Tinerii în dialog cu Parlamentul European. Planul nostru pentru Europa.

Publicat de Camelia Teodosiu, 22 noiembrie 2018, 14:52

În  Aula Facultăţtii de Drept, a Universităţii din Bucureşti, a avut loc, ieri după amiază, cel mai amplu eveniment dedicat tinerilor; una dintre cele mai bine organizate aciuni ale Biroului de Legătură al Parlamentului European în România a avut ca temă – Tinerii în dialog cu Parlamentul European. Planul nostru pentru Europa.
Preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, şi liderii grupurilor politice ale PE au răspuns, cu mult entuziasm, întrebărilor adresate de tinerii prezenţi la eveniment şi au prezentat viziunea lor despre viitorul unei Europe care poate deveni mai puternică, dacă tânăra generaţie va respecta valorile democraţiei autentice.

Întrebările şi îngrijorările tinerilor au fost axate, în principal, pe aspecte privind capacitatea  României de a  prelua şi gestiona Preşedinţia Consiliului UE, fenomenul corupţiei, aderarea României la Spaţiul Schengen, consecinţe ale Brexit-ului.

Iată, pe scurt, câteva din răspunsurile oferite de Antonio Tajani:

„Pentru mine, România este pregătită să aibă Preşedinţia Consiliului UE la începutul lui 2019. Corupţia e o problemă nu doar în România. Parlamentul European a aprobat o rezoluţie privind situaţia din România, nu împotriva ţării, nu împotriva românilor, ci privind strict situaţia politică din România. Se adoptă rezoluţii similare în legătură cu multe alte ţări. Corupţia e unul dintre puncte”.

Oficialul european a precizat că fenomenul corupţiei nu o problemă doar a Guvernului, ci şi a cetăţenilor în sensul că este o chestiune de educaţie, culturală.

„Trebuie să facem eforturi şi nu doar România trebuie să facă eforturi împotriva corupţiei. Acesta este un lucru foarte important de spus. Trebuie să colaborăm. Nu e doar o problemă a Guvernului. Este şi o problemă a cetăţenilor. De asemenea e o problemă de educaţie. Corupţia este şi o chestiune culturală. Trebuie să colaborăm cu toţii împotriva acestui fenomen. În multe ţări europene sunt fraude cu fonduri europene. Trebuie să verificăm peste tot situaţia şi să încercăm să oprim acest fenomen”, a conchis preşedintele PE.

Într-o conferinţă de presă, cu împreună premierul român, social-democrata Viorica Dăncilă, Tajani a declarat: „Cred că este momentul să accelerăm aderarea României la spaţiul Schengen, pentru a ne garanta mai bine graniţele şi securitatea”. Această declaraţie a fost susţinută şi în cadrul întâlnirii cu reprezentanţi ai tinerilor prezenţi în  Aula Facultăţtii de Drept.

În ceea ce priveşte încălcarea drepturilor românilor aflaţi în Marea Britanie, ca urmare a fenomenului Brexit, Preşedintele Parlamentului European a precizat:

„Am discutat despre Brexit, am discutat despre priorităţile Parlamentului European, priorităţi care trebuie luate în considerare şi să fie menţionate în acest acord. E vorba despre drepturile cetăţenilor europeni din Marea Britanie, 3,6 milioane de cetăţeni europeni care trăiesc în Marea Britanie, de asemenea, sunt importante drepturile cetăţenilor britanici de pe teritoriul UE. Trebuie menţinute, de asemenea, angajamentele luate de Marea Britanie pentru Cadrul financiar 2013-2020 şi un al treilea punct-frontiera dintre Irlanda de Nord şi Republica Irlandeză. Trebuie garantată pacea, trebuie garantată respectarea acordului din Vinerea Mare, binecunoscutul acord, însă această frontieră trebuie să fie flexibilă (…). Trebuie evitată intrarea unor produse care să facă o concurenţă neloială agriculturii şi industriei noastre agroalimentare (…). Cu toţii avem încredere în negociatorul Barnier şi sperăm să se ajungă la un acord pozitiv. Parlamentul European va trebui să aibă ultimul cuvânt de spus, însă vom colabora strâns cu preşedinţia română şi cu Comisia Europeană, pentru a putea proteja interesele cetăţenilor europeni”.

Reamintim că Parlamentul European a adoptat, pe 13 noiembrie, proiectul de rezoluţie prin care exprimă preocupare privind modificarea legislaţiei penale şi judiciare în România. Textul rezoluţiei semnalează îngrijorarea PE privind modificarea legislaţiei penale şi judiciare, avertizând că există riscul subminării independenţei justiţiei şi a acţiunilor anticorupţie, în contextual în care România va prelua, în ianuarie 2019, Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, pentru o perioadă de şase luni.

Documentul, publicat pe site-ul PE, conţine 13 recomandări către România şi instituţiile Uniunii Europene în ceea ce priveşte sistemul judiciar şi combaterea corupţiei.

DIE PRESSE: România va fi în 2019 în Schengen?

Publicat de Camelia Teodosiu, 26 octombrie 2018, 08:50

Şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker ar dori să treacă peste împotrivirea unor guverne încă în timpul mandatului său.

