Lista Roșie: Peste 40 de specii de păsări din România amenințate cu dispariția!

Publicat de Andra Radu, 6 decembrie 2022, 09:59

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor împreună cu Societatea Ornitologică Română și Asociația pentru Protecția Păsărilor și a Naturii „Grupul Milvus” au elaborat Lista Roșie a speciilor de păsări din România, care măsoară riscul de dispariție al acestora.

Lista Roșie a fost aprobată prin Ordinul de Ministru, nr. 2015/2022 și publicată în Monitorul Oficial ca parte a proiectului „Completarea nivelului de cunoaştere a biodiversităţii prin implementarea sistemului de monitorizare a stării de conservare a speciilor de păsări de interes comunitar din România şi raportarea în baza articolului 12 al Directivei Păsări 2009/147/CE”.

Lista Roșie, supranumită „barometrul vieții”, măsoară riscul de extincție al păsărilor pe baza unor parametrii clar stabiliți, precum mărimea populației, tendința populațională și suprafața ocupată de specie în România.

Pentru realizarea listei au fost analizate 259 de specii, respectiv toate speciile regulat cuibăritoare din țară și o selecție de specii „oaspeți de iarnă”. Din cele 259 de specii analizate, 12 specii de păsări au dispărut în ultimul secol din populația cuibăritoare a României.

Un număr de 43 de specii (16,6%) sunt specii amenințate (cu risc de extincție), 27 de specii (10,42%) sunt specii aproape amenințate (NT), iar 180 de specii (69,5%) nu sunt amenințate în prezent. De menționat că, pentru 3 specii (rața cu cap alb, rața cu cap castaniu și lișița), s-au făcut evaluări separate pentru cuibărit și iernat, cu încadrări finale diferite, care se regăsesc în 2 dintre aceste categorii.

Conform analizei, șapte specii se încadrează în categoria critic periclitat, dintre care șase sunt clasificate pentru perioada de cuibărire: rața sunătoare (Bucephala clangula), ferestrașul mic (Mergellus albellus), gaia neagră (Milvus migrans), acvila de câmp (Aquila heliaca), dropia (Otis tarda), pescărița râzătoare (Gelochelidon nilotica), și una, gârlița mică (Anser erythropus), evaluată doar pentru perioada de iernare.

„Amenințările și presiunile antropogene sunt mai intense la nivelul speciilor de păsări din zone umede și habitate deschise, precum: pajiști, pășuni, fânețe, terenuri arabile. În aceste habitate se află cele mai multe specii amenințate sau cu tendință populațională negativă. De exemplu, terenurile deschise sunt amenințate de agricultura tot mai intensivă, de folosirea pesticidelor, de monoculturile care sunt preferate în defavoarea terenurile mozaicate, cu petice de vegetație. Zonele umede sunt amenințate de desecări, de piscicultură sau prin pescuitul intensiv care poate cauza mortalitate directă, din cauza plaselor în care se prind păsările. La aceste amenințări și presiuni antropogene se adaugă și efectul schimbărilor climatice”, a precizat directorul de conservare al SOR, Ciprian Fântână.

95 de specii se află pe lista speciilor de interes național

Pe baza rezultatelor Listei Roșii a fost dezvoltată Lista speciilor de interes prioritar ce cuprinde 95 de specii pentru care România are o responsabilitate mare în asigurarea conservării lor. De asemenea, au fost identificate 19 specii care au un procent foarte mare (peste 30%) din populația europeană în România. Pentru aceste specii, țara noastră are o responsabilitate specială în asigurarea supraviețuirii acestor populații.

Din cele 19 specii, trei au și un statut de periclitare național sau global – pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), vulnerabil la nivel național, deoarece întreaga populație cuibărește într-o singură zonă din România, gâsca cu gât roșu (Branta ruficollis), vulnerabilă atât la nivel național, cât și global și sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), vulnerabil pe plan național.

Pentru prima dată Lista Roșie a speciilor de păsări din România a fost aprobată oficial prin Ordin de Ministru de către statul român.

Un rol important în elaborarea Listei Roșii au avut și datele colectate în schemele de monitorizare implementate în ultimele trei decenii prin colaborarea dintre SOR și Grupul Milvus.

Lista Roșie este primul pas în identificarea speciilor care au nevoie urgentă de protecție și creează cadrul legal pentru prioritizarea acțiunilor de conservare a speciilor de păsări din România pentru asigurarea supraviețuirii lor.

