Adrian Gîtman (realizator rubrică): Miniștrii apărării din țările NATO s-au reunit joi și vineri la Bruxelles, pentru o nouă rundă de discuții privitoare la sprijinul pentru Ucraina și la consolidarea postului de apărare și descurajare a Alianței, în preambulul summit-ului de la Vilnius de luna viitoare.
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a precizat că Alianța va adopta noi planuri, va avea o nouă structură de forțe și va fi nevoie de întărirea angajamentelor de a investi mai mult în apărare.
Jens Stoltenberg:Mesajul principal la summit-ul de la Vilnius va fi că toți aliații sunt alături de Ucraina atâta timp cât este nevoie. Trebuie să ne asigurăm că președintele Putin nu câștigă acest război și că Ucraina va triumfa ca națiune suverană și independentă.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministeriala NATO a fost precedată de consultări ale Grupului de Contact pentru Ucraina, condus de Statele Unite.
Aliații NATO intenționează să mărească sprijinul pentru Kiev și să crească producția pentru propriile stocuri de armament.
Secretarul american al apărării, Loyd Austin:Săptămâna trecută, Statele Unite au anunțat un nou pachet în valoare de peste 2 miliarde de dolari în cadrul inițiativei de asistență pentru Ucraina. Ajutorul include muniție suplimentară pentru sistemele de apărare anti-aeriană Patriot și Hawk, proiectile de artilerie de diverse calibre.
Marți, președintele Biden a autorizat o nouă livrare de echipamente militare din stocurile americane, în valoare de 325 milioane de dolari, care conține muniții pentru sistemele ucrainene Nasams și Himars, vehicule de luptă Bradley și transportoare blindate Striker, armament antitanc și alte capabilități critice.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): România a fost reprezentată la Bruxelles de secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale, Simona Cojocaru și de șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.
România a fost reprezentată la Bruxelles de secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale, Simona Cojocaru, și de șeful statului major al apărării, generalul Daniel Petrescu.
Publicat de Gabriel Stan,
20 februarie 2023, 14:47
Sonia Raicu (realizator rubrică): Forțele Aeriene Române au executat noi misiuni în sprijinul populației afectate de cutremurele care s-au produs în Turcia, pe 6 februarie.
În urma unei hotărâri a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, aeronavele C-27J Spartan și C-130 Hercules au transportat bunuri materiale donate de statul român.
Detalii am obținut de la doctorul Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență.
Raed Arafat:Corturi, saltele, pături, paturi. Ne-am pregătit împreună cu colegii de la Ministerul Apărării, de la Forțele Aeriene.
S-a stabilit că pentru partea unde este guvernul sirian vor fi predate la Beirut, unde vor fi reprezentanți ai Națiunilor Unite, și vor ajunge în Siria la „Semiluna Roșie”, care se va ocupa de distribuirea lor, iar pe partea cealaltă o să aterizeze la Gazientep, în Turcia, de unde vor fi preluate de Națiunile Unite, de Organizația Internațională a Migrației, care va răspunde de distribuirea lor echidistantă la populația care are nevoie.
Sonia Raicu (realizator rubrică): România continuă să-și onoreze angajamentele internaționale, rămânând un partener solid al statelor care se confruntă cu situații majore de urgență.
Forțele Aeriene Române au mai executat astfel de misiuni umanitare și în anul 2011, când un alt cutremur major s-a produs în Turcia, precum și în anul 2019, în Albania.
De la escaladarea războiului din Ucraina, aproximativ 234.000 de refugiați din Ucraina au putut utiliza serviciile de protecție și sprijin oferite de 36 de centre Blue Dot (Punct Albastru) înființate de UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați, și UNICEF, Fondul ONU pentru copii, în șapte țări.
„Centrele Blue Dot” sunt spații sigure cu ghișeu unic, echipate pentru a oferi informații, consiliere, servicii pentru sănătate mintală și sprijin psihosocial, asistență juridică și servicii de protecție pentru refugiați.
Aceste centre au ca scop să ofere asistență tuturor refugiaților, cu un accent special pe copii, persoane cu dizabilități sau cu nevoi medicale, persoane în vârstă, persoane traficate, supraviețuitori ai violenței și refugiați din comunitatea LGBTQI+.