Participarea preşedintelui României Klaus Iohannis la şedinţa de marţi a Parlamentului European s-a desfăşurat fără disputele înflăcărate, aşteptate din partea deputaţilor de stânga şi de dreapta, privind viziunea asupra lumii. Iohannis, membru al partidului creştin-social PPE, constituie un spin în ochii guvernului de la Bucureşti format din social-democraţi şi liberali. Exceptând câteva remarci critice dure rostite în plen din partea unor conaţionali, cea de-a 11-a dezbatere despre viitorul Europei s-a desfăşurat într-o atmosferă paternalistă. Iohannis, fostul primar al Sibiului, şi-a ascuns cu diplomaţie critica sa privind atenuarea de către guvernul român de stânga a regulilor luptei împotriva corupţiei: “În România cetăţenii au precizat foarte clar ce îşi doresc”, a afirmat în faţa prezenţei destul de rarefiate, ca de obicei, la şedinţa plenară, făcând aluzie la demonstraţiile de masă împotriva guvernului. “Vrem să luptăm pentru o Românie care să nu slăbească statul de drept şi care să lupte cu succes împotriva corupţiei”- a spus Iohannis.

Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker s-a folosit de dezbaterea cu Iohannis pentru a stabili aderarea României la spaţiul Schengen drept unul din obiectivele sale din ultimele 12 luni ale mandatului său. “Aş vrea foarte mult ca înainte de încheierea mandatului acestei Comisii, să văd România cooptată în spaţiul Schengen. Însă acest lucru este posibil doar dacă în ţară va exista un consens privind apărarea statului de drept şi o luptă împotriva corupţiei. “În caz contrar recomandările Comisiei vor putea cu greu susţine aderarea la spaţiul Schengen”, a avertizat Juncker. “Pentru aceasta este nevoie de unanimitate din partea statelor membre.” Olanda se împotriveşte de mai mulţi ani aderării României.

România şi Bulgaria, ambele membre ale UE din 2007, se află din cauza insuficientelor reforme adoptate în domeniul justiţiei, corupţiei şi în privinţa statului de drept, sub o procedură de control a Comisiei, care  s-a dovedit însă insuficient de eficientă până acum.

Dezbateri împotriva aderării Bulgariei şi României la spaţiul Schengen

Publicat de Camelia Teodosiu, 20 februarie 2018, 12:16

Ministrul de finanţe al provinciei germane Bavaria, Markus Söder, a respins orice posibilitate de extindere a zonei euro către state precum Bulgaria şi România, informează Reuters.

De asemenea, el a subliniat că Uniunea Creştin Socială, care face parte din coaliţia conservatoare a cancelarului Angela Merkel, se opune şi „eurobondurilor” (n.r. obligaţiuni la nivelul UE) şi înfiinţării postului de ministru european de finanţe.

Markus Söder, care urmează să devină următorul premier al prosperei regiuni germane, a câştigat aplauzele a circa 4000 de persoane, la un forum politic care a avut loc recent, subliniind că Uniunea Creştin Socială, din care face parte, s-a opus, în urmă cu ani de zile, ideii de aderare a Greciei la zona euro.

„Noi nu mai vrem încă o asemenea dezbatere şi mai multe escrocherii. Nu vrem ca extinderea zonei euro să includă state precum Bulgaria şi România”, a subliniat Markus Söder.

„Noi, cei de la Uniunea Creştin Socială, ne opunem şi eurobondurilor şi unui ministru european de finanţe”, a adăugat el.

Comentariile lui sunt o realitate, având în vedere dezbaterile active ale Bulgariei din ultimele săptămâni privind depunerea în curând a unei cereri pentru intrarea în aşa-numita „sală de aşteptare” a zonei euro.

Startul acestor dezbateri a fost dat în luna ianuarie, când ministrul bulgar de finanţe, Vladislav Goranov, a declarat că Bulgaria urmează să candideze pentru aderarea la Mecanismul Monetar European, cunoscut drept ERM 2, până în luna iunie anul acesta, ca pas preliminar pentru aderarea la spaţiul Schengen.

Estonia sprijină aderarea Bulgariei la Spaţiul Schengen

Publicat de Camelia Teodosiu, 12 ianuarie 2018, 13:13

„Estonia sprijină aderarea Bulgariei la Spaţiul Schengen şi această problemă se va afla pe ordinea de zi a Consiliului European în următoarele luni”, a declarat vice-ministrul pentru afaceri europene în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Estoniei, Matti Maasikas, într-un interviu acordat postului naţional de radio din Bulgaria, BNR.

„Bulgaria şi România au îndeplinit criteriile necesare pentru aderarea la Schengen în urmă cu 6 ani. Trebuie acţiune în această direcție. Acest proces a durat prea mult. Estonia a susţinut întotdeauna aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen”.