Vânătoare suspendată la 25 de specii de păsări!

Publicat de Andra Radu, 29 noiembrie 2021, 16:00

Curtea de Apel Târgu Mureș a decis, pe 26 noiembrie 2021, suspendarea pentru sezonul 2021-2022 a cotelor de vânătoare pentru 25 de specii de păsări. Decizia, care survine unei acțiuni în instanță deschise de Asociația OTUS, nu este definitivă, dar este executorie și se aplică de la momentul pronunțării. Demersul asociației a fost susținut de Federația Coaliția Natura 2000 și Asociația Declic.

Curtea de Apel Târgu Mureș a admis cererea formulată de Asociaţia OTUS, în contradictoriu cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. În consecinţă, judecătorii au dispus suspendarea Ordinului nr. 1460/2021 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru 25 de specii de păsări admise la vânătoare pentru sezonul 2021-2022, până la pronunţarea instanţei de fond.

„Din păcate, statul român a eșuat încă o dată în a se asigura că vânătoarea nu devine un pericol pentru menținerea și conservarea populațiilor de păsări, atât a speciilor de interes cinegetic, cât și a celor în cazul cărora vânătoarea este interzisă, cu luarea în considerare a ariei de distribuție a speciei”, a declarat avocata Andreea Szabo, reprezentant al Asociației OTUS.

Hotărârea Curții de Apel Târgu Mureș este executorie de la momentul pronunțării, adică din data de 26 noiembrie 2021. Prin urmare, nu mai poate fi vânată niciuna din cele 25 de specii la care face referire decizia judecătorească: cioară grivă, cioară de semănătură, ciocârlie de câmp, cocoşar, coţofană, gaiţă, găinuşă de baltă, gâscă de vară, gârliţă mare, graur, guguștiuc, ieruncă, lișiță, porumbel gulerat, porumbel de scorbură, prepeliță, rață mare, rață mică, rață moțată, rață sunătoare, sitar de pădure, stăncuță, sturz de vâsc, sturz cântător, turturică.

Experții Coaliției Natura 2000 au susținut demersul Asociației OTUS într-un moment critic pentru biodiversitate.

„Vom acționa mereu în situațiile în care statul român ia decizii fără fundamente științifice și fără o consultare reală”, a declarat Dan Trifu, președintele Coaliției Natura 2000.

„Societatea Ornitologică Română (SOR) a atras atenția de nenumărate ori că procedura prin care Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor stabilește cotele de vânătoare nu are o bază științifică.

Potrivit legii, statul român are obligația să calculeze cotele de vânătoare în baza unor metodologii clare prin care să stabilească numărul de indivizi care pot fi împușcați fără ca populația speciei respective să fie afectată.

SOR a solicitat în repetate rânduri o metodă de calcul transparentă și bazată pe date științifice pentru stabilirea cotelor de recoltă anuale, care să aibă în vedere productivitatea și mortalitatea ca indicatori ai ratei de supraviețuire a acestor specii astfel încât să fie asigurată capacitatea de refacere a populațiilor speciilor admise la vânătoare”, a declarat directorul executiv al SOR, Dan Hulea.

Lipsa unor metodologii clar reglementate și care să ia în calcul argumente științifice pentru stabilirea cotelor de recoltă arată nevoia dialogului cu specialiștii din domeniu pentru ca activitatea de vânătoare să se poată desfășura fără a pune în pericol populațiile de păsări.

„Acest rezultat atrage încă o dată atenția asupra faptului că este imperativ ca aceste cote să se bazeze pe fundamente științifice solide. Această victorie va asigura încă un sezon de vânătoare liniște păsărilor de interes cinegetic, dar suntem conștienți că mai avem un hop mare în cale: modificarea Legii 407/2006. Această modificare a fost atacată la CCR deoarece, la fel ca ordinul în cauză, acest act normativ nu are la bază fundamentarea științifică. Prin această cale facem, din nou, un apel către președintele României să acționeze în beneficiul Naturii și nu împotriva ei, să aibă curajul de a retrimite legea în Parlament pentru reexaminare”, a declarat președintele Asociației Grupul Milvus, Papp Tamás.

La rândul său, Roxana Pencea Brădățan, coordonatoare campanii Declic, a afirmat: „Vom continua să susținem în instanță demersurile Asociației OTUS până la anularea definitivă a acestui ordin infam. Păsările din țara noastră trebuie protejate de vânătoarea excesivă, în caz contrar statul român va deveni complice la extincția unor specii de păsări aflate pe cale critică de dispariție”.