Persoanele cu nevoi specifice sau deosebit de vulnerabile pot fi identificate și îndrumate către servicii specializate. Punctele Albastre (Blue Dots) au un rol esențial servind, de asemenea, la identificarea și sprijinirea copiilor neînsoțiți și separați care călătoresc singuri, precum și la asigurarea educației informale și a îngrijirii copiilor aflați în primii ani de viață, care ajung în țara noastră.
„Conflictul armat internațional din Ucraina a creat o criză de protecție pentru femei, copii și persoanele cele mai vulnerabile, care reprezintă marea majoritate a celor care fug din Ucraina”, a declarat Pascale Moreau, Coordonator Regional pentru Situația Refugiaților din Ucraina. „Centrele Blue Dot, care vizează sprijinirea centrelor comunitare și a eforturilor la nivel municipal, joacă un rol esențial în identificarea și oferirea de sprijin femeilor, copiilor, persoanelor cu dizabilități și altor persoane vulnerabile, despre care știm că se confruntă cu riscuri mai mari de violență bazată pe gen, trafic, abuz, suferință psihologică și separare a familiilor.”
Pe măsură ce milioane de persoane au fugit din Ucraina începând cu luna februarie a acestui an, UNHCR și UNICEF au înființat rapid centrele Dot la punctele majore de de trecere a frontierei, de-a lungul rutelor de tranzit și în zonele urbane din țările vecine Ucrainei, care au primit refugiați.
Printre acestea se numără gări, puncte de frontieră, centre de înscriere pentru asistență în numerar, centre de cazare pentru refugiați și centre comunitare. Până în prezent, au fost înființate 36 de centre Blue Dot în Bulgaria, Ungaria, Italia, Moldova, Polonia, România și Slovacia, care completează activitatea guvernelor și a altor parteneri în sprijinirea refugiaților.
„Se estimează că 7,1 milioane de ucraineni, majoritatea femei și copii, sunt refugiați în Europa”, a declarat Afshan Khan, Director Regional UNICEF pentru Europa și Asia Centrală. „Centrele Blue Dot au fost o extensie vitală a serviciilor oferite de guvernele gazdă de identificare și trimitere a celor mai vulnerabili către sistemele naționale de îngrijire și protecție.
Cu toate acestea, munca noastră nu se oprește aici. Copiii refugiați din Ucraina se confruntă cu provocări multiple și au nevoie de acces continuu la învățare, protecție socială, asistență medicală și alte servicii esențiale. Extinderea accesului la aceste servicii prin intermediul noii platforme digitale Blue Dots, care consolidează informațiile și direcționarea serviciilor sub o singură umbrelă incluzivă, ne va permite să continuăm să ajungem la cei care au cea mai mare nevoie de sprijin relevant și în timp util.”
UNHCR și UNICEF au lansat, de asemenea, o platformă „Digital Blue Dot”, https://bluedothub.org/
Această platformă digitală completează centrele Blue Dots fizice, oferind refugiaților acces la informații actualizate, exacte și localizate pe telefoanele lor mobile, inclusiv cu privire la drepturi, servicii sociale și furnizori cheie și cum să le acceseze, precum și cum să rămână în siguranță.
Punctul Albastru digital este ușor de utilizat pe mobil și tabletă, este actualizat în permanență și este disponibil în limbi-cheie, inclusiv în ucraineană și rusă. Pentru a afla mai multe despre punctele albastre, puteți să consultați această broșură.
Aproximativ 4.000 de cetățeni ucraineni au solicitat sprijinul centrului pentru refugiați de la CATTIA, în cele peste 100 de zile de când Rusia a atacat Ucraina, au anunțat reprezentanții Primăriei municipiului Brașov.
Centrul de la CATTIA a primit recunoașterea UNICEF și a Guvernului Japoniei ca „Punct Albastru” – Blue Dot.
Sprijinul va continua și în perioada următoare. Tot în aceste 100 de zile, literele BRAȘOV de pe Tâmpa, au fost luminate în culorile Ucrainei.
Un punct de sprijin și asistență umanitară pentru refugiații din Ucraina este deschis de astăzi, 5 aprilie, la Cluj-Napoca. Acesta va funcționa la Hotel&Vila Granata. Programul va fi de luni până vineri, de la 10:00 la 12:00.
Centrul poate oferi cazare pe termen lung și mediu pentru un număr de peste 80 de persoane. Asociația „O Masă Caldă” se ocupă în continuare de asigurarea meselor de prânz.
