Societatea Română de Radiodifuziune este coordonatorul proiectului Erasmus+ ce urmăreşte dezvoltarea competenţelor cheie în domeniul media, în mod special pentru producţia de conţinut pentru Radio, Film şi Televiziune: RTV – Key Competences in Media production for Radio, Film and Television.
47% din populaţia Uniunii Europene nu are abilităţi digitale, în timp ce în viitorul apropiat 90 % dintre locurile de muncă vor cere un anumit nivel de abilităţi digitale. Obiectivul proiectului constă în adaptarea şi pregătirea profesioniştilor de azi şi a celor de mâine la mediul online şi pregăteşte tranziţia spre digital a producţiei media pentru Radio, Film şi Televiziune.
Proiectul RTV – Key Competences in Media production for Radio, Film and Television este finanţat de Comisia Europeană prin programul Erasmus+, acţiunea Ka2, şi se desfăşoară pe parcursul a doi ani, octombrie 2019 – octombrie 2021.
SRR a pus bazele unui parteneriat solid, cu parteneri europeni cu expertiză variată şi solidă, organizaţii cu renume european. Astfel alături de Radio România, Colegiul Tehnic Media din Bucureşti – o instituţie aparte care formează viitori profesionişti în domeniul media, are un rol deosebit prin expertiza pe care deja o deţine.
Elevii colegiului vor beneficia în foarte mare măsură de rezultatele obţinute în cadrul parteneriatului şi vor fi implicaţi activ în realizarea unor tutoriale video, ca parte a unei metodologii pentru funcţionarea unui Laborator de Producţie Media: Radio, Film şi Televiziune.
Universitatea Lumiere Lyon 2 din Franţa, de Ştiinţe Sociale şi Umaniste, are legături puternice în lumea academică europeană. Institutul de Comunicare din cadrul universităţii formează viitori jurnalişti şi experţi ai acestui institut, dar şi ai Laboratorului pentru Educaţie, Cultură şi Politică şi vor fi implicaţi activ în implementarea proiectului.
Asociaţia Culturală Pixel din Florenţa – Italia, cu o experienţă de 20 de ani în domeniul formării şi educaţiei, organizează diferite evenimente în domeniul educaţiei la nivel european, cu implicare unor universităţi şi instituţii de prestigiu.
De rezultatele proiectului vor beneficia tineri de liceu, de la Colegiul Media, specialişti in domeniul media din ţările partenere, dar şi din alte ţări, prin realizarea unor ghiduri, metodologii şi platforme care vor fi diseminate în rândul specialiştilor din România, din ţările partenere, dar şi în întreaga Uniune Europeană.
În cadrul proiectului vor fi organizate evenimente locale de diseminare, activităţi de pilotare şi testare cu 50 de elevi de la Colegiul Tehnic Media, întâlniri transnaţionale de management de proiect, un curs de formare pentru specialişti în domeniul Media, vor fi produse ghiduri despre utilizarea unor noi tehnologii în radio, film şi televiziune şi va fi realizată o platformă cu resurse educaţionale deschise ce va putea fi accesată de toţi cei interesaţi de crearea de conţinut media utilizând noi competenţe digitale.
De asemenea elevi ai Colegiului Tehnic Media vor lua parte la activităţi de e-learning dedicate producţiei media, ceea ce mai ales în contextul pandemiei de COVID-19 este un câştig, prin implicarea unor experţi şi specialişti din mai multe ţări în pregătirea conţinutului pe care aceştia îl vor parcurge.
Începând cu septembrie 2020, SRR şi partenerii din cadrul proiectului vor începe diseminarea unor materiale produse în cadrul parteneriatului, pe website-urile şi reţelele social media ale fiecărui partener.
Radio România îşi uneşte forţele şi vine în faţa ascultătorilor săi cu o nouă producție, de luni până vineri, de la ora 13:20 la 15:00, cu ştiri, interviuri, relatări, analize, soluţii și speranţă, într-o emisiune realizată de Radio România Actualităţi cu sprijinul Radio România Cultural, Antena Satelor, Radio România Muzical, Radio România Internațional, RADOR și al posturilor teritoriale ale SRR.
Demnitari de prim rang vor vorbi despre măsurile luate de autorităţi pentru combaterea pandemiei şi pentru protecţia comunităţilor, iar ascultătorii vor putea adresa întrebări în direct.
România economică, Veşti bune din ştiinţă, Proiecte culturale virtuale, Soluţii de stat acasă, Vedete la izolare – sunt doar câteva dintre rubricile noii emisiuni.
Prime ediţie a emisiunii „România, stare de urgenţă” l-a avut la microfon pe premierul României, Ludovic Orban.
Interviul integral acordat de premierul României:
Despre rectificarea bugetară
„În ceea ce priveşte rectificarea bugetară, nu se va dezbate la şedinţa de astăzi, este în curs de analiză, avem consultări cu parteneri sociali, avem consultări cu reprezentanţii autorităţilor locale privitor la bugetele locale.
De asemenea, încercăm să facem o evaluare cât mai realistă a necesităţilor în special din domeniile afectate, astfel încât să putem să efectuăm o rectificare bugetară realistă şi care să ne permită să utilizăm instrumente pentru a combate epidemia de coronavirus, pe de o parte şi pe de altă parte, de a proteja atât cât este posibil angajaţii şi companiile care au fost afectate de criză, de epidemie.
Noi am luat un set de măsuri, în primul rând, şomajul tehnic, care va fi plătit pentru angajaţii din companiile a căror activitate s-a închis total sau parţial. Am luat măsurile legate de suspendarea plăţii ratelor pe o perioadă de până la nouă luni, o măsură care este adresată atât către persoanele fizice, cât şi pentru persoanele juridice, indiferent de categorie, evident, care sunt afectate de epidemie. De asemenea, am prevăzut mecanismul de susţinere pentru întreprinderile mici şi mijlocii prin Fondul de garantare a creditelor pentru IMM-uri.
Acum gândim mecanisme de susţinere a companiilor mari, pentru că şi aici va trebui să creăm instrumente prin care să îi susţinem în asigurarea capitalului de lucru şi a capitalului pentru investiţii. De asemenea, am luat o mulţime de alte măsuri, cum e prelungirea termenului până la care cetăţenii care îşi plătesc taxele şi impozitele locale beneficiază de bonificaţii, am introdus bonificaţiile de 5 şi 10% pentru companiile îşi plătesc impozitul pe profit până în data de 25 aprilie. Am suspendat popriri. Am luat o serie de măsuri tocmai pentru a găsi soluţii de a diminua impactul negativ al epidemiei pentru cât mai multe categorii de cetăţeni.”
Ce se va întâmpla cu anul şcolar?
„Acum este vacanţă. Deci, anul şcolar se va încheia. Nu există niciun pericol legat de încheierea anului şcolar, de susţinerea examenelor.”
Cum vor fi afectaţi profesorii
„Eu cred că e nevoie de solidaritate a românilor în faţa crizei. Peste un milion de români sunt afectati şi li s-au suspendat contractele de muncă şi efectiv nu mai pot să-şi desfăşoare activitatea. Chiar şi angajaţii din companiile care lucrează, lucrează în nişte condiţii dificile. Cred că principiul solidarităţii trebuie să fie valabil pentru toţi angajaţii, inclusiv pentru angajaţii din sectorul public.
Măsura pe care o gândim este o măsură care, pe de o parte, ţine cont de nişte considerente epidemiologice şi, pe de altă parte, are la bază şi o necesitate. gândiţi-vă că resursele bugetare sunt mult dimunuate. Gândiţi-vă că în multe instituţii publice nu se lucrează la capacitate, pentru că sunt foarte mulţi angajaţi ai instituţiilor publice care evită să îşi desfăşoare activitatea în instituţiile publice. Or, eu cred că este o măsură de bun simţ ca şi în sectorul public să existe o formă de a restrânge activitatea, mai ales în domeniile unde se poate restrânge aceasta activitate. Mecanismul pe care l-am gândit este un mecanism de bun simţ.
Angajaţii instituţiilor se împart în două jumătăţi: jumătate lucrează 15 zile şi 15 zile stau acasă, beneficiind de forma de şomaj tehnic de care beneficiază angajaţii şi din sectorul privat, şi în celelalte 15 zile lucrează cealaltă jumătate.
Fac excepţie de la această măsură zonele unde nu se poate aplica această măsură, de exemplu, sănătatea, instituţiile care sunt implicate în prima linie a bătăliei, cum e Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării. De asemenea, în ceea ce priveşte profesorii, mai ales că este nevoie de o creştere a activităţii profesorilor pe final de an şi pentru pregătirea tuturor examenelor, nu se va aplica nici către cadrele didactice.
Către personalul administrativ se va aplica, dar nu se va aplica măsura la cadrele didactice. Cu aceste excepţii pe care le-am menţionat, noi considerăm măsura o măsură normală, de bun simţ, care permite diminuarea riscului de răspândire a virusului în instituţiile publice, pentru că în perioada de 15 zile în care angajaţii instituţiilor publice nu-şi desfăşoară activitatea, practic se poate identifica, se poate manifesta, în cazul în care unul sau doi sunt infectaţi şi astfel îi ferim de riscul de infectare a tuturor angajaţilor. Măsura, repet, are atât considerente de solidaritate, cât şi considerente de natura activităţii restrânse în multe instituţii.
Am uitat să menţionez între excepţii, din zona Ministerului Muncii, acele entităţi care sunt implicate direct în derularea măsurilor de susţinere a companiilor şi cetăţenilor, şi aici mă refer la AJOFM-uri, Agenţiile Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă, care sunt cele care procesează toate solicitările de acordare a şomajului tehnic şi, de asemenea, la /…/ care procesează celelalte forme de ajutorare, care sunt acordate către alte categorii decât angajaţii.”
Despre achiziţia de materiale şi echipamente medicale
„Am avut o perioadă, în care am avut o penurie de materiale şi echipamente. Această perioadă, din punctul meu de vedere, este depăşită. Atât preşedintele României, cât şi eu, personal, ca premier, cât şi colegii mei din guvern, cât şi toţi cei care au fost implicaţi în derularea acestor proceduri, pentru a asigura materialele, echipamentele, substanţele, medicamentele necesare, au fost implicate la maximum şi iată că începem să fim relativ bine din acest punct de vedere.
În ultimele zile au intrat în ţară aproximativ 4 milioane de măşti FPP2 şi FPP3, care sunt esenţiale pentru personalul din spitale, din zona de ambulanţe, de UPU. Deci, practic, toate aceste materiale sunt în curs de distribuire şi vor asigura protecţia personalului medical sau nemedical din spitale, care interacţionează direct cu cei care sunt bolnavi sau cu ceilalţi pacienţi care ar putea fi bolnavi.
De asemenea, în ceea ce priveşte capacitatea de testare, de diagnosticare, a crescut constant această capacitate. La ora actuală putem procesa peste 4.000 de teste zilnic, iar obiectivul nostru este să depăşim până luni 5.000 de teste zilnice, astfel încât să nu mai existe întârzieri de diagnosticare şi diagnosticarea să se poată face pe un termen de maximum 24 de ore din momentul solicitării.
În ceea ce priveşte ventilatoarele, nu am reuşit încă, deşi avem contractate în momentul de faţă peste 400 de ventilatoare. Trebuie să ştiţi că în toată perioada asta au apărut foarte multe decizii ale statelor care au introdus restricţii la export şi foarte multe dintre contractele pe care le-am avut au fost afectate de aceste restricţii la export. Practic, în momentul de faţă, la Ministerul Apărării a fost validat un prototip de ventilator, care este supus testărilor şi sper să începem să îl producem cât mai curând. De asemenea, în relaţii cu o companie americană care ne-a pus la dispoziţie proiectul de fabricaţie şi cu parteneri din România, cum ar fi Dacia Renault, încercăm să pornim producţia de ventilatoare în România.
De asemenea, cu domnul secretar de stat Arafat am luat decizia de a colecta toate ventilatoarele care au diferite defecţiuni şi de a le repara astfel încât să avem capacitatea să punem în funcţiune cel puţin 100 de noi ventilatoare, astfel încât să putem face faţă în cazul în care cresc numărul de cazuri care necesită internarea în secţiile de terapie intensivă şi au nevoie de ventilare artificială.
Mai avem o oarecare problemă, recunosc, în ceea ce priveşte virucidele, biocidele. Aici trebuie să se ştie că noi nu producem astăzi alcool denaturat în România pe scară largă. Chiar producem foarte puţin. Noi importam alcoolul denaturat din ţări, nu aş vrea să le menţionez, două din ţările din care importam, pur şi simplu, au luat decizia, chiar dacă nu au luat-o în mod explicit, dar a fost luată în mod implicit decizia de a interzice exportul de alcool denaturat. Ca atare, tot suntem pe propriile picioare şi căutăm soluţii şi deja am şi găsit soluţii pentru a putea produce în România şi aceste substanţe dezinfectante.
De asemenea, trebuie să ştiţi că în privinţa medicamentelor necesare pentru tratament, în momentul de faţă, suntem acoperiţi, avem stocuri suficiente pentru tratament. E vorba de Kaletra şi Plaquenil, practic, cele care fac parte din tratament. Am reuşit să primim fie prin donaţie, fie prin achiziţii făcute fie de Unifarm, fie de Terapia Cluj, să asigurăm cantităţile necesare pentru a face faţă tratamentelor pentru mult mai mulţi pacienţi decât sunt infectaţi în momentul de faţă.
Am acordat sprijin efectiv către mai multe companii care doresc să înceapă producţia de măşti, de combinezoane, deja se produc măşti chirurgicale, cele care au nivelul de protecţie mai redus, care în general pot fi folosite de oameni, de angajaţii din instituţii publice sau angajaţii, să spun, din zona comercială. A început producţia. Există două companii, cel puţin, care au primit autorizarea să producă. De asemenea, se produc combinezoane în România.
Este necesar să se mai facă investiţii pentru a creşte productivitatea, pentru a creşte producţia zilnică, până la un nivel de consum cât mai apropiat de consumul intern. Continuăm să susţinem companii româneşti care să aibă capacitatea să producă tot ceea ce este necesar, astfel încât să nu mai fim dependenţi de importuri.
Aici, din cauza faptului că autorizările, certificările mergeau greu, fie la ANMDM – Agenţia Natională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, fie la entităţile din subordinea Minisetrului Muncii şi Protecţiei Sociale, am luat decizia ca şi armata şa se implice şi prin ordonnanţă militară am acordat competenţa de autorizare pentru intrarea în producţie a acestor echipamente, materiale, substanţe, dispozitive şi către entităţile din subordinea Ministerului Apărării, care au competenţa şi dotarea necesară, tocmai pentru a fluidiza procedurile de autorizare şi pentru a permite intrarea în producţie a unor cantităţi cât mai mari.”
Disponibilitatea fondurilor europene…
„Deocamdată suntem siguri că pe lângă fondurile europene pe care le avem pe Programul Operaţional Investiţii, mediu, pe lângă Programul Operaţional Regional şi toate celelalte programe, avem garanţia că putem folosi o sumă importantă de cel puţin 350 de milioane de euro pentru decontarea cheltuielilor pentru echipamente, materiale în lupta cu COVID.
De asemenea, avem acordul partenerilor europeni pentru a deconta parţial din fonduri europene cheltuielile pe care le facem pentru plata şomajului tehnic. De asemenea, la ora actuală, este în curs de adoptare un pachet prin care vor fi puse la îndemâna statelor membre instrumente de sprijin în care să existe resurse de la nivel european pentru susţinerea măsurilor care sunt adoptate de ţările Uniunii Europene.”
Mesaj pentru cadrele medicale care se afla acum la datorie
„Ştiţi că am luat o măsură de, aşa, ca un fel de stimulent de risc, pe care am acordat-o, că am văzut că a existat un nivel destul de mare de îmbolnăvire în zona personalului din spitale, pe lângă asigurarea echipamentelor de protecţie necesare, astfel încât să evităm riscul infectării cadrelor medicale şi nemedicale din spitale, am luat şi această măsură a stimulentului de risc. Le cer să-şi facă datoria. De ei depinde sănătatea oamenilor, viaţa oamenilor.
Cetăţenii au nevoie de ei şi este fundamental să asigurăm dreptul la sănătate fiecărui cetăţean român, iar acest lucru nu poate fi făcut decât prin implicarea întregului personal medical şi nemedical din spitale, din ambulanţe din Unităţi de Primiri Urgenţe, din Direcţiile de Sănătate Publică în acest efort colectiv pe care îl facem. De altfel, am încercat să găsim soluţii cât mai potrivite pentru diferitele crize care au apărut. Am apelat inclusiv la măsura de a asigura conducere militară, prin medici militari, în spitalele în care au apărut crize.
De asemenea, încercăm să acordăm un suport constant atât din punct de vedere financiar, cât şi din punct de vedere al dotării către întreg sectorul de sănătate publică. De asemenea, am crescut cu o mie de posturi numărul de angajaţi de la Direcţiile de Sănătate Publică şi de la serviciile de ambulanţă judeţene, tocmai pentru a putea întări capacitatea guvernului de a face faţă provocărilor care apar în bătălia cu acest virus.”
România – stare de urgenţă, de luni până vineri, de la ora 13:20, la Radio România Actualități.
Târgul Internaţional Gaudeamus – Carte de Învăţătură, „cel mai citit târg de carte, de la cel mai ascultat radio” de aproape un sfert de veac, şi-a deschis azi porţile, pentru cea de-a XXIV-a ediţie.
Prima zi a Târgului Gaudeamus marchează atâtdeschiderea oficială, cât şi o serie de evenimente pe care le puteţi trece în agendă, după ce consultaţi programul centralizat de echipa Gaudeamus.
Aproximativ 300 de expozanţi, peste 800 de evenimente editoriale şi profesionale, personalităţi ale peisajului cultural naţional, numeroase ateliere de creaţie şi evenimente dedicate celor mai tineri vizitatori, constituie reperele majore ale celei de a 24-a ediţii a manifestării.
La festivitatea de deschidere, Preşedintele Director General al SRR, dl. Georgică Severin a subliniat că “este o dovadă că atunci când iubeşti cultura, când iubeşti lectura, când iubeşti cartea şi mai ales nu eşti dispus la compromisuri, acest fenomen poate să continue să existe.”
Preşedinte de onoare al acestei ediţii a Târgului este dramaturgul şi jurnalistul Matei Vişniec, care a declarat: “De fapt, trebuie să vă spun că nu sunt decât un umil servitor al cuvintelor şi al cărţilor pentru că şi ele m-au format. Îmi dau seama acum că de 50 de ani de fapt eu cred în cuvinte, cred în carte, cred în ferestrele, în uşile pe care cărţile ni le deschid. Faptul că Europa se află, astăzi, în inima acestui târg de carte este un lucru fabulos pe care nu mi-l puteam imagina în urmă cu 30 de ani, cu 40 de ani. Ori, iată că există şi utopii care se realizează! Îmi spun că, de fapt, cărţile mi-au deschis toate căile posibile, chiar atunci când frontierele erau închise; prin cărţi am ajuns la inimile altora, la culturile altora, am înţeles ce este Europa, ce este omul, cine suntem noi. Nimic nu mi-a deschis porţi mai largi şi mai generoase decât lecturile din clasicii noştri, din clasicii literaturii universale, din clasicii generaţiei mele şi văd câţiva membri ai generaţiei ’80 aici. Pentru mine scrisul a fost o formă de libertate şi cred, în continuare, că acolo unde există carte şi educaţie, există libertate! Cum am trăit între două ţări, şi între două limbi şi între două sensibilităţi, mai cred că România este extrem de competitivă în primul rând, pe plan cultural. Mă bucur că mă aflu aici…”
Angela Cristea, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, structură reprezentativă, aleasă ca invitata de onoare a celei de-a XXIV-a ediţii a Târgului Internaţional Gaudeamus – Carte de Învăţătură, a lansat invitaţia la dialog despre “cum să citim sănătos, cum să ne hrănim sănătos, cum să ne bucurăm de viaţă şi mai ales cum să ne bucurăm de present, pentru că pe de-o parte avem o expoziţie despre cei 60 de ani de la semnarea tratatelor constitutive, Tratatul de la Roma al UE, pe de altă parte vom vorbi despre viitorul UE pentru că suntem în plină dezbatere privind scenariul viitorul UE”.
De asemenea, Liliana Ţuroiu, Preşedinte al Institutului Cultural Român speră “să fie o ediţie cu multe dezbateri, cu multe lansări interesante, cu aceeaşi atmosferă relaxată, destinsă şi distinsă”.
Târgul Internaţional GAUDEAMUS – Carte de învăţătură, iniţiat şi este organizat anual de Radio România, este de foarte mulţi ani un reper, atât pentru specialiştii din branşă cât şi pentru publicul larg. Cel mai important şi mai longeviv eveniment expoziţional dedicat cărţii, din România, are un loc bine definit în calendarul cultural şi în conştiinţa publicului, dovadă stând cei peste 100.000 de vizitatori care îi trec pragul în fiecare an.
În toamna fiecărui an, Târgul Internaţional GAUDEAMUS devine centrul pieţei editoriale şi al vieţii culturale din România. Deopotrivă târg de carte de carte şi cafenea literară, GAUDEAMUS propune în acest an un maraton de peste 800 de evenimente culturale, într-o atmosferă prietenoasă şi destinsă.
Începând de azi, până pe 26 noiembrie, în Pavilionul Central al Complexului Expoziţional Romexpo vă puteţi permite cele mai creative şi relaxante abordări culturale.
Aviz favorabil privind propunerile pentru noul CA al SRR
Publicat de adinaiftime,
20 septembrie 2017, 09:30
Parlamentarii din comisiile reunite de cultură au avizat în unanimitate propunerile pentru noul Consiliu de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune.
Propunerea din partea preşedintelui României este Dragoş Gabriel Pătlăgeanu, iar nominalizarea Guvernului, Maria Ţoghină.
PSD i-a propus pe Georgică Severin, Bogdan Niculescu Duvăz, Cristian Teodorescu şi Ruxandra Ileana Săraru; PNL i-a desemnat pe Radu F. Alexandru şi Alexandru Iulian Muraru.
Din partea USR, titular în CA al SRR este Angelo Mitchievici, iar Demeter Andras Istvan şi Milan Maniura sunt reprezentanţii UDMR, respectiv al grupului minorităţilor naţionale.
Din partea salariaţilor SRR, membrii titulari sunt Adrian Valentin Moise şi Gabriel Basarabescu.
Comisiile de cultură au respins raportul de activitate al Societăţii Române de Televiziune pe anul 2016.
Dezbaterea raportului a fost introdusă suplimentar pe ordinea de zi, la solicitarea preşedintelui Comisiei de cultură din Senat, Radu Cosmin Preda.
În semn de protest, parlamentarii PNL s-au retras de la şedinţă, anunţul fiind făcut de preşedintele Comisiei de cultură din Camera Deputaţilor, Gigel Ştirbu.
Conducerea Parlamentului a declanşat astăzi procedurile pentru numirea unui nou Consiliu de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune.
Solicitarea a fost formulată de PNL, iar Birourile permanente ale Senatului şi Camera Deputaţilor au stabilit în acest sens un termen de cel mult 15 zile.