Diplomatul estonian şi-a exprimat speranţa că summitul de la Sofia pentru ţările din Balcanii de Vest va actualiza politica de extindere a UE: „Preşedinţia bulgară va include pe ordinea de zi priorităţile şi punctele forte. Cu toţii avem mari speranțe în Bulgaria în ceea ce priveşte regiunea balcanică. Accentul pe care Bulgaria l-a ales este foarte precis. Este foarte important ca Bulgaria să aleagă această prioritate de vârf. Nu numai pentru că ţara dvs. se află aproape de această regiune şi cunoaște bine circumstanţele, dar şi pentru că procesele din Balcani şi dincolo de aceştia nu au fost întotdeauna fără probleme. Trebuie să evaluăm capacităţile noastre, precum şi responsabilităţile pe care le are UE în regiune. Şi, bineînţeles, să vedem cum să accelerăm procesele de reformă din aceste ţări. Este necesară o abordare complexă. Avem multe probleme de discutat şi salutăm Bulgaria că se concentrează pe Balcanii de Vest”.

Maasikas a comentat şi tema liniei de demarcaţie dintre ţările europene în ceea ce priveşte introducerea cotelor de migranţi: „Este clar că această problemă dezbină. Spre acest fapt ne-a condus în discursul său Donald Tusk, la cel mai recent Consiliu European. Deciziile europene sunt compromisuri – mai mult sau mai puţin. Toate statele membre ale UE sunt de părere că ar trebui să găsim un mecanism care acţionează pentru soluţionarea crizelor viitoare legate de migraţie.

Unele elemente ale acestei decizii dezbină, însă nu aş lega rezolvarea unei chestiuni cheie doar de o  legislaţie problematică. Acesta este doar un element al unui set întreg de măsuri de reglementare a migraţiei”.

Matti Maasikas este convins că preşedinţia bulgară va avea succes şi a dat drept exemplu ţara sa: „Uitaţi ce am realizat, uitaţi ce a realizat UE în timpul preşedinţiei estoniene şi spuneţi că estonienii sau bulgarii sau cetăţenii unui alt stat membru mic nu pot realiza nimic, nu pot aduce schimbări. Putem schimba lumea dacă încercăm, dacă suntem pregătiţi şi puternic motivaţi. Deci, şi bulgarii pot”, a concluzionat  Matti Maasikas.

Şase plusuri care vin după intrarea în zona euro

Publicat de Camelia Teodosiu, 27 decembrie 2017, 15:30

Nu există riscul unei inflaţii, Bulgaria a plătit asta încă din 1997

„Mai important este ca România să adere la zona euro decât la Spaţiul Schengen”, a declarat preşedintele României, Klaus Iohannis.

Şi pentru Bulgaria aderarea la zona euro este prioritatea naţională numărul 1. De fapt, este obligatorie şi iată câteva argumente principale:

1. Pentru a fi ireversibilă integrarea Bulgariei în UE.

În februarie 2018, se va vedea foarte clar că viitorul este în concordanţa dintre zona euro şi UE. Foarte curând se va vedea că cine nu este în zona euro, va gravita în jurul Consiliului European, îşi va pierde dreptul de vot – aceasta este perspectiva conform aşa-numitului document de reflecţie, dat publicităţii anul acesta şi foaia de parcurs a acestuia. Se aşteaptă ca în anul 2019 să fie făcut un pas decisiv în acest sens. Consiliul European se va ţine doar cu liderii puterii executive în statele din zona euro. Vor avea un ministru de finanţe propriu, un buget propriu şi acces la toate fondurile europene şi mijloace de apărare.

2. Reducerea nivelului dobânzilor.

În prezent, băncile bulgare nu au acces la afluxul de bani dat de Banca Central Europeană, care, de fapt, subvenţionează toate băncile din zona euro. Evident, 3-4 ani este perioada minimă pentru a intra în mod real în zona euro. Până atunci, presupun, se va fi terminat era dobânzilor negative.

3. Cheltuielile pentru circulaţia banilor vor scădea semnificativ.

În prezent, orice firmă bulgărească care trebuie să primească plăţi în euro are cheltuieli ca şi cum ar face o plată transfrontalieră. Când vom deveni parte din zona euro, aceste plăţi vor scădea şi se vor măsura în eurocenţi.

4. Va fi lichidat păcatul Consiliului Monetar, care privează băncile din sistemul bancar al ţării de un organism deosebit de important – creditorul de ultimă instanţă.

Ca şi cum ar fi un organism uman cu splina scoasă. Din această cauză, toate băncile trebuie să menţină o lichiditate mai mare de 2-3 ori decât băncile din zona euro. În momentul în care aderăm la zona euro şi ieşim din Consiliul Monetar, poate şi trebuie să fie eliberată garanţia pe care o avem la Banca Naţională a Bulgariei pentru fiecare leva pe care banca l-a pus în circulaţie. O parte din această sumă poate fi folosită, de exemplu, pentru stingerea datoriei externe a Bulgariei.

5. Agenţiile de rating vor creşte imediat rating-ul de credit al Bulgariei.

Acest lucru înseamnă acces la investiţii.

6. Riscuri? Noi le-am plătit cu mult timp în urmă.

Eventuala majorarea a preţurilor, când trecem la euro? Am plătit asta în anul 1997, leva este deja conectată la euro şi deja nu mai are de unde să se ia acest imbold suplimentar la valul inflaţiei, care provine de la trecerea de la plata liberă la valuta străină.