Este al doilea an consecutiv în care Curtea de Apel Târgu Mureș dispune de urgență suspendarea Ordinului ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, care reglementează stabilirea cotelor de vânătoare pentru unele specii de păsări admise la vânătoare.

Zeci de specii de păsări amenințate de noua Lege a vânătorii!

Publicat de Andra Radu, 11 noiembrie 2021, 16:00 / actualizat: 11 noiembrie 2021, 17:59

Societatea Ornitologică Română (SOR) îi solicită președintelui României, Klaus Iohannis, să nu promulge modificările distructive aduse Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006. Propunerea legislativă a fost adoptată marți, 09 noiembrie 2021, de Camera Deputaților care este for decizional.

Aproape toate formațiunile politice au votat pentru aprobarea uneia dintre cele mai dăunătoare legi ale vânătorii care au existat vreodată în legislația românească. Actul normativ a fost adoptat cu 205 voturi „pentru”, 57 „contra” și 11 „abțineri”.

Cele mai multe voturi „pentru” au venit de la PSD (98) și PNL (34). Tot în favoarea noii legi s-au pronunțat și AUR (27), deputații neafiliați (16), UDMR (14) și minoritățile parlamentare (14). Singurul partid care a votat împotriva adoptării actului normativ a fost USR, cu 49 de voturi „împotrivă”.

Noua formă a legii prevede două modificări importante care, odată intrate în vigoare, vor avea efecte majore asupra biodiversității. Prima modificare vizează renunțarea la sistemul de cote de vânătoare anuale pentru speciile de păsări migratoare și înlocuirea acestuia cu un număr maxim admis zilnic, din fiecare specie, pentru fiecare vânător. Cea de-a doua modificare vizează diminuarea timpului de stagiatură necesar dobândirii calității de vânător.

Societatea Ornitologică Română a sesizat ieri, 10 noiembrie 2021, printr-o scrisoare oficială Administrația Prezidențială în legătură cu aceste aspecte. Îi solicităm președintelui Klaus Iohannis să nu promulge noua Lege a vânătorii care poate produce efecte dezastruoase asupra biodiversității.

Cote de vânătoare, de zeci de ori mai mari la multe specii

Proiectul de lege propune renunțarea la sistemul de cote anuale pentru speciile de păsări vizate și înlocuirea acestuia cu un număr maxim admis pe zi, din fiecare specie, pentru fiecare vânător.

Pentru a analiza impactul acestei propuneri, SOR a făcut o serie de proiecții pentru fiecare specie admisă la vânătoare.

„Pentru a determina în mod teoretic efectivele de păsări recoltate la care se poate ajunge, s-a înmulțit numărul de exemplare admise cu numărul de zile în care vânătoarea este permisă și cu fondurile pe care era permisă recoltarea respectivei specii în sezoanele precedente. Calculele s-au realizat cu doar un vânător per fond de vânătoare pentru fiecare dintre speciile de păsări, iar mai jos sunt doar câteva exemple”, a explicat directorul executiv al SOR, Dan Hulea.

„Astfel, dacă în forma inițială a legii, pentru specia gârlița mare (Anser albifrons) exista o cotă anuală de circa 50.000 de indivizi, în noua formă adoptată de către Camera Deputaților această cotă anuală este înlocuită cu o cotă zilnică de 10 exemplare pentru fiecare vânător. În acest fel s-a estimat că pentru gârlița mare într-un sezon de vânătoare în noua formă se poate ajunge teoretic la o cifră de 865.920 de exemplare recoltate, adică de peste 17 ori mai multe decât în forma inițială a legii”, a spus directorul executiv al SOR, Dan Hulea.

Situația este la fel de îngrijorătoare și pentru o specie cu un statut de conservare nefavorabil: turturica (Streptopelia turtur). Aceasta a înregistrat un declin accentuat în Europa în ultimele decenii, fapt pentru care a dobândit statutul de specie vulnerabilă atât la nivel european, cât și global. Cota de vânătoare în sezoanele trecute era de aproximativ 40.000 de exemplare. În noua formulă, se poate ajunge la 900.000 de exemplare.

Situația e similară și pentru o specie care se poate confunda cu ușurință cu alte specii care nu sunt admise la vânătoare: ciocârlia de câmp (Alauda arvensis). Cota după vechiul mecanism era de circa 400.000 de exemplare ce pot fi colectate. În forma actuală se poate ajunge la 1.141.950 exemplare. Exemplele pot continua.