Vicepreşedintele Senatului, Claudiu Manda, a precizat că vor fi trimise scrisori tuturor celor care trebuie să facă nominalizări astfel încât comisiile de cultură să întocmească un raport care să poată fi supus votului în 27 iunie, când este programată o şedinţă comună a celor două Camere ale Parlamentului
Referitor la informaţiile vehiculate în mass-media, potrivit cărora proiecţia finanţării de la bugetul de stat a Societăţii Române de Radiodifuziune pentru anul 2017 este cu 98% mai mare decât bugetul anului precedent, precizăm că suma prevăzută, 383 milioane lei, este sub media bugetelor din ultimii trei ani, care a fost de peste 400 milioane lei anual.
Nu este pentru prima oară când Radioul public se confruntă cu acuze nefondate, vehiculându-se informaţii în total dezacord cu realitatea. Ne exprimăm surprinderea şi îngrijorarea că mass-media au publicat informaţii neverificate referitoare la Radio România.
Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune îşi reafirmă disponibilitatea pentru furnizarea de informaţii precise legate de activitatea Radioului public. Reconfirmăm angajamentul faţă de misiunea serviciului public de radiodifuziune precum şi determinarea de a rămâne în continuare aceeaşi sursă de informare corectă şi echidistantă a celor peste 4,5 milioane de ascultători.
Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune s-a reunit astăzi și a dat publicității un mesaj în care atrage atenția asupra riscului la care este expus radioul public.
„Astăzi, 25 octombrie, în urma unei decizii politice, radioul public riscă să intre în cea mai profundă criză din istoria sa de 88 de ani…” Citeste intregul mesaj AICI!
Doamna Ingrid Deltenre, Director General EBU (European Broadcasting Union – Uniunea rețelelor publice de radio și televiziune din Europa) a adresat o scrisoare autorităților din România, referitoare la proiectul de lege care prevede eliminarea taxei radio-tv.
„Vă scriem pentru a ne exprima îngrijorarea în legătură cu propunerea de anulare a taxei radio-tv, ca parte a unei propuneri mai ample de eliminare a taxelor plătite de cetăţenii români, înaintea alegerilor ce vor urma.
Taxele radio-tv, precum şi alte contribuţii asemănătoare plătite de cetăţeni, sunt astăzi nu doar cea mai stabilă şi predictibilă, cât şi cea mai răspândită şi importantă sursă de finanţare a serviciilor publice de media din Europa. În 2015, taxele radio tv au reprezentat două treimi din volumul total al veniturilor obţinute de serviciile publice de media afiliate la EBU.
Taxele radio-tv pot deveni mai transparente, adaptabile, capabile să răspundă exigenţelor viitorului şi acceptate de societate. Un asemenea sistem are avantajul de a crea o legătură directă între radiodifuzor şi public, responsabilizând şi mai mult radiodifuzorul în faţa publicului pe care îl serveşte. Mai mult decât atât, ele reprezintă un element esenţial în asigurarea independenţei serviciilor publice de media, în faţa presiunilor exercitate de factori de putere politici şi economici.
În schimb, finanţarea directă de la bugetul statului este adesea greu de asigurat în momente de austeritate şi expune radiodifuzorii publici unor eventuale ingerinţe şi presiuni politice. După cum ne-a demonstrat experienţa altor ţări, este foarte greu să introduci o taxa radio tv, după ce aceasta a fost eliminată. De aceea, va lansăm apelul de a nu face acest pas iremediabil, care poate distruge sistemul public de servicii de radio şi televiziune din România”
Finanţarea prin taxă a radioului şi televiziunii publice corespunde rolului fundamental al acestor servicii de a promova educaţia şi cultura şi de a informa corect. Secretarul general al Uniunii de Radio şi Televiziune Asia-Pacific, Javad Motaghi, pledează pentru menţinerea acestui mecanism, subliniind că schimbarea lui nu poate decât să afecteze independenţa şi imparţialitatea audiovizualului public.
Javad Motaghi: „Serviciile publice de radio şi televiziune au un rol bine definit în orice societate, acela de a promova educaţia, cultura şi de a informa. Radioul public, televiziunea publică sunt menite să servească întreaga populaţie, să se dedice moştenirii naţionale, interesului naţional. Audiovizualul public trebuie să fie finanţat, condus, controlat direct de către public, pentru a-l putea servi mai bine”.
Personalități de renume din viața publică din România, Prof. univ. dr. Tudor Cătineanu, Andras Istvan Demeter, Tudor Giurgiu, Stere Gulea, Cristian Hadji Culea, Alexandru Lăzescu, Nora Rebreanu, Claudiu Săftoiu, Dragoş Şeuleanu, Stelian Tănase, Acad. Răzvan Theodorescu şi Maria Ţoghină, foşti preşedinţi ai celor două servicii publice de media – Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, au adresat o scrisoare deschisă prin care susţin menţinerea autonomiei editoriale şi financiare a celor două instituţii, atrăgând atenţia asupra riscurilor generate de posibilitatea eliminării taxelor radio-tv.
Scrisoarea a fost transmisă Președinției României, Guvernului României, celor două camere ale Parlamentului, liderilor partidelor politice, Consiliului Național al Audiovizualului, Academiei Române, reprezentanților mass-media.
Iată textul integral al scrisorii:
Ne adresăm Dumneavoastră pentru a vă invita să regândim împreună propunerea parlamentară de a desfiinţa taxa radio – tv. Această iniţiativă parlamentară este deosebit de periculoasă pentru democraţia României şi din această cauză şi iniţiativă noastră este, din câte ştim, fără precedent. Niciodată, noi, foşti Preşedinţi–directori generali ai Societăţilor Române de Radiodifuziune şi Televiziune nu am mai colaborat într-un demers public pentru salvarea instituţiilor pe care le-am slujit după ce am jurat pe Constituţia României şi pe Biblie.
Radioul public şi televiziunea publică din ţările europene, potrivit documentelor de la Maastricht, sunt servicii publice de interes naţional. De aceea, desfiinţarea taxei radio – tv şi finanţarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune de la bugetul statului reprezintă un atentat la însăşi democraţia românească. Cum poate să existe independenţă editorială atunci când guvernul finanţează aceste două instituţii? Europa cunoaşte câteva exemple de intervenţie brutală a guvernelor în activitatea serviciilor publice de radio şi televiziune. Aceste exemple reprezintă o abdicare de la principiile Uniunii Europene şi ale democraţiei în general.
Îngăduiţi-ne să vă reamintim că părinţii fondatori ai radioului public, în anul 1928, au propus Parlamentului României, Regelui şi societăţii româneşti introducerea abonamentului radio. Abonamentul radio a fost menţinut de toate regimurile politice de până acum, adăugându-se din 1956 şi abonamentul tv.
Abonamentul radio – tv este dovada contractuală că acţionarii Televiziunii şi ai Radioului publice sunt cetăţenii, garanţii valorilor care ne reprezintă ca naţiune.
Vă invităm să susţinem împreună diversitatea de opinie, să respectăm diversitatea etnică şi religioasă, să respectăm şi să cultivăm educaţia, ştiinţa şi cultura, să susţinem cercetările ştiinţifice avansate, aflate la limita cunoaşterii umane, pentru poziţionarea ţării noastre printre statele care au un viitor, să dăm o şansă de reuşită tinerilor ţării noastre, să asigurăm liberul acces la informare, să susţinem mediul antreprenorial care reprezintă motorul existenţei noastre, să ne respectăm seniorii şi copii, să ne ocupăm împreună de starea de sănătate a naţiunii noastre şi să asigurăm o promptă şi corectă informare a populaţiei în caz de dezastre. Toate acestea reprezintă misiunea serviciului public de radio şi de televiziune. Vreţi să renunţăm la această misiune?
Noi, cei care am semnat acest document, reprezentăm tendinţe politice, etnice, religioase, culturale diferite. Avem meserii diferite. Ne uneşte un singur lucru – faţă de multe altele care ne despart şi pentru care nu ne-am unit până acum: Preocuparea ca Serviciul Public de Radio şi Serviciul Public de Televiziune să rămână Servicii Publice şi să nu devină instituţii guvernamentale supuse ingerinţelor politice. Dacă cele două instituţii vor deveni bugetare abuzurile politicului nu vor mai putea fi oprite de către nimeni.
Stăm la dispoziţia tuturor celor care doresc să reanalizeze oportunitatea iniţiativei parlamentare referitoare la abonamentul radio – tv.
Asigurăm societatea românească de întreaga noastră consideraţie şi de dorinţa de a ajunge împreună la o soluţie care să ne reunească.
De acord, susţin şi semnez,
Societatea Română de Radiodifuziune
Societatea Română de Televiziune
Prof. univ. dr. Tudor CĂTINEANU
Academician Răzvan THEODORESCU
Nora REBREANU
Stere GULEA
Dragoş ŞEULEANU
Cristian HADJI CULEA
Maria ŢOGHINĂ
Tudor GIURGIU
Andras Istvan DEMETER
Claudiu SĂFTOIU
Alexandru LĂZESCU
Stelian TĂNASE
În şedinţa de astăzi, 19 octombrie 2016, membrii Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune au analizat impactul „Propunerii legislative privind eliminarea unor taxe precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative” (Legea 570/2016).
Membrii Consiliului de Administraţie, desemnaţi şi votaţi de Parlamentul României, reprezentând partidele parlamentare, Preşedinţia României, Guvernul şi salariaţii Societăţii Române de Radiodifuziune, au hotărât în unanimitate elaborarea unui document care exprimă poziţia acestora faţă de eliminarea taxei radio-tv prin propunerea legislativă menţionată.
Documentul a fost transmis către Preşedinţia României, Parlament, Guvern, partidele politice, Avocatul Poporului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Naţional al Audiovizualului, ambasadele ţărilor Uniunii Europene şi SUA şi Academia Română.
Publicat de Andrei Cretoiu,
29 februarie 2016, 23:51 / actualizat: 1 martie 2016, 12:54
în prima zi de primăvară, Radio România lansează un produs online inedit, dedicat tuturor ascultătoarelor noastre şi primei zile de primăvară. Timp de 24 de ore, publicul Radio România va găsi pe toate site-urile posturilor noastre Un radio de-o zi.
Muzica aleasă şi cele mai frumoase definiţii date feminităţii sunt mărţişoarele pe care Radio România le oferă, pe 1 martie, tuturor doamnelor şi domnişoarelor.
Un Radio de-o zi! Un Mărţişor Radio România!
Distribuie
×
Update Required
To play the media you will need to either update your browser to a recent version or update your Flash plugin.
Deputatul liberal, Gigel Ştirbu, preşedinte al Comisiei de cultură din Camera Deputaţilor, respinge o eventuală unire a Televiziunii Publice cu Radioul Public.
Gigel Ştirbu afirmă că situaţia financiară dificilă în care se află TVR nu poate să fie rezolvată prin unirea cu Societatea Română de Radiodifuziune, ci trebuie găsite alte soluţii:
Gigel Ştirbu a mai spus că nici proiectul de modificare a legii de funcţionare a Societăţilor Române de Televiziune şi Radiodifuziune, propus de Partidul Social Democrat, nu va duce la rezolvarea problemelor Televiziunii Publice şi creează, doar, o nouă funcţie ce poate fi controlată politic.
El a adăugat că, în cazul în care acesta va fi adoptat de Parlament, PNL va lua în calcul atacarea lui la Curtea Constituţională.
Astăzi expiră perioada de dezbatere publică a propunerii de modificare şi completare a legii.
PNL nu susţine propunerea de modificare a Legii de organizare şi funcţionare a SRR şi SRTV, pe care o consideră inoportună. Purtătorul de cuvânt al formaţiunii, deputatul Ionuţ Stroe, a declarat că această iniţiativă nu prezintă soluţii tehnice de redresare a situaţiei de la TVR, ci creează funcţii noi.
El a subliniat că perturbarea situaţiei TVR-ului şi mai ales a Radioului în an electoral este extrem de periculoasă.
PNL va solicita retrimiterea sau chiar respingerea acestei legi, pentru că o consideră inoportună.
Spre deosebire de TVR, Radioul are un parcurs între bun şi foarte bun, nu are datorii, fiind fără probleme financiare.
Liberalii propun crearea unui grup de lucru comun Parlament-Guvern-SRTV, care să identifice soluţii imediate.
AUDIO – „Modificarea Legii 41 nu rezolvă problema financiară a televiziunii publice”
Publicat de Andrei Cretoiu,
24 februarie 2016, 16:30 / actualizat: 25 februarie 2016, 4:53
Ioana Avădani, directorul Centrului de Jurnalism Independent, invitată la Bucureşti FM a precizat că modificarea legii 41 nu rezolvă problema financiară a televiziunii publice.
Mai mult, Avădani a susţinut că situaţia televiziunii trebuie separată de cea a radiolui, chiar dacă cele două instituţii funcţionează după aceeaşi lege.
Directorul CJI crede că factorii politici ar trebui să-şi asume răspunderea pentru situaţia în care a ajuns televiziunea publică.
Iată şi părerea lui Sergio Valzania, fost director de programe al RAI, fost director adjunct al Radio RAI, membru al Comitetului Euroradio EBU, profesor universitar si scriitor, care şi-a început cariera la RAI in 1978.
Istoria serviciului public din Italia a demonstrat faptul că separarea funcţiilor de preşedinte şi director general nu a fost benefică.
Ion Cristoiu – „Modificarea legii de funcţionare a Radioului şi Televiziunii publice nu ar putea duce la rezolvarea problemelor TVR”
Foto: foto expunere.com
Publicat de Andrei Cretoiu,
24 februarie 2016, 16:00 / actualizat: 25 februarie 2016, 4:50
Modificarea legii de funcţionare a Radioului şi Televiziunii publice nu ar putea duce la rezolvarea problemelor TVR, a declarat la Radio România Actualităţi jurnalistul Ion Cristoiu. El a apreciat în emisiunea Probleme la zi că actuala formulă organizaţională a posturilor publice de radio şi televiziune nu ar trebui modificată.
Preşedintele Comisiei pentru cultură şi media a Senatului, Georgică Severin, a depus o propunere legislativă, în regim de urgenţă, care prevede separarea funcţiei de preşedinte al consiliului de administraţie de cea de director general al SRR şi SRTv şi incompatibilităţi pentru membri ai consiliilor de administraţie.
Aceştia din urmă ar trebui să renunţe să facă parte din partide sau din structurile de conducere ale organizaţiilor sindicale.
Premierul Dacian Cioloş susţine că Guvernul simte nevoia unor soluţii pe termen scurt şi foarte scurt, pentru a stopa procesul, această spirală în care este acum Televiziunea. „Practic, Televiziunea continuă să acumuleze datorii fără posibilitatea de a relansa un proces de restructurare şi de relansare a activităţii, a performanţei în televiziune. Până în luna martie, dacă nu se iau nişte măsuri, Televiziunea riscă să intre în incapacitate de plată. Apoi, este nevoie de măsuri pe termen mediu sau pe termen lung, care vor presupune probabil şi modificări legislative, în funcţie de statutul pe care Televiziunea l-ar putea căpăta pentru ca pe viitor să poată, pe de-o parte, să-şi găsească locul în spaţiul concurenţial audiovizual şi, pe de altă parte, să rămână sau nu cu atribuţia de serviciu public – aici, iar, este o decizie politică, care trebuie luată”.
Premierul Dacian Cioloş susţine că nu este posibilă ştergerea datoriilor înregistrate de TVR: „Ce pot să vă spun este că pur şi simplu ştergerea datoriilor în momentul de faţă – care oricum vă spun că n-ar rezolva problema, pentru că în câteva luni TVR ar acumula din nou alte datorii – printr-un sprijin de la bugetul de stat, aşa cum stau lucrurile acum legal, juridic, nu este posibilă, pentru că ar fi considerat ajutor de stat. Deci e, o dată, o problemă legală, juridică, şi în al doilea rând e o problemă de management; chiar dacă ar fi posibil să ştergem datoriile, cred că asta ar trebui gândit într-un context mai larg, în care această ştergere eventuală a datoriilor să ofere noi oportunităţi Televiziunii pentru a-şi relansa activitatea. Dar asta presupune şi alte decizii de ordin politic”.
Declaraţiile au fost făcute în cadrului unei întâlniri la care au participat membrii comisiilor de specialitate ale Parlamentului, reprezentanţi ai ministerelor, reprezentanţi ai Preşedinţiei şi premierul, care au discutat cu membri ai conducerii interimare a televiziunii despre salvarea financiară a instituţiei.
Premierul Cioloş exclude o intervenţie financiară rapidă în sprijinul TVR: În măsura în care veţi ajunge la o concluzie, în funcţie de aceste concluzii, pe care le trageţi astăzi şi deciziile pe care le luaţi vizavi de viitorul funcţionării Televiziuni şi a conducerii Televiziunii, Guvernul poate să vină cu măsurile pe care le consideră fezabile în baza legilor actuale şi în baza responsabilităţii pe care o are. Ceea ce nu putem face, oricât am vrea înainte de iulie, este să dăm bani acum, în următoarele săptămâni, Televiziunii. Să dăm bani Televiziunii în plus acum – asta ar însemna în primul rând să gasim bani respectivi, deci să-i luăm de undeva, dar ar însemna să facem rectificare bugetară. Rectificarea bugetară nu o putem face imediat. Deci asta oricum, această idee e o idee de perspectivă, de termen hai să spun mediu, de câteva luni de zile, însă până atunci, sunt câteva măsuri care ar trebui să poată să fie luate pentru a închide robinetul risipei, să spun, la TVR. Deci în funcţie de aceste decizii, sigur, s-a vorbit aici de garanţie guvernamentală. Trebuie analizat, Ministerul de Finanţe, garanţia aceea nu înseamnă bani de la buget imediat, dar oricum înseamnă un impact asupra bugetul şi asupra datoriei şi aici sunt nite limite, dar oricum, noi suntem în măsură să analizăm toate aceste posibilităţi. Noi am făcut deja o analiză, dar vom folosi aceste elemente în funcţie de decizia care se ia astăzi.
Şi eu cred, pornind şi de la scrisoarea pe care conducerea Televiziunii ne-a trimis-o şi nouă şi dumneavoastră, că la TVR se aşteaptă acum o decizie rapidă. S-a evocat aici eventuala administrare specială sau o nouă administrare oricum, care să ia nişte măsuri de restructurare, dar oricare ar fi conducerea respectivă, dacă conducerea respectivă nu va fi în măsură să ia nişte decizii urgente de restructurare, nu vom putea gâtui pierderile care continuă şi atunci abia după ce reuşim să gâtuim aceste pierderi, cred că putem să vedem care sunt soluţiile pentru a relansa activitatea acolo şi a lărgi baza de finanţare a Televiziunii pe baza unui plan pe care cineva să şi-l asume”.
Kelemen Hunor a declarat astăzi că rezolvarea situaţiei financiare a TVR trebuie privită independent de SRR: „Trebuie să discutăm filosofia finanţării Televiziunii Române şi eu aici nu aş discuta de Radio. Radioul merge bine. Haideţi să nu încercăm să facem dintr-un singur mort încă un alt bolnav, care va muri încet-încet. Comasarea cu Radioul nu este o soluţie. Eu cred că o finanţare de la bugetul de stat ar fi o variantă şi atunci nu mai vorbim de taxe, nu mai vorbim de alte astfel de soluţii financiare, fiindcă există state unde finanţarea serviciului public de televiziune este asigurată de la bugetul de stat. Acest lucru nu înseamn un control şi o intervenţie politică, nu înseamnă că angajaţii de la Televiziune devin funcţionari publici, nu înseamnă că lucrurile merg într-o altă direcţie. Trebuie discutat. Nu spun că asta este o soluţie, dar trebuie discutată. Dacă nu mergem pe această variantă, atunci scutirile trebuie oprite. Nu se poate să mergem cu aceste scutiri până la infinit, fiindcă, într-adevăr, există foarte-foarte multe argumente. Se pot discuta multe, multe alte probleme, dar dacă nu găsim o rezolvare pentru Consiliul de Administraţie şi pentru datoria către bugetul de stat, eu cred că degeaba discutăm variante pe termen lung, pe termen foarte lung”.
Declaraţiile au fost făcute în cadrului unei întâlniri la care au participat membrii comisiilor de specialitate ale Parlamentului, reprezentanţi ai ministerelor, reprezentanţi ai Preşedinţiei şi premierul, care au discutat cu membri ai conducerii interimare a televiziunii despre salvarea financiară a instituţiei.
În primul rând, a subliniat Kelemen Hunor, trebuie rezolvată problema Consiliului de Administraţie: ”Nu avem voie să aşteptăm până în aprilie, până când expiră mandatul interimar al doamnei Irina Radu. Deci eu cred că săptămâna viitoare se poate propune şi se poate numi un Consiliu de Administraţie. Fără un Consiliu de Administraţie, putem discuta restructurarea, orice putem discuta, lucrurile nu pot fi rezolvate pe termen mediu şi pe termen lung. Birourile Permanente pot iniţia acest demers şi trebuie iniţiat acest demers cât mai repede. Sigur, putem discuta cine propune, cine îşi asumă membrii Consiliului de Administraţie, dar totuşi legea este foarte clar, din acest punct de vedere, şi nu cred că putem trece peste legea în vigoare. (:::) Sigur, ştergerea datoriei, şi sunt de acord cu premierul, nu va rezolva problema şi aici discutăm de viabilitatea Televiziunii Române, cât de viabilă e Televiziunea Română. În această formulă, nicio soluţie financiară nu va însemna pe termen mediu, pe termen lung o televiziune eficientă. Nu ste viabilă televiziunea sub această formulă, trebuie spus acest lucru; nu trebuie să ne temem de aceasţă afirmaţie. Şi fără o reformă, o restructurare, dar foarte dura, nu cred că se poate merge cu această televiziune mai departe. Eu nu cred în formula insolvenţei. Formula insolvenţei înseamnă că nu mai există control parlamentar asupra Televiziunii Române. Nu este o societate comercială. Televiziunea Română nu este Oltchim, Televiziunea nu este o firmă oarecare şi dacă noi acceptăm că este un serviciu public, nu trebuie să aruncăm în braţele unui executor judecătoresc tot ce înseamnă Televiziunea Română. Atunci de ce nu închidem pentru 24 de ore, ne uităm în Contractul Colectiv de Muncă şi plătim ce e de plătit şi a doua zi reînfiinţăm şi începem nu o restructurare, o reconstrucţie a unei televiziuni curate şi de la bun început bine gândite, bine stabilite. Deci eu, din acest punct de vedere, chiar nu m-aş teme de o astfel de soluţie; oricum ar fi mai bine decât o insolvenţă, care înseamnă un control care este foarte departe de Parlamentul României”.
Dezbatere privind rezolvarea situației financiare de la TVR
Publicat de Andrei Cretoiu,
23 februarie 2016, 16:45 / actualizat: 23 februarie 2016, 19:34
Comisiile de Cultură şi Buget din Parlament au analizat și dezbătut, marți, situaţia financiară a Societăţii Române de Televiziune. la şedinţă participă şi premierul Dacian Cioloş, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, precum şi conducerea TVR. Să urmărim dezbaterile.
