Publicat de Andra Radu,
7 decembrie 2022, 12:40 / actualizat: 7 decembrie 2022, 13:44
Un centru de recuperare medicală pentru pacienți cu sechele provocate de afecțiuni motorii va fi construit în localitatea timișeană Lovrin.
Investiția se ridică la aproximativ 43 de milioane de lei, iar viitorul centru va funcționa ca secție externă a Spitalului Județean Timișoara.
Consultațiile și evaluările vor fi realizate de medici specialiști de recuperare, iar tratamentele vor fi efectuate în condiții de ambulatoriu și, după caz, de internare continuă.
Capacitatea centrului va fi de 43 de paturi, care se vor împărți în aproximativ 21 saloane. Totodată, în exterior se va realiza o piscină cu acoperire retractabilă. C
Contractul a fost semnat, iar firma va avea 150 de zile la dispoziție de la data ordinului de începere.
Riscurile asociate amânării tratamentului pacientului oncologic sunt mult mai mari decât riscurile contractării COVID-19, deoarece o întârziere de una sau două săptămâni a unui tratament oncologic poate face diferenţa între vindecare şi boală metastatică, a declarat medicul oncolog Petra Curescu, de la Spitalul Judeţean Timişoara.
„Toţi cei care intră pe poarta spitalului nostru pentru internare sunt testaţi negativ, chiar şi vaccinaţi, deci riscul de contagiune este mai mic decât la supermarket. Pe de altă parte, întârzierea unui tratament oncologic poate duce la efecte catastrofale; dacă este o boală avansată, scurtează supravieţuirea, iar dacă vorbim despre tratament în context adjuvant, într-un stadiu curabil, o întârziere de o săptămână-două, oricât de banală pare, poate face diferenţa între vindecare şi boală metastatică”, a afirmat dr. Petra Curescu, în cadrul unei conferinţe de presă online, care a avut loc pe tema pacientului oncologic în timpul pandemiei.
Oncologul spune că toţi pacienţii care vin pentru internare sunt testaţi, iar dintre aceştia, între 5-10% sunt pozitivi, majoritatea fiind şi asimptomatici.
„Dintre pacienţii testaţi, pentru că toţi pacienţii care se prezintă pentru internare sunt testaţi, zilnic, între 5-10% sunt pozitivi. Deci o prevalenţă mult mai mare a bolii decât ne-am aştepta. În mod îmbucurător, majoritatea pacienţilor, chiar dacă vorbim despre oameni vârstnici, cu multe comorbidităţi în afară de cancer, majoritatea sunt complet asimptomatici”, spune Petra Curescu.
Ea le-a recomandat şi pacienţilor oncologici să se vaccineze, deşi foarte mulţi sunt speriaţi, pentru că pe multe site-uri găsesc informaţii conform cărora vaccinul nu este testat, nu se ştie cât este de sigur pentru pacienţii oncologici.
„Niciun vaccin, cu excepţia celor special destinate acestei maladii (cancer, n.r.) nu este testat pe pacienţi cu cancer, dar asta nu înseamnă că nu este sigur. Cel puţin cele două vaccinuri pe care le avem acum nu au cum să ne infecteze.
Dacă pacienţilor le este frică de vaccin, ar trebui să le fie mult mai frică de boală şi, din păcate, pandemia aceasta, cu sau fără vaccin, va continua şi nu ne vom putea feri la nesfârşit. Neapărat, ei trebuie să continue tratamentul oncologic.
Problemă avem cu potenţialii viitori pacienţi care sunt speriaţi, poate nu au fost diagnosticaţi la timp. Pentru orice simptom care-i îngrijorează, să se adreseze medicului de familie şi celui specialist”, a explicat medicul Petra Curescu.
De asemenea, aceasta le-a recomandat pacienţilor care, totuşi, se tem să meargă direct la cabinet, să apeleze la sistemul de telemedicină, întrucât multe lucruri se pot rezolva şi electronic.
„Telemedicina, prescripţiile care se pot trimite electronic pacienţilor au fost de un real ajutor pacienţilor în ultimul timp, iar acest lucru ar trebui să continue, pentru că ne face şi nouă medicilor viaţa mai uşoară, şi pacienţilor. Telemedicina nu va înlocui niciodată consultaţiile faţă în faţă, dar sincer cred că pentru viitor ar trebui să ne păstrăm şi o părticică de telemedicină”, a încheiat Petra Curescu.
Cercetătorii timişoreni de la Centrul OncoGen avansează în dezvoltarea unor soluţii pentru tratamentul alergiilor şi al cancerului. Primele trei alergene majore din ambrozie au fost clonate, în premieră naţională absolută, în acest an, la Centrul de Terapii Genice şi Celulare în Tratamentul Cancerului (OncoGen) al Spitalului Judeţean Timişoara, cercetătorii de aici reuşind să identifice 11 peptide, fragmente patologice care provoacă alergiile la ambrozie.