Calculele estimative de mai sus au rolul de a sublinia că aceste cote zilnice din noua lege propusă spre promulgare nu prevăd un număr maxim anual de păsări colectate, așa cum era specificat în vechea Lege a vânătorii. Astfel, conform noilor reglementări, numărul anual de păsări vânate crește exponențial.

În plus, nu există alte reglementări pentru aceste cote, cum ar fi numărul de zile în care se poate practica vânătoarea pentru o anumită specie. Așadar, în forma propusă, aceste cote nu țin cont în niciun fel de efectivele speciilor de păsări admise la vânătoare și nici de cerințele sau de capacitatea acestor populații de a se reface.

SOR cere ca modificarea cotelor de vânătoare să se bazeze pe studii științifice

Societatea Ornitologică Română a solicitat respingerea acestui proiect de lege încă din momentul în care se afla la Senat, prin adrese către comisii, către grupurile parlamentare, către instituțiile cheie, direct către senatori și deputați și a atras atenția asupra potențialului distructiv al acestor modificări asupra populațiilor de păsări.

Motivul principal pentru care Societatea Ornitologică Română se opune sistemului de cote zilnice în România este că acest sistem nu prevede o cotă maximă de recoltare pe sezon, ci este o funcție matematică deschisă care depinde doar de numărul de vânători din teren.

De asemenea, cotele propuse nu provin din studii științifice care să ia în calcul impactul lor pentru populațiile speciilor cinegetice și nici din studiile care sunt cerute (OUG 57/2007, anexa 8) pentru asigurarea protecției, managementului și utilizării durabile a populațiilor speciilor de păsări.

Referitor la stabilirea cotelor anuale de vânătoare și la pregătirea de care trebuie să beneficieze cei care practică vânătoarea în teren, Societatea Ornitologică Română susține:

• Calcularea unor cote anuale de recoltă bazate pe metode științifice care să nu afecteze semnificativ populațiile speciilor de păsări admise la vânătoare,
• Cotă 0 pentru orice specie care dobândește un statut de conservare de specie periclitată conform IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii) la nivel național, european sau global,
• Reducerea cotelor pentru speciile care au o tendință populațională descrescătoare,
• Dobândirea dreptului de vânător după un stagiu de 1 an de cursuri de recunoaștere a speciilor cu pregătire atât practică, cât și teoretică și susținerea unui examen acreditat, pe lângă obligațiile care sunt cerute în prezent în Legea vânătorii,
• Implementarea unor soluții informatice de monitorizare a activității de vânătoare, în care să fie înregistrate și autentificate recoltele zilnice.

Perioadă mai scurtă pentru obținerea calității de vânător

A doua modificare importantă adusă de noua Lege a vânătorii este reducerea perioadei de stagiu pentru obținerea permisului de vânător, de la un an la șase luni. În ultimii ani, SOR a atras atenția în repetate rânduri că o astfel de prevedere reprezintă un factor suplimentar de pericol atât pentru speciile protejate, cât și pentru speciile admise la vânătoare.

„Timpul foarte scurt de pregătire a viitorilor vânători nu le permite acestora să recunoască speciile de păsări care nu se pot vâna. Nici în acest moment nu se cere nicio pregătire de specialitate a pretendenților la titlul de vânător și nu este prevăzut un examen serios de identificare a speciilor de păsări din România, atât a celor cinegetice, cât și a  speciilor care nu se vânează, dar sunt asemănătoare cu speciile cinegetice.

De exemplu, un proaspăt vânător poate ieși la vânătoare de ciocârlii de câmp, fără cunoștințe de bază referitoare la identificarea acestei specii, în condițiile în care în țara noastră există: ciocârlii de câmp, ciocârlii de Bărăgan, ciocârlii de pădure, ciocârlan și ciocârlii de stol.

Toate aceste specii sunt foarte asemănătoare, însă doar una poate fi vânată: ciocârlia de câmp (Alauda arvensis). În consecință, solicităm ca permisul de vânător să fie eliberat abia după un stagiu de 1 an de cursuri de recunoaștere a speciilor, cu pregătire practică și teoretică și susținerea unui examen acreditat, pe lângă obligațiile care sunt cerute în prezent în Legea vânătorii”, a explicat directorul de conservare al SOR, Ciprian Fântână.