Irina Radu: Sigur că am analizat cu colegi, cu avocaţi, cu Comitetul Director, aici prezent, cum am putea să oprim executările silite. Am făcut propuneri salariaţilor de a eşalona plăţile, cifra de cinci ani nu i-a mulţumit, ni s-au cerut doi sau trei ani, iar noi am spus că doi sau trei ani nu pot fi garantaţi, pentru că ar însemna să semnăm şi noi, ca şi alte conduceri, ceva nerealist. Noi nu putem face promisiuni de care să nu ne putem ţine sau, cel puţin această conducere, pe care o vedeţi aici. Nu vom face acest lucru. Nu putem noi face propunerea concretă de cum să se stopeze aceste executări silite. Cred că la un alt nivel şi într-o altă formulă, se poate discuta pentru că dacă soluţia unei administrări speciale o punem aici, pe masă, se va zice că eu am venit în faţa dumneavoastră şi am cerut insolvenţa. Nu, eu nu pot să cer acest lucru. Eu trebuie să cer găsirea unei soluţii pentru a stopa aceste executări silite, care nu ne vor mai permite de luna viitoare să dăm salarii. Apoi, o altă propunere ar avea în vedere creşterea veniturilor, creşterea veniturilor cu responsabilitate. Aşa cum a zis şi domnul preşedinte al Senatului, trebuie să fim responsabili, nu numai să cerem bani, şi asta am spus de la începutul scurtului meu mandat, că nu venim să cerem creşterea abonamentului, deşi ar fi normal să o facem. Şi dacă ne privim în oglindă, recunoaştem că avem cea mai mare taxă din Europa, nu numai în valoare netă, ci şi ca proporţie din venitul cetăţenilor. Dar poate că nu e momentul. Putem înţelege şi politica, nu numai televiziunea. Bun, deci revenind la creşterea veniturilor fără a creşte abonamentul, se pot găsi soluţii, respectiv modificări legislative prin care să se lărgească bazinul de colectare a taxei, să eliminăm această depunere de declaraţie de nedeţinere de televizor, pe care omul o face o dată în viaţă şi 20 de ani nu mai plăteşte abonamentul, deci să facem această declaraţie anual – acest lucru s-a obţinut, din câte ştim, pentru Radio, printr-o hotărâre de guvern, nu ştiu de ce nu s-a ţinut cont atunci şi de Televiziune. Ar mai fi şi alte metode. Ar fi, nu vreau să spun acum, iarăşi cred că nu e momentul să solicităm creşterea spaţiului de publicitate, pentru că venitul nostru de bază nu provine din publicitate. În acelaşi timp, pe lângă lărgirea acestui bazin de încasare şi fac aici o mică paranteză, sunt peste un milion şi jumătate de scutiţi. Nu există prevăzut nicăieri în lege cine poate să-i verifice şi ce penalităţi sunt. Deci oricine face o hârtie şi spue ‘nu deţin televizor’ şi nu mai plăteşte taxa TV. Putem continua şi cu alte propuneri, nu m-am uita sincer la ceas, nu cred că am vorbit zece minute, dar vreau să vă mai spun şi nişte lucruri bune, ca să obţinem din partea dumneavoastră şansa de a ne ajuta. De exemplu, aş spune că în şase ani de zile, TVR a colectat de la publicul său circa 360 de milioane de euro, din care a plătit bugetului de stat taxe şi impozite în valoare de circa 100 de milioane de euro. Deci noi ne-am străduit în aceşti ultimi ani să acoperim nişte găuri uriaşe. Nu aşteptăm laude. Aşteptăm doar confirmarea unui sprijin concret. Aş mai sublinia ceva. În anul 2013, de exemplu, la bugetul de stat s-au plătit 30 de milioane de euro. În anii 2009, 2010, 2011, s-au plătit între 9 şi 11 milioane. Faceţi o comparaţie între efortul de atunci şi efortul de acum. Cu toate acestea, anul 2015 va fi încheiat, sperăm noi, dar aşa ne arată calculele, pe profit contabil, deci asta arată un cost control realizat altfel. Despre audienţă mi-e jenă să vorbesc, pentru că mi-aş fi dorit să vă dau nişte veşti bune şi cred că suntem o echipă bună, care am fi putut arăta ceva. Nu putem arăta, am acceptat compromisul de a ţine barca doar şi sa ajutăm, in fine, la refacerea Televiziunii, dacă aşa se va hotărî. Răspundem acum la orice întrebări, mai avem şi alte propuneri, nu vreau să vorbesc mai mult decât e cazul. Mulţumesc frumos.
Călin Popescu-Tăriceanu: Numai o clipă. Doamna preşedinte director general, mi-aş permite, de fapt mai corect ar fi spus mi-aş fi permis o sugestie acum, e uşor tardivă, cu toate că nu complet tardivă. Datele sintetice pe care le-aţi prezentat şi care sunt interesante ar fi fost bine să fie strânse într-un document şi să ne fi fost dat înainte să-l consultăm. ceea ce aţi spus, evoluţia încasărilor, evoluţia cheltuielilor, evoluţia veniturilor din taxă, evoluţia veniturilor din publicitate, evoluţia audienţelor – toate lucrurile astea ar fi fost utile pentru ca să facem o discuţie cât mai în cunoştinţă de cauză. Îmi exprim speranţa că un astfel de document probabil nu ştiu dacă astăzi găsim soluţia completă, dar poate ni-l pregătiţi şi ni-l puneţi la dispoziţie. Vă mulţumesc./denisse
–: Vă referiţi direct la unele probleme concrete sau /…/?
Dacian Cioloş: În adăugire la ceea ce a spus doamna Irina Radu: eu am primit o scrisoare din partea dânsei, a conducerii Televiziunii, în care, după o analiză succintă a situaţiei dificile în care se află, vine şi cu nişte propuneri. Înţeleg că aceeaşi scrisoare a fost trimisă şi parlamentului. Singurul lucru pe care aş vrea să-l spun: cum am spus şi în introducere, eu cred că astăzi ar trebui să ne gândim în mod aplicat, dacă vrem să ieşim de aici cu ceva decizii sau dacă nu poate să fie şi doar un schimb de opinii şi să mai fie pe urmă o discuţie, sau, după ce parlamentul ia o decizie, în urma deciziilor de astăzi, să vedem care e locul guvernului în acest dispozitiv. Din punctul nostru de vedere, noi vedem, pe de-o parte, nevoia unor soluţii pe termen scurt, pe termen foarte scurt, pentru a stopa procesul… această spirală în care este acum Televiziunea – deci, practic, Televiziunea continuă să acumuleze datorii fără posibilitatea de a relansa un proces de restructurare şi de relansare a activităţii, a performanţei în televiziune. Deci, cred că ar trebui să vedem care sunt propunerile dvs legate de măsuri pe termen scurt, foarte scurt – cred, în următoarele săptămâni, pentru că înţeleg că până în luna martie dacă nu se iau nişte măsuri, Televiziunea riscă să intre în incapacitate de plată. Din câte ştiu, la sfârşitul lunii martie oricum va trebui să numiţi şi un Consiliu de administraţie nou, deci ar fi bine probabil ca acest nou Consiliu de administraţie să aibă şi un mandat – dacă va avea un mandat, în funcţie de soluţia juridică care este găsită. Şi apoi, măsuri pe termen mediu sau pe termen lung, care vor presupune probabil şi modificări legislative, în funcţie de statutul pe care Televiziunea l-ar putea căpăta pentru ca pe viitor să poată, pe de-o parte, să-şi găsească locul în spaţiul concurenţial audiovizual şi, pe de altă parte, să rămână sau nu cu atribuţia de serviciu public – aici, iar, este o decizie politică, care trebuie luată.
Deci, cu această aşteptare am venit astăzi, să vedem care ar fi variantele pe termen scurt pe care decideţi să le propuneţi şi, în funcţie de aceasta, ce poate să facă guvernul, şi apoi, eventual, variantele pe termen lung. Ce pot să vă spun este că pur şi simplu ştergerea datoriilor în momentul de faţă – care oricum vă spun că n-ar rezolva problema, pentru că în câteva luni TVR ar acumula din nou alte datorii – printr-un sprijin de la bugetul de stat, aşa cum stau lucrurile acum legal, juridic, nu este posibilă, pentru că ar fi considerat ajutor de stat. Deci e, o dată, o problemă legală, juridică, şi în al doilea rând e o problemă de management; chiar dacă ar fi posibil să ştergem datoriile, cred că asta ar trebui gândit într-un context mai larg, în care această ştergere eventuală a datoriilor să ofere noi oportunităţi Televiziunii pentru a-şi relansa activitatea. Dar asta presupune şi alte decizii de ordin politic.
Georgică Severin: /…/ că doamna director economic Pătru vrea să facă câteva… Aţi făcut un semn sau m-am înşelat?
Camelia Pătru: Nu, niciun semn, dar dacă mi-aţi dat cuvântul pot să intervin şi să spun că pe termen imediat – pentru că preiau ideea pe care a menţionat-o domnul prim-ministru foarte bine, aceea de a face nişte lucruri pe termen imediat – eu văd ca necesitate stoparea executărilor silite, care decapitalizează practic societatea de la o lună la alta. Asta văd ca primul lucru care trebuie făcut, astfel încât să poţi, într-un timp rezonabil, să te gândeşti la un plan de restructurare.
Georgică Severin: Doamna ministru de finanţe o să ia cuvântul. Vă rog frumos!/cvanatoru
Anca Dragu: Vă mulțumesc! Aș fi vrut să aduc câteva precizări, cu privire la situația datoriilor Societății Române de Televiziune. În data de 11 februarie 2016, conform datelor pe care le avem, această socitate are o datorie de 770 de milioane de lei. În această datorie totală, obligațiile înregistrate la bugetul general consolidat se prezintă astfel: 460 de milioane de lei sunt obligații fiscale principale… dintre care, avem obligațiile principale și accesoriile în proporție de aproximativ 50%. În anii anteriori, după cum a precizat și doamna director general, într-adevăr, Societatea Română de Televiziune a beneficiat de două eșalonări la plata datoriilor. Prima eșalonare la plată a fost acordată în ianuarie 2013, în sumă de peste 382 milioane lei, dar această eșalonare la plată a fost pierdută, ca urmare a neachitării la termen a obligațiilor de plată curente. Ulterior, la sfârșitul anului 2013, se solicită menținerea valabilității eșalonării la plată a obligațiilor fiscale, dar și această menținere a eșalonării la plată a fost pierdută, în 21 mai 2014, ca urmare, de asemenea, a neachitării la termen a obligațiilor de plată curente. Vă mulțumesc!
Georgică Severin: Vă mulțumesc, doamna ministru! O să îndrăznesc eu, două minute, să ridic câteva probleme concrete, pentru că văd că le amânăm și știu că au fost discutate și paradiscutate. O primă problemă, care stă la îndemâna – cred – a dumneavoastră, la nivel guvernamental, este cea legată de mărirea bazei de colectare a taxei, și este vorba de faptul că în momentul de față societățile de distribuție de energie electrică nou-înființate nu mai colectează această taxă; dimpotrivă, multe din ele își fac reclamă: veniți să cumpărați energia electrică de la noi, că nu plătiți taxa TVR dacă veniți la noi! Cred că nu depinde de Comisia de cultură, cât de la nivel guvernamental, să se găsească o soluție prin care toate societățile care distribuie energie electrică, către populație să plătească această taxă. Legat tot de acest aspect, un alt element extrem de important, care ține la fel de mult – zic eu – tot de zona guvernamentală și de Ministerul de Finanțe, este legat de comisionul încasat de încasat de aceste societăți. Sunt societăți care încasează 7%, ceea ce putem să spunem că stă în domeniul rezonabilului, dar sunt altele care încasează undeva /…/ 17 sau 17,4%, iar… și înțeleg că v-au trimis o înștiințare. că vor s-o mărească la 20%. Deci, faptul că doar preiau acești bani, îi țin în conturile lor și după aia îi virează către TVR să dea naștere la 20% comision cred că este o camătă – /…/ acest cuvânt – și ideea ca, printr-o măsură, printr-o ordonanță, o hotărâre de guvern chiar, să se limiteze acest comision la ceva rezonabil – nu sunt finanțist, ca să definesc eu rezonabilul – ar ajuta foarte mult. O altă problemă care stă la îndemâna Guvernului: este vorba de toți acești bani, care noi îi dăm prin butet, Televiziunii Române, pentru emisie; și care intră în conturile TVR, devin purtători de TVA, Societatea Română de Tele… plătește un TVA pentru niște bani pe care ea nu i-a folosit niciodată. Practic, se plimbă banii din buget prin conturile TVR și se duc la Societatea Română de Comunicații; dat TVA-ul, știu că o bună parte sunteți obligați să-l plătiți – alți bani care se pierd. În același mod, nu o să comentez niciodată faptul că este normal ca Televiziunea Română să plătească drepturile de eutor și să plătească toate taxele legate /…/ ORDA și de celelalte. Dar la fel, nu mi se pare firesc ca, în baza de calcul, să intre și suma pe care Televiziunea Română o primește pentru emisie; mărindu-se extrem de mult, pentru că vorbim de câteva zeci de milioane de euro. Și pentru că vorbim de această emisie, trebuie să ne fie un lucru extrem de clar, stimați colegi și doamnelor membri ai Guvernului: faptul că Televiziunea Română, practic, nu are nevoie de această emisie terestră. Accesul, pentru 95% din telespectatorii TVR se face, știm foarte bine, prin cablu sau direct de pe satelit./sdm2
Faptul că noi plătim acest lucru este o necesitate strategică, o situaţie de interes naţional, care să ne permită în anumite momente de criză să avem acces în orice colţ de ţară, fără să depindem de sateliţii altor ţări ş.a.m.d. Dar asta nu înseamnă că bani pe care noi îi dăm pentru buget să îngreuneze sarcina. Nu ştiu dacă aceste aspecte rezolvă foarte mult, dar ar ajuta activitatea curentă şi, practic, nu am obliga o instituţie a statului să acţioneze, dacă vreţi, la limită pentru nişte lucruri pe care tot noi o obligăm. Vă mulţumesc.
Călin Popescu-Tăriceanu: Domnule preşedinte Severin, daţi-mi numai o clipă voie să fac o intervenţie şi am să vă spun de ce. Am fost foarte atent la ceea ce ai ridicat aici ca subiecte în discuţie şi să ştiţi că remarcile pe care le-aţi făcut sunt corecte şi eu am punctat să ştiu această situaţie legată de diminuarea veniturilor din taxe din cauza comportamentului societăţilor de furnizare de electricitate, TVA-ul care se pierde din sumele care sunt facturate de SNR. Eu pot să mai adaug. Cred că ar trebui să facem dereglementarea timpului de publicitate şi să aibă aceeaşi posibilitate egală, cum au şi celelalte televiziuni private ca timp de publicitate, însă cred că încet-încet alunecăm de la subiectul critic, fierbinte. Societatea, în momentul de faţă, de televiziune, Televiziunea publică este într-o stare de faliment nedeclarat şi ceea ce ne-a spus doamna preşedinte director general este practic că urmează să intre în incapacitate de plată – aţi auzit câte obligaţii urmează să survină, banca nu le mai prelungeşte linia de credit şi datoriile către stat sau către partenerii comerciali. Deci putem să discutăm şi va trebui să discutăm şi chestiunea cu taxa şi celelalte, şi sumele care se plătesc la Societatea Naţională de Radiocomunicaţii şi altele, dar trebuie urgent găsită o soluţie la această situaţie, care nu mai permite acum discutarea celorlalte probleme. Ce facem pentru ca să permitem funcţionarea în continuare a serviciului, care e soluţia practică, având în vedere că ei, peste câteva zile, din ce am citit din scrisorile pe care le-au adresat, prima problemă e că nu vor putea să mai plătească salariile pe 28 februarie, dacă am înţeles bine, da?
Georgică Severin: Aveţi perfectă dreptate, domnule preşedinte, şi în acest sens i-am dat domnului prim-ministru mai devreme un document al Comisiei Europene, prin care în anul 2008, Comisia Europeană s-a declarat de acord cu un ajutor de 150 de milioane de euro oferit de statul francez televiziunilor de stat franceze şi documentul de la Comisia Europeană spune că acest ajutor de stat este eligibil şi este un ajutor nu numai pentru dotări, dar şi pentru capital. Deci ce s-a putut pentru France 2, France 3 şi restul nu văd de ce nu s-ar putea şi pentru noi, pentru că vorbim de un serviciu public de interes general. Nu mai spun că în 2002 şi 2005, televiziunile de stat din Franţa au mai primit un ajutor de stat acceptat, considerat eligibil de Comisia Europeană. Deci există un precedent. Vă mulţumec.
Dacian Cioloş: Domnule preşedinte, încă o dată revin. Aici cred că trebuie să discutăm de măsuri pe termen scurt pentru a rezolva problema pe care doamna Radu a subliniat-o şi aştept propunerile – poate că conducerea Televiziunii dumneavoastră a trimis o scrisoare, ne-aţi trimis inclusiv nouă o scrisoare cu câteva propuneri. V-aş ruga să le citiţi aici şi să discutăm pe ceva concret, că altfel ne învârtim în jurul cozii. Propunerile pe care le-aţi făcut dumneavoastră legat de mărirea bazei de colectare, de comisionul încasat, de banii din taxe, din TVA, încă o dată noi le putem lua în discuţie şi sunt în analiză acum, am început să ne gândim la câteva variante, dar ele nu vor rezolva problema imediată. Riscăm să rezolvăm o problemă pentru un decedat deja, deci să nu mai folosească lucrurile acestea. Ajutorul de stat, chiar dacă, să spunem, am putea găsi mecanismul sau negociat cu Comisia Europeană mecanismul pornind de la anumite precedente cu alte state membre, trebuie să avem bani respectivi şi ştiţi bine, pentru că bugetul Parlamentul l-a adoptat, ştiţi bine că nu sunt bani prinşi în buget pentru acest lucru. Cel mai devreme, aceasta ar putea fi făcut la rectificarea bugetară, deci în câteva luni de zile, în iunie, iulie sau când o să se facă rectificarea bugetară. Până atunci TVR-ul nu rezistă./denisse
Deci, lucrurile, ideile care au fost puse pe masă nu rezolvă problema imediată şi de asta, încă o dată, subliniez, cred că ar trebui să avem în discuţie soluţii imediate pentru următoarele săptămâni, care pot sau nu să presupună modificări legislative ca să facem posibile anumite măsuri administrative de urgenţă şi, în paralel, gândite, în termen de câteva luni de zile, gândite apoi măsuri pe termen mediu, pe termen lung, care să presupună o restrcuturare şi o reorientare pe termen lung a activităţii TVR, în funcţie de decizia politică care se ia, pentru că sunt, din punct de vedere strcit administrativ, comercial, să spun aşa, în ceea ce priveşte bugetul, sunt mai multe opţiuni, inclusiv în ceea ce priveşte posibilitea de a lega mai mult sau mai puţin TVR de bugetul de stat – aici iar e o decizie politică care trebuie luată. Deci, teoretic există mai multe opţiuni, dar fiecare din aceste opţiuni au şi un anumit impact asupra gradului de dependenţă sau de independenţă a televiziunii de una din puterile din stat. Vorbeam de libertatea presei şi în urmă cu câteva zile. Aici chiar cred că problema trebuie pusă şi din această perspectivă. Deci de-asta guvernul nu poate să decidă sau să vină cu propuneri doar din punct de vedere financiar, administrativ, pentru că ele vor avea şi un impact asupra gradului de dependenţă sau independenţă a televiziunii. Dar, încă o dată, astea sunt lucruri pe termen mediu. Cred că pe termen scurt, conducerea TVR a ridicat nişte probleme, nu se mai pot plătit salariile în curand, nu mai au bani de funcţionare, şi asta presupune nişte măsuri administrative. Şi aici vreau să văd care sunt soluţiile propuse de cei care au responsabilitatea directă a coordonării şi conducerii televiziunii.
Irina Radu: Voi încerca să citesc din ceea ce v-am trimis, un lucru care oricum a ajuns în presă. Nu m-am ascuns niciodată, am împărtăşit propunerile într-o oarecare msură şi colegilor din presă la o întâpartidnire pe care am organizat-o. Cred că sunt nişte propuneri atipice şi poate prea curajoase pentru noi şi pentru anul 2016, dar îmi fac datoria să le pun pe masă şi dvs veţi alege ce consideraţi. Discuţia vizavi de administrarea specială şi insolvenţa este pe primul loc. TVR nu se încadrează în momentul acesta – aşa ni s-a explicat – nu poate intra în insolvenţă pentru că nu este societate comercială şi ar trebui o modificare legislativă care sa permită televiziunii să intre în insolvenţă. Am înţeles că ar fi abslut singura posibilitate de a bloca executările silite atât din partea salariaţilor noştri, cât şi din partea unor parteneri comerciali care au preluat cu veselie ideea, văzând că se poate, şi ne-au ameninţat şi ei cu acel gen de documente. Repet, nu este o fericire să aduc în discuţie acest lucru, nu este ceea ce îmi doream, dar este de datoria mea şi a noastră, celor care suntem acum la conducere, fie şi interimar, să vă spunem adevărul, pentru că dacă continuăm cu poveşti ca în ultimii 10-12 ani, peste 5 ani, cum am zis la începutul discuţiei, vom fi în aceeaşi situaţie. Am mai dat varianta, poate cu prea multă imaginaţie şi prea mult curaj managerial, de a uni partea de broadcast a TVR cu Radioul. Asta înseamnă a nu încălca Constituţia, adică a nu priva cetăţeanul de dreptul la informare, iar partea care rămane din TVR să rămână cu datoriile şi să devină o casă de producţie care să presteze pentru broadcasturi. Sunt modele găsite şi în televiziunile europene. Am avut discuţii la Geneva cu conducători ai diferitelor televiziuni. Să ştiţi că în multe ţări s-au luat decizii foarte curajoase şi foarte inventive şi s-a tratat doar pe principiul de business, nu s-a disecat atât de mult firul politic. Dar asta e, sunt alte viziuni.