România la porţile Schengen

Publicat de Camelia Teodosiu, 14 decembrie 2017, 10:10

România aşteaptă un semnal clar din partea UE, anul viitor, cu privite la intrarea sa în zona Schengen, înainte de a prelua Preşedinţia rotativă a Consiliului UE, de la 1 ianuarie 2019, a declarat ministrul pentru afaceri europene, Victor Negrescu, citat de ediţia electronică a publicaţiei EU Observer. „Trebuie doar să se ia decizia”, a spus el, la Bucureşti, în cadrul unei întalniri cu jurnalişti. În opinia lui Negrescu, motivele pentru amânare sunt politice, pentru că România a îndeplinit criteriile tehnice. Potrivit Bruxelles-ului, Bulgaria şi România îndeplinesc deja cerinţele, însă state din UE se opun aderării la Schengen.

În România continuă protestele împotriva controversatelor schimbări din legislaţie, care vor îngreuna condamnarea politicienilor de rang înalt. Peste 10.000 de persoane au ieşit să protesteze în centrul Bucureştiului. Demonstraţii similare au fost şi în oraşele Cluj şi Iaşi.

EL PAIS: Spre Europa, pe apele periculoase ale Mării Negre

Publicat de Camelia Teodosiu, 24 octombrie 2017, 12:58

Cu întărirea patrulelor în Marea Mediterană şi a controalelor pe ruta balcanică, traficanţii de persoane explorează riscantul traseu dinspre Turcia spre România

Bunica Sama nu are chef să se ridice. Petrece cea mai mare parte a zilei pe o saltea aşezată pe podeaua camerei din centrul de refugiaţi din Galaţi, România. Cadrul gol al patului se sprijină de perete. Nu-i place să prea sus, spune ea strângând din umeri. Camera, pe care o împarte cu doi dintre fiii săi, soţiile lor şi patru nepoţi, miroase a aer închis. Singurele decoraţiuni de pe pereţi sunt cele cu interzicerea fumatului, un televizor şi un aparat de aer condiţionat, ornat cu două autocolante cu steagul UE, ce stau mărturie că a fost plătit cu fonduri UE. Ei trăiesc aici de când au sosit în România, la începutul lunii septembrie, după o călătorie complicată pe Marea Neagră, venind din Turcia. Au părăsit satul lor din Irak, de lângă Kirkuk, pentru a ajunge în Europa. Acum, bunica Sama se plânge că sunt blocaţi în acest oraş din Delta Dunării (250.000 de locuitori), la aproximativ patru ore cu trenul din capitala Bucureşti. „Am vrut să plecăm de mult timp, din cauza războiului, dar nu aveam cu ce să plătim călătoria. Ideea era să ajungem în Germania, unde este un alt fiu al meu. Acum suntem în România”, se plânge de femeia cu faţa rotundă, care îşi acoperă părul cu un batic albastru, asortat cu puloverul ei în stil marinar. În timpul traversării a văzut ceva teribil.

De la începutul crizei migraţiei, în 2015, România nu a fost între destinaţiile sutelor de mii de refugiaţi şi imigranţi care au aspirat să ajungă în Germania sau în nordul Europei. A doua cea mai săracă ţară din UE – după Bulgaria – ea a fost, dimpotrivă, un generator tradiţional de migranţi în statele bogate din UE. Nici nu era considerată un loc de tranzit.

Cea mai mare dintre ţările balcanice (20 de milioane de locuitori), ea este membră a Uniunii din 2007, dar nu face parte din spaţiul Schengen de liberă circulaţie; în plus, graniţele sale cu Ungaria, care este în Schengen, sunt mult mai ostile decât alte rute. Acest lucru şi poziţia sa pro-europeană au ţinut guvernul român mai la distanţă de poziţiile severe anti-imigraţie împărtăşite de vecinii săi estici. În acest an, totuşi, odată cu consolidarea patrulelor la ţărmurile Mării Egee şi pe coastele Libiei, cu gardurile ridicate de unguri şi controlul traseului balcanic, România a devenit o alternativă pentru a se ajunge în Europa. Mai ales pe mare, din Turcia. În 2017, 800 de persoane au fost depistate pe această rută, aproape toate în august şi septembrie, potrivit autorităţilor române. Majoritatea sunt familii cu copii din Irak şi Siria, dar şi pakistanezi şi iranieni.

Este încă devreme să vorbim despre o rută consolidată, spune Mircea Mocanu, de la biroul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM) din România, care crede că traficanţii „explorează” căi alternative de intrare în UE, din Est. Traseul a fost folosit şi înainte, dar puţin. În acest fel, 430 de persoane au fost interceptate în 2014, 68 în 2015 şi doar una în ultimul an, potrivit datelor OIM. Traversarea Mării Negre – pe care grecii vechi o numeau marea neospitalieră – este mult mai riscantă decât Marea Mediterană, potrivit experţilor. Este, de asemenea, un traseu mai lung şi mai scump. Dacă pleci din Turcia spre una dintre insulele greceşti, poate dura aproximativ cinci ore; călătoria spre porturile Constanţa, Mangalia sau Midia poate dura între 24 şi 48 de ore, în funcţie de barcă şi de starea apelor. Iar mafiile folosesc bărci mici, care nu străbat uşor aceste ape.