Pe de altă parte, refugiații ucraineni pot beneficia de asistență medicală specializată din partea Caravanei cu Medici, precum și de consiliere psihologică sau juridică.
Totodată, copiii și tinerii luați în evidență au posibilitatea să se înscrie pentru a urma cursurile la zi în instituțiile de învățământ, prin intermediul Inspectoratului Școlar Județean Cluj.
În plus, cei mici au la dispoziție spații special amenajate pentru socializare și joacă, incluzând chiar și o mini-bibliotecă cu titluri în limba maternă.
În incinta hotelului va fi amenajat și un depozit de haine și de produse de igienă pentru copii și adulți, gestionat de către Crucea Roșie.
Cinci tineri cineaști care au participat în programul FILM+ își prezintă filmele la Festivalul Internațional de Film Transilvania (23 iulie – 1 august), în cadrul secțiunii Zilele Filmului Românesc. Două dintre proiecte au beneficiat de sprijin direct în cadrul programului.
Lungmetrajul documentar „Omul cu umbra”, regizat de Dragoș Hanciu, participant cu acest proiect la modulul Work in Progress ediția 5 (2020) va avea premiera la TIFF 2021 pe 29 iulie, de la ora 22:00, la UBB Open Air, a doua proiecție fiind programată pe 31 iulie, de la 10:30 la Cinema Victoria.
În centrul poveștii se află Gheorghe Blondă, tehnicianul laboratorului foto analog de la departamentul de film al UNATC București, care, sub semnul modernizării, urmează să fie înlocuit de noua conducere, punând capăt carierei sale de-o viață.
În procesul filmării acestui documentar hibrid observațional și participativ, Jorj pornește o prietenie neașteptată cu regizorul. În paralel cu protestele anticorupție din 2017 din România, filmul propune o privire umanistă asupra unei instituții care funcționează ca o oglindă a autorităților care conduc țara.
Lupta lui Jorj de a-și păstra slujba devine o chestiune de viață și de moarte, mai mult decât o tranziție tehnologică așa cum o motivează conducerea universității.
Scurtmetrajul musical „Trecut de ora 8”, scris, regizat și montat de Alex Pintică – participant cu acest proiect la modulul Producție al primei ediții FILM+ (2016) – are, de asemenea, premiera în Zilele Filmului Românesc (29 iulie de la 21:45 la Iulius Parc Open Air, 30 iulie la Cinema Dacia Mănăștur de la ora 18:00 și 31 iulie de la ora 13:00 la Cinema Florin Piersic).
Când inimile lor nu mai bat la unison, Andrei și Roxana speră la altceva cu altcineva, aşa că organizează o cină între prieteni, într-o seară, trecut de ora opt.
Echipa FILM+ felicită trei alți cineaști, foști participanți ai programului, pentru noile lor realizări.
Andra Hera (participantă la modulul Producție, FILM+ ediția 3, 2018, cu scurtmetrajul „Fructe”) debutează în lungmetraj cu documentarul „În mijlocul meu, vocea.”, Denisse Conn Tubacu (participantă la modulul Work in Progress în cadrul primei ediții FILM+, 2016) este autoarea scurtmetrajului „Carmen de bezea”.
„În numele tatălui”, cel mai nou scurtmetraj scris și regizat de Vladimir Dembinski (participat la modulul Producție FILM+ ediția , 2019, cu proiectul „Duckadam”) va avea premiera națională în cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania.
FILM+, programul de susținere a producțiilor cinematografice independente cu buget redus, invită cineaștii la început de carieră din România, Serbia, Bulgaria și Republica Moldova să își înscrie proiectele la cea de-a VI-a ediție (2021-2022).
Înscrierile se pot face online, prin completarea formularelor online de pe site-ul FILM+, până pe 25 iulie! https://film-plus.ro/how-to-apply/.
Solidaritatea Comisiei Europene în contextul pandemiei de coronavirus
Publicat de Camelia Teodosiu,
3 aprilie 2020, 19:13 / actualizat: 4 aprilie 2020, 19:27
În aceste momente de criză acută, salvarea de vieți omenești și sprijinirea mijloacelor de subzistență sunt de o importanță capitală. Comisia își intensifică și mai mult răspunsul, propunând instituirea unui instrument de solidaritate în valoare de 100 de miliarde EUR, denumit SURE, care îi va ajuta pe lucrători să își păstreze veniturile și va sprijini întreprinderile pentru ca acestea să se mențină pe linia de plutire. Comisia propune, de asemenea, redirecționarea tuturor fondurilor structurale disponibile către răspunsul la coronavirus.
