Adrian Gîtman (realizator rubrică): Armata continuă să sprijine efortul național de combatere a pandemiei de Covid-19. Astfel Ministerul Apărării Naționale a organizat pe 25 și 26 octombrie un maraton de vaccinare în șase spitale militare din țară: Brașov, Iași, Cluj Napoca, Craiova, Constanța și Timișoara.
Au fost vaccinate 5700 de persoane. În același timp, programul centrelor de vaccinare care funcționează în cele 11 spitale militare ale Ministerului Apărării Naționale a fost extins de la ora 8:00 până la 20:00, de luni până duminică, iar 23 de centre de vaccinare care vor funcționa în incinta unor unități militare din 17 județe și din municipiul București sunt în procedură de reactivare.
Ministerul Apărării a operaționalizat și două centre medicale de diagnostic Covid-19 amplasate la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central din București și la Spitalul Militar de Urgență Pitești.
Continuă misiunile aeronavelor forțelor aeriene române pentru transportul pacienților aflați în stare gravă în țară și în străinătate, iar 35 de studenți și ofițeri studenți ai Institutului de Medicină Militară au participat pe bază de voluntariat între 22 și 25 octombrie la Maratonul Vaccinării pentru Viață din capitală.
La „Subiectul săptămânii”, rubrica noastră de fiecare ediţie, Andreea Popescu l-a intervievat pe colonelul medic Bogdan Cîrciumaru, medic specialist în boli infecțioase în cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar Central din București.
Andreea Popescu (reporter): Domnule colonel medic, ne aflăm în cea mai mare criză sanitară din ultimii 50 de ani probabil. Dumneavoastră, ca medic infecționist, având exact pregătirea de a vă lupta cu virușii, ce ziceți? Cum stăm? Care sunt șansele să depășim această criză?
Bogdan Cîrciumaru:Da, este cea mare criză sanitară, așa cum aţi spus, probabil, din ultimul secol și posibilitățile de depășire a ei sunt legate de faptul că prin noi înșine, omenirea, putem să depășim această criză dacă vrem.
Avem posibilitatea de a efectua vaccinări, de a da tratamente – unele tratamente sunt chiar în evaluare, tratamente foarte bune. Avem posibilitatea de a efectua testări.
Există necesitatea de a efectua programe epidemiologice prin care să putem determina anticorpi existenți în populație și mai ales putem lua măsuri de profilaxie, pentru că prevenirea este principala armă de luptă împotriva acestei pandemii.
Trebuie remarcat un singur lucru, pandemia este o boală cu răspândire globală și de aceea măsurile care se pot lua și care pot fi eficiente sunt globale.
Nu se poate termina pandemia într-o țară sau într-o regiune până nu este controlată în toată lumea. Vaccinarea este un pilon foarte important, dar este numai un pilon. Deci toate măsurile acestea trebuie aplicate.
La nivel internațional, această pandemie evoluează și datorită faptului că vaccinurile, de exemplu, dar și celelalte tratamente, cum ar fi oxigenul și alte mijloace terapeutice, nu au o răspândire globală și echitabilă, astfel că un număr mic de țări a ajuns să vaccineze peste 70% din populație, iar celelalte nu şi-au vaccinat nici măcar personalul medical care este în prima linie.
Aceasta este o inechitate gravă, care poate duce la următorul aspect: în țările în care circulă virusul pot apare noi variante care să revină în zonele în care vaccinarea este chiar de 70% sau peste 70% și să producă din nou îmbolnăviri, astfel că o să trebuiască o nouă viziune asupra vaccinării.
Drept urmare, echitatea în distribuția mijloacelor terapeutice și profilactice, cum ar fi vaccinurile, trebuie respectată neapărat, altfel această pandemie nu se va termina.
Andreea Popescu (reporter): Ce măsuri ne-au mai rămas acum, pe lângă cele care au fost deja luate și care au ajutat până la un moment, dar acum se pare că sunt depășite?
Bogdan Cîrciumaru:Trebuie ranforsate măsurile de profilaxie, respectiv purtarea măștii, distanțarea fizică, evitarea aglomerațiilor și a spațiilor închise, neaerisite.
De asemenea, trebuie acționat în așa fel încât să ajungem și noi la o rată de vaccinare conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății și anume, cam la 40% din populație vaccinată până la sfârșitul anului și cam 70% din populație vaccinată până la jumătatea anului viitor. Şi această acțiune de vaccinare trebuie gândită puțin mai bine. Până acum așteptam să meargă cu oamenii către vaccinare.
De ce nu facem și niște echipe mobile să meargă spre oameni? Pentru că sunt grupele de risc cu oamenii în vârstă, care nu se pot deplasa și ei trebuie vaccinați în primul rând. De asemenea, trebuia încă din vară să achiziționăm echipamente sanitare și mai ales medicamente.
S-a mers după faptul că această pandemia a scăzut din intensitate în Europa în această vară și lucrurile au fost lăsate puțin la voia întâmplării.
Şi iată că acum avem nevoie de medicamente, pe care nu le mai găsim pe piață. Cam acestea sunt măsurile care ar trebui revăzute, împreună cu reorganizarea spitalelor. Fiecare spital ar putea să își asigure o zonă, respectiv un pavilion sau, dacă este un spital bloc, unul sau două etaje cu circuite separate, care să fie pregătite pentru oricare val pandemic ar mai veni de acum încolo, pentru că acum, deja suntem în plin val pandemic.
S-ar putea crește numărul de pacienți care s-ar adresa și s-ar putea interna în spitale și, de asemenea, ar putea acest spital să trateze și pacienții non-COVID, care sunt o patologie mult mai vastă și care, din păcate, a fost implicată cu o mortalitate mult mai mare cu prilejul acestei pandemii.
Secția noastră în acest val a fost reorganizată prin faptul că primim pacienți COVID, deci ceea ce spusesem eu înainte s-a realizat în Spitalul Militar Central. Avem o secție numai pentru această boală, cu circuite separate și secție specializată, iar în restul spitalului, în principiu, s-ar putea trata ceilalți pacienți. În altă ordine de idei, în spital există un centru de vaccinare, deci facem și profilaxie.
De asemenea, în spital s-a făcut centru de diagnostic în sprijinul unității de primiri urgențe, care asigură un supliment de paturi pentru diagnosticul cazurilor mai ușoare sau medii, astfel încât să existe o formulă mai civilizată de așteptare până la efectuarea formelor de internare sau respectiv până la plecarea spre domiciliu.
Andreea Popescu (reporter): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost colonelul doctor Bogdan Cîrciumaru, medic infecționist la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”. Domnule Cârciumaru, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio.
Bogdan Cîrciumaru:Eu vă mulţumesc pentru încrederea acordată și sper că acest interviu să fie util populației în general.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