Sigur că sunt necesare nu numai modificări în Legea 41. Eu aş pleda pentru o schimbare totală a legii, pentru că nu poate fi valabil acum ceea ce fost valabil acum 22 de ani./amirea/sdm2
O mică paranteză vizavi de creşterea încasărilor ar fi să se poată încasa abonamentul, taxa, de la oricine are acces la programele TVR. Nu trebuie să deţină televizor. Acum poţi să vezi televiziune şi TVR şi alte televiziuni şi pe tabletă şi pe telefon şi pe alte dispozitive. Deci, plăteşti conţinutul şi nu suportul pe care ţi se livrează. Am închis paranteza. Mai propuneam, dacă ar mai fi fost sau dacă este posibilă obţinerea unui împrumut de stat, bineînţeles, pentru a putea să ne încadrăm în Ordonanţa 44/2015. Avem cunoştinţă de faptul că trebuie informat Bruxelles-ul, să spun aşa, dar exact cum a zis şi domnul Severin, cum au fost ajutaţi alţii nu cred că TVR-ul şi România ar fi refuzaţi, mai ales că avem şi interesul direct al EBU, European Broadcasting Union, şi poate nu numai de simpatie, ci şi de interese financiare, pentru că avem datorii de aproximativ 15 milioane de euro pentru competiţii sportive şi atunci ei au tot interesul ca TVR-ul să se refacă şi să-şi poată plăti datoriile. Sigur că există şi, sau indiferent pe care dintre variante am merge trebuie făcută o reorganizare, trebuie schimbat modul de lucru, dar e o discuţie lungă şi complicată şi exact cum a zis şi domnul premier, întrebarea este ce facem pest două săptămâni?; ce ne dorim să se întâmpla cu TVR-ul peste două săptămâni? Noi ne-am făcut nişte calcule, am avut întâlniri inclusiv cu executorii, le-am explicat situaţia pentru că, la un moment dat, poate că de disperare, ajungem să ne gândim că aceste executări pot fi considerate şi un atentat la siguranţa unei instituţii de importanţă naţională şi o instituţie strategică. Nimeni nu le cere salariaţilor să renunţe, Doamne fereşte, la dreptul lor, căpătat prin justiţie. Dar cerem înţelegere şi s-ar putea să ajungem în situaţia să plătim executări, să plătim salarii şi să nu vedem nimic la televizor, pentru că legea ne permite. Adică, sper să nu ajungem în acest paradox. Vă mulţumesc!
Georgică Severin: Mulţumesc! Dau acum cuvântul colegilor în linie, cum s-au înscris. Tudor Barbu… Am reţinut, îl notez acum. Rugăminte: vedeţi cât de mulţi suntem, haideţi să ne încadrăm în două minute fiecare. Nu cred că este o pretenţie absolută la cât de mulţi colegi suntem. Dau cuvântul domnului senator Tudor Barbu.
Tudor Barbu: Mulţumesc mult, domnule prim-ministru, domnilor preşedinţi! Nimeni nu spune un adevăr de la care trebuie să plece în analiza pe care o va face cu certitudine Guvernul Cioloş, faptul că ce se întâmplă acum este cumul unor ani în care cercuri oculte au /…/ gravitează încă în jurul instituţiei din Calea Dorobanţilor 191. Asta, una. Domnule premier, este de un dramatism, ce se întâmplă acolo, fără precedent şi vi-o spun în mare cunoaştere de cauză, mare. Doi, dumneavoastră reprezentaţi o situaţie pe care România a întâlnit-o de două ori în istoria dumneavoastră, Cabinetul Cioloş. Un cabinet tehnocrat, într-un moment delicat pentru istoria, şi politică, şi socio-economică, a României, şi România a acceptat asta. Eu cred că acum să discutăm despre un consiliu de administraţie la Televiziunea Română, pe baza legii pe care cu toţii ştim, care cunosc fenomenul, că este o lege anacronică şi o lege complet atipică, ca să nu spun greşită, ar fi un consiliu de administraţie politic, sub o guvernare tehnocrată şi n-ar fi altceva decât prelungirea unei situaţii care a existat şi încă există în Televiziunea Română. Adică, nişte partide şi-ar desemna pe un algoritm un consiliu de administraţie care va face ce au făcut şi celălalte consilii de administraţii şi am făcut şi eu parte dintr-unul. Eu cred că puteţi lua în calcul, cu sprijinul Parlamentului, în baza acestei colaborări pe care vi-o propuneţi cu domnul Tăriceanu, cu domnul Zgonea – şi bine faceţi. Poate soluţia să fie acceptată, bineînţeles, de partide, sub apartenenţa respectării legii a unui consiliu de administraţie de criză, asumat de Parlamentul României, ca fiind în baza Legii 41, dar să nu fie desemnat de partidele politice, cu un mandat precis şi scurt, care să guverneze Televiziunea Română începând de peste o săptămână, două, că se poate face dacă Parlamentul doreşte, s-a mai aprobat, că atunci când dorim putem face repede lucruri bune şi acest consiliu de criză să gestioneze momentele de criză. Doi, vreau să cred că ce cere doamna director economic este aşa, doar în momente de disperare, că n-ai cum să opreşti un proces juridic într-o ţară care îşi respectă democraţia. Legea nu permite insolvenţa. În schimb, dacă lucrurile merg aşa, că doamna director, preşedinte director general n-a spus: ‘eu iubesc angajaţii, căci de acolo vin’. Dar sunt cazuri în care s-a cerut şi se execută Televiziunea Română pentru de două ori, de trei ori, cuantumurile stabilite de către instanţele din România. Văd că nu spune nimeni. Nu spune nimeni că în mandatul Sassu nu s-a respectat legea şi nu se îndreaptă nimeni către dezdăunarea corectă a instituţiei, pe care instituţia a dus-o în situaţia de aproape de faliment, cum spune bine domnul Tăriceanu./fdoman/sdm2
Deci, dacă instituţiile abilitate, domnule premier, să impună să se respecte legea în România nu-şi fac treaba, Televiziunea Română este o sită în care indiferent câte împrumuturi punem, indiferent câţi bani băgăm, indiferent cât cerem acordul EBU să considerăm că nu e ajutor de stat… Este o sită în care România, prin dvs sau prin parlament sau prin oricine, pune bani mulţi şi ei se duc în chiuvetă şi din chiuvetă în canal! Voiam să-i spun domnului Tăriceanu, care într-adevăr a condus bine o instituţie de presă, care e diferenţa între radio şi… – şi cu asta termin, domnule preşedinte, că două minute sunt suficiente, chiar dacă este vorba de unul care chiar ştie ce se întâmplă acolo. Ştiţi ce a făcut şi ce face diferenţa între Radioul şi Televiziunea Română, pe un singur considerent? Radioul are un sediu pe G-ral Berthelot, unde metrul de pământ nu este vizat de mafia imobiliară, aşa cum s-a întâmplat cu anii 2002-2005. O mafie imobiliară care vizează până şi terenurile Televiziunii Române! Deci acolo este un grup infracţional extrem de puternic şi imobiliar, şi în domeniul publicităţii, şi în domeniul business-ului, căci Televiziunea Română, spre deosebire de Radio, a fost scoasă de pe piaţă ca să apară – şi bine s-a întâmplat, dar nu aşa – trusturi private de presă, care împart cu Televiziunea Română de ani de zile aceeaşi piaţă publicitară, în deserviciul cui? Al serviciului public. Cu acordul cui? Al marii părţi din parlamentul României! Degeaba îmi faceţi semne, domnule Severin! Este o discuţie mult pera importantă, şi mă doare sufletul! Eu mi-am lăsat acolo cei mai frumoşi ani din viaţă. Am dreptul, măcar odată, un minut, să-i spun premierului României şi celui de-al doilea om în stat adevărul, pe care poate unii îl ştiu şi nu pot să-l spună. Eu sunt un pic mai rău de gură…
Georgică Severin: Dar aţi depăşit patru minute. Să ştiţi că nu v-am întrerupt la două, tocmai pentru că aveaţi multe de spus.
Tudor Barbu: E un moment delicat, în care apreciez că şi parlamentul şi guvernul vor să pună umărul. Dar dacă lucrurile, indiferent ce decizie veţi lua în colaborare cu parlamentul, domnule premier, rămân aşa cum sunt la TVR, demersurile noastre sunt nişte paleative cu efecte aproape zero.
Georgică Severin: Vă mulţumesc, domnule senator!
Dacian Cioloş: Dacă îmi permiteţi, eu aş vrea să clarific: guvernul nu poate să ia decizii la TVR atâta timp cât TVR este sub controlul parlamentului. Deci eu am venit astăzi cu toată deschiderea pentru a vedea în ce măsură guvernul poate să contribuie, dar decizie trebuie luate aici în parlament. Consiliul de Administraţie, oricine ar numi membrii aceia sau oricine i-ar nominaliza, partidele sau nu, conform legii, tot parlamentul trebuie să-l formalizeze şi să şi-l asume, într-un fel sau altul.
Tudor Barbu: Şi pe dvs, domnule prim-ministru, tot parlamentul va validat, deşi nu partidele politice sunt cele care au pus guvernul.
Dacian Cioloş: Absolut, sigur! Dar propunerea dvs poate să fie pusă în practică, şi guvernul va lucra cu Consiliul de Administraţie pe care îl veţi desemna, dar să vedem dacă e suficientă numirea unui nou Consiliu de Administraţie.
Georgică Severin: Dau cuvântul domnului senator Varujan Vosganian. Se pregăteşte domnul deputat Hunor Kelemen.
Varujan Vosganian: Mulţumesc! Am câteva exemple, printre care Oltchim e primul care îmi vine în minte. Stimaţi colegi, eu vă propun o cu totul altă viziune: în primul rând, trebuie văzut dacă, în condiţii ideale, Televiziunea poate sau nu să funcţioneze. Deci, dacă punem între paranteze Televiziunea şi facem abstracţie de toate executările silite, de toate datoriile, să vedem dacă e un vehicul viabil. Care sunt condiţiile ca acest vehicul să fie viabil, în condiţiile în care nu este grevat de nimic care vine din trecut. După ce am stabilit că este viabil, atunci ne întoarcem şi avem următoarele teme: TVR trebuie să intre în insolvenţă. Aşadar, trebuie găsită modalitatea legislativă, pe legislaţia insolvenţei, ca TVR să intre în insolvenţă, pentru că ea nu se poate restructura foarte repede. În situaţia aceasta, e nevoie totuşi de nişte bani. Rugămintea mea către domnul prim-ministru şi doamna ministru de finanţe este să inventarieze şi alte variante decât bani de la buget. Se poate da o garanţie de stat în baza căreia orice bancă ar împrumuta. Deci, avem aceste trei lucruri fundamentale: 1 – să vedem dacă este un vehicul viabil; 2- să găsim o modalitate de a opri executările silite, printr-o măsură specială; 3 – să finanţăm altfel decât cu bani de la buget – şi există astfel de mecanisme; şi 4 – mă iertaţi că trebuie s-o spun, dar eu sunt senator şi pot s-o spun: trebuie să separăm administrarea de Consiliul de Administraţie. Deci, în situaţia în care avem o legislaţie adaptată a insolvenţei, atunci nu Consiliul de Administraţie, ci o formulă de administrare specială şi de administrare judiciară vor duce lucrurile înainte. Mulţumesc!
Georgică Severin: Mulţumesc, domnule senator. Dau cuvântul domnului deputat Hunor Kelemen; se pregăteşte domnul senator Cristian Dumitrescu./cvanatoru/sdm2
Hunor Kelemen: Mulţumesc şi încerc să fiu foarte… să vă spun foarte pe scurt cum văd eu câteva soluţii. Sigur, soluţiile pe termen scurt, soluţiile imediate trebuie discutate cel mai repede şi aici, într-adevăr, o parte dintre aceste soluţii sunt la Executiv şi o parte sunt la Parlament şi eu aş începe cu Parlamentul, fiindcă lucrurile trebuie discutate foarte, foarte repede. Consiliul de
Administraţie – nu avem voie să aşteptăm până în aprilie, până când expiră mandatul interimar al doamnei Irina Radu. Deci eu cred că săptămâna viitoare se poate propune şi se poate numi un Consiliu de Administraţie. Fără un Consiliu de Administraţie, putem discuta restructurarea, orice putem discuta, lucrurile nu pot fi rezolvate pe termen mediu şi pe termen lung. Birourile Permanente pot iniţia acest demers şi trebuie iniţiat acest demers cât mai repede. Sigur, putem discuta cine propune, cine îşi asumă membrii Consiliului de Administraţie, dar totuşi legea este foarte clar, din acest punct de vedere, şi nu cred că putem trece peste legea în vigoare. Ce poate să facă Guvernul? Va dura, dar nu va dura foarte mult. Eu am propus acest lucru în 2013, în 2014, în 2015 şi spun şi acum. Trebuie găsită o soluţie pentru ştergerea datoriei către bugetul de stat – vorbesc doar despre această parte. În 2014, am avut o discuţie informală la Bruxelles, foarte repede se poate primi undă verde, au primit şi francezii, au primit şi alţii, deci aici există precedent. Fiindcă vorbim de serviciul public şi nu vorbim despre o societate comercială, care este în competiţie cu foarte, foarte multe alte societăţi pe piaţa liberă şi acest lucru este extrem de important. Sigur, ştergerea datoriei, şi sunt de acord cu premierul, nu va rezolva problema şi aici discutăm de viabilitatea Televiziunii Române, cât de viabilă e Televiziunea Română. În această formulă, nicio soluţie financiară nu va însemna pe termen mediu, pe termen lung o televiziune eficientă. Nu ste viabilă televiziunea sub această formulă, trebuie spus acest lucru; nu trebuie să ne temem de aceasţă afirmaţie. Şi fără o reformă, o restructurare, dar foarte dura, nu cred că se poate merge cu această televiziune mai departe. Eu nu cred în formula insolvenţei. Formula insolvenţei înseamnă că nu mai există control parlamentar asupra Televiziunii Române. Nu este o societate comercială. Televiziunea Română nu este Oltchim, Televiziunea nu este o firmă oarecare şi dacă noi acceptăm că este un serviciu public, nu trebuie să aruncăm în braţele unui executor judecătoresc tot ce înseamnă Televiziunea Română. Atunci de ce nu închidem pentru 24 de ore, ne uităm în Contractul Colectiv de Muncă şi plătim ce e de plătit şi a doua zi reînfiinţăm şi începem nu o restructurare, o reconstrucţie a unei televiziuni curate şi de la bun început bine gândite, bine stabilite. Deci eu, din acest punct de vedere, chiar nu m-aş teme de o astfel de soluţie; oricum ar fi mai bine decât o insolvenţă, care înseamnă un control care este foarte departe de Parlamentul României. Încă o chestiune foarte importantă pe termen lung. Trebuie să discutăm filosofia finanţării Televiziunii Române şi eu aici nu aş discuta de Radio. Radioul merge bine. Haideţi să nu încercăm să facem dintr-un singur mort încă un alt bolnav, care va muri încet-încet. Comasarea cu Radioul nu este o soluţie. Eu cred că o finanţare de la bugetul de stat ar fi o variantă şi atunci nu mai vorbim de taxe, nu mai vorbim de alte astfel de soluţii financiare, fiindcă există state unde finanţarea serviciului public de televiziune este asigurată de la bugetul de stat. Acest lucru nu înseamn un control şi o intervenţie politică, nu înseamnă că angajaţii de la Televiziune devin funcţionari publici, nu înseamnă că lucrurile merg într-o altă direcţie. Trebuie discutat. Nu spun că asta este o soluţie, dar trebuie discutată. dacă nu mergem pe această variantă, atunci scutirile trebuie oprite. Nu se poate să mergem cu aceste scutiri până la infinit, fiindcă, într-adevăr, există foarte-foarte multe argumente. Se pot discuta multe, multe alte probleme, dar dacă nu găsim o rezolvare pentru Consiliul de Administraţie şi pentru datoria către bugetul de stat, eu cred că degeaba discutăm variante pe termen lung, pe termen foarte lung. Vă mulţumesc.
Georgică Severin: Vă mulţumesc. L-aţi depăşit şi pe domnul Barbu. Dau cuvântul domnului senator Cristian Dumitrescu. Se pregăteşte domnul deputat Pâslaru./denisse
Cristian Dumitrescu: Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte! Am să încerc să fiu foarte scurt, pentru că, pe acest subiect, pe care-l cunosc de vreo 20 şi ceva de ani şi care totdeauna a evoluat într-o manieră dramatică, poate acum mai mult decât niciodată, sunt nişte contradicţii pe care trebuie să le respectăm şi nu le putem elimina. Domnule prim-ministru, aveţi dreptate. Mai multe intervenţii înseamnă mai /…/ risc de raporturi comerciale, raporturi între televiziunea publică şi televiziunea comercială. De fiecare dată ne-am găsit în această situaţie. Doamna ministru a Finanelor spunea foarte clar: acordul din 2013 nu a fost respectat, acordul din 2015 nu a fost respectat şi probabil că nici acordul din 2016 nu va fi respectat. Dar dvs aţi venit pentru soluţii, domnule prim-ministru. Sigur, dvs spuneţi că noi trebuie să decidem. Dar decizia Parlamentului este una politică, este una cu o anumită lentoare, ea prevede elemente legislative, Legislativul presupune iniţiativa legislativă, presupune dezbatere, timp ş.a.m.d. Deci, după părerea mea, bune sunt foarte multe soluţii, sunt interesante şi o parte din cele pe care le-au identificat cei de la televiziunea publică – e clar că ei au intrat în contact cu alte situaţii similare din ţările Uniunii Europene. Răspunsul pe care trebuie să-l dăm astăzi este: cum dăm bani? Rapid? Suntem şi în an electoral, în sensul că televiziunea publică trebuie să nu fie acuzată, nimeni, de lipsă de independenţă ş.a.m.d. şi trebuie să funcţioneze. De fapt pe asta s-au şi bazat ei din totdeauna când mecanismele s-au reprodus cu pagubele pe care le ştim. Va trebui să găsim o soluţie pentru bani, şi asta este clar că este în … Dacă veţi avea nevoie ca pentru soluţia financiară să aveţi un sprijin din partea Parlamentului, sunt aici preşedinţii celor două camere, comisiile de specialitate, putem să trecem printr-o procedură rapidă orice soluţie ca să avem o avalizare. Trebuie să dăm aceşti bani. În primă instanţă este vorba de banii de funcţionare pentru ca în acest an să fim siguri că TVR va funcţiona la parametrii. Nu putem nici să reducem ideea că nu dăm bani, nu putem să acceptăm ideea că executarea financiară care se face în baza legislaţiei poate veni /…/ într-un fel absolvită sau mutată sau amânată, da? Deci alea sunt situaţii pe care nu le putem rezolva decât în temeiul legii. De aceea, domnule prim-ministru şî domnilor colegi, prima soluţie care trebuie găsită trebuie să fie soluţia financiară de funcţionare în continuare a instituţiei. Al doilea pas, care este extrem de important, este modificarea, doamna director general, modificarea. Nu v-aş sugera să solicitaţi schimbarea legii. Modificarea, pentru că altul a fost contextul în care această lege a fost adoptată, Legea 41 acum un număr important de ani, şi altul e contextul comercial, şi nu numai comercial, şi politic şi economic de astăzi, deci modificări care să…. Şi sunt şi o baterie de alte soluţii, pentru că nu putem să acceptăm că… Aşa cum vedeţi, sunt tot felul de societăţi comerciale cărora le-am dat beneficiile extraordinare, cum ar fi aceste societăţi de distribuire a energiei electrice, şi care te execută… pe cetăţeanul de rând, ţi-a închis lumina, scrie în contract, şi vezi că trebuie să plăteşti nu ştiu ce sumă importantă care nu ştiu de ce e atât de mare sau de ce /…/ Dar astea sunt alte lucruri. Mulţumesc şi mă scuzaţi dacă am depăşit.
Georgică Severin: Mulţumesc, domnule senator. Dau cuvântul domnului deputat Pâslaru, se pregăteşte domnul deputat Popescu.
Florin Pâslaru: Vă mulţumesc. Domnule prim-ministru, stimaţi colegi, voi vorbi cred că mai puţin de un minut. Sigur că e nevoie de soluţii pe termen foarte scurt, scurt, mediu şi lung. Cel mai important lucru este să găsim o soluţie pe termen foarte scurt pentru a rezolva problema financiară a televiziunii. Întreba domnule senator Vosganian dacă este viabilă televiziunea? Da. Noi am făcut un calcul şi nu numai un calcul, şi un studiu de piaţă, este viabilă televiziunea dacă nu ar mai avea aceste datorii. Pe termen scurt, dacă vreţi, deja la Camera Deputaţilor, şi îmi pare rău că o parte din colegi vorbesc în necunoştinţă de cauză, este deja depus un proiect de lege de care ştie foarte bine domnul senator Georgică Severin, pentru că este iniţiator, în care tocmai acest lucru încercăm să facem – este în procedură de urgenţă şi se referă tocmai la delimitarea Consiliului de Administraţie de funcţia de director general. Sigur că putem găsi o grămadă probleme, de ce primeşte /…/ foarte mulţi bani, de ce studiourile teritoriale nu ştiu câţi bani mănâncă, de ce există foarte multe instituţii care căpuşează televiziunea, de ce există foarte multe rude care lucrează în televiziune şi nu fac nimic, dar asta, repet, şi cu asta închei, sunt probleme care trebuie rezolvate pe termen scurt, mediu şi lung./amirea/sdm2
Florin Pâslaru:/ Cel mai important lucru este să găsim o soluţie pe termen foarte scurt, în aşa fel încât Televiziunea Română, televiziunea naţională, să funcţioneze în continuare. Vă mulţumesc!
Georgică Severin: Vă mulţumec şi eu, domnule deputat! Dau cuvântul domnului deputat Popescu, se pregăteşte domnul deputat Gunia.
Dan-Cristian Popescu, deputat PNL: Domnule preşedinte al Senatului, domnule prim-ministru, stimaţi miniştri şi stimaţi colegi, la ce asistăm astăzi este un faliment, încă un faliment al unui managament prea politizat; sau grevat de interese politice. Dacă vorbim despre soluţii pe teremen scurt, sunt foarte simple. Acestea tratează efectele şi nu cauzele, şi vorbim de posibilitatea de a da bani Televiziunii sau de a o închide. Cum nu putem să o închidem, rămânem la o singură soluţie: să dăm, cumva, bani. Propun însă şi o discuţie asupra cauzelor şi la cauze aş adăuga, pe lângă acest managament care a fost şi nu mă refer la managamentul actual, de-a lungul timpului a fost tot timpul prea politizat sau grevat de interese politice. Mă refer la caracterul interţial al televiziunii publice. Televiziunea a început într-o perioadă în care deţinea monopolul şi deservea populaţia României cu tot felul de segmente. Eu cred că astăzi, cu execepţia dimensiunii culturale şi cu excepţia dimensiunii corectei informări, pe celelalte segmente intră într-o competiţie inegală cu piaţa şi poate că este momentul să vedem, ce aşteptăm de la această televiziune publică, ce vrem să ne ofere? – este prima întrebare, după care putem discuta cum să o facă. Nu ne-am mai pus această întrebare de la înfiinţarea televiziunii. De atunci, televiziunea oferă aceeaşi gamă de programe. Vă mulţumesc.
Georgică Severin: Mulţumesc domnului deputat şi pentru faptul că v-aţi încadrat în timp, dau cuvântul domnului …. se pregăteşte domnul deputat /…/, reprezentantul minorităţii sârbe.