De acest sprijin vor beneficia, de asemenea, fermierii și pescarii, precum și persoanele cele mai defavorizate. Toate aceste măsuri se bazează pe bugetul actual al UE și vor valorifica la maximum fiecare euro disponibil. Acestea demonstrează necesitatea ca UE să dispună de un buget pe termen lung solid și flexibil. Comisia va lua măsuri pentru a se asigura că UE se poate baza pe un astfel de buget solid care să îi permită să iasă din criză și să facă progrese pe calea redresării.
Pandemia de coronavirus pune Europa la încercare într-un mod care ar fi fost de neconceput cu doar câteva săptămâni în urmă. Profunzimea și amploarea acestei crize necesită un răspuns de o amploare, rapiditate și solidaritate fără precedent.
În ultimele săptămâni, Comisia a luat măsuri menite să le ofere statelor membre toată flexibilitatea de care au nevoie pentru a-și sprijini financiar sistemele de sănătate, întreprinderile și lucrătorii. Aceasta a acționat în vederea coordonării, accelerării și consolidării eforturilor de achiziționare a echipamentelor medicale și a direcționat finanțarea pentru cercetare către dezvoltarea unui vaccin. Comisia a lucrat neobosit pentru a se asigura că bunurile și lucrătorii transfrontalieri pot continua să se deplaseze în întreaga UE și pentru a menține funcționarea spitalelor, continuarea activității fabricilor și aprovizionarea rafturilor din magazine. Aceasta a sprijinit și continuă să sprijine repatrierea cetățenilor UE, a familiilor acestora și a rezidenților pe termen lung în Europa din întreaga lume.
În aceste eforturi, Comisia acționează din convingerea că singura soluție eficientă la criza din Europa se bazează pe cooperare, flexibilitate și, mai presus de toate, pe solidaritate.
Propunerile de astăzi ridică răspunsul la un nou nivel.
În ceea ce privește propunerile adoptate astăzi, președinta von der Leyen a declarat: „Numai răspunsurile cele mai puternice ne vor permite să facem față acestei crize provocate de coronavirus.Trebuie să ne folosim de toate mijloacele de care dispunem. Fiecare euro disponibil în bugetul UE va fi redirecționat către depășirea crizei, fiecare regulă va fi relaxată pentru a permite finanțării să circule rapid și eficace. Prin intermediul noului instrument de solidaritate vom mobiliza 100 de miliarde EUR pentru a menține locurile de muncă și funcționarea întreprinderilor. Prin acest instrument ne unim forțele cu statele membre pentru a salva vieți omenești și pentru a proteja mijloacele de subzistență. Așa arată solidaritatea europeană.”
100 de miliarde EUR pentru menținerea locurilor de muncă și a funcționării întreprinderilor: inițiativa SURE
Trebuie să atenuăm șocul economic pentru ca economia UE să fie pregătită să repornească atunci când condițiile vor fi prielnice. În acest scop, trebuie să menținem locurile de muncă și funcționarea întreprinderilor. Toate statele membre dispun sau vor dispune în curând de programe de șomaj parțial care vor contribui la realizarea acestui obiectiv.
Inițiativa SURE este răspunsul Comisiei în acest sens: noul instrument va oferi împrumuturi în valoare de până la 100 de miliarde EUR țărilor care trebuie să se asigure că lucrătorii primesc un venit și că întreprinderile își păstrează personalul. Acest lucru le permite oamenilor să își plătească în continuare chiria, facturile și produsele alimentare și contribuie la asigurarea stabilității atât de necesare în economie.
Împrumuturile se vor baza pe garanții furnizate de statele membre și vor fi direcționate acolo unde este cel mai urgent nevoie de ele. Toate statele membre vor putea să recurgă la acest instrument, însă acesta va fi deosebit de important pentru statele membre cel mai grav afectate.
SURE va sprijini programele de șomaj parțial și măsurile similare pentru a ajuta statele membre să protejeze locurile de muncă, angajații și persoanele care desfășoară o activitate independentă împotriva riscului de concediere și de pierdere a veniturilor. Firmele vor putea să reducă temporar timpul de lucru al angajaților sau să întrerupă complet activitatea, statul oferind sprijin pentru venit pentru orele nelucrate. Lucrătorii care desfășoară o activitate independentă vor primi un ajutor de înlocuire a veniturilor pentru actuala situație de urgență.