„Nu e numită Marea Neagră pentru culoarea sa, ci din cauza periculozităţii şi imprevizibilităţii ei”, spune Fabian Bădilă, de la Garda de Coastă din România. Bădilă avertizează că, odată cu venirea frigului, marea devine şi mai riscantă. În septembrie, cel puţin 36 de persoane au murit în două naufragii şi de atunci nu s-au mai prea depistat ambarcaţiuni. În barca cu care a traversat bunica Sama un om a murit. „Marea a fost foarte puternică şi el a căzut peste bord. Am continuat călătoria rugându-mă, am crezut că vom muri cu toţii”, spunea ea cu ajutorul unui traducător de arabă. Mecanicul Tarek Mohammad, soţia sa, Aya, şi cei patru copii mici au sosit, de asemenea, în România, pe Marea Neagră. Ei au plătit 12.000 de dolari (mai mult de 10.000 de euro). S-au îmbarcat la Amsara (aproximativ şase ore cu maşina de la Istanbul), pe un pescador mic, cu alte 70 de persoane. „Era o barcă veche, cu cel mult 30 de locuri. Am trăit o frică teribilă”, spune Tarek, de 43 de ani. Când erau deja de o zi întreagă la bord, vlăguiţi de valurile puternice şi de stres, au aflat că destinaţia lor era România. „Începuserăm să vedem că totul era foarte ciudat, dura prea mult timp, şi abia atunci ne-a spus totul căpitanul, un turc”, spune Tarek. Familia sa şi mulţi alţii credeau că vor ajunge în Grecia. „Plăteşti şi te iau, dar ei nu-ţi dau detalii. Este o mare minciună”, mărturiseşte mecanicul. A durat 32 de ore pentru a fi salvaţi de o patrulă a Poliţiei de Frontieră din România. Au ajuns pe pământ european la 6 august, iar acum locuiesc în centrul de refugiaţi de la marginea oraşului Galaţi, cu o capacitate de 170 de persoane, unul dintre cele şase care există în ţară, care a primit 728 de refugiaţi din cei 4.165 pe care a convenit cu UE să îi primească din Italia şi Grecia. Complex cu edificii cenuşii, în cel mai pur stil comunist, care, în acea vreme, găzduia sediul central şi birourile poliţiei vamale, este unul dintre locurile în care sunt aduşi cei care intră în ţară în mod ilegal, pe mare.

În curtea cu iarbă, Yara şi Hakim, în vârstă de şapte şi doi ani, se joacă micuţii lui Mohamed. Soţia sa, cu ochi căprui, machiaţi cu negru, povesteşte că nu numai războiul şi ISIS i-au alungat din Kirkuk, ci şi unele „probleme familiale”. Ea este de origine arabă, iar el, kurd, iar căsătoria mixtă a fost mereu supusă presiunilor şi ostilităţii. „În cele din urmă, pentru un lucru sau altul, trebuia să plecăm”, spune Aya, care în Irak stătea acasă, având grijă de copii. Neastâmpăraţii Yara şi Hakim şi fraţii lor Vanesl şi Vahel, de 12 şi 9 ani, merg la şcoala din centrul de refugiaţi. Acolo, împreună cu ceilalţi, aproape 70 de copii (13 au sosit pe traseul Mării Negre), iau lecţii de limba română, se joacă şi colorează. Părinţii lor au cerut azil, dar încă nu ştiu ce se va întâmpla cu ei. Autorităţile române le oferă solicitanţilor de azil 3,5 euro pe zi pentru alimente şi alte cheltuieli personale, plus 117 de euro pe lună (pentru maximum 12 luni), explică Paul Burghele, director centrului din Galaţi. Tot atâta primesc şi Chnar Kret şi familia lui. Ea are 38 de ani şi zâmbeşte larg. În timp ce aranjează copiii într-una dintre bucătăriile comunitare, povesteşte că a venit cu soţul ei, Obel Rasul, şi trei dintre copiii lor. „A trebuit să îl lăsăm pe cel mai în vârstă, de 17 ani, în Irak. Nu aveam bani pentru toţi”, spune ea agitată. Pentru călătoria cu barca au plătit 10.000 de euro. Pentru fiica mijlocie, de şase ani, care are probleme neurologice, nu au plătit, spune ea. Chnar, o gospodină, spune că este mulţumită la Galaţi. Speranţa lor este că li se va acorda azil şi că soţul ei, care în Erbil era şofer de taxi, îşi va găsi un loc de muncă: „Vrem să rămânem aici. Nu avem familie în Europa şi am călătorit deja destul”.

Conducătorii României şi Croaţiei vor o Europă cu o singură viteză

Publicat de Camelia Teodosiu, 5 octombrie 2017, 09:31

Preşedinţii României şi Croaţiei au cerut să se pună capăt neînţelegerilor apărute la nivelul Uniunii Europene ca urmare a reluării discuţiilor privind aderarea la spaţiul Schengen.

Unii membri mai noi ai UE sunt nemulţumiţi că nu se bucură de aceleaşi beneficii ca membrii mai vechi. Multe state est-europene nu folosesc moneda euro. Klaus Iohannis a declarat că el şi preşedintele croat, Kolinda Grabar-Kitarovic, au convenit luni asupra „unei eliminări a neînţelegerilor dintre diverse state, ceea ce este foarte important”, a declarat el.