Ionel Dragoş Gunia, deputat PNL: Este foarte clar că trebuie să definim extrem de limpede ce înseamnă serviciu public şi ce înseamnă rolul televiziunii în relaţia concurenţială cu celelalte posturi TV de pe piaţă şi, atunci, probabil că o să avem şi soluţii. Este lipede că toate cauzele care au dus la această situaţie trebuiesc stopate şi în mod sigur trebuie să vorbim la televiziunea publică de un consiliu de administraţie care să aibă ca unică misiune reorganizarea acestei societăţi. Ştim cu toţii, există televiziuni care au la ora actuală plaja mult mai amre la populaţie, care funcţionează cu mult mai puţini angajaţi, care, în mod sigur, nu au atâtea studiouri şi atâtea, ştiu eu, locaţii în ţară, deci există soluţii care pot să vină atât din afara televiziunii, cu un ajutor guvernamental, cu lege schimbate, şi aşa mai departe, dar în mod sigur trebuie reorganizată şi societatea, pentru că şi acolo sunt o grămadă de bunuri care pot fi vândute, sau pot fi chiar cedate – de ce nu? – la cei care aveţi datorii. Vreau să pun o întrebare punctuală: Aţi vorbit, doamna director, de felul în care se percepe taxa radio, întru-un mod mult mai eficace, la ora actuală, datorită unei hotărâri de guvern. Aţi făcut, cumva, vreun calcul ca să vedeţi care ar fi impactul financiar pozitiv pentru SRTV pe termen scurt, mediu şi lung, dacă ar exista o hotărâre de guvern asemănătoare în ceea ce priveşte societatea? Mulţumesc mult.
Irina Radu: Da, am făcut calcule pentru absolut ce ar înseamna fiecare schimbare legislativă pe care am pomenit-o aici, şi v-aş da doar câteva exemple. Să spunem, creşterea minutelor de publicitate, pentru că a fost amintit aici, de la 8 la 12 minute, ar însemna o creştere estimată, anuală, cam de 3 milioane de euro; reintroducerea scutirilor de TVA pentru drepturile de difuzare de filme, competiţii sportive, o creştere de 7.560.000 de euro; plafonarea comisionului de taxă, specificat mai întainte, mai puţin ceva, 1.358.000 de euro./eendrefy/sdm2
Deci, şi măsura menţionată de dumneavoastră se situează cam în jurul unui milion de euro. Deci sunt cifre foarte importante pentru orice televiziune. Asta vă spun şi ca om care am lucrat ani buni şi în privat, exagerând aşa, puţin, şi poate nu e locul de asemenea comparaţii într-o companie atât de selectă, dar vreau să vă spun că pentru un milion de euro pe lună altă televiziune ar omorî. Sigur că e o metaforă. Iar, bineînţeles că de asta ne întreabă pe noi lumea: „ce faceţi voi cu 60 de milioane de euro?” Nu e momentul să vă prezentăm aici analiza şi unde se duc banii, dar de aceea poate aţi remarcat, am început o campanie la televizor şi pe Facebook şi peste tot, în care ne asumăm să comunicăm exact pe ce se duc banii, chiar dacă cineva o să ne critice, o să ne trimită şi vorbe urâte, cred că e de datoria noastră să explicăm cetăţenilor unde se duc cei patru lei plătiţi de ei. Mulţumesc!
Goergică Severin: Vă mulţumesc! Îi dau cuvântul domnului deputat Gvozdenovici, reprezentantul minorităţilor.
Slavomir Gvozdenovici: Mulţumesc frumos! Domnule prim-ministru, domnule ministru, domnilor preşedinţi, doamnelor şi domnilor colegi, vorbesc în numele grupului parlamentar al minorităţilor naţionale şi aş vrea să reamintesc la început, ceea ce au subliniat unii colegi, că TVR-ul este strategic important şi prin asta poate se deosebeşte un pic de celelalte televiziuni. N-aş vrea să intru în detaliu. În acest sens s-au dat exemplul Franţei. Există şi alte exemple în Europa unde statul a sărit în sprijinul televiziunii prin ştergerea datoriilor, prin anumite fonduri şi aşa mai departe. Deci, nu văd de ce nu ar trebui să găsim o soluţie şi în acest sens, pentru că o soluţie trebuie găsită şi trebuie să o căutăm împreună. Şi acum vreau să spun ceva în numele minorităţilor, în căutarea acestor soluţii n-ar trebui să uităm – ăsta este un argument – că începând de la Constituţie până la legea alegerilor şi de la legea alegerilor până la cultură, până la învăţământ, până la administraţie există anumite prevederi unde funcţionează aceea discriminare pozitivă. Despre situaţia minorităţilor şi această discriminare pozitivă am avut onoarea să vorbesc la Uniunea Interparlamentară, acum câţiva ani buni, în Mexic, unde am dat exemplul ţării noastre ca unul dintre cele mai pozitive din Europa. Şi acum ajung la problema – şi închei imediat – şi anume: în căutarea soluţiilor rugăm foarte frumos şi toţi factorii de decizie şi televiziunea, conducerea şi pe toţi care se vor implica, să nu ne mai restrângă, să nu ne mai taie la minorităţi, că la noi a ajuns cuţitul până la os. Nu mai este ce să se restrângă, nu mai este ce să se taie din acele puţine minute care avem. Apelul meu este acesta: sprijin oricare demers poate să îmbunătăţească situaţia şi poate să ne aducă la liman, dar consider că trebuie să ne gândim dacă în ţara noastră există aceste prevederi sub forma anumitor legi, trebuie să se regăsească şi în deciziile acestea care ar însănătoşi televiziunea, pentru că suntem şi aşa foarte puţini, avem puţin. Din puţinul ăsta şi mai puţin înseamnă nimic. Da… Vă mulţumesc frumos şi, încă o dată, sunt convins că împreună putem să găsim o soluţie bună, pentru că Televiziunea Română trebuie să rămână de o importanţă strategică.
Georgică Severin: Vă mulţumesc, domnule deputat! Domnul premier a intrat puţin în depăşirea agendei. Rog următorii vorbitori – mai sunt înscrise patru persoane, în afară de invitaţii care mai vor să spună ceva – să ne încadrăm în cele două minute dacă vrem să ne asculte premierul, dacă nu, putem să depăşim acestea. Vă mulţumesc! Are cuvântul domnul senator Paşcan, se pregăteşte domnul deputat Alexe.
Georgică Severin: Am o rugăminte, iertaţi-mă că vă întrerup, daţi-mi voie să fac o propunere: sunteţi de acord să închidem lista de luat cuvântul? I-am înscris pe toţi care au dorit până acum. Cine este pentru stoparea înscrierilor la cuvânt?
Călin Popescu-Tăriceanu: Eu fac o propunere să dai cuvântul de două ori la fiecare, sunt televiziunile de faţă. După ce pleacă televiziunile, nu mai e niciun interes. Ăsta era motivul pentru care, da fapt, la început, s-a propus să nu fie televiziunile, de faţă. Dar s-a ratat./fdoman/sdm2
Georgică Severin: Am obligaţia să înscriu la cuvânt. Evident, aceasta va fi în ordine, deci vom continua. Domnule prim-ministru, am înţeles.
Călin Popescu-Tăriceanu: Libertatea de exprimare, domnule preşedinte!
Georgică Severin: Exact, de acord. Deci, urmează doamna deputat Mincă, domnul Popa… şi mai ia cineva? Domnul senator Laszlo… Altcineva? Deci, în momentul acesta propun sistarea înscrierilor la cuvânt. Cine este pentru? … Împotrivă?
Călin Popescu-Tăriceanu: Eu sunt împotrivă, pentru că limităm libertatea de exprimare.
Georgică Severin: Vă mulţumesc. Avem trei voturi împotrivă şi o abţinere.
Călin Popescu-Tăriceanu: Există o singură variantă: dacă pleacă televiziunile, nu se mai înscrie nimeni.
Georgică Severin: Da. Nu-mi permit să fac comentarii. Dau cuvântul domnului senator Paşcan; se pregăteşte domnul deputat Alexe. Vă mulţumesc!
Emil-Marius Paşcan: Vă mulţumesc! Domnule prim-ministru, doamnelor şi domnilor miniştri, domnilor preşedinţi, stimaţi colegi, discuţia aceasta comportă două aspecte distincte: unul legat de istoricul datoriilor şi situaţia la care s-a ajuns şi, fireşte, ce putem face noi, în primul rând ca parlamentari – sigur, executivul – din acest punct de vedere. Dacă vă amintiţi, în momentul în care noi am garantat un împrumut al TVR şi, implicit, un plan de reeşalonare, de restructurare şi de plată a datoriilor istorice, ni s-a garantat şi ni s-a adus un astfel de plan. Nu avem niciun fel de garanţie că, chiar în această situaţie, găsind o soluţie, nu ajungem, într-o perioadă determinată, în aceeaşi situaţie. Prin urmare, problema fundamentală, domnule prim-ministru – şi cred că asta trebuie să admitem cu toţii -, avem cunoştinţă despre contracte oneroase, despre ceea ce spunea colegul Tudor Barbu, interese oculte, parazitarea prin diferite mijloace, implicit contractuale, a Televiziunii, care au condus la această situaţie de fapt. Cu toţii le constatăm, le indicăm, dar nu avem vinovaţi; n-a răspuns şi nu răspunde nimeni. Mai mult, pentru situaţia actuală în care s-a ajuns, respectiv nerespectarea obligaţiilor de către SRTV legate de Contractul Colectiv de Muncă, pentru care Televiziunea este acum executată, iarăşi nu răspunde nimeni – ceea ce este, din punctul meu de vedere, inadmisibil. Pentru că noi, într-o astfel de atitudine, neapelând la mijloace legale prin care cineva trebuie să dea socoteală, efectiv perpetuăm într-o expectativă ciudată, inerţială, această stare de fapt. Prin urmare, eu cred că ceea ce stă în momentul de faţă în putinţa noastră este să procedăm la numirea unui nou Consiliu de administraţie, căruia eu cred că se impune să-i dăm un mandat foarte clar, pe o perioadă determinată, de a veni cu un plan de măsuri foarte ferm de redresare a Televiziunii. Legat procedural de ceea ce poate face executivul a spus preşedintele Georgică Severin, pentru a lărgi baza de încasare, şi efectiv să găsim şi soluţii prin care trebuie să porniţi de la realităţi. Chiar dacă se încasează la factura de energie electrică acea taxă de abonament, în mod real, adeseori la Televiziune ajunge doar o parte din acele încasări, mult mai mică – uneori de 70% sau chiar mai puţin, ceea ce nu este în regulă. Şi atunci, trebuie găsită poate şi o altă formulă, sau lărgită baza aceasta de cotizare.
Prin urmare, stimaţi colegi, nu avem alte soluţii, oricât am discuta. Trebuie să numim acel Consiliu de administraţie. Poate să fie compus chiar din tehnocraţi, aşa cum a propus colegul nostru, cu un mandat determinat, pentru a venit cu soluţii concrete neviciate politicianist de niciun fel din nicio direcţie, şi să procedăm la punerea în aplicare, dar şi la respectarea acelui program. Altminteri, vom face continuu astfel de planuri, pe care nu le respectă chiar SRTV, cu Consiliul de Administraţie, pe care noi le susţinem, le asumăm politic, ceea ce nu este în regulă. Vă mulţumesc!
Georgică Severin: Dau cuvântul domnului deputat Alexe; se pregăteşte doamna deputat Mincă.
Florin Alexe: Mulţumesc, domnule preşedinte! Dragi colegi, am ascultat-o cu toţii pe doamna director general interimar povestind lucrurile care se întâmplă în TVR. Dar a evitat cu eleganţă, aş spune, problema salariaţilor. Am auzit şi am înţeles că în 2015 50% din bani s-au dus către salarii. Am aflat că o să existe un plan de reorganizare, dar n-am aflat dacă în acest plan de reorganizare vom umbla la aceste cifre. Ştim că sunt peste 2.800 de angajaţi; ştim, de asemenea, că în alte televiziuni comerciale numărul angajaţilor poate este la o treime sau la un sfert./cvanatoru/sdm2
Știu că este o problemă dureroasă, dar vreau să o-ntreb pe doamna director general interimar, dacă și-a pus această problemă și dacă, în această restructurare, are măcar o cifră a angajaților care ar fi necesari TVR-ului, pentru a funcționa optim. Mulțumesc mult de tot!
Georgică Severin: Mulțumesc foarte mult, domnule deputat! Dau cuvântul doamnei deputat /…/; se pregătește domnul deputat Popa.
Liliana Mincă: Domnule președinte al Senatului, domnule premier, stimați colegi, asist, astăzi, la un film în reluare. Și vă spun lucrul acesta pentru că eu, personal, am participat la ședința Biroului Permanent din 25 noiembrie 2015, când doamna director interimar al Televiziunii Române a fost invitată să ne prezinte situația Societății Române de Televiziune și propunerile domniei sale. Au trecut câteva luni de atunci, ori… nu au fost luate măsuri, datoriile cresc, situația este așa cum este, în TVR, și eu o s-o citez pe doamna director general interimar, care spunea, în ședința Biroului Permanent din 25 noiembrie 2015, că ștergerea tuturor datoriilor la TVR nu ar garanta funcționarea performantă a TVR-ului, fără creșterea taxei și modificarea legislației în vigoare. Mi-aduc aminte că, la momentul respectiv, l-am avut invitat în Biroul Permanent pe ministrul finanțelor, ne-a explicat în ce condiții se poate obține un ajutor de stat, ne-a explicat ce este posibil și ce nu este posibil… Astăzi, aș fi vrut să aud, din partea ministrului finanțelor, din partea primului ministru, măsuri concrete. Pentru că, trebuie să recunoaștem, chiar dacă Consiliul de Administrație este numit de către partidele politice, prin reprezentanți ai partidelor politice, și este validat de către Parlament, Parlamentul nu are un control efectiv lunar în TVR. Nu există indicatori de performanță, nu știm ce se-ntâmplă acolo… Ne trezim, anual, cu raportul de activitate și vedem ce dezastru este la TVR. Noi, ca parlamentari, nu putem să facem decât să schimbăm consilii de administrație, să schimbăm directori generali; însă, este egal cu zero. Putem să schimbăm Legea, putem să facem ce-om face, dar nu ne putem juca cu viața celor 2.500 de angajați. Și asta este clar. Indiferent ce-am face, trebuie să recunoaștem că aven de-a face cu un cadavru – între ghilimele -, intrat în putrefacție. Deci, decizia trebuie să fie luată cât de curând. Dacă nu ieri, astăzi trebuie luată. Și eu vă spun că singura soluție – pentru că am condus o socitate de stat, știu ce-nseamnă indicatori de performanță, știu ce-nseamnă să lucrezi cu un consiliu de administrație numit politic, din oameni care nu au nicio legătură cu activitatea acelei societăți, ci doar sunt trimiși acolo, în Consiliul de Administrație, de către partidele politice, să-i reprezinte – închiderea și luarea de la zero. Avem nevoie de televiziune de stat, este clar, însă trebuie evaluarea corectă a fiecărui angajat, nu de către oamenii politici, ci de către profesioniști; astfel încât să nu se mai ajungă la situația la care s-a ajuns. Deci, trebuie luat de la zero! Și eu văd aicea o propunere a directorului general interimar, la punctul 4, din 11 a doua 2016, unde spune foarte clar: închiderea Societății Române și înființarea, a doua zi, a unui nou serviciu public de televiziune; și această soluție s-a aplicat în unele state europene. Mulțumesc!
Georgică Severin: Vă mulțumesc! Domnule deputat, vă rog puțin…! Până să vă dau din nou cuvântul, premierul a depășit deja, cu 30 de minute, timpul. Se retrage… V-aș ruga, dacă aveți să ne spuneți ceva în final /…/! /…//sdm2
Dacian Cioloş: Nu pot decât să reper ce am spus înainte. Doamna deputat spune acum că Guvernul trebuie să ia anumite măsuri. Sigur, noi am venit cu o analiză legat de ce s-ar putea face în diferite situaţii sau în situaţii de statut diferit al Televiziunii, pentru că în momentul de faţă, sigur, s-a discutat de lărgirea bazei de colectare, de creştere a taxei – sunt câteva măsuri care pot fi avute în vedere, dar încă o dată, noi le putem lua, însă nu o să rezolve problema imediată. Spunea domnul barbu, care a plecat, că o să introducem bani în continuare printr-o sită. Banii se duc în continuare pe măsuri care nu vor creşte performanţa Televiziunii. Doamna director general spunea că abia 5% din buget au fost bani investiţi în programe noi şi bani care ar putea să ajute la relansarea Televiziunii pe piaţa media. În msura în care veţi ajunge la o concluzie, în funcţie de aceste concluzii, pe care le trageţi astăzi şi deciziile pe care le luaţi vizavi de viitorul funcţionării Televiziuni şi a conducerii Televiziunii, Guvernul poate să vină cu măsurile pe care le consideră fezabile în baza legilor actuale şi în baza responsabilităţii pe care o are. Ceea ce nu putem face, oricât am vrea înainte de iulie, este să dăm bani acum, în următoarele săptămâni Televiziunii. Să dăm bani Televiziunii în plus acum – asta ar însemna în primul rând să gasim bani respectivi, deci să-i luăm de undeva, dar ar însemna să facem rectificare bugetară. Rectificarea bugetară nu o putem face imediat. Deci asta oricum, această idee e o idee de perspectivă de termen hai să spun mediu de câteva luni de zile, însă până atunci, sunt câteva măsuri care ar trebui să poată să fie luate pentru a închide robinetul risipei, să spun, la TVR. Deci în funcţie de aceste decizii, sigur, s-a vorbit aici de garanţie guvernamentală. Trebuie analizat, Ministerul de Finanţe, garanţia aceea nu înseamnă bani de la buget imediat, dar oricum înseamnă un impact asupra bugetul şi asupra datoriei şi aici sunt nite limite, dar oricum, noi suntem în măsură să analizăm toate aceste posibilităţi. Noi am făcut deja o analiză, dar vom folosi aceste elemente în funcţie de decizia care se ia astăzi. Şi eu cred, pornind şi de la scrisoarea pe care conducerea Televiziunii ne-a trimis-o şi nouă şi dumneavoastră, că la TVR se aşteaptă acum o decizie rapidă. S-a evocat aici eventuala administrare specială sau o nouă administrare oricum, care să ia nişte măsuri de restructurare, dar oricare ar fi conducerea respectivă, dacă conducerea respectivă nu va fi în măsură să ia nişte decizii urgente de restructurare, nu vom putea gâtui pierderile care continuă şi atunci abia după ce reuşim să gâtuim aceste pierderi, cred că putem să vedem care sunt soluţiile pentru a relansa activitatea acolo şi a lărgi baza de finanţare a Televiziunii pe baza unui plan pe care cineva să şi-l asume. Mulţumesc. Eu va trebui să plec, dar oricum, rămânem în contact şi am vrut… prezenţa mea astăzi aici a fost şi pentru a da clar mesajul că Guvernul vrea să se implice în măsura în care poate să o facă, dar în această situaţie, Parlamentul are o responsabilitate şi e important să ne asumăm fiecare dintre noi responsabilităţile. Vă mulţumesc.
Georgică Severin: Vă mulţumesc, domnule prim-ministru. Dau cuvântul domnului deputat Popa. Se pregăteşte domnul senator László.
Radu Mihai Popa: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule prim-ministru, în drumul dumneavoastră spre ieşire am să vă spun câteva cuvinte. Mulţumesc. Am să spun câteva cuvinte, care nu o să placă unora de la masa asta, dar asta e viaţa. În primul rând, am să-i spun ministrului de finanţe o problemă de tehnică legislativă, pe care cred că nu o ştie şi anume care este diferenţa între acordarea unui ajutor de stat şi modificarea Legii 41 pentru ca TVR-ul să poată să intre în insolvenţă. De ce nu vrea nimeni modificarea legii? Pentru că toată lumea vrea un control politic asupra TVR-ului, de aia nu vrea nimeni modificarea Legii 41 ca să intre în insolvenţă. Aici sunt oameni care au interese, care au emisiuni, care au tot felul de jocuri. Modificarea legii este apanajul majorităţii. dacă majoritatea voia să facă o modificare, o făcea. În mod evident, nu vor să o facă, de aia nu avem nici Consiliu de Administraţie./denisse/sdm2
Pe de altă parte, vreau să spun, ca unul care mă pricep mai mult decât alţii, că TVR nu este nici Oltchim, nu e nici Loterie. Este o instituţie de presă şi trebuie tratată ca o instituţie de presă. Putem să mitraliem Consiliul de Administraţie sau conducerea interimară cât vrem, dar nu au nicio vină oamenii aceştia, au făcut ce au putut să facă în trei luni de zile. De ce nu avem Consiliu de administraţie, de ce nu s-a votat? Ştiu politicienii de la masa asta de ce nu s-a votat Consiliul de administraţie. Dacă domnul Dragnea ne blagosloveşte cu vreo lege, că se pricepe şi la TVR, probabil că vor modifica şi legea, dacă nu, o să o târâim aşa în continuare. Pe de altă parte, dacă dna ministru poate să îmi spună care este diferenţa, de ce trebuie să dăm ajutor de stat şi să nu modificăm legea în aşa fel încât TVR să intre în insolvenţă. Banii nu sunt tot de acolo? Sau domnul profesor care, sigur, zâmbeşte, ştie mai multe decât mine.
Georgică Severin: Vă mulţumesc, domnule deputat. Dau cuvântul domnului senator Lászlo, se pregăteşte doamna senator Creţu.
Lászlo Attila: Mulţumesc, domnule preşedinte. Eu voi fi foarte scurt. Doamna ministru, din toate variantele discutate şi prezentate, fiecare necesită timp şi/sau foarte mult timp. Cred că în această clipă ar trebui să luaţi în considerare foarte serios problema garanţiei de stat pentru accesarea unui nou credit, pentru că din variantele prezentate asta mi se pare cel mai realizabilă în timp util. Celelalte probleme legate privind /…/ bazei de colectare ş.a.m.d., ceea ce au fost prezentate, necesită totuşi un pic de timp şi modificări legislative care durează. Mulţumesc.
Georgică Severin: Vă mulţumesc, domnule senator. Profit de prezenţa în sală – şi le mulţumim că au participat – preşedintelui Comisiei de buget de la Camera Deputaţilor, şi a domnului Răsvan Popescu care reprezintă astăzi, aici, Consiliul Naţional al Audiovizualului, dacă doriţi să aveţi vreo intervenţie? Vă rog, domnule Popescu.
Răsvan Popescu: Foarte scurt, pentru că noi nu avem atribuţii, cum ştiţi, în situaţia financiară a TVR. O modificare care a fost adusă în discuţie ar putea să fie cea privind publicitatea, egalitatea de minute şi pentru televiziunea publică ca şi pentru posturile comerciale. La vremea respectivă legiuitorul a apreciat să facă aceasta diferenţă tocmai pentru a asigura o concurenţă cât de cât echitabilă între o televiziune publică care dispunea de o susţinere din partea bugetului pentru costul de emisie şi în aceste condiţii s-a apreciat că totuşi este nevoie de această diferenţă de tratament în materie de minute de publicitate. Oricum, nu ar fi o soluţie pe termen scurt şi înţeleg care se pune aici este de rezolvare pe termen scurt a finanţării televiziunii.
Georgică Severin: Vă mulţumesc, domnule Popescu. Aş ruga membrii din conducerea TVR să fie atenţi la cei care iau cuvântul. Totuşi, noi am fost atenţi la problemele dvs. Dau cuvântul doamnei senator Creţu şi urmează domnul preşedinte al Comisiei de buget, Ştefan.