Furnizarea de sprijin celor mai defavorizate persoane – Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane
Având în vedere că cea mai mare parte a Europei practică distanțarea socială pentru a încetini răspândirea virusului, este cu atât mai important ca persoanele care depind de ceilalți pentru a-și asigura nevoile cele mai elementare să nu fie private de ajutor. Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane va evolua pentru a răspunde acestei provocări: în special, se va introduce utilizarea de bonuri electronice pentru a reduce riscul de contaminare, precum și posibilitatea de a cumpăra echipamente de protecție pentru persoanele care furnizează ajutorul.
Sprijinirea pescarilor și a fermierilor
Agricultura și pescuitul din Europa au un rol esențial deoarece ne furnizează alimentele pe care le consumăm. Aceste sectoare sunt grav afectate de criză, ceea ce afectează în consecință lanțurile noastre de aprovizionare cu alimente și economiile locale susținute de aceste sectoare.
Ca și în cazul fondurilor structurale, utilizarea Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime va deveni mai flexibilă. Statele membre vor putea să ofere sprijin:
pescarilor, pentru încetarea temporară a activităților de pescuit;
fermierilor din sectorul acvaculturii, pentru suspendarea temporară sau reducerea producției și pentru acordarea de sprijin
și organizațiilor de producători, pentru depozitarea temporară a produselor pescărești și de acvacultură.
De asemenea, Comisia va propune în curând o serie de măsuri menite să asigure că fermierii și alți beneficiari pot beneficia de sprijinul de care au nevoie prin intermediul politicii agricole comune, de exemplu prin prelungirea termenelor pentru introducerea cererilor de sprijin și pentru procesarea acestora de către administrații, prin majorarea avansurilor pentru plățile directe și plățile pentru dezvoltarea rurală și prin oferirea de mai multă flexibilitate pentru controalele la fața locului pentru a minimiza nevoia de contact fizic și a reduce sarcina administrativă.
Protejarea economiei și a populației noastre prin toate mijloacele disponibile
Redirecționarea tuturor fondurilor politicii de coeziune către combaterea situației de urgență
Toate fondurile neangajate din cele trei fonduri ale politicii de coeziune – Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune – vor fi mobilizate pentru a combate efectele crizei de sănătate publică.
Pentru a se asigura că fondurile pot fi redirecționate acolo unde este cel mai urgent nevoie de ele, vor fi posibile transferurile între fonduri, precum și între categoriile de regiuni și între obiectivele de politică. Mai mult decât atât, cerințele de cofinanțare vor fi eliminate întrucât statele membre își utilizează deja toate mijloacele de care dispune pentru a combate criza. Se va simplifica administrarea.
Instrumentul pentru sprijin de urgență
Uniunea Europeană nu s-a confruntat niciodată în istoria sa cu o criză de sănătate de o asemenea amploare sau cu o viteză de răspândire atât de mare. Ca răspuns, prima prioritate este de a salva vieți omenești și de a răspunde nevoilor sistemelor noastre de sănătate și ale profesioniștilor din sistemele de sănătate care fac minuni în fiecare zi în întreaga Uniune.
Comisia depune toate eforturile pentru a asigura furnizarea echipamentelor de protecție și a aparatelor de sprijin respirator. În pofida eforturilor susținute de producție ale industriei, statele membre se confruntă în continuare cu o penurie gravă de echipamente de protecție și de aparate de sprijin respirator în anumite zone. Statele membre se confruntă, de asemenea, cu lipsa de centre de tratament suficiente și ar avea de câștigat din deplasarea pacienților către zone care dispun de mai multe resurse și din trimiterea personalului medical în locurile cele mai afectate. Va fi nevoie, totodată, de sprijin pentru testarea în masă, pentru cercetarea medicală, pentru dezvoltarea de noi tratamente și pentru producerea, achiziționarea și distribuirea de vaccinuri pe întreg teritoriul UE.
UE propune astăzi să se utilizeze toate fondurile rămase disponibile din bugetul UE pentru acest an pentru a ajuta la satisfacerea nevoilor sistemelor de sănătate europene.
