Impedimente europene pentru Albania şi FRI Macedonia

Publicat de Camelia Teodosiu, 30 mai 2018, 12:39

Summitul UE – Balcanii de Vest şi multiplele manifestări organizate în paralel la Sofia timp de trei zile săptămâna trecută, de miercuri până vineri, au reliefat impasul de ansamblu al politicii europene în regiune, dar şi punctele de vedere divergente pe care statele occidentale le au faţă de această regiune. Cei care au urmărit summitul au rămas dezamăgiţi deoarece au înţeles că în realitate perspectiva europeană a celor şase din Balcanii de Vest (FRI Macedonia, Albania, Muntenegru, Kosovo, Serbia şi Bosnia-Herţegovina) este cel puţin foarte îndepărtată – dacă nu chiar mai rău. În timpul reuniunii de joi, ţările care au afişat cele mai serioase opoziţii la posibilitatea unei noi extinderi au fost Franţa şi Olanda. Argumentele de bază ale francezilor şi olandezilor sunt ultimele extinderi ale UE care au creat un dezechilibru între Est şi Vest. Exemplul cel mai caracteristic sunt considerate ţările de la Vişegrad, în special Ungaria şi Polonia care, în esenţă, anulează progresul în gestionarea unor probleme, cum ar fi cea a refugiaţilor.

Summitul din iunie

Obiecţii concrete, dar şi îngrijorări mai generale ale marilor state din Occident cu privire la crima organizată din Balcanii de Vest sunt de asemenea o frână pentru perspectiva de aderare a celor şase state. La summitul din iunie se va decide parcursul Albaniei şi al FRI Macedonia. Atunci, după cum a explicat pentru ziarul nostru comisarul pentru extindere Johannes Hahn (la un dineu cu ziarişti europeni desfăşurat miercuri la Sofia), se va decide, într-adevăr, parcursul celor două ţări, dar într-un mod care este departe de a duce la o direcţie fără obstacole şi în linie dreaptă spre Europa. Dimpotrivă, parcursul lor va fi analizat foarte sever şi în multe etape complicate. În primul rând, Bruxelles-ul doreşte să evite cu orice chip reluarea unui scenariu Bulgaria-România care au fost integrate în Europa sub un regim de monitorizare sporită.
Pentru Tirana şi Skopje există o dată estimată pentru începerea negocierilor de aderare (2023) care ar duce la mult dorita intrare în UE în 2025. Va trebui însă pentru început să se realizeze o examinare a acquis-ului comunitar pentru ţările respective. Practic, înseamnă că în luna iunie, Albania şi FRI Macedonia vor primi o recomandare pozitivă pentru începerea negocierilor de aderare la UE. Experienţa cea mai recentă este cea a Croaţiei, pentru care negocierile de aderare au durat aproape opt ani. Este absolut clar că pentru Albania şi FRI Macedonia, negocierile vor dura mai mult.
Prin urmare, chiar dacă Skopje şi Tirana primesc în luna iunie o dată pentru începerea negocierilor de aderare, finalizarea lor va fi o altă chestiune. În linii generale, în Comisia Europeană există concepţia următoare: dacă una dintre cele două ţări nu reuşeşte să primească o invitaţie în luna iunie, atunci acest lucru o va afecta şi pe cealaltă. Dacă însă FRI Macedonia primeşte invitaţie în luna iunie, atunci ar putea fi şi în beneficiul Albaniei care a fost subiectul cel mai dificil la summitul desfăşurat al Sofia în urmă cu câteva zile. Mai ales Franţa consideră că o combatere eficientă a mafiei din Albania este o precondiţie pentru „deschiderea” negocierilor de aderare.
Însă din partea Comisiei se subliniază că politica uşilor deschise este mai eficientă decât perpetuarea aşteptării. „Fie vom exporta stabilitate, fie vom importa instabilite” a spus pentru ziarul nostru Hahn, semnalând că analizarea situaţiei generale arată că – în ciuda problemelor existente- fiecare dintre ţările din regiune au făcut progrese, în special în comparaţie cu doi sau cu mai mulţi ani în urmă. Chiar dacă recunoaşte că în regiune acţionează influenţe externe, Hahn apreciază că „principala sursă de instabilitate se află chiar în interiorul regiunii”. Astfel că în ciuda unei atitudini generale pozitive, Comisia Europeană rămâne ataşată principiului inexistenţei unor probleme bilaterale. „Nicio ţară nu va intra în UE dacă anterior nu şi-a rezolvat diferendele bilaterale cu vecinii” a explicat Hahn, subliniind: „Nerezolvare echivalează cu neparticiparea”.