Gabriela Creţu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş începe prin a face o precizare – trebuie întâi să ieşim din ambiguitate, ambiguitate care, de altfel, este favorizată de legea de organizare, dar pe care am văzut-o la majoritatea colegilor: vorbim de un serviciu public sau vorbim de o societate comercială? Şi premierul, încă din introducere, a ridicat această problemă la fileu cumva. Eu sunt dintre cei care susţin necesitaea unui serviciu public de televiziune. Or, dacă e serviciu public, atunci criteriile sunt cu totul altele şi finanţarea este diferită, pentru că el trebuie să-şi asigure independenţa şi faţă de interesele comerciale şi faţă de guvern, în măsura în care totdeauna trebuie să acceptăm – e una din marile provocări pe care o televiziune publică le are, aceea de a-şi menţine independenţa faţă de cine e la putere la un moment dat. Dar acel aspect e legat de programe, mai ales. Noi discutăm aici despre finanţare. Aş face un reproş prietenesc celor de la Televiziunea Română, ar fi trebuit să avem pe masă o hârtie frumoasă cu structura datoriilor, către cine sunt datoriile respective, pentru că pot fi găsite soluţii diferite pentru diversele categorii de datorii, ca să facem într-adevăr eficientă această întâlnire şi nu doar o întâlnire în care să facem declaraţii politianiste, nu politice, pentru că eu cred că politicul are un mare rol pozitiv în a asigura funcţionarea unei asemenea instituţii./amirea/sdm2
S-a vorbit aici de viabilitate. Ce înseamnă viabilitate? Am impersia că unii dintre colegi au folosit aceeaşi termeni pe care îi folosim pentru televiziunile comerciale, audienţe. Eu trebuie să vă amintesc că definiţia serviciului public zice aşa: că el trebuie să asigure prin totalitatea programelor… ca totalitatea programelor să ajungă la totalitatea cetăţenilor, nu un anumit program să ajungă la un număr cât mai mare de cetăţeni, pentru că nu pot să-i oblig să urmărească emisiunea în limba sârbo-croată pe toţi cetăţenii României, deşi s-ar putea ca un program foarte bine realizat să genereze interes. Da, mă iertaţi…! Sunt pentru soluţiile radicale, închidem Televiziunea şi deschidem Televiziunea.
Georgică Severin: Vă mulţumesc, doamna senator! Dau cuvântul domnului deputat Viorel Ştefan, se pregăteşte domnul preşedinte Gigel Ştirbu.
Viorel Ştefan: Mulţumesc, domnule preşedinte! Mulţumesc de invitaţie, mulţumesc de posibilitatea de a lua cuvântul în acest cadru. Doamnelor şi domnilor colegi, eu încep prin a vă spune că nu ştiu ce trebuie făcut. Nu ştiu ce trebuie făcut şi bănuiesc că dacă problema ar fi fost uşoară, era rezolvată demult. Problema nu este uşoară pentru că s-a plecat cu stângul. Deci, Legea pe baza căreia funcţionează Serviciul Român de Televiziune este o lege care şi-a propus să constituie o entitate cu titlul de serviciu public şi cu reguli de funcţionare la fel de libere ca o societate comercială. Pentru că dacă noi tranşam corect la momentul zero şi spuneam că este instituţie publică, astăzi nu am fi discutat despre nivelul de salarizare confidenţial, ştiam foarte clar, exista o reglementare care impunea un anume nivel de salarizare, de la care nu se putea face rabat. Astăzi nu am fi avut suspiciuni în legătură cu achiziţiile făcute în funcţionarea Televiziunii Române în decursul atâtor ani şi toate consecinţele care decurg de aici, terminând cu ce a spus doamna director general interimar că astăzi nici măcar o procedură de insolvenţă nu poate fi declanşată pentru că legislaţia insolvenţei priveşte un regim juridic foarte clar şi nu acest regim juridic amestecat. Este o instituţie care are capital social, n-are acţiuni, n-am înţeles niciodată cum s-a putut naşte o astfel de entitate. De aici pleacă toate dificultăţile. După care, mai este o chestiune de neînţelegere în opinia mea. De fiecare dată sau o dată la nu ştiu câţi ani, toate partidele politice luptă din răsputeri să-şi pună oameni în consiliul de administraţie. Dar eu cred că n-am înţeles un lucru, oameni din consiliul de administraţie de la televiziune nu sunt consilierii directorului. Ei sunt administratorii patrimoniului acestei entităţi şi atunci nu am răspuns la întrebarea: câţi administratori au răspuns juridic pentru prejudiciile care s-au creat în diversele mandate care s-au succedat acolo? Deci, toate acestea însumate ne pun astăzi în situaţia în care am asistat la o discuţie unde premierul României s-a străduit să explice că responsabilitatea este a Parlamentului, iar Parlamentul să solicite soluţii din partea Executivului. Nu ştiu, eu cred că soluţia nu poate fi găsită decât pe un nou compromis, să ne asumăm cu toţii că istoria n-a fost o experienţă foarte fericită şi să încercăm un compromis care să se restarteze şi eu înclin să cred că… S-a mai afirmat o chestie aici cu care eu nu sunt de acord, că dacă se intră într-o procedură sub supraveghere judiciară Parlamentul nu mai face control. Păi, stimaţi domni, doamne şi domni, colegi, păi noi suntem gestionarul resurselor acestui serviciu sau suntem supraveghetorii modului în care gestionează politica editorială acest serviciu de media?/fdoman/sdm2
E o mare confuzie aici. Procedura judiciară nu se substituie în funcţia Parlamentului de supraveghere a politicii editoriale. Procedura judiciară poate să facă lumină şi cred că e singura soluţie ca să facă lumină în legătură cu responsabilitatea celor care au gestionat acest patrimoniu. Se vor putea retrata tranzacţii în urmă cu 3 ani de zile, se vor putea stabili responsabilităţi individuale în contul celor care au gestionat, care au fost în Consiliul de Administraţie şi nu au ştiut că sunt administratori, au crezut că sunt consilieri fără răspundere, acolo. De aceea, eu cred că un compromis ar trebui să genereze o situaţie, o măsură excepţională dată fiind situaţia excepţională legat de faptul că nu se pot plăti salariile în această entitate şi oamenii care sunt angajaţi acolo nu au nicio vină de ce s-a întâmplat şi trebuie găsite soluţii. Iar, mai departe, măsurile pe termen mediu şi lung ar trebui să vizeze o atitudine asumată cu mult curaj de către toate partidele politice şî să facem lumină o dată pentru totdeauna. Revenind la procedura judiciară, cred că ce spunea doamna director general, o reorganizare judiciară în interiorul căreia se facă chiar şi o fuziune parţială cu Radioul. Domnul preşedinte Tăriceanu ştie mai multe decât mine în legătură cu modul în care funcţionează aceste servicii şi nu este de acord, dar eu dacă aş privi această entitate ca fiind una oarecare şi nu un serviciu de televiziune atât e specializat pe o zonă atât de specializată spre încolo aş privi ca soluţie. Vă mulţumesc.
Georgică Severin: Vă mulţumesc şi eu. Dau cuvântul domnului preşedinte Ştirbu şi mă pregătesc.
Gigel Ştirbu: Mulţumesc. Foarte scurt. Tind să cred că cei care sunt interesaţi de soarta acestui serviciu public de televiziune se află aici în sală sau au rămas în sală. Dragi colegi, lucrurile sunt mai simple, în sensul că sunt limitate. Nu avem foarte multe decizii de luat. Cred, din experienţa pe care o am acumulat-o în ultimii ani de zile, atât eu cât şi colegii noştri aici de faţă, eu personal cred că dacă cumva gândim să unim cele două servicii publice de Radio şi de Televiziune, am distrus şi Radioul. Doi. În ceea ce priveşte TVR, doamna director general, noi doi am mai avut… noi, Comisia pentru cultură, cu dvs, am avut nenumărate întrevederi. În momentul de faţă, personal, cred că cei care pot să rezolve problema se află în această sală, şi anume, sunt parlamentari. Parlamentul Româniaei poate să rezolve problema cu celeritate, aşa cum spunea primul ministru, şî anume să găsim soluţia legală pentru ca serviciul public de televiziune să poată intra în insolvenţă. Din tot ceea ce atî spus dvs mai devreme în luarea de cuvânt pe care aţi avut-o, din toate aceste lucruri a reieşit o chestiune foarte clară: cel mai mare pericol pentru dvs sunt aceste executări silite. Am înţeles corect? Bun, mulţumesc. Din cauza faptului că aceste executări silite nu pot fi blocate decât – şi aş ruga-o pe doamna ministru şi domnul preşedinte al Comisiei pentru buget-finanţe să mă corecteze dacă greşesc – în situaţia în care aceste executări silite nu pot fi blocate decât de intrarea în insolvenţă a serviciului public de televiziune, eu unul personal nu văd o altă soluţie. Deci cred că următoarea perioadă, noi toţi cei de aici, comisiile reunite pentru cultură din Cameră şi Senat, ar trebui să luăm o decizie politică, noi toţi reprezentanţii tuturor forţelor politice din parlament să luăm această decizie politică, să modificăm legislaţia în vigoare, ca astfel să dăm posibilitatea ca, nu ştiu, serviciul pubic de televiziune să beneficieze de intrarea în insolvenţă./amirea/sdm2
Dar, totodată, acest lucru, doamna director general interimar, nu ne oferă nouă garanţia că peste o lună, două, trei, cei 2500 de angajaţi ai dumneavoastră nu vor, ştiu eu, nu vor conduce la o nouă sincopă după ieşirea din insolvenţă a acestui serviciu public de televiziune. De aceea vă spun părerea mea este următoarea: acest serviciu, această instituţie nu va fi viabilă cu 2500 de angajaţi. Această instituţie, doamnă, şi nu vă găsesc dumneavoastră o vină aici, nu aveţi niciun fel de vină dumneavoastră. Vina este a consiliilor de administraţie, care de-a lungul anilor au gestionat problemele acestei instituţii. Cred, şi cu asta închei, că este nevoie de, nu ştiu, de una dintre cele două soluţii: soluţia grecească – o închidem şi redeschidem o nouă instituţie, sau soluţia BBC – lasăm la o parte publicitatea, lăsăm la o parte taxa, iar toată finanţarea acestei instituţii publice de care avem nevoie, mă rog, este şi o obligaţie constituţională, să fie făcută de la bugetul de stat. Dar în prim moment, în primă fază, cred că trebuie să schimbăm legislaţia în domeniu, ca dumneavoastră să beneficiaţi de intrarea în insolvenţă. Vă mulţumesc mult de tot.
Georgică Severin: Vă mulţumesc şi eu, domnule preşedinte. O să încerc şi eu să spun câteva cuvinte. Vă mulţumesc tuturor celor care au rămas până în acest moment. Trebuie să spun sincer, când a luat cuvântul colega mea Gabriela Creţu, ştiam, bănuiam ce va spune şi, într-un fel, a spus ce voiam eu să spun. Ce nu se înţelege şi este extrem de important: noi vorbim de un serviciu public garantat prin Constituţie. Nu vorbim nici de o societate comercială, nici de o regie, nici de … Ori vorbim de serviciu de pază a cetăţenilor, deci de poliţie, serviciul public care asigură ordinea şi paza, că vorbim de serviciul public cum ar fi educaţia, sănătatea. La fel este şi existenţa celor două servicii de Televiziune şi de Radio publice. Ele există pentru că statul are nevoie să-şi informeze cetăţenii, iar cetăţenii nu trebuie să aibă o informaţie în anumite situaţii mijlocită de alte elemente. Dacă pornim de la această realitate şi înţelegem că vorbim de două servicii publice şi nu de nişte instituţii, care trebuie să raporteze non-stop audienţa şi care să vadă câtă publicitate au şi să facă compromisuri apropo de conţinut, ca să le mai crească puţin audienţa, vom înelege despre ce e vorba. Toată lumea spune şi ştiu că în momentul de faţă, îmi mai fac nişte prieteni faţă de cei făcuţi în ultimele zile în conducerea Radioului, toată lumea vorbeşte de cele două instituţii, una – mărul putred, una – mărul cel bun, dar sunt câteva diferenţe esenţiale. În primul rând, Televiziunea Română, banii pe care în primeşte de la buget pentru emisie, practic nu are nevoie de ei, pentru că 95% din telespectatorii dumneavoastră sunt totuşi cei de pe cablu şi care îi aveţi prin reţelele de satelit. Interesul unei reţele terestre este a statului român, este un interes strategic. În al doilea rând, este iar un lucru extrem de important: în ultimii zece ani, cheltuielile de exploatare în televiziuni, în general, şi o să vă spun numai cum au crescut exploziv preţurile la filme, la achiziţii, la transmisii sportive, campionate mondiale şi tot ce doriţi dumneavoastră, au crescut aproape logaritmic, în timp ce în zona radiourilor, preţurile au stagnat, s-au dus chiar în jos. Asta nu înseamnă că acuz în vreun fel Radioul, dar nu poţi să le compari. Aici este elementul important, pe care trebuie să-l avem în vedere. Nici eu nu sunt de acord cu o unificare a acestor instituţii pe un termen să spunem scurt sau mediu, pentru că întâi este clar, trebuie să se rezolve problema financiară şi pe urmă să discutăm de altceva. Dar, în acelaşi timp, foarte-foarte important este că orice paleativ, orice decizie se va lua, va duce mai devreme sau mai târziu la revenirea la situaţia ingrată de astăzi. De ce? Pentru că decizia strategică trebuie să fie legată de cum finanţăm Televiziunea Română. Ori se va mări taxa la un preţ /…/, la o cifră rezonabilă, dar ştim bine că acest lucru nu este posibil, cel puţin în acest context, ori Televiziunea Română devine o televiziune care îşi va aprofunda menirea ei culturală, educativă, locul unde putem vedea o piesă de teatru, un concert simfonic, unde putem să lăsăm copiii să vadă şi emisiuni fără violenţă, să avem emisiuni de cultură, să promovăm valorile pe care le avem şi atunci noi ca stat trebuie să ne asumăm să susţinem aşa ceva, sau îi dăm drumul pe piaţa liberă./denisse/sdm2
Dar nu este normal, pentru că odată trimisă pe piaţa liberă va fi supusă tuturor compromisurilor pe care acest lucru le înseamnă, de la audienţă, publicitate ş.a.m.d. N-ar fi o idee rea să ne gândim, doamnă ministru, la renunţarea la publicitate la TVR – pentru că, în momentul în care TVR nu mai este un actor pe piaţa de publicitate, nu mai putem vorbi că ea influenţează piaţa şi că un eventual ajutor de stat ar distorsiona piaţa. Suma pe care dvs o luaţi din publicitate este prea puţin ca să gândim. Iar legat de subiectul zilei, care a fost menţionat aici… S-a vorbit foarte mult de consiliile de administraţie. Consiliile de administraţie, cel puţin de când sunt eu parlamentar, de şapte ani – şi s-au schimbat destule -, nu au fost altceva decât nişte instituţii la dispoziţia preşedintelui director general. După părerea mea, Consiliul de administraţie, dincolo de luarea unor decizii strategice, este instrumentul prin care trebuie să se exercite controlul parlamentar; n-o să-l exercităm noi, parlamentul, total, ca instituţie sau comisii, ci acest Consiliu de administraţie numit de parlament. O întrebare: atâta vreme cât directorul general poate face abuzuri, poate ia decizii eronate, dar membrii din CA ştiu foarte bine că, dacă CEO-ul va fi înlocuit printr-o decizie a parlamentului, dispar şi ei ca membri ai CA, se dizolvă CA, credeţi că au avut vreun interes să-şi manifeste acest control parlamentar?! De aceea, proiectul de lege pe care l-am iniţiat referitor la separarea funcţiei de preşedinte al CA de cea de director general, care să fie ales în urma unei selecţii de proiecte, întăreşte, după opinia mea, controlul parlamentar. Dar nu aici e polemica. S-au menţionat aici nume. N-o să spun decât un lucru pentru colegii care au o mică problemă cu memoria: voi aminti că din 2010 încoace, cu excepţia a doi ani, toţi, dar absolut toţi directorii generali au fost numiţi de acelaşi partid care… de cele două partide care acum s-au unificat. Vedeţi? Nu dau nume, cum au dat alţii. Dar să nu uităm aceste realităţi, apropo de ceea ce s-a întâmplat în ultimul deceniu în TVR.
În rest, mulţumesc tuturor care au venit, mulţumesc tuturor care simt că Televiziunea trebuie salvată – şi ea trebuie salvată dintr-un simplu motiv: existenţa îi este garantată prin Constituţie; este serviciu public garantat prin Constituţia României, şi nu putem să depăşim Constituţia – şi mulţumesc, evident, reprezentanţilor guvernului, domnului preşedinte Tăriceanu, tuturor colegilor!
O să-i dau cuvântul pentru o ultimă replică doamnei ministru al finanţelor, iar închiderea acestei dezbateri, pe care eu o consider extrem de fructuoasă, o va face preşedintele Senatului, domnul Călin Popescu-Tăriceanu. Vă rog, doamnă ministru!
Anca Dragu: Vă mulţumesc! Au fost câteva propuneri ce s-au făcut la această masă. Eu v-aş propune următorul lucru: În zilele următoare să revenim la dvs cu câteva precizări de natură tehnică, în ce măsură aceste propuneri sunt fezabile sau nu. De exemplu, soluţia unei garanţii pentru un credit – şi această garanţie, în anumite condiţii, este încadrată la „ajutor de stat” şi, ca atare, intrăm tot pe procedura lungă de notificare ş.a.m.d. Deci, eu v-aş propune să revenim cu câteva precizări de natură tehnică, în scris, în zilele următoare, care să răspundă solicitărilor şi propunerilor făcute aici. Mulţumesc!
Georgică Severin: Vă mulţumesc, doamnă ministru! Domnule preşedinte al Senatorului, vă rog să luaţi cuvântul!
Călin Popescu-Tăriceanu: Mulţumesc! O să încep cu sfârşitul: îmi pare rău că o să trebuiască să o contrazic fundamental pe doamna ministru, care nu pot să nu recunosc că are o bună intenţie. Doamnă ministru, nu asta e soluţia! Soluţia nu este să amânăm un deces. O garanţie nu face decât să mai amâne agonia şi decesul, în final. Suntem în cu totul şi cu totul altă situaţie, şi cred că şi domnul ministru al culturii – din păcate a plecat domnul Kelemen – n-a înţeles care este problema fundamentală: ei intră în incapacitate de plată!/cvanatoru/sdm2
Noi discutăm ca şi când ar fi o situaţie dificilă, dar la care căutăm paleative sau poate soluţii pe termen mediu şi lung. Nu suntem în această situaţie, din păcate. Am lipsit pentru puţin şi când am revenit l-am auzit pe domnul Viorel Ştefan care – îmi pare rău să vă spun, mulţi care au bătut câmpii au plecat, din fericire – vorbea foarte concret despre soluţiile pe care am putea să le avem în vedere şi aş sugera Ministerului de Finanţe ca pe baza propunerilor pe care le-a făcut domnul deputat Viorel Ştefan, dar nu numai, haideţi să vedem care sunt posibilităţile! Unu la mână: modificarea Legii privitoare la insolvenţă, ca să putem introduce în insolvenţă şi în administrare specială Televiziunea. Cealaltă variantă: declararea falimentului şi crearea a doua zi a unei alte societăţi, după modelul… Domnul preşedinte Gigel Ştirbu a evocat două modele: modelul grecesc şi modelul britanic. Păi, vă imaginaţi că o să funcţioneze în România modelul britanic? Nu o să funcţioneze. Făceţi o jucărie pe care o dăm – nu dumneavoastră, făcem o jucărie pe care o dăm în mâna Guvernului. Devine exclusiv finanţată de Guvern şi o să se joace Guvernul, n-o să mai fie situaţia asta, o să fie un guvern politic. Ţineţi la distanţă Televiziunea publică, de influenţa politică; cât mai la distanţă. Cu cât mai puţină subvenţie de la stat, sunt eu de părere. Deci, fără să înţelegeţi că îmi place modelul grecesc la şmechereală, hai să găsim o soluţie serioasă! Acum, ce vreau să vă spun? Prima întrebare la care ar trebui să răspundem, dacă e să purcedem la un drum este dacă Televiziunea publică ar fi viabilă dacă n-ar fi grevată de toate problemele pe care le ştim: nu încasează subvenţiile, are publicitate mai puţină. Aici discuţii, e bine cu publicitate, nu e bine, distorsionăm piaţa, nu o distorsionăm. Lăsaţi-i să fie actori pe piaţă, să încaseze şi subvenţia şi publicitatea. O să spuneţi: păi da, dar ceilalţi n-au subvenţie. N-au subvenţie, dar nici n-au obligaţiile pe care le are TVR-ul. La televiziunile comerciale n-o să vedem Festivalul Enescu retransmis, n-o să vedem alte emisiuni educative, culturale, pe care TVR-ul, prin vocaţia lui, le face, aşa încât există o compensare. Nu creăm un nou organism căruia de la început îi amputăm o mână, nu-i dăm publicitate, nu-i dăm nu ştiu ce, n-o să încaseze taxele pentru că unii au un milion, nu ştiu câţi sunt exceptaţi şi decizia politică n-o luăm aici, să o ia altcineva, nu ştim cine. N-o să o ia nimenea, bineînţeles, să îi pună pe ăia la plată şi aşa mai departe. Şi, iertaţi-mă, am să vă spun o puntată pe care eu am mai spus-o în public, care e următoarea. Înainte de ’89, în România se spunea aşa: „domnule, dacă la noi e atât de bine şi la ăia, adică în Occident e atât de rău, de ce e la ăia atât de bine şi la noi atât de rău?” Acum, mutatis mutandis, vă spun o chestiune, îmi pare rău, de ce funcţionează Radioul public şi nu funcţionează şi Televiziunea? Exact în acelaşi cadru funcţionează. Problema că separăm funcţiile de preşedinte cu director general, astea sunt soluţii paleative. Aveţi impresia cumva că la o societate comercială, când nu merge treaba se schimbă mobilele din clădire? Nu, se schimbă persoana. Nu vreau să credeţi că este o referire directă la dumneavoastră, pentru că dumneavoastră aveţi un mandat interimar şi realitatea este văzând cifrele pe care vi le-a arătat, nu ştiu, domnul Severin sau cu evoluţia încasărilor veniturilor problema nu e de ieri, de astăzi, de când sunteţi dumneavoastră, e o problemă care s-a amplificat şi care s-a agravat în mod extraordinar, s-a accelerat în ultima perioadă. Am observat care este evoluţia veniturilor, evoluţia cheltuielilor. Deci, veniturile au scăzut şi cheltuielile au crescut şi atunci sigur că pierderea asta cumulată s-a accelerat până s-a ajuns în situaţia de faţă./fdoman/sdm2
Deci revin la problemă. Ce constat în plus este că aici, cu mare grijă, toţi oamenii politici nu au vrut să spună prea mult, vreo doi-trei au vorbit despre suprapopularea cu personal a Televiziunii, despre incapacitatea succesivă a conducerilor sau a conducerilor succesive de a face o restructurare, în aşa fel încât încondiţiile în care audienţa a scăzut, veniturile au scăzut, să nu crească şi cheltuielile, cheltuielile au crescut chiar, şi atunci sigur că s-a ajuns la situaţia asta, în care uni au început să simtă că barca ia apă şi deodată a intervenit în locul interesului general interesul individual sau, în cel mai bun, de grup. Adică unii au început să facă acţiuni in justiţie să-şi ia banii: nu mă interesează dacă duc societatea în faliment, nu mă interesează ce fac peste un an, că o să fiu şi eu dat afară, dar ştiu că mi-am luat salariul mărit astăzi – asta este optica, care din păcate, văd că predomină, din moment ce 2000 de salariaţi înţeleg că au făcut aceste acţiuni în justiţie. E foarte interesant ca studiu de caz, aşa, cum privesc proprii salariaţi societatea în care lucrează şi de la care câştigă bani. Deci dacă nu găsim o formulă care este juridică şi economică, în acelaşi timp, şi care să permită restructurarea societăţii după modelul bunelor practici nici din Grecia, nici din… Avem model de bună practică Radioul. Îmi pare rău că dau exemplul acesta sau îmi pare bine că avem un exemplu bun. Deci nu suntem într-o situaţie fără ieşire, nu trebuie să descoperim nici apa caldă, nici praful de puşcă, nici roata. Avem soluţiile. Dar sigur că suntem într-un impas şi acest impas nu poate să fie rezolvat decât cu o soluţie de acest gen, care să permită evitarea intrării în incapacitate de plată, adică se introduce societatea în insolvenţă, se face restructurarea societăţii şi sigur se dă după aceea, eu ştiu, la îndemâna societăţii se dau şi celelalte instrumente de care are nevoie şi discutăm: facem consiliu de administraţie politic, nepolitic. Consiliul de Administraţie, după părerea mea, este o frumoasă inutilitate la Televiziune, am văzut cum funcţionează de ani de zile, nu face nimic. Nu face nimic. Se înţelege cu sindicatele să nu facă nimic şi directorul general dacă nu are susţinerea necesar să ia nişte măsuri, atunci lucrurile merg înainte şi în direcţia proastă. Deci, Viorel, contez pe priceperea ta, contez pe suportul Guvernului, reprezentat aici de doamna ministru, să vină să ne propună soluţiile tehnice, pentru că la Parlament nu avem specialişti în reorganizări, în falimente de societăţi ş.a.m.d., şi să vedem cum adaptăm legislaţia sau cum o modificăm rapid, ca să ieşim din impas, pentru că altfel, ce ai remarcat tu e, de altfel, şi foarte corect. Guvernul încearcă să paseze responsabilitatea Parlamentului şi Parlamentul ar fi foarte fericit dacă ar veni Guvernul cu o soluţie şi între aceste două scaune cade Televiziunea. Cam asta e situaţia. E foarte frumos. Eu nu am o problemă. Nu cred că aici suntem în campanie electorală. Cred că e mai corect să încercăm să găsim soluţia decât să vorbim frumos, să o învelim şi să ascundem adevărul. Asta este situaţia. Deci eu cred că Parlamentul trebuie să-şi asume acest rol de a modifica, de a găsi soluţia, suportul legislativ, veniţi de la Guvern cu o propunere şi împreună cu conducerea Televiziunii, dacă s-au gândit, nu ştiu, sau cu o firmă de avocatură, care este specializată pe acest gen de speţe, hai să le spunem de intrare în faliment, incapacitate de plată, eu nu sunt specialist pe aşa ceva, dar e clar că avem nevoie de un suport juridic şi tehnic pe această direcţie, că altfel discutăm numai de soluţii pe termen mediu şi lung şi nu rezolvăm problema care este imediată. Da. Vă mulţumesc.