Instrumentul pentru sprijin de urgență va beneficia de 3 miliarde EUR, din care 300 de milioane EUR vor fi alocate RescEU în vederea sprijinirii stocurilor comune de echipamente. Prima prioritate ar fi gestionarea crizei de sănătate publică și asigurarea echipamentelor și materialelor vitale, de la ventilatoare la echipamente individuale de protecție, de la echipe medicale mobile la asistență medicală pentru persoanele cele mai vulnerabile, inclusiv cele din taberele de refugiați. Al doilea domeniu de interes ar fi asigurarea intensificării eforturilor de testare. De asemenea, propunerea ar permite Comisiei să realizeze achiziții direct în numele statelor membre.
Următoarele etape
Pe măsură ce situația continuă să evolueze, Comisia va prezenta mai multe propuneri și va colabora cu celelalte instituții ale UE pentru a avansa cât mai rapid posibil.
În condițiile creșterii exponențiale a pandemiei de COVID-19, este esențial să se ofere sprijin familiilor celor care muncesc în vederea reducerii consecințelor negative ce afectează copiii, au afirmat azi UNICEF și Organizația Internațională a Muncii (OIM). În contextul pierderii locurilor de muncă, al închiderii școlilor și al indisponibilității serviciilor de îngrijire a copilului, familiile, în special gospodăriile cu venituri mici, au nevoie de sprijin suplimentar.
„Familiile vor simți repercusiunile pandemiei – pierderea locurilor de muncă, stres prelungit și o deteriorare a sănătății mintale – ani la rând”, a declarat coordonatorul programelor de dezvoltare timpurie a copilului din cadrul UNICEF, dr. Pia Rebello Britto.
„În cazul celor mai vulnerabili copii, absența unor sisteme adecvate de protecție socială exacerbează expunerea la situația de criză”.
În cadrul noilor recomandări publicate astăzi, UNICEF îndeamnă angajatorii să țină cont de impactul pe care îl au deciziile lor comerciale asupra familiilor angajaților și să sprijine măsurile de protecție socială pe cât posibil.
De asemenea, UNICEF și OIM îndeamnă guvernele să consolideze măsurile de protecție socială, în special cele adresate familiilor vulnerabile, inclusiv prin susținerea angajatorilor pentru a putea continua să ofere locuri de muncă și salarii, dar și să acorde sprijin financiar celor care și-au pierdut locul de muncă.
„Dialogul social – cu alte cuvinte, consultarea și colaborarea între guverne, angajați, angajatori și reprezentanții acestora – este esențial. Pentru a fi eficace și sustenabil, răspunsul trebuie să fie fondat pe încredere și experiențe variate”, a afirmat Manuela Tomei, directorul Departamentului pentru condiții de muncă și egalitate din cadrul OIM.
Politicile și practicile favorabile familiei, cum ar fi garantarea locurilor de muncă și a salariilor, acordarea de concediu plătit pentru îngrijirea membrilor familiei, un program de lucru flexibil și accesul la servicii calitative de îngrijire a copilului în situații de urgență, pot face cu adevărat diferența. Acestea permit lucrătorilor să se protejeze și să aibă grijă de ei și de copiii lor, sporind totodată productivitatea și sentimentul de siguranță în rândul angajaților.
Recomandările preliminare adresate angajatorilor în vederea reducerii consecințelor negative ale COVID-19 includ:
Monitorizarea și implementarea recomandărilor făcute de autoritățile locale și naționale și comunicarea informațiilor critice angajaților.
Evaluarea actualelor politici implementate la locul de muncă pentru a vedea dacă oferă suficient sprijin angajaților și familiilor lor.
Adoptarea bunelor practici pentru implementarea actualelor sau noilor politici în baza dialogului social, a legislației naționale din domeniul muncii și a standardelor internaționale din domeniul muncii. Asigurarea că toți angajații beneficiază de măsuri de sprijin la locul de muncă, fără discriminare, și că aceștia le cunosc, le înțeleg și apelează la ele fără ezitare.
Asigurarea unui mediu profesional lipsit de discriminare și stigmatizare socială prin facilitarea formării și oferirea unor mecanisme de raportare confidențiale și sigure.
Adoptarea unor programe de lucru adaptate nevoilor familiilor pentru a oferi angajaților mai multă libertate în ceea ce privește momentul și locul în care își pot îndeplini sarcinile de serviciu. Considerarea posibilității acordării unui sprijin alternativ părinților care lucrează, precum soluții de îngrijire a copilului, în cazul în care nu este posibilă stabilirea unui program de lucru flexibil.