În urma discuţiilor cu Iohannis, Grabar-Kitarovic a declarat că se opune „unei Europe cu două viteze”. Ea a mai afirmat că România şi vecina ei Bulgaria merită să fie şi membre ale spaţiului Schengen şi că, fiind în UE din 2007, nu ar mai trebui să fie supuse unui mecanism care le verifică dacă implementează reforme.

Premierul Tudose, la Varna: Am convingerea că în maximum un an și România și Bulgaria sunt în Spațiul Schengen

Publicat de adinaiftime, 4 octombrie 2017, 10:30

Prim-ministrul Mihai Tudose a declarat marți, la Varna, că are convingerea că, în maximum un an, și România și Bulgaria vor fi în Spațiul Schengen.

„Am convingerea că în maximum un an și România și Bulgaria sunt în Spațiul Schengen”, a afirmat premierul Tudose, într-o conferință de presă comună cu omologul său Boiko Borisov.

(Agerpres/FOTO arhivă telegrafonline.ro)

Uniunea Europeană şi politica refugiaţilor

Publicat de Camelia Teodosiu, 30 septembrie 2017, 10:38

În ideea de susţine politica faţă de refugiaţi, Comisia Europeană vrea să pună la dispoziţie 500 milioane de euro şi intenţionează ca până în 2019 să primească din zonele de criză 50.000 de refugiaţi.

Comisia Europeană a propus statelor membre ca în următorii ani să primească în mod voluntar „cel puţin 50.000” de refugiaţi direct din Turcia, regiunea Orientului Apropiat şi Africa. UE va trebui să creeze „căi legale” pentru migraţie, pentru ca refugiaţii care au nevoie de protecţie să nu se angajeze mai departe în călătorii periculoase pentru a ajunge în Europa – s-a precizat miercuri la Bruxelles. Drept consecinţă UE va pune la dispoziţie 500 milioane de euro pentru primirea refugiaţilor – deci 10.000 euro pentru fiecare refugiat.

Comisia Europeană intenţionează să vină în ajutorul statelor membre, acordându-le 500 milioane euro pentru primirea refugiaţilor din terţe ţări. În special refugiaţilor din Libia, Egipt, Niger, Sudan, Ciad şi Etiopia li se acordă posibilitatea de a intra legal în UE. Unsprezece state s-au declarat deja dispuse să primească 14.000 de persoane.

Comisarul UE pentru migraţie Dimitris Avramopoulos a cerut în plus şi încheierea rapidă a unei înţelegeri dintre Parlament şi Consiliul Miniştrilor privind problema „Blue Card”, cu ajutorul căruia persoane din terţe ţări pot intra legal în UE pentru a se angaja – asemenea rolului pe care îl are Cardul Verde în Statele Unite. Comisia se aşteaptă la un consens cât mai rapid şi în privinţa creării unui sistem comun european de azil.

Durata maximă a efectuării controalelor în spaţiul Schengen va trebui prelungită la trei ani. Limitele în vigoare prevăzute pentru controalele de la frontierele interioare par să nu fie suficiente în toate cazurile datorită unor „ameninţări serioase la adresa ordinii publice sau a securităţii interne” – a explicat miercuri Comisia. Germania, Franţa şi alte ţări au cerut ca termenul actual de doi ani să fie extins la patru ani.

Comisia Europeană a propus de asemenea o organizare mai eficientă în privinţa reîntoarcerii azilanţilor a căror cereri au fost refuzate. Potrivit unor estimări, în viitorul apropiat, se vor afla în UE 1,5 milioane de azilanţi ale căror cereri au fost respinse. Între 2014 – 2015 doar aproximativ o treime din azilanţii respinşi au fost într-adevăr expulzaţi.

În acţiunea de relocare a azilanţilor din Italia şi Grecia Comisia Europeană a precizat că se aşteaptă ca şi cele aproximativ 10.000 de persoane care mai aşteptau în Europa de Sud să fie relocaţi, să fie totuşi primite. Termenul mecanismului relocării a expirat marţi.

S-au înregistrat progrese esenţiale în domeniul migraţiei şi cu ţările africane. În cadrul parteneriatului de migraţie UE sprijină cinci ţări africane – Senegal, Mali, Niger, Nigeria şi Etiopia – în procesul de crearea locurilor de muncă şi de îmbunătăţire a condiţiilor de trai.(AFP/KNA)

Comisia Europeană a cerut oficial aderarea României și Bulgariei la spaţiul Schengen

Publicat de Camelia Teodosiu, 28 septembrie 2017, 10:09

Siegfried Mureșan: Niciun stat membru al UE nu are voie să joace politic cu securitatea cetățenilor europeni!

Deputatul European Siegfried Mureșan:

„Comisia Europeană a solicitat astăzi (n.r. 27 septembrie 2017), oficial, tuturor guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene (UE), să aprobe integrarea totală a României şi Bulgariei la spațiul Schengen. Comisia a punctat necesitatea de a finaliza fără întârziere procedurile de aderare a celor două state la spațiul de liberă circulație pentru a spori siguranța Uniunii Europene în fața terorismului și a provocărilor de migrație și a subliniat că siguranța UE, în ansamblul ei, depinde de siguranța fiecărui stat membru.