Georgică Severin: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declar închisă şedinţa comună a celor două comisii. Mulţumesc tuturor celor care au participat. O zi bună.
VIDEO: Radio România, radioul numarul 1 în România în 2015! Întâlnire cu presa
Publicat de Andrei Cretoiu,
3 decembrie 2015, 10:45 / actualizat: 3 decembrie 2015, 18:48
Radioul public este, din nou, cel mai de succes radio din Romania. Peste 4,5 milioane de ascultători aleg zilnic programele Societății Române de Radiodifuziune: Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Antena Satelor și Rețeaua Studiourilor Regionale – București FM, Radio Cluj, Radio Constanța, Radio Craiova, Radio Iași, Radio Reșița, Radio Târgu Mureș, Radio Timișoara – ceea ce reprezintă global o cotă de piață de aproximativ 30%.
În calitate de Preşedinte Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune doresc să fac unele precizări referitoare la încercările repetate de inducere în eroare a publicului, a Parlamentului României precum şi a unor instituţii ale Statului Român, încercări având ca unic scop destabilizarea Radio România în vederea creării unei situaţii favorabile care să poată servi unor interese personale şi de grup sindical şi, probabil, obţinerii unor beneficii financiare.
Astfel, câţiva foşti şi actuali salariaţi neperformanţi, pseudo lideri sindicali, atacă Servicul Public de Radio prin sute de petiţii, „mese rotunde”, acuzaţii denigratoare şi reclamaţii adresate unor instituţii ale statului şi partidelor politice, prin articole mincinoase şi defăimătoare, precum şi prin alte încercări împinse la extrem pentru a atrage atenţia asupra lor.
Acest grup de presiune care şi-a pierdut privilegiile şi influenţa în media publică imaginează abuzuri pe care apoi le ridică la nivel de calomnie, aduce dezinformarea la rang de adevăr sub pretenţia că „apără interesul public” încercând de fapt să manipuleze opinia publică în speranţa câştigării unei reputaţii discutabile atât în fata salariaţilor, care aşteaptă noul contract colectiv de muncă al SRR, cât şi în faţa unor persoane marcante ale momentului de la care se aşteaptă să primească beneficii, contracte sau eventual poziţii administrative.
Asigur salariaţii SRR că noul contract colectiv de muncă va fi negociat în termen cu Sindicatul reprezentativ şi va păstra, ca şi până acum, drepturile fiecăruia, în conformitate cu dispoziţiile legale.
Resping ferm şi categoric toată această campanie negativă la adresa Radioului şi sunt pregătit să răspund oricând cu argumente şi probe privitoare la situaţia pozitivă actuală, precum şi cu privire la strategia şi perspectiva pe termen scurt şi mediu a Societăţii Române de Radiodifuziune.
Reconfirm totodată faptul că etapa actuală reprezintă cea mai fastă perioadă din ultimii douăzeci de ani ai Societăţii Române de Radiodifuziune, care, prin posturile sale, este lider de audienţă, generează evenimente culturale şi educative majore fiind în acest moment cel mai important actor cultural din piaţa media naţională.
Radio România îşi respectă misiunea publică în conformitate cu Legea care-i guvernează activitatea, este foarte stabil financiar în comparaţie cu situaţia economică dificilă în care se află serviciile publice de media din Europa şi reprezintă un model de stabilitate şi performanţă financiară recunoscut internaţional, cifrele fiind dincolo de orice subiectivism.
Precizez că voi continua să apăr Societatea Română de Radiodifuziune de calomnii, delaţiuni, neadevăruri şi atacuri suburbane precum şi de grupuri de interese sindicale sau de altă natură motivate exclusiv de propriile interese, iar acolo unde va fi cazul mă voi adresa instanţelor de judecată pentru ca cei vinovaţi să răspundă pentru faptele lor.
Îi asigur pe toţi cetăţenii României că Postul Public de Radio îşi respectă statutul de instituţie strategică a ţării, poziţia de lider de audienţă, funcţionează în deplină legalitate, este o instituţie responsabilă, puternică, echilibrată, stabilă financiar, profesionistă şi total dedicată misiunii sale publice şi ascultătorilor săi.
Ovidiu MICULESCU
Preşedinte Director General
Societatea Română de Radiodifuziune
Este o concluzie obiectivă, care decurge din bilanţul întregii activităţi a societăţii, pe toate criteriile de evaluare.
În respect şi deplin acord cu misiunea publică ce este conferită prin lege, SRR realizează şi difuzează programe de calitate, informează corect, echilibrat şi echidistant, susţine şi promovează cu onestitate şi profesionalism cultura şi valorile naţionale şi europene, limba română, dezvoltă proiecte educative cu impact major în societatea românească. Susţinem şi promovăm parteneriate cu instituţii de cultură reprezentative, universităţi, teatre, filarmonici, muzee, şcoli, ONG-uri şi asociaţii profesionale. Dovada calităţii programelor SRR o reprezintă milioanele de ascultători prezenţi zilnic pe frecvenţele noastre plasând Radio România pe primul loc în preferinţele ascultătorilor la nivel naţional, urban şi în municipiul Bucureşti.
Societatea Română de Radiodifuziune este un serviciu public stabil financiar, gestionează transparent, responsabil şi eficient banul public, îşi asigură din resurse proprii dezvoltarea şi investiţiile şi generează un profit important, neavând datorii, credite sau disfuncţionalităţi economice.
Radio România este apreciat astăzi ca unul dintre cele mai stabile, puternice şi performante servicii publice de media din Europa; suntem prezenţi, respectaţi şi ascultaţi în toate organismele şi organizaţiile internaţionale din care facem parte şi generăm proiecte culturale unice extrem de apreciate de către toţi partenerii noştri.
Radio Chişinău reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte media ale României şi ale SRR. Lansat în eter la 1 Decembrie 2011 Radio Chişinău s-a impus în Republica Moldova ca un reper de informaţie echilibrată şi ca o platformă de promovare a valorilor naţionale şi europene.
Faţă de această realitate de necontestat, constatăm cu regret atacurile repetate şi tentativele de compromitere şi de discreditare a Societăţii Române de Radiodifuziune şi a unor oameni care îşi dau zilnic silinţa să onoreze cu profesionalism şi onestitate responsabilităţile ce le revin. Nu acceptăm sub niciun motiv asemenea practici. Ele vin din partea unor oameni ale căror interese personale sunt în totală contradicţie cu menirea postului public de radio şi care vor trebui să răspundă pentru neadevărurile şi calomniile lansate în spaţiul public în faţa justiţiei.
Consiliul de Administraţie se consideră dator şi angajat moral să întreprindă toate eforturile pentru a apăra şi spori prestigiul binemeritat de care se bucură Societatea Română de Radiodifuziune în faţa cetăţenilor României.
Radio România mulţumeşte tuturor celor care ne-au fost şi ne sunt aproape şi care ne ascultă zi de zi din 1928 şi până astăzi.
Miercuri, 1 iulie 2015, la Palatul Elisabeta a avut loc, în prezenţa Alteţelor Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu, o seară dedicată Conferinţei Internaţionale Media 2020 – Bringing Media to the Future, organizată la Bucureşti de Radio România şi de Uniunea Audiovizualului Asia-Pacific.
Cu acest prilej a fost încheiat un protocol de colaborare între Casa Majestăţii Sale Regelui Mihai şi Societatea Română de Radiodifuziune ce prevede recunoaşterea reciprocă a legitimităţii, utilităţii şi notorietăţii, precum şi cooperarea între cele două instituţii.
Documentul a fost semnat, în Sala Regilor, în prezenţa Alteţelor Lor Regale, de către domnul Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune şi domnul Ion Tucă, director al Casei Majestăţii Sale Regelui Mihai.
Cele două părţi vor colabora în continuare pentru desfăşurarea unor evenimente găzduite de cele două instituţii, pentru promovarea acestora şi pentru dezvoltarea unor proiecte comune.
La dineul oferit de Alteţele Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu au participat profesionişti mass-media din Statele Unite ale Americii, Australia, Japonia, India, Thailanda, Malaezia, Sri Lanka, Myanmar, Arabia Saudită, Pakistan, Iran, Marea Britanie, Germania, Olanda, Italia, Vatican, Irlanda, Austria, Ungaria, Turcia şi România, prezenţi la Bucureşti cu prilejul Conferinţei Internaţionale Media 2020 – Bringing Media to the Future.
Conferinţa Internaţională Media 2020 – Bringing Media to the Future a avut loc în zilele de 30 iunie – 1 iulie, fiind primul eveniment de acest gen organizat de Uniunea Audiovizualului Asia-Pacific în Europa. Conferinţa a abordat modul în care mass-media va evolua în următorii cinci ani. La eveniment au luat parte manageri din industria media, jurnalişti, producători, specialişti în platforme radio digitale şi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale media de pe patru continente: Europa, Asia, America şi Australia.
Conferinţa Media 2020, primul eveniment de acest fel organizat de Societatea Română de Radiodifuziune în parteneriat cu Uniunea Audiovizualului din zona Asia-Pacific, ABU a inceput.
Până în 2020, audiovizualul va fi supus unor transformări substanţiale, cum ar fi reacţia audienţei de pe diversele platforme media comerciale faţă de platformele audiovizuale.
Consumul de conţinut radio şi TV pe telefoanele mobile, internet şi platformele hibrid vor continua să devină o provocare pentru ingeniozitatea radiodifuzorilor şi creatorilor de conţinut în vederea menţinerii avantajului pe piaţă şi pentru păstrarea audienţei.
Interviu cu preşedintele director general al SRR, Ovidiu Miculescu.
L-am invitat alături de noi la „Apel matinal” pe preşedintele Societăţii Române de Radiodifuziune, domnul Ovidiu Miculescu, co-organizator al evenimentului. Bună dimineaţa, bine aţi venit.
Ovidiu Miculescu: Bună dimineaţa.
Realizator: Ce oferă această premieră media 2020 profesioniştilor din industria media?
Ovidiu Miculescu: În primul rând, aş dori să menţionez faptul că acest tip de întâlnire se petrece pentru prima dată, este o premieră aş spune internaţională majoră pentru ca, pentru prima oară, audiovizualul din Asia-Pacific se întâlneşte cu audiovizualul din Europa. Acest lucru până acum nu s-a mai întâmplat. În al doilea rând, este pentru prima dată când Asia Pacific Broadcasting Union, ABU, în cei 52 de ani de existenţă, iese din teritoriul său, care cuprinde mai mult de jumătate de glob, posturile membre ale ABU, în număr de peste 300, generează zilnic o audienţă de aproape 4 miliarde de ascultători şi telespectatori. În al treilea rând, faptul că această conferinţă privind viitorul mediei se desfăsoară în România este rezultatul prezenţei Radio România în interiorul ABU ca un membru şi partener extremde activ, extrem de serios, extrem de constructiv. Acest ABU, cea mai puternică organizaţie de media din lume, nu face lucruri gratuite şi nu generază evenimente sau intră în paterneriate cu, ştiu eu, entităţi de nota mai puţin de 10, dacă pot să mă exprim aşa. Inclusiv Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune. ABU are în sloganul său „the future is hibrid”, deci viitorul mediei este hibridul, platforma comună.
Realizator: Ce înseamnă mai exact această platformă comună?
Ovidiu Miculescu: Înseamnă că deja nu mai e viitor, e prezent. Vor exista şi există deja situaţii multe în care pe un singur device vor veni imagine, voce, muzică şi date. În maşină, de exemplu, radioul dispare ca şi funcţie în momentul acesta. În Europa aproape jumătate dintre maşinile care se produc nu mai au radio şi funcţia radioului este preluată, de exemplu, de către device-ul care se cheamă GPS. Una dintre opţiuni va fi radio. Chestiunea extrem de importantă pe care trebuie s-o înţelegem este că toate aceste condiţii de transmitere şi de audienţă din partea publicului s-au schimbat dramatic. Ştiţi că Norvegia renunţă la transmisia FM cu totul, ştiţi că transmisia digitală în toată Europa face paşi mari, inclusiv ţări foste comuniste sunt într-un proces avansat de digitalizare. În acelaşi timp, mediul prin care se transmite semnalul radio este cel al anilor pe care îi trăim. Semnalul radio, deci conţinutul, care este foarte important, vine pe telefon, vine pe tabletă, vine pe aplicaţii, vine pe orice mediu pe care oamenii îl folosesc. Obişnuinţa de a asculta radioul pe frigider în bucătărie dispare sau în multe locuri a dispărut cu totul. Este extrem de important să ne adaptăm foarte repede acestei provocări care, repet, nu mai este viitor, este prezent deja, pentru că altfel lucrurile nu vor arăta bine pentru radio.
Realizator: Şi atunci vă întreb: radioul va conţine şi imagini pe viitor, pentru a fi atractiv?
Ovidiu Miculescu: Absolut, absolut. Sigur că da. Iar, dacă audienţa va fi pe aplicaţii de telefoane mobile, acolo va trebui să mergem. Trebuie să ieşim în calea consumatorului, nu să-l mai aşteptăm la noi acasă, poate vine, poate nu vine. Or, acestea sunt provocări pe care atât Asia, cât şi Europa le au, pentru că industria este una singură, oriunde s-ar întâmpla ea.
Realizator: Revenim puţin la Conferinţa Media 2020. Aţi spus că este pentru prima dată când ABU iese din bazinul său şi ajunge în Europa, ajunge în România. Şi atunci vă întreb: ce înseamnă în principal pentru Radio România această conferinţă, organizată de către Radio România, în parteneriat cu ABU?
Ovidiu Miculescu: Înseamnă, dacă vreţi, intrarea Radio România în liga mare, în acea parte din lume extrem de dezvoltată economic. Ştim că banii lumii în ultimii ani sunt acolo, inclusiv marile companii europene investesc acolo. Este o recunoaştere a faptului că livrăm lucruri serioase, avem audienţă, suntem stabili financiar, generăm evenimente şi proiecte culturale de foarte bună calitate, unul dintre ele, sigur, şi a fost important, turneul de anul trecut de la Kuala Lumpur al Orchestrei Naţionale Radio/schelaru/ şi alte acţiuni pe care le facem, de exemplu acum am propus ABU crearea unei platforme de schimburi muzicale pe care Radio România o pilotează, deci vin aici pentru că suntem un partener de încredere şi pe care ei îl consideră de viitor.
Realizator: Domnule preşedinte, cine participă la evenimentul organizat de postul public de radio?
Ovidiu Miculescu: Sunt oameni care vin de pe patru continente, din Europa, din Asia, din America, din Australia, sunt şefi de media, atât publice, cât şi private, sunt universitari care predau media în lume, sunt oameni cu o expertiză şi cu o experienţă extraordinară, sunt oameni care au cuvânt de spus, oameni care reprezintă organizaţii puternice. Vă dau, ştiu eu, doar exemplul Graham Alice, care este directorul de radio al BBC şi preşedintele Comisiei Radio în cadrul European Broadcasting Union, sunt preşedinţi de radiouri publice, vorbesc de preşedintele din Ungaria, preşedintele serviciului public din Arabia Saudită, directorul general al celui mai mare post de radio din Chicago şi zonă, sunt oameni extrem de importanţi şi influenţi din Germania, din Olanda, din Japonia, Coreea de Sud, deci sunt oameni care au ceva de spus şi care sunt extrem de conştienţi că provocarea este aceeaşi pentru toţi, soluţia trebuie găsită pentru că asaltul asupra radioului şi televiziunii practicat de către corporaţiile globale gen Facebook, Twitter, Google şi alţii… ştim foarte bine că Youtube-ul a atacat furibund şi a învins la nivel global industria de televiziune din întreaga lume, deci toţi suntem conştienţi că trebuie să reacţionăm şi să ne păstrăm calea, în beneficiul ascultătorilor şi telespectatorilor noştri.
Realizator: Iar pe final, Radio România este pregătit să treacă la radioul viitorului, în acest moment?
Ovidiu Miculescu: Avem încă o problemă mare de mentalitate, a noastră, nu a publicului. Publicul ne dă semnale că ne aşteaptă şi pe alte suporturi. Lucrăml a corecţiile pe care trebuie să le facem în interior, suntem obligaţi să înţelegem că lumea se schimbă cu o viteză foarte mare şi neadaptarea la prezent înseamnă pierderi pe toate capitolele. Dar sunt optimist şi sunt convins că şi colegii mei din Radio România înţeleg că nu avem decât o singură cale: digitalul, online-ul, dezvoltarea permanentă a conţinutului, pentru că acestea sunt lucrurile care în foarte scurt timp vor face diferenţa capitală între a fi şi a nu fi.
Realizator: Domnule preşedinte, mulţumesc pentru prezenţa dvs la „Matinal”.
Ovidiu Miculescu: Vă mulţumesc şi eu.
Discursuri la deschiderea conferintei: Presedintele Director General al Societatii Romane de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, Ministrul de externe,...
Tamara Buciuceanu Botez într-un spectacol scris special pentru ea
Publicat de Andrei Cretoiu,
26 mai 2015, 11:45 / actualizat: 7 iunie 2015, 16:03
Joi, 28 mai, la Radio România Actualităţi, de la ora 23:05, Teatrul Naţional Radiofonic vă invită să ascultaţi, în premieră, spectacolul radiofonic Atenţie se-nchid uşile, de Sorin Petrescu, în regia aristică a lui Vasile Manta. Sorin Petrescu, membru al Uniunii Scriitorilor din România, este colaborator fervent, încă din 1982, al Teatrului Naţional Radiofonic.
Piesa Atenţie se-nchid uşile se încadrează cu exactitate în tabloul satirico-umoristic al prozei şi dramaturgiei lui Sorin Petrescu. Două prietene participă la parastasul soţului uneia dintre ele, dar… surpriză, la parastas este invitat nu un popă, ci un striper! Doar că, dincolo de comedia de limbaj şi de situaţie, personajul principal Acriviţa Opleniţă şi striperul descoperă cenuşiul vieţii lor şi lipsa oricăror perspective. Este momentul când cei doi iau o hotărâre!
Textul conceput anume pentru teatru radiofonic prezintă toate calităţile tehnice cerute de o producţie de acest gen, fiind o satiră autentică la adresa făţărniciei, a ipocriziei şi, nu în ultimul rând, a cupidităţii în faţa unui eveniment tragic. Transformarea unui parastas în spectacol cu striper ţine de nota umorului negru, dar spumos, lipsit însă de orice vulgaritate, dezvăluind lumi până atunci nebănuite în oameni obişnuiţi.
Textul este scris concis, cu răsturnări de situaţie care stârnesc hazul şi buna dispoziţie şi poate cel mai important lucru, scris special pentru marea noastră actriţă Tamara Buciuceanu, cea care a primit recent premiul Academiei Române Aristizza Romanescu, ca o recunoaştere a meritelor sale şi a întregii sale activităţi în slujba Thaliei. Alături de ea, alţi mari actori ai scenei româneşti, Dorina Lazăr, Dorel Vişan şi Mihai Mălaimare, completează distribuţia.
Regia de studio: Janina Dicu şi Reanata Rusu; Regia muzicală: Patricia Prundea; Redactor: Mircea Zăvoianu
Premiul pentru cel mai bun spectacol de teatru radiofonic, la cea de-a XXIII ediţie a Galei Premiilor UNITER, a fost acordat aseară producţiei Societăţii Române de Radiodifuziune: Henric al V-lea, de William Shakespare, traducerea de Ion Vinea, adaptarea radiofonică: Domnica Ţundrea, regia artistică: Attila Vizauer.
Henric al V-lea, de William Shakespeare, în regia lui Attila Vizauer, reprezintă un spectacol radiofonic împlinit, armonios, complet, de o diversitate remarcabilă, cuprinzând o mare varietate de idei, stări, atitudini în faţa vieţii, a morţii, a iubirii, a prieteniei, a lui Dumnezeu. Fiindcă piesa adună într-o viziune unitară multiple motive ale teatrului shakespearian (raporturile cu istoria, problematica puterii, meditaţia filosofică, gândul la moarte, dar şi lirismul, iubirea ori ironia şi spiritul bufon), toate aceste dimensiuni au fost valorificate din plin în montarea radiofonică semnată de Attila Vizauer, rezultatul fiind un spectacol viu şi percutant, în care fiecare scenă se colorează emoţional şi senzorial în chip diferit, deschizând vaste perspective imaginaţiei.