Sprijinirea părinților care lucrează cu soluții de îngrijire a copilului sigure și adecvate contextului creat de COVID-19.
Prevenirea și eliminarea riscurilor ocupaționale prin consolidarea măsurilor de sănătate și securitate la locul de muncă.
Îndrumare și formare cu privire la măsurile de sănătate și securitate la locul de muncă și regulile de igienă.
Încurajarea angajaților să solicite asistență medicală adecvată în caz de febră, tuse și dificultăți de respirație.
Sprijinirea angajaților pentru a face față stresului în timpul epidemiei de COVID-19.
Sprijinirea măsurilor de protecție socială ale guvernului în conformitate cu Convenția nr. 102 a Organizației Internaționale a Muncii privind normele minime de securitate socială și Recomandarea nr. 202 a OIM privind nivelurile minime de protecție socială. Sprijinul din partea companiilor poate include, de exemplu, subvenții pentru angajați în vederea garantării accesului la asigurările de sănătate, șomaj și indemnizația pentru incapacitate de muncă și ar trebui să vizeze și lucrătorii din sectorul informal.
Italia, România și Austria primesc sprijin de la Comisia Europeană pentru reconstrucția și restaurarea zonelor afectate de vremea nefavorabilă din 2018
Uniunea Europeană vine în sprijinul Italiei, României și Austriei prin alocarea sumei de 293,5 milioane de euro pentru susținerea intervențiilor de reconstrucție și restaurare necesare după pagubele provocate de vremea nefavorabilă din 2018.
Italia care a trecut prin una dintre cele mai grave inundații din ultimii ani, revărsările de ape și alunecările de teren provocând pagube masive pe tot cuprinsul țării, va primi 277,2 milioane de euro. De asemenea, 8,2 milioane de euro vor fi destinate României, afectată de inundațiile din vara trecută, iar Austria va primi 8,1 milioane de euro pentru regiunile alpine de la granița cu Italia unde s-au înregistrat mari pagube.
Acești bani sunt donaţi prin Fondul de Solidaritate al UE (FSUE), iar sumele propuse de Comisie pentru alocare vor trebui examinate de Consiliu și de Parlamentul European, foarte probabil, nu înainte de luna septembrie, având în vedere iminența alegerilor europene.
Comisarul european Corina Creţu a prezentat, într-o conferință de presă, propunerea de alocare a fondurilor de solidaritate precizând că imediat ce Parlamentul European și statele membre vor da undă verde, „Comisia va înmâna integral sumele” statelor membre afectate.
Din raportul privind activitatea Fondului de Solidaritate, publicat de Comisia UE odată cu anunțarea alocării sumelor necesare pentru reconstrucția zonelor afectate și remedierea pagubelor, reiese că Italia este principalul beneficiar, primind 1,2 miliarde de euro pentru cutremurele din 2016/2017 din centrul ţării, şi alte 2 miliarde de euro la sfârșitul lui 2014. Sprijinul total acordat de către Fond țărilor UE în perioada 2002-2017 este de 5,2 miliarde de euro, din care jumătate (2,56 miliarde de euro) au fost destinaţi Italiei, devastată de calamităţi naturale.
Documentul evidențiază o „marjă de îmbunătățire” a Fondului din punctul de vedere al rapidităţii, coerenței și eficacităţii deoarece, potrivit raportului, procedura actuală „poate dura ceva timp”. Din acest motiv, Comisia evaluează posibilitatea ca „o dată cu creșterea plăților în avans, finanţările să poată ajunge mai repede la destinatari”.
Astăzi se inaugurează la Constanța asociația PRIN VOINȚĂ ȘI CREDINȚĂ, care își propune să îmbunătățească viața bolnavilor de Parkinson.
Acest lucru se va întâmpla prin acordarea de sprijin moral și financiar, prin facilitarea de întâlniri cu specialiști, desfășurarea de activități culturale, turistice si practice, prin facilitarea accesului la tratamente alopate de ultimă generație și prin tratamente alternative eficiente.
Inițiatorii Asociației își propun, ca prin voința și credința bolnavilor, aceștia să-și reia viata normală.
Comisia Europeană anunță primele rezultate în cadrul noului său instrument pentru firmele mici şi mojlocii, cu un buget de 3 miliarde de euro. Măsura de finanţare face parte din programul Orizont 2020 care ajută întreprinderile inovatoare să transpună ideile din laborator în piață.
