor pune umărul pentru o „Reşiţă verde”.

Hotărârea consilierilor face parte dintr-un regulament pentru proiectul ”Reşiţa Verde” care prevede obligaţia autorităţilor locale de a lua măsuri pentru crearea, organizarea şi întreţinerea spaţiilor verzi, prin transformarea terenurilor neproductive, a altor terenuri eliberate de construcţii ori prin aplicarea de metode alternative, pe baza unor proiecte de peisagistică. Totodată, acestea sunt obligate şi să asigure finanţarea materialului dendricol şi a lucrărilor aferente necesare.

Problema spațiilor verzi devine virală!

Publicat de Mihaela Costache, 12 august 2015, 15:20

Asta se întâmplă în special vara atunci când resimțim nevoia unei oaze de umbă și o căutăm pe trotuare sau în parcuri.
Cu toate acestea, de cele mai multe ori nu o găsim.
Defrișările masive, plantarea unor specii vegetale improprii, extinderea pavajelor și densificarea construcțiilor duc treptat la fenomenul de deșertificare urbană.

Numărul de spații verzi raportat la numărul de locuitori s-a redus alarmant.
Normele europene prevăd 26 de mp pe cap de locuitor, însă, în București această cifră este imposibilă, iar statistic vorbin suprafață variază între 5 și 10 metri pătrați.
Studiile ne plasează printre cele mai poluate capitale europene.
Nu se poate discuta în ultimii ani despre construirea de parcuri publice. Au fost făcute doar mici alveole în zone interstițiale ale cartierelor de blocuri, amenajate nefuncțional, neîntreținute și neasumate de utilizatorii lor.

În ceea ce privește realizarea unei strategii pe termen lung cu privire la ecologizarea Bucureștiului nici nu poate fi vorba – cu toate că în anul 1930 odată cu realizarea primului plan de dezvoltare urbană a orașului și anume Planul Director de Sistematizare coordonat de Cincinat Sfințescu, Capitala avea prevăzut un inel verde de-a lungul liniei de centură, după modelul Londrei.
Proiectul nu a fost realizat însă.

Au urmat anii comunismului care au produs zone de clivaj în fizionomia orașului, comasând pe vechile zone destinate grădinăritului sau pomiculturii – cartiere de blocuri.
În acest moment se încearcă prin varii metode anularea oricăror spații verzi, fie ele și cu vegetație crescută spontan în așa numita goană după betonare.
Iar un exemplu este distrugerea recenta a lizierei de pini a parcului Drumul Taberei – din zona ștrandului și construirea unor edificii hidoase și ostile întregului cartier.

Dacă în alte țări se încearcă recuperarea oricărui tip de spațiu natural și aici amintim de celebrul Parc High Line din New York, în care o fostă zonă feroviară recuperată de natură prin apariția vegetației spontane este transformată în parc urban, în București bătălia pentru spațiu construit câștigă în defavoarea naturii, încurajând poluarea și disconfortul urban în special în timpul caniculei.

Se deschide „Grădina din Cărţi”, spațiu dedicat lecturii în interiorul Grădinii Botanice

Publicat de Mihaela Costache, 25 iulie 2015, 14:00

„Grădina din Cărţi”, un spaţiu dedicat lecturii şi studiului, un loc unde elevii şi studenţii pot veni să citească, să studieze pentru examene sau să lucreze împreună pentru proiecte în echipă, va fi inaugurat sâmbătă la Grădina Botanică din Bucureşti.

Evenimentul va avea loc începând cu ora 10.30, în continuare urmând să fie organizate, de la ora 11.00, workshopuri, dar şi un concurs foto – participanţii îşi vor face un selfie cu o carte în „Grădina din Cărţi” şi apoi o vor posta pe facebook cu tag-ul #GradinaDinCarti. Câştigătorii vor primi unul dintre cele cinci stickere de perete reprezentând un arbore cu spaţii pentru fotografii.

Duminică, între orele 10.00 şi 16.00, vor fi reluate atât workshopurile, cât şi concursul foto. Concursul foto se va desfăşura în perioada 25-29 iulie, anunţarea rezultatelor având loc pe 30 iulie.

„Grădina din Cărţi” este un proiect derulat de Asociaţia Team Work în parteneriat cu Grădina Botanică ‘Dimitrie Brândză’ a Universităţii din Bucureşti.

Proiectul este finanţat de Fundaţia pentru Parteneriat şi MOL România prin Programul Spaţii Verzi, componenta Spaţii Verzi Urbane, precum şi prin contribuţii ale comunităţii bucureştene sub forma donaţiilor directe în Grădina Botanică.