Este clar că problemele de securitate ale UE din ultimii ani nu au fost cauzate nici de România, nici de Bulgaria și că cele două state pot contribui la soluționarea acestor provocări, iar Comisia Europeană a înțeles acest lucru, așa cum o dovedește și prin comunicarea de astăzi. Este timpul ca și guvernele statelor membre care încă se opun aderării României la Schengen să renunțe la duplicitate și la calculele politice și să accepte că este mai important pentru securitatea Uniunii Europene ca țara noastră să fie înăuntru spațiului Schengen decât în afara lui.

România îndeplinește demult toate condițiile tehnice de aderare la Spațiul Schengen pentru care a depus eforturi inclusiv financiare foarte mari în plină criză economică și nu există absolut niciun motiv obiectiv pentru care țara noastră nu este încă membru al spațiului de liberă circulație. Niciun stat membru al UE nu are voie să joace politic cu securitatea cetățenilor europeni!”

Jean-Claude Juncker: Uniunea Europeană trebuie să primească rapid Bulgaria și România

Publicat de adinaiftime, 13 septembrie 2017, 19:40 / actualizat: 14 septembrie 2017, 10:40

Uniunea Europeană trebuie să primească rapid Bulgaria și România în spațiul Schengen, a declarat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în discursul său anual privind starea Uniunii.

„Este timpul să aducem România şi Bulgaria în zona Schengen. Şi Croaţia trebuie adusă în Schengen, după ce îndeplineşte condiţiile tehnice. Croaţia merită calitatea de membru deplin, dacă vrem ca UE să ne unească continentul, mai degrabă decât să îl împartă. Trebuie să menţinem o perspectivă credibilă pentru deschidere către ţările din Balcanii de Vest. UE va avea mai mult de 27 de state membre”, a spus Juncker.

Președintele Juncker a mai afirmat, la Strasbourg, că îi propune președintelui Consiliului European, Donald Tusk, organizarea unui summit special în România, la Sibiu, la sfârsitul lunii martie 2019, atunci când se va marca ieșirea Marii Britanii din Uniune. Țara noastră va deține atunci președinția semestrială a forului comunitar.

Cu ocazia unei vizite efectuate în țara noastră la începutul lunii mai, Juncker si-a exprimat convingerea că până la momentul în care va prelua președintia Consiliului Uniunii Europene, România nu va mai fi monitorizată în domeniul justiției. Cu același prilej, șeful Comisiei Europene s-a pronunțat ferm în favoarea aderării României la spațiul Schengen.

Incidente cu migranți ilegali, la frontierele României

Publicat de adinaiftime, 12 septembrie 2017, 08:40

Tot mai mulţi migranţi ilegali încearcă să forţeze frontierele României, fie că vor să iasă sau să intre în ţară, în încercarea de a ajunge în cele din urmă în spaţiul Schengen. Pe fondul întăririi pazei la graniţe, Poliţia de Frontieră a făcut cunoscute luni, 11 septembrie, alte trei incidente de acest fel.

Doi sirieni – un bărbat şi o femeie de 22, respectiv 20 ani – au fost depistaţi de poliţiştii de frontieră de la Giurgiu în timp ce încercau să intre ilegal în România, ascunşi deasupra roţii de rezervă a unui camion ce transporta frigidere din Turcia în Cehia. Şoferul, un cetăţean turc, a declarat că nu ştia de cei doi pasageri clandestini. Cei trei au fost predaţi Poliţiei de Frontieră din Bulgaria, în baza unui acord de readmisie.

În vestul României, 25 de irakieni, toţi solicitanţi de azil în ţara noastră, au fost prinşi când încercau să iasă ilegal din ţară. Poliţiştii de frontieră de la Oradea au depistat un grup de 16 irakieni în timp ce se îndrepta pe jos către Ungaria. Alţi nouă irakieni au fost prinşi la Nădlac, împreună cu două călăuze, cetăţeni români, care acum sunt cercetaţi pentru trafic de migranţi, fiind reţinuţi pentru 24 de ore. Cei doi şoferi au declarat că i-au transportat pe cei nouă cetăţeni străini până în apropierea frontierei, în schimbul unor sume de bani cuprinse între 200 lei şi 150 euro de persoană. Poliţia de Frontieră le recomandă cetăţenilor să nu transporte persoane necunoscute în apropierea sau spre frontiera de stat, iar în situaţia în care le sunt solicitate astfel de servicii de transport, să anunţe echipajele Poliţiei de Frontieră, apelând numărul de telefon care funcţionează non-stop: 0219590.

Radio România Actualități

Încercare inedită de trecere frauduloasă a frontierei cu Ungaria

Publicat de adinaiftime, 15 august 2017, 21:02

Şase adulţi şi un minor, care intenţionau să iasă ilegal din România, au fost depistaţi la punctul de trecere a frontierei Nădlac 2.