În distribuţie: Marius Stănescu (în rolul titular), Ion Caramitru, Marian Râlea, Mircea Albulescu, Virgil Ogăşanu, Mihai Constantin, George Ivaşcu, Constantin Dinulescu, Mihai Dinvale, Ionel Mihăilescu, Oana Ştefănescu, Gelu Niţu, Pavel Bartoş, Rodica Mandache, Dorina Chiriac, Valeria Ogăşanu, Mircea Constantinescu, Mihai Bisericanu, Ioan Gyuri Pascu, Florin Anton, Petre Nicolae, Ionuţ Kivu, Ion Haiduc, Petre Lupu, Ioan Brancu, Gabriel Apostol, Ionuţ Ciocia, Marius Rizea, Attila Vizauer, Orodel Olaru, Viorel Păunescu, Daniel Tudorică, Marin Fagu.
Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Inginer de sunet: Iulian Iancu. Redactor şi coordonator de proiect: Domnica Ţundrea.
O producţie a Teatrului Naţional Radiofonic, noiembrie 2014.
Radio România Actualităţi, principalul post al Societăţii Române de Radiodifuziune, îşi consolidează prima poziţie deţinută şi în valurile anterioare, în toate cele trei planuri de cercetare a audienţei: 14,7% cotă de piaţă la nivel naţional, 13,9% cotă de piaţă la nivel urban şi 14,5% cotă de piaţă în municipiul Bucureşti, conform datelor de audienţă furnizate de Asociaţia pentru Radio Audienţă (ARA), Valul de primăvară 2015, publicate astăzi.
Programele Radio România (Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Antena Satelor şi Reţeaua Studiourilor Regionale) sunt alese zilnic de aproape 4,5 milioane de ascultători, cu o cotă de piaţă (market share) crescută, de 31,3%.
Studiul de Audienţă Radio – Valul de primăvară 2015 a fost efectuat în perioada 12 ianuarie – 26 aprilie 2015 de către IMAS – Marketing şi Sondaje şi GFK România – Institut de Cercetare de Piaţă SRL pe un eşantion de 9.416 de persoane dintre care 7.399 în mediul urban şi 2.017 în mediul rural. Studiul a cuprins 1.148 de localităţi, dintre care 301 în mediul urban şi 847 în mediul rural. Măsurarea audienţei s-a realizat pe baza metodei rememorării audienţei din ziua precedentă (Day After Recall), metodă la care apelează cele mai multe dintre sistemele de măsurare pe plan internaţional, metodologie recomandată de EBU (European Broadcasting Union) şi ESOMAR (European Society for Opinion & Marketing Research).
Radio România declară sprijin total pentru Radio Chişinău
Publicat de Andrei Cretoiu,
15 mai 2015, 15:16 / actualizat: 15 mai 2015, 16:36
Membrii Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune s-au întrunit în şedinţă ordinară la Chişinău, în zilele de 14 şi 15 mai.
În cadrul şedinţei Consiliului de Administraţie s-a discutat despre consolidarea prezenţei Radio România în Republica Moldova prin Radio Chişinău, despre diversificarea programelor şi despre oportunităţile de dezvoltare ale acestui post de radio.
Membrii Consiliului de Administraţie au avut întrevederi cu oficialităţi din Republica Moldova. O delegaţie a Consiliului a fost primită de Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti. În cadrul dialogului au fost prezentate activitatea postului Radio Chişinău, obiectivele SRR de dezvoltare a prezenţei sale în Republica Moldova, pe fondul importanţei deosebite şi a rolului pe care îl are astăzi mass media.
Consiliul de Administraţie al SRR apreciază că Radio Chişinău, cel mai tânăr membru al familiei Radio România, s-a impus în cei trei ani de la lansare ca o voce puternică, echidistantă şi obiectivă în peisajul mediatic al Republicii Moldova, respectând valorile proprii Radio România. Radio Chişinău promovează în emisiunile sale istoria, cultura, valorile comune naţionale şi europene, precum şi limba română.
Conducerea SRR adresează felicitări echipei de la Radio Chişinău şi reafirmă susţinerea pe care o acordă acestui proiect important.
Ca și când o despărțire nu era îndeajuns de dureroasă, a plecat de la Radio România Iași și Valeriu Ștefan, profesionist de excepţie al radioului public, realizator de emisiuni și cantautor.
Figură emblematică a mass-media din Moldova şi a postului Radio România Iași, Valeriu Ştefan a fost permanent în contact cu ascultătorii săi încă din anii `90. Împreună cu echipa radioului a poposit deseori în mijlocul locuitorilor din Moldova, vorbindu-le oamenilor despre istoricul, tradiţiile şi obiceiurile locurilor.
De-a lungul carierei sale profesionale a ştiut, cu experienţă, abilitate şi profesionalism, să adune în jurul său şi să îndrume numeroși tineri, pe care i-a regăsit ulterior în multe alte instituţii media din țară. Cu mult talent și cu o voce remarcabilă, Valeriu Ștefan va rămane în memoria tuturor ca un autentic jurnalist, creator de radio, învățător, cantautor.
Îți spunem, cu respect, Rămas bun Valeriu Ștefan!
Consiliul de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune
O mai făcuse o dată, la vârsta pensionării, conştient fiind că, de fapt, nu pleca nicăieri. Rămăsese peste tot. În sufletele colegilor lui şi în conştiinţa oamenilor de acasă.
L-am cunoscut târziu, atunci când a acceptat să îşi lanseze la Radio cartea pe care a scris-o în pacea de la Buciumeni. Emoţia şi aplauzele care au curs atunci când foaierul Sălii Radio i-a auzit vocea m-au făcut să înţeleg că, deşi nu plecase prea departe, în Radio lipsea. Lipsea rigoarea lui, pasiunea lui, viziunea, umorul, scrisul său inteligent, măsura lui Paul Grigoriu…
Acum s-a retras încă o data, făcându-ne să ne oprim puţin din tot ce facem şi să ne gândim. La el şi la familia lui de acasă şi de la Radio. Ne va lipsi tuturor.
Vezi imagini de la Premiile Muzicale Radio Romania, de la Gala premiilor Radio Romania Cultural, de la concertele Orchestrei nationale Radio de la Sala Radio, de la Festivalul International de Teatru radiofonic Grand Prix Nova, de la turul tarii realizat de Caravana Gaudeamus prin Craiova, Cluj Napoca, Oradea si Constanta precum si din programul Scoala Altfel atunci cand peste o mie de elevi au vizitat posturile Radio Romania din Bucuresti.
Nu rata nici imaginile cu Orchestra Nationala Radio din concertul sustinut la Kuala Lumpur, Malaezia, la World Summit on Media for Children precum si cele de la RadiRo, Festivalul International al Orchestrelor Radio.
Va aratam cum a fost cu adevarat Targul international Gaudeamus si cum a ajuns Pianul Calator de la Bucuresti la Tulcea, Barlad, Deva, Tecuci, Roman, Pitesti, Chisinau si New York.
Urmareste si cum am dus Romania in lume prin proiectul Euranet si nu rata imaginile cu vacanta pe care Radio Romania ti-a oferit-o pe plaja prin intermediul Radio Vacanta!
Vezi aniversarea Florian Pittis organizata de BucurestiFM printr-un super concert in aer liber si urmareste deasemenea cum a aratat Caravana Bicicletelor la Radio Cluj precum si concertul de colinde organizat de Radio Iasi.
Iti aratam si cum Radio Timisoara a asigurat viitorul studentilor prin programe de pregatire dupa cum iti prezentam proiectul Eu Aleg ROmania organizat de Radio Romania Regional care a organizat expozitii foto simultan in opt orase mari ale Romaniei.
Nu rata nici imaginile de la Radio 3 Net Florian Pittis si nici traditionalul concert ale Celor Trei Dive sau venirea lui Mos Craciun la Sala Radio cu daruri pentru opt sute de copii!
Producţia Societăţii Române de Radiodifuziune a Teatrului Naţional Radiofonic Numărătoare inversă, scenariul de Mihnea Chelaru şi Ion Andrei Puican, regia artistică Ion Andrei Puican, a primit premiul al II-lea la categoria teatru scurt, la Festivalul The Winter’s Tales din Marea Britanie.
The Winter’s Tales este primul Festival Internaţional de teatru radiofonic din Marea Britanie, a cărui primă ediţie a avut loc în perioada 26 februarie – 1 martie 2015 în Herne Bay, Kent http://radiodramafestival.org.uk/awards/
Numărătoare inversă este spectacolul radiofonic care în anul 2014, a mai primit premiul al III-lea la Festivalul Internaţional Prix Marulic, Croaţia şi premiul al II-lea, la Festivalul Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova, Bucureşti.
Având ca inspiraţie citatul celebru din piesa Hamlet de William Shakespeare, „A fi sau a nu fi, aceasta-i întrebarea”, piesa scurtă Numărătoare inversă aduce în conştiinţa ascultătorilor întrebări filozofice legate de viaţă şi de moarte, transportându-i în ziua de azi, în realitatea cotidiană, în teribila dramă a lumii moderne: războiul.
O unitate militară aflată în misiune este prinsă într-o situaţie extremă, unde umanitatea soldaţilor, frica acestora în faţa pericolului, teama de moarte, sunt disimulate în dialoguri banale de zi cu zi. Scenariul radiofonic subliniază ultimele momente din viaţa acestor soldaţi, atunci când blindatul transportor este prins pe front în foc încrucişat, ca într-o capcană din gloanţe şi explozii.
Textul citat al lui William Shakespeare şi temele surprinse în acest monolog celebru readuc ascultătorului frumuseţea şi importanţa acestui mare autor universal.
În distribuţie: Răzvan Vasilescu, Andi Vasluianu, Dan Rădulescu, Vlad Oancea, Vasile Calofir, Răzvan Zeţa.
Echipa de producţie: Janina Dicu – regia de studio, Mădălin Cristescu – regia muzicală, Mihnea Chelaru – Sound design, Ion Andrei Puican – regia artistică, Attila Vizauer – redactor şi producător
Societatea Română de Radiodifuziune va decerna, duminică 22 martie 2015, cele mai prestigioase distincţii ale muzicii româneşti pop-rock, în cadrul unui concert de gală ce va avea loc pe scena Sălii Radio.
Premiile se vor acorda artiştilor cu cele mai importante performanţe obţinute în anul precedent, reflectate în difuzările la posturile Radio România Actualităţi, Radio România Internaţional precum şi la toate posturile regionale ale serviciului public de radio.
Nominalizările, pe genuri şi categorii, pentru Gala Premiilor Radio România, ediţia a XIII-a, sunt următoarele (în ordine alfabetică):
Cel mai bun debut: Alexandra Uşurelu; Lidia Buble; Maxim.
Cel mai bun cântec pop: Emoţii – 3SE; Noi simţim la fel – Lidia Buble ft. Adrian Sână; Pe aripi de vânt – Delia ft. Kaira; Pe barba mea – Marius Moga; Risipitor – Loredana; Sărutări criminale – Maxim; Solo – Paula Seling.
Cel mai bun cântec pop-dance: Aer – DJSava & Raluka ft. Connect-R; Fărăaer – Amna ft ADDA; Colasong – INNA; Mammamia – Elena Gheorghe ft. Glance.
Cel mai bun cântec pop-rock: De la capăt – Voltaj; Din nou – Proconsul; Foreverlove – Direcţia 5 ft. Lidia Buble; Ne facem auziţi – Vunk şi ai noştri; Noapte caldă – Bere Gratis ft Sore.
Cel mai bun mesaj: De la capăt – Voltaj; Nu plânge, Ana – ADDA; Ne facem auziţi – Vunk şi ai nostri; Pe barba mea – Marius Moga; Taxi – What’s Up; Împotriva lor – Alexandra Ungureanu ft. Andrei Vitan.
Cel mai bun album: 40+ – Horia Brenciu; Fericirea de luni – Alina Manole; La capătul lumii – Alexandra Uşurelu; Rock’ n roll baby – Direcţia 5.
Cel mai bun compozitor: Adrian Sână; Laurenţiu Duţă; Kazibo; Marius Moga.
Cel mai bun artist pop-rock: Bere Gratis; Direcţia 5; Proconsul; Voltaj; Vunk.
Omul cu chitara: Adrian Sărmăşan; Alina Manole; Mircea Vintilă.
Cea mai bună interpretă: Delia; Elena Gheorghe; Loredana; Paula Seling; Nico.
Cel mai bun interpret: Bodo; Călin Goia; Cristi Enache; Horia Brenciu; What’s Up.
Cel mai bun duet: Aşa e dragostea – Andra & Liviu Teodorescu; Ceva se întâmplă cu noi – Alexandra Uşurelu ft. Mircea Vintilă; Forever love – Directia 5 ft. Lidia Buble; Noapte caldă – Bere Gratis ft. Sore.
Cântecul anului: De la capăt – Voltaj; Emoţii – 3 SE; Noi simţim la fel – Lidia Buble ft. Adrian Sână; Pe aripi de vânt – Delia ft. Kaira; Risipitor – Loredana; Sărutări criminale – Maxim.
În 20 de episoade publicate zilnic, începând de mâine 3 martie, Rador vă propune să cunoaşteţi 20 de femei remarcabile ale secolului XX, care merită să rămână în memoria colectivă. Portretele lor s-au păstrat în Arhiva de istorie orală a SRR: sunt interviuri cu şi despre ele. Provenite din medii sociale şi culturale diferite, fie că au sprijinit bărbaţi de seamă, fie că au avut ele însele cariere strălucite, ori că au înfruntat teroarea şi umilinţa, toate au o trăsătură comună: sunt reprezentative pentru femeia puternică, femeia conştientă de sine, femeia profund responsabilă de acţiunile sale.
În cele 20 de episoade, veţi descoperi femei din elita începutului de secol XX, aviatoare, activiste, femei deportate pe criterii etnice, miniştri, femei care au născut în închisoare sau în ascunzători în munte, colectiviste, oameni de ştiinţă, actriţe. Sunt 20 de chipuri fascinante ale istoriei care s-a scurs în 80 de ani.
Programele Radio România (Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Antena Satelor şi Reţeaua Studiourilor Regionale) sunt alese zilnic de aproape 5 milioane de ascultători, reprezentând 30,6% din totalul ascultătorilor din România, conform datelor de audienţă furnizate de Asociaţia pentru Radio Audienţă (ARA), Valul de toamnă 2014, publicate astăzi.
Radio România Actualităţi, principalul post al Radio România, este în continuare pe primul loc, înregistrând 14,5% cotă de piaţă la nivel naţional (14,9% cotă de piaţă la nivel urban şi 13,5% cotă de piaţă în municipiul Bucureşti).
Studiul de Audienţă Radio – Valul de toamnă 2014 a fost efectuat în perioada 1 septembrie – 21 decembrie 2014 de către IMAS – Marketing şi Sondaje şi GFK România Institut de Cercetare de Piaţă SRL pe un eşantion de 9.442 de persoane dintre care 7.400 în mediul urban şi 2.042 în mediul rural. Studiul a cuprins 1.139 de localităţi, dintre care 307 în mediul urban şi 832 în mediul rural. Măsurarea audienţei s-a realizat pe baza metodei rememorării audienţei din ziua precedentă (Day After Recall), metodă la care apelează cele mai multe dintre sistemele de măsurare pe plan internaţional, metodologie recomandată de EBU (European Broadcasting Union) şi ESOMAR (European Society for Opinion & Marketing Research).
Societatea Romana de Radiodifuziune a primit premiul de excelenta pe 2014 la categoria radio.
Distinctia a fost acordata de Institutul european din Romania pentru promovarea spiritului si valorilor europene.
Cu detalii Sorin Pavel de la Bucuresti fm
Reprezentanţii candidaţilor la alegerile prezidenţiale au acceptat astăzi oferta editorială a Societăţii Române de Radiodifuziune pentru reflectarea campaniei electorale, după o întâlnire tehnică avută cu reprezentanţii postului public de radio. Astfel, SRR va reflecta campania electorală pe posturile sale – Radio România Actualităţi, Antena Satelor, studiourile regionale şi Radio România Internaţional – prin buletine de ştiri, rubrici privind tehnica votării, emisiuni de promovare a programelor competitorilor electorali şi emisiuni de dezbatere. Preşedintele Director General al SRR, Ovidiu Miculescu, a dat asigurări că postul public de radio se angajează să asigure accesul egal al tuturor candidaţilor în emisiunile dedicate campaniei electorale, precum şi echilibrul, echidistanţa şi onestitatea dovedite şi la precedentele scrutine. Reamintim că ieri oferta a fost acceptată de birourile reunite ale Parlamentului.
Editia 2014 a Targului de carte scolara Gaudeamus a inregistrat cateva recorduri, ceea ce arata ca bucurestenii pretuiesc in continuare lectura:
Peste 36.000 de vizitatori – număr record pentru Târgul GAUDEAMUS Carte Şcolară şi pentru Programul LECTURA
Cea mai mare valoare a vânzărilor de carte înregistrată în istoria evenimentului
Cea de a XII-a ediţie a Târgului GAUDEAMUS Carte Şcolară, eveniment iniţiat şi organizat de Radio România – Centrul Cultural Media Radio România şi găzduit timp de 12 zile de Piaţa Universităţii, s-a încheiat duminică, 28 septembrie.
Târgul GAUDEAMUS Carte Şcolară, manifestare organizată în mod tradiţional la începutul anului şcolar, cu o ofertă adecvată momentului, face parte dintr-un program de anvergură naţională, iniţiat şi derulat de Radio România din anul 1994 – Programul LECTURA – al cărui principal obiectiv este susţinerea, prin evenimente, a culturii scrise în ţara noastră.
Palmaresul celor 20 de ani ai acestui proiect cultural este cel mai în măsură să „vorbească” despre rolul pe care Radio România, prin intermediul târgurilor din seria GAUDEAMUS, îl joacă pe piaţa naţională a cărţii: 83 de evenimente, peste 9.000 de expozanţi, circa 2.264.500 de vizitatori şi mai mult de 8.700 de manifestări organizate cu prilejul târgurilor.
Bilanţul statistic al acestei ediţii, în unanimitate caracterizată de către expozanţi drept un real succes de piaţă şi de promovare, include:
43 de expozanţi (reuniţi în peste 30 de standuri), oferta prezentată în cadrul târgului fiind reprezentativă pentru piaţa românească de manuale, auxiliare şi materiale didactice, în măsură să ofere tuturor celor implicaţi – elevi, personal didactic, profesionişti – un cadru optim de analiză, selecţie şi achiziţie a instrumentelor de lucru pentru anul şcolar 2014 – 2015.
peste 36.000 de vizitatori – număr record deopotrivă pentru Târgul GAUDEAMUS Carte Şcolară şi pentru Programul LECTURA 2014;
o valoare totală a vânzărilor mai mare decât la ediţia precedentă;
peste 6.000 de volume donate de către vizitatori în cadrul proiectului „Cărţile se întorc acasă”.
Prin acest proiect, iniţiat şi derulat de Radio România de la începutul anului 2010, se urmăreşte colectarea de cărţi de la edituri şi de la persoane particulare dispuse să renunţe la o parte din volumele din biblioteca personală şi donarea lor către biblioteci din medii defavorizate, care nu au mai primit fonduri pentru achiziţii.
Cărţile adunate cu prilejul Târgului GAUDEAMUS Carte Şcolară 2014, prin generozitatea vizitatorilor şi a unora dintre expozanţi (editurile Casa Radio, Cetatea de Scaun, Didactică şi Pedagogică, Meteor Press, Paralela 45, Sigma şi Semne – Artemis) vor avea ca destinaţie bibliotecile penitenciarelor Rahova şi Jilava.
Sâmbătă, 27 septembrie, în cadrul târgului a avut loc finala zonală a celei de a XII-a ediţii a Concursului Naţional de Lectură „Mircea Nedelciu”, competiţie dedicată elevilor de liceu şi denumită astfel în amintirea regretatului scriitor şi cofondator al Târgului GAUDEAMUS.
Câştigătoarele concursului au fost:
Alexandra Muşa (Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai”) – locul 1,
Luiza Constantin (Liceul Teoretic „Al. I. Cuza” –locul 2) şi
Larisa Stroe – locul 3 (Colegiul Naţional „I. L. Caragiale”).
Ocupanta locului 1 va participa la finala naţională a concursului, organizată în luna noiembrie în cadrul Târgului Internaţional GAUDEAMUS.
Partenerii evenimentului au fost, la această ediţie: Primăria Municipiului Bucureşti, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, Regia Autonomă de Transport Bucureşti şi Spectacular.
Următorul eveniment din cadrul Programului LECTURA 2014 va fi Târgul Internaţional GAUDEAMUS Carte de Învăţătură, ediţia 21, care va avea loc în perioada 19 – 23 noiembrie în Pavilionul Central Romexpo.
Societatea Română de Radiodifuziune a primit din partea Biroului Parlamentului European în România un mesaj de mulţumire pentru sprijinul acordat de toate posturile radioului public pentru informarea cetăţenilor din România cu privire la alegerile pentru Parlamentul European.
În mesaj este scos în evidenţă faptul că, prin sprijinul acordat, Radio România a contribuit semnificativ la creşterea gradului de conştientizare a cetăţenilor din România cu privire la alegerile pentru Parlamentul European. Radioul public şi-a informat constant ascultătorii cu privire la Uniunea Europeană, parcursul european al României, rolul Parlamentului European în construcţia europeană, dar a difuzat pe posturile de radio naţionale şi regionale şi alte informaţii de interes european.
Parlamentul European a apreciat şi iniţiativa SRR de a realiza şi difuza interviuri şi materiale despre Parlamentul European, importanţa alegerilor europene, precum şi interesul manifestat cu privire la difuzarea live în mediul online a dezbaterii între candidaţii pentru Preşedinţia Comisiei Europene, în 15 mai.
Toate aceste acţiuni au contribuit la o informare corectă şi completă a publicului din România cu privire la procesul electoral european. Cu o participare la vot de 32,44% în 2014, România a fost una din ţările care a înregistrat o creştere de aproape 5 puncte procentuale în raport cu alegerile din 2009. Doar 7 ţări din Uniunea Europeană (în afara ţărilor în care votul e obligatoriu) au avut o rată de participare mai mare decât în 2009 (Germania, Franţa, Suedia, Marea Britanie, Finlanda, România şi Lituania). Buna informare a cetăţenilor români, în această campanie, şi de către radioul public, a avut un rol important.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
Târgul GAUDEAMUS Carte Şcolară, manifestare organizată în mod tradiţional la începutul anului şcolar, cu o ofertă adecvată momentului, face parte dintr-un program de anvergură naţională, iniţiat şi derulat de Radio România din anul 1994 – Programul LECTURA – al cărui principal obiectiv este susţinerea, prin evenimente, a culturii scrise în ţara noastră.