LE MONDE: Roma, Berlin – Europa în suspans

Publicat de Camelia Teodosiu, 7 martie 2018, 13:11

Editorial. Peisajul de după episoadele electorale din 4 martie în Italia şi Gemania este plin de ameninţări pentru Uniunea Europeană

O veste bună pentru Europa, venită din Germania, urmată de o veste foarte rea, în Italia. Ziua de 4 martie, cu verdictul simultan al SPD german şi al electoratului italian, ar fi putut fi fatală construcţiei europene. Dar Europa n-a ieşit de pe şine pentru atâta lucru. Dacă votul pozitiv al membrilor partidului de centru stânga german privind contractul de coaliţie de guvernământ ridică un obstacol major, este, din păcate, umbrit de triumful forţelor populiste şi eurosceptice în Italia.

Peisajul de după aceste episoade electorale în principalele două ţări, alături de Franţa, ale zonei euro este într-adevăr plin de ameninţări. Spunând da unei noi „mari coaliţii” cu conservatorii Angelei Merkel, social-democraţii germani au evitat desigur haosul şi au privilegiat stabilitatea. Nu vor fi noi alegeri în Germania şi dna Merkel va rămâne cancelar, pentru un al patrulea mandat. Dar ca să facă ce?

Acordul dintre SPD şi CDU-CSU promite „un nou elan pentru Europa”. Ambiţios în titlurile capitolelor, este în realitate mult mai prudent în detalii, ceea ce este confirmat de alegerea oamenilor care vor fi însărcinaţi să-l pună în practică. Ca viitorul ministru de finanţe şi vicecancelar, Olaf Scholz, un social-democrat ale cărui prime declaraţii i-au liniştit pe gardienii moştenirii predecesorului său, Wolfgang Schäuble. Sau ca Horst Seehofer, preşedintele foarte conservatoarei CSU bavareze, care, în calitate de ministru de interne, va avea autoritate asupra politicii  migratorii inspirate mult de propriul partid.

Voluntarismul pro-european apare de acum ca o excepţie

Rămâne dna Merkel. Va dori ea să impulsioneze acest „elan”? Nu îi stă în fire, dar pentru ceea ce va fi probabil ultimul ei mandat, ea poate fi tentată să ia o iniţiativă care să nu fie condiţionată doar de singura grijă a realegerii sale. Dar va putea oare? Putem, din păcate, să ne îndoim, într-o Europă în care voluntarismul pro-european al unui Emmanuel Macron pare de acum o excepţie.

Căci mesajul politic care vine din urnele italiene este de o claritate brutală, chiar dacă traducerea instituţională riscă să arunce Parlamentul şi guvernul într-o lungă confuzie. După numărarea a peste 90% din buletinele de vot, Mişcarea 5 stele obţine, luni dimineaţa, scorul istoric de 31,9%. Liga (fosta Liga Nordului), propulsată de extremistul Matteo Salvini, poate conta pe aproape 19%, devansând mult partidul de centru-dreapta al lui Silvio Berlusconi, Forza Italia, care credea că va putea fi arbitru al acestor alegeri, dar n-a primit decât 13,9% din sufragii. Dacă adăugăm la acest tablou cele 4,3% ale extremei drepte Fraţii din Italia (Fratelli d’Italia), mai mult de jumătate din alegătorii italieni au votat pentru formaţiuni antisistem. Partidul Democrat al fostului premier Matteo Renzi confirmă, cu 18,9% din voturi, tendinţa pan-europeană de păbuşire a partidelor de centru-stânga.