Specialiştii de la OncoGen lucrează la realizarea unui un test de alergie pentru planta care afectează o parte bună din populaţia europeană. Pe baza acelui test, vor fi putea fi dezvoltate vaccinuri individuale, astfel încât să se reuşească imunizarea pacienţilor faţă de polenul plantei.
Ambrozia provoacă probleme de sănătate pe teritoriul Europei, astfel că specialiştii timişoreni doresc să găsească urgent o metodă de imunizare. Cercetătorii au reuşit deja să facă progrese cu polenul cauzator de alergii iar, în funcţie de analizele de pe viitor, vor putea identifica cum să le neutralizeze, spune coordonatorul Centrului OncoGen prof. univ. dr. Viorel Păunescu.
“În momentul în care noi vom izola, cel puţin pentru ambrozia, cele 11 peptide, le vom produce în cantitate mare, putem face două lucruri: dezvoltarea unui test specific ca noi să putem şti exact când un pacient este alergic, la care peptidă este alergic şi, în baza acestui lucru, să dezvoltăm un vaccin ultraspecific adică să modificăm pasul doi, structura acestor peptide, aşa încât ele, vaccinate, să nu ducă o reacţie alergică ci să rezolve problema alergiilor, pentru că sistemul imun poate reacţiona prin imunoglobuline E şi avem alergie sau prin imunoglobuline G – aşa cum reacţionez eu care nu sunt alergic – şi nu dezvolţi alergie”, a explicat Viorel Păunescu.
În tratarea cancerului, oamenii de ştiinţă vor să îşi permită financiar secvenţierea genomului pacientului, astfel încât să poată identifica personalizat tratamente pentru diversele tipuri de cancer. Specialiştii spun că rata de eficacitate la tratamentele personalizate creşte cu 80%.
“Secvenţializându-i, alături, pe buletinul de analiză, oncologul are şi citostaticele, anticorpii monoclonali, combinaţiile care, undeva în lume, pentru că bazele de date la care avem noi acces sunt bazele de date ale firmelor, care ne-au furnizat aparatura, luate de pe internet, la care ei au acces, aparatul ne spune nu numai care e mutaţia şi dacă e cancer sau nu e cancer – pentru că şi asta e o problemă cu diagnosticul în România, e sau nu diagnosticul corect – şi care sunt medicamentele la care mutaţiile respective sunt sensibile”, spune spune coordonatorul Centrului OncoGen prof. univ. dr. Viorel Păunescu.
Un vaccin viabil pentru tratarea alergiei la ambrozie ar putea fi dezvoltat în următorii 3-5 ani. În ceea ce priveşte secvenţierea genetică, cercetătorii speră să poată fi accesibile tuturor persoanelor şi să poată anticipa dacă şi care ar fi tipurile de cancere de care populaţia s-ar putea îmbolnăvi.
Un militar american care participase la exerciţii şi misiuni NATO în România a ajuns, astăzi, cu răni grave la Spitalul Judetean Timişoara.
Militarul american conducea un camion NATO ce făcea parte dintr-un convoi de 15 mașini militare aflate în exerciții și misiuni în țara noastră. La un moment dat, în timp ce rula pe autostrada Nădlac – Arad, militarul a pierdut controlul volanului, iar camionul a ajuns în parapeții care despart sensurile de mers, rupându-i pe o distanță de 50 de metri.
Șefului Biroului Autostrăzi A1 Deva-Nădlac, comisar-şef Valentin Burtă, spune că primele cercetări arată că şoferul ar fi adormit la volan. a lovit maşina din faţa lui şi a tras de volan stânga, moment în care i s-a deschis portiera şi a căzut pe carosabil. Șoferul a suferit un traumatism cranio-cerebral și o fractură la gleznă, fiind transportat la Spitalul Județean din Timișoara.
Circulaţia pe autostradă, în zona incidentului, a fost deviată pe banda de urgenţă timp de câteva zeci de minute.
Şoferul este cercetat pentru vătămare corporală din culpă. Procurorii Parchetului Militar Timişoara continuă cercetările în acest caz.
Neregulile de la Spitalul Judeţean Timişoara au fost confirmate de Tribunalul Timiş.
Printr-o sentinţă emisă recent, magistraţii au admis, în parte, un raport al Curţii de Conturi care a depistat probleme grave. Astfel, spitalul este obligat să stabilească şi să recupereze prejudicii estimate la peste 500.000 de euro.
Managerul Spitalului Judeţean, Marius Craina, susţine că instituţia nu a primit încă sentinţa.
Printre neregulile reţinute de Curtea de Conturi sunt atribuirea unor contracte unor firme care nici măcar nu aveau dreptul să participe la licitaţii.
Sentinţa Tribunalului Timiş poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Timişoara.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.