În mod concret, 155 de IMM-uri din 21 de țări vor primi, fiecare, 50 000 de de euro pentru a finanța studii de fezabilitate care să le ajute să inoveze. În plus, firmele mici si mijlocii pot beneficia de până la trei zile de instruire în domeniul afacerilor.
Máire Geoghegan-Quinn, comisarul european pentru cercetare, inovare și știință spune că există, în mod clar, cerere pe piață pentru acest tip de sprijin :
„În urmatorii doi ani, vom canaliza mai mult de 15 miliarde de euro în finanţare pentru cele mai bune idei pe care Europa le are de oferit. Banii sunt prima tranşă din Orizont 2020, noul nostru program de cercetare şi inovare, cu un buget de aproape 80 de miliarde de euro, în următorii şapte ani. Pentru prima dată, Comisia a indicat priorităţile de finanţare, oferind cercetătorilor şi firmelor mai multă siguranţă decât oricând în direcţia cercetării la nivelul Uniunii Europene. Cand am discutat de Orizont 2020, am promis să facem un efort consistent pentru a sprijini firmele. Ne ţinem promisiunea de alocare a 500 de milioane de euro de- a lungul următorilor doi ani pentru instrumentul de finanţare dedicat firmelor mici si mijlocii.”
Folosind instrumentul pentru IMM-uri, Uniunea Europeană dorește să finanțeze cele mai inovatoare întreprinderi mici, cu mare potențial de creștere.
Reprezentantul Team Europe România, Ileana Gugoaşă :
„UE finanţează proiecte de cercetare şi, din păcate…“
Redactor : „…cercetare de vârf chiar..“
Ileana Gugoaşă : „Exact, cercetare de vârf şi bani destul de multi, vin bani frumoşi pentru cercetare, numai că, în momentul de faţă în România, banii aceştia sunt accesaţi doar de universităţi şi nu există încă, sau poate nu am descoperit-o eu până la momentul acesta, o interconectare între mediul de afaceri şi universităţi. Pentru că universităţile, în general, cercetează sau inovează în special în domeniul academic, teoretic, nu au neapărat aplicabilitate practică. “
Finanțarea europeană este acordată doar celor mai bune proiecte. Temele eligibile sunt prezentate în programul de lucru privind „Inovarea în IMMuri”, aferent programului Orizont 2020.
Cererile pot fi transmise în orice moment, dar sunt evaluate de patru ori pe an.
Nouă zone din România vor fi sprijinite să-şi îmbunătăţească performanţele ecoturistice în cadrul unui proiect în valoare de 154.741 euro lansat de Asociaţia de Ecoturism din România (AER) şi Autoritatea Naţională pentru Turism (ANT).
Aceste zone vor putea să îşi crească performanţele în managementul turistic, politica de responsabilitate faţă de mediul natural şi antropic şi în activităţile de promovare. Activităţile sunt realizate în cadrul proiectului ‘Reţeaua naţională de destinaţii de ecoturism – instrument de dezvoltare durabilă’, finanţat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România, şi implementat de AER în parteneriat cu ANT, în perioada mai 2014 – aprilie 2016, valoarea grantului fiind de 139.015 euro, iar valoarea totală a proiectului de 154.741 euro.
Proiectul oferă susţinere tehnică acelor zone ce au dobândit sau doresc să dobândească statutul de destinaţie de ecoturism. ‘Am convingerea că prin intermediul ecoturismului cresc şansele atragerii de turişti către acest tip de destinaţii din ţara noastră. Un prim rezultat al parteneriatului dintre ANT, organizaţiile neguvernamentale şi private este desemnarea primelor două destinaţii de ecoturism în România, Zona Mara-Cosău-Creasta Cocoşului şi Oraşul Zărneşti. Zonele care obţin statutul de ‘Destinaţie de Ecoturism’ beneficiază de o eficientă promovare la nivel naţional şi internaţional a valorilor culturale şi a atracţiilor naturale şi, de asemenea, realizează un pas important în aplicarea conceptului de turism responsabil’, a spus Răzvan Filipescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism.
Cele nouă zone ce vor beneficia de acţiunile din acest proiect vor fi selectate pe baza unei aplicaţii, iar candidaturile se primesc până în data de 30 august 2014.
AER are misiunea de a promova şi dezvolta ecoturismul pentru a contribui la conservarea naturii şi a veni în sprijinul comunităţilor locale din zonele cu valoare naturală.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