Este un peisaj trist familiar: Franţa n-a scăpat până la urmă în 2017 de o catastrofa aasemănătoare decât graţie scrutinului în două tururi. Statele Unite l-au ales pe Donnald Trump în 2016, la cinci luni după votul britanicilor pentru Brexit. Italia, din 4 martie, nu vrea să iasă din Uniunea Europeană. Dar va face totul ca s-o împiedice să progreseze.

Europa nu ar trebui să îi ajute pe dictatori să își spioneze cetățenii

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 ianuarie 2018, 14:18

Controalele pentru exporturile UE ar trebui extinse la instrumentele de supraveghere cibernetică pentru a evita încălcarea drepturilor omului, au spus deputații în votul de miercuri.

Astfel a fost adoptată poziția de negociere a PE cu miniștrii UE.

UE își actualizează în prezent regulile privind controlul exporturilor de echipamente cu dublă utilizare pentru a ține pasul cu noile tehnologii și a preveni spionarea de către regimurile totalitare a propriilor cetățeni cu ajutorul produselor europene.

Bunurile și tehnologiile create pentru a fi utilizate în circumstanțe de pace, civile, dar care pot fi utilizate și pentru arme de distrugere în masă sau atacuri teroriste fac deja subiectul unui regim de control a exporturilor UE. Noile reguli ar putea adăuga unele instrumente de supraveghere cibernetică pe lista echipamentelor care trebuie aprobate de autoritățile naționale înainte de a fi exportate. Printre acestea se numără echipamente pentru interceptarea telefoanelor mobile, accesarea computerelor, spargerea parolelor sau identificarea utilizatorilor de internet, astfel de echipamente cu utilizare dublă fiind utilizate pe scară largă pentru a oprima civilii, opoziția politică și activiștii din întreaga lume.

Deputații vor să protejeze drepturile omului mai mult și creează un sistem care poate să se adapteze mai ușor noilor tehnologii.

Printre sugestiile lor principale se numără:

• protejarea mai puternică a dreptului la viață privată, a datelor și a libertății de reuniune, prin adăugarea unor criterii clare și definiții în textul legislativ

• exportatorii de produse nelistate în noua lege, dar care ar putea fi folosite pentru încălcarea drepturilor omului, trebuie să se asigure că bunurile lor nu vor ajunge la cine nu trebuie, prin respectarea liniilor directoare OECD

• Comisia trebuie să publice un document înainte de intrarea în vigoare a noilor reguli pentru companiile UE care să știe ce pot și ce nu pot face

• noile riscuri și tehnologii trebuie incluse rapid în legislație

• crearea unui cadru propice între statele membre prin, de exemplu, introducerea unor amenzi similare pentru nerespectarea legii, precum și o mai mare transparență a deciziilor autorităților naționale privind controlul exporturilor

• eliminarea tehnologiilor de criptare de pe lista produselor de supraveghere cibernetică, ele fiind vitale pentru auto-apărarea activiștilor în domeniul drepturilor omului

Noile reguli au fost votate cu 571 de voturi pentru la 29 împotrivă și 29 de abțineri

Citat

Raportorul Parlamentului, Klaus Buchner (Verzi/ALE, DE) a spus: “ Dictatorii își spionează cetățenii folosind sistemele de supraveghere cibernetică ale UE. Acest lucru trebuie să înceteze. UE nu poate să contribuie la suferința unor curajoși apărători ai drepturilor omului, care își riscă adesea viața pentru libertate și democrație. Activitățile comerciale trebuie să asigure securitatea, stabilitatea, respectarea drepturilor omului în lume. Suntem hotărâți să eliminăm, aceste lacune periculoase în ceea ce privește exportul echipamentelor cu utilizare dublă și cerem statelor membre să procedeze în același mod”

Ce urmează

Deputații au adoptat acum poziția de negociere a Parlamentului. Discuțiile pot începe îndată ce statele membre își vor fi adoptat poziția lor de negociere.