Ei au fost descoperiţi sub podeaua modificată a remorcii unei autoutilitare conduse de un cetăţean bulgar – anunţă un comunicat al Poliţiei de Frontieră. În urma verificărilor, s-a stabilit că trei sunt cetăţeni irakieni, alţi trei iranieni şi unul afgan, cu vârste cuprinse între 5 şi 28 de ani. Aceştia au declarat că intenţionau să treacă fraudulos frontiera din România, în Ungaria, pentru a ajunge într-un stat din spaţiul Schengen.

Autorităţile îi cercetează pentru trecerea frauduloasă a frontierei de stat, iar pe şoferul bulgar pentru trafic de migranţi.

În pregătirea reuniunii de urgență JAI, de astăzi, în urma atentatelor de la Paris, Colegiul Comisarilor a adoptat un pachet de măsuri

Publicat de Monica Slavici, 20 noiembrie 2015, 09:58

Acesta include înăsprirea condițiilor de achiziționare a armelor de foc în UE, specificații legale mai clare pentru cei care dețin arme de foc, o mai bună cooperarea a statelor membre. Urmează să fie prezentate și acțiunile concrete referitoare la traficul de arme de foc și explozibili.

Europa îsi va putea determina viitorul dacă râmânem uniţi

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 iunie 2015, 10:00 / actualizat: 16 iunie 2015, 1:15

Europa îsi va putea determina viitorul dacã rãmânem uniţi, aceasta este concluzia dialogului transfrontalier cu cetãţenii din Bulgaria şi România a Prim-vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. La întâlnire au participat peste 500 de bulgari si români.

Prim vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a participat la Ruse la o sesiune de întrebãri si rãspunsuri în faţa câtorva sute de cetãţeni români si bulgari.

Comisie Europeanã a lansat aceste serii de întâlniri cu cetãtenii pe formatul adunãrilor populare din târguri şi oraşe sub sloganul „Vorbim despre Europa, vorbim despre noi”.

Intalnirea Prim vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans cu cetãţenii români si bulgari a fost al doilea asemenea eveniment în sud-estul Uniunii.

Iniţiativa Comisiei Europene a oferit posibilitatea unui dialog direct, fiind legatã de îndeplinirea angajamentului asumat de preşedintele comisiei, Jean Claude-Juncker, privind o activitate mai intensã a comisarilor europeni în statele membre ale UE şi întâlniri mai dese cu cetãţenii.

Tema dezbaterilor a fost viitorul Europei, dialogul axându-se pe o serie de probleme legate de provocãrile cu care se confruntã Uniunea Europeanã în prezent. Printre acestea : statul de drept, aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, Mecanismul de Cooperare şi Verificare, viitorul Ucrainei, strategia europeanã referitoare la valul de imigraţie masivã din Asia şi Orientul Mijlociu, Uniunea Energeticã şi finanţarea prin programe sociale speciale pentru persoane cu handicap.

De asemenea, printre problemele semnalate de cetãţenii bulgari şi români care au participat la eveniment s-au numãrat unitatea în diversitate – asemãnãri şi deosebiri în materie de filosofie politicã , transparenţa politicã, circulaţia rutierã sigurã în vederea evitãrii accidentelor, cãsãtoriile între persoane de acelaşi sex, viitorul inovaţiilor.

Discuţiile s-au concentrate pe evaluarea progreselor făcute de cele douã ţãri în ceea ce priveşte funcţionarea sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei.

„În ceea ce priveşte aderarea celor douã ţãri la Spaţiul Schengen, Comisia Europeanã a fãcut o evaluare foarte clarã, care este realistã, dar decizia aparţine statelor membre ale UE”, a remarcat Timmermans

Comisia Europeanã va menţine Mecanismul de Cooperare şi Verificare pentru România şi Bulgaria atât timp cât va fi necesar – a mai afirmat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.

El a subliniat cã rapoartele MCV cu privire la cele douã ţãri nu vor fi cosmetizate şi vor reflecta realitatea.

La finalul inatlnirii cu cetatenii prim vicepresedintele Comisiei Europene Frans Timmermans a precizat ca europenii nu trebuie să-şi piardă speranţa şi să aibă încredre în viitor.

“Cred că în Europa prea multi cetăţeni şi-au pierdut capacitatea de a visa, pentru că nu mai cred în viitor. Pentru ei viitorul a devenit nesigur, de aceea pentru Comisia europeana o prioritate o reprezintă locurile de muncă. Dacă le oferi locuri de munca, cetăţenii se vor simţi demni să viseze din nou şi vor deveni mai optimişti în ceea ce privşte viitorul.”

La Bucureşti, comisarul European Frans Timmermans a avut întrevederi cu principalele personalitãţi politice ale statului şi a salutat progresele înregistrate în privinţa MCV, pe care le-a calificat drept semnificative, dar a recomandat eforturi suplimentare pentru finalizarea acestui process, mai ales în lupta împotriva corupţiei.

Executivul comunitar sprijinã reformele structurale şi îmbunãţãţirea funcţionarii instituţiilor statului de drept, spune vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.

Cu acastă ocazie vicepreşedintele Comisiei Europene a vizitat şi cel mai nou terminal dat în folosinţã la Aeroportul Interntional Henri Coandã. Acesta ar urma sã deserveascã zona non-euro la momentul când România va intra în Spaţiul Schengen, în prima fazã cu spaţiul aerian şi naval.