Ultima „euroviziune” a lui Juncker, marginalizată de drama lui Orbán

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 septembrie 2018, 11:50

Europarlamentarii sunt angajaţi în dispute cât se poate de publice
cu aşa-zisul naţionalist iliberal care conduce Ungaria

Care este starea actuală a UE? Este o întrebare la care Jean-Claude Juncker nu poate răspunde decât indirect atunci când, în cursul acestei dimineţi, îşi va rosti anualul discurs politic.

S-ar putea ca acesta să fie ultimul discurs „înflorit” al preşedintelui Comisiei Europene cu privire la Starea Uniunii. Cum mandatul i se încheie anul viitor, evident că există nişte limite în privinţa lucrurilor ce pot fi făcute. Dar oficialii de la Bruxelles afirmă că încă nu a sosit timpul să i se spună „Adio, Juncker”.
„Nu e momentul unui testament. E ca un poem scris de Juncker”, a declarat un înalt oficial din UE.

Să ne aşteptăm la un discurs pe măsura lui Juncker, adică la unul mare despre lucruri mari. Iniţiativele pe tema migraţiei, securităţii şi politicii externe vor fi dezvăluite pentru a demonstra că comisia încă lucrează şi că este gata să îi învingă pe populiştii anti-UE.
Într-un discurs care durează mai puţin de o oră, vor fi înaintate 18 idei noi, iar multe dintre ele îi vizează direct pe criticii anti-UE.

Să se protejeze graniţele împotriva migraţiei ilegale? Dl Juncker va propune o puternică pază de frontieră formată din 10.000 de oameni, cu atribuţii noi. Influenţa rusă? Partidele politice ar putea fi sancţionate dacă folosesc în mod fraudulos datele alegătorilor, astfel încât integritatea alegerilor este asigurată. Suveranitatea? Dl Juncker va spune că redă puterea la nivel naţional doar dacă gestul e justificat („în subsidiar”, după cum se spune în jargonul EU). Marele exemplu este „redarea controlului” în privinţa schimbării orei de vară.

Un ambiţios acord comercial între UE şi Africa, internaţionalizarea monedei euro şi măsurile împotriva spălării banilor vor figura şi ele în discurs. În privinţa Brexitului, „trebuie să avem un divorţ ordonat”, adaugă acelaşi oficial. Nu va mai exista nimic din vechea formulă intimă care se termina cu „dar vrem să rămânem prieteni”.
Echipa lui Juncker va reînvia totodată vechile visuri preferate, legate de conexiunea instituţională. Cea mai importantă este mult discutata idee a folosirii votului majoritar – şi nu a celui în unanimitate – în probleme legate de politica externă pentru a împiedica vreo ţară să abată UE de la frontul comun pe tema marilor probleme geopolitice.

De obicei, va fi vorba despre o pirotehnie legislativă europeană îndeajuns de capabilă să stăpânească bulboanele UE. Dar în acest an, o serie de evenimente dramatice de la Strasbourg au dus la cu totul altceva. Europarlamentarii sunt angajaţi în dispute cât se poate de publice cu Viktor Orbán, aşa-zisul naţionalist iliberal care conduce Ungaria. Un vot va avea loc la doar câteva ore după ce dl Juncker se va aşeza pe scaun, primul prin care Parlamentul European recomandă o procedură disciplinară prevăzută în Articolul 7 împotriva unei ţări membre în care statul de drept s-ar afla în pericol.

Până şi propria familie politică a dlui Orbán – Partidul Popular European, de centru-dreapta, al lui Juncker, al Angelei Merkel şi al lui Sebastian Kurz – pare gata să îl cenzureze pentru nerespectarea principiilor europene.

Şi totuşi, dl Juncker nu va pomeni numele dlui Orbán atunci când va vorbi despre respectarea principiilor democraţiei liberale. Va fi clar la cine se referă dl Juncker, dar o atare omisiune ar putea totuşi părea o neglijenţă într-o zi ca asta.
„Dacă vreţi să ştiţi care este starea reală a uniunii, n-o veţi găsi în discursul lui Juncker”, se plângea un oficial din parlament. „Europarlamentarii invocă pentru prima oară Articolul 7 împotriva unui stat membru.

Asta e adevărata stare a uniunii de astăzi”.

Orbán judecat

Marţi, atunci când a sosit la Strasbourg, aliaţii i-au spus problematicului premier al Ungariei să se potolească. N-a mers. În cursul dezbaterilor pe tema situaţiei statului de drept din ţara sa, Viktor Orbán s-a arătat dur şi deloc dispus să facă compromisuri. Rezultatul? Parlamentarii din familia sa de centru-dreapta vor vota în masă sancţionarea guvernului său din cauza subminării statului de drept.

Articol de Mehreen Khan, Strasbourg

Jean-Claude Juncker a anunţat că programul iniţial de repartizare a imigranţilo va fi extins

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 septembrie 2015, 12:40

În discursul său anual privind “Starea Uniunii”, prezentat în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a subliniat viziunea sa politică pentru viitorul UE şi a stabilit principalele elemente de ghidare ale programului de lucru al Comisiei pentru 2016.

Preşedintele executivului comunitar s-a axat pe cele mai mari probleme, cum ar fi criza refugiaţilor, viitorul monedei euro şi politica externă.

Uniunea Europeană manifestă o lipsă de uniune în Europa, iar acest lucru trebuie să se schimbe, a declarat Jean-Claude Juncker în faţa eurodeputaţilor:

“Este timpul să vorbim deschis despre problemele mari cu care se confruntă Uniunea Europeană. Deoarece Uniunea noastră Europeană nu este într-o stare bună. Noi trebuie să schimbăm acest lucru. Şi trebuie să se schimbe acest lucru acum. Oricare ar fi agenda legislativă prima prioritate este şi trebuie să fie abordarea crizei refugiaţilor.”

Juncker i-a îndemnat pe miniştrii de Interne să adopte propunerile CE de redistribuire de urgenţă a 160.000 de refugiaţi, în cadrul negocierilor pe care urmează să le poarte luni la Bruxelles.

Comisia a propus şi crearea unui fond fiduciar în valoare de 1,8 miliarde de euro care să fie folosit în vederea descurajării „imigraţiei ilegale” din Africa şi o listă de ţări de origine sigură din Balcani, plus Turcia, ai căror cetăţeni să nu poată cere azil în UE.