PERSPECTIVELE EXTINDERII UE ÎN BALCANII OCCIDENTALI (I)

Publicat de Camelia Teodosiu, 5 ianuarie 2018, 15:14

Aderarea Serbiei în 2025 la Uniunea Europeană este un obiectiv realizabil, dar ambițios

Comisarul european pentru negocieri de aderare, Johannes Hahn, consideră că aderarea în 2025 la Uniunea Europeană a unor state candidate din Balcanii de Vest reprezintă un obiectiv realizabil, dar ambițios. „Președintele Comisiei Europene a menționat anul 2025 ca posibilă dată a aderării pentru anumite state candidate” – a declarat Hahn, adăugând că pentru viitorul UE, Comisia Europeană a prezentat cinci variante.

Hahn și-a exprimat speranța că se va ajunge la un acord privind o poziție de mijloc. „De bază vor fi temele globale relevante, politica externă și politicile de securitate, astfel încât UE să acționeze ca jucător internațional, dar pentru aceasta este nevoie de introducerea votului majoritar, deoarece până acum era necesară unanimitatea” – a precizat Hahn.

Întrebat ce presupune politica de vecinătate, Hahn a subliniat că UE sau exportă stabilitate sau riscă să importe instabilitate. „Putem exporta stabilitate prin dezvoltarea economică a țărilor, iar prin respectarea principiilor statului de drept de vor atrage investiții” – a transmis Hahn.

La întrebarea ce poate face UE pentru reducerea migrației, Hahn a reamintit că în prezent în UE există 20-25 milioane de refugiați, ceea ce reprezintă o provocare constantă pentru Europa. „Putem susține economiile în dezvoltare pentru a oferi perspectiva ca acești oameni să trăiască în țările lor. Avem fonduri de investiții și putem mobiliza de la firme europene 44 de miliarde de euro pentru proiecte durabile” – a explicat Hahn, adăugând că este important să se lupte împotriva cauzelor care au provocat migrația.

Raportul anual privind progresul statelor candidate şi potenţial candidate la UE a fost prezentat în cadrul Comisiei pentru Afaceri Externe din Parlamentul European

Publicat de Monica Slavici, 11 noiembrie 2015, 09:40

Pe parcursul ultimelor 12 luni, Comisia Europeană şi-a intensificat activitatea pentru a-i pregăti pe partenerii de pre-aderare la provocările ce vor urma şi a-i pune pe o pistă europeană mai fermă. Cristina Ion, Bucuresti fm

Cu ocazia prezentării pachetului anual privind extinderea, comisarul Johannes Hahn a precizat: “Criza refugiaţilor a condus la o cooperare strânsă cu ţările din sud-estul continentului – de dragul stabilităţii Europei. Procesul de extindere aduce rezultate concrete prin reforme economice şi democratice. Aceste reforme transformă treptat ţările în cauză, îmbunătăţind rezistenţa şi consolidarea stabilităţii în vecinătatea noastră imediată. Prin urmare, politica de extindere şi politica de migraţie nu se exclud reciproc, acestea se consolidează reciproc.”

Johannes Hahn, responsabil de politica europeană de vecinătate şi extindere a negocierilor a subliniat care sunt punctele cheie în 2015 pentru fiecare dintre ţări.
Muntenegru şi Serbia au înregistrat progrese în cadrul negocierilor de aderare, iar Macedonia este la un nivel relativ bun de aliniere legislativă.
În Albania, se constată un progres constant în abordarea priorităţilor-cheie pentru deschiderea negocierilor de aderare, iar în ceea ce priveşte Bosnia şi Herţegovina, ţara este din nou pe calea reformei.
În Kosovo, guvernul a luat unele decizii foarte dificile în ultima vreme, dar ţara este într-un stadiu timpuriu în numeroase domenii.
Referindu-se la relaţiile cu Turcia, Johannes Hahn a subliniat că s-a consolidat cooperarea în toate domeniile de interes comun, dar Comisia Europeană consideră că trebuie să se pună capăt violenţei în Turcia şi să se revină la negocierile pentru o soluţie durabilă a problemei kurde.