De astăzi este interzis accesul rezidenților din România pe teritoriul Lituaniei, iar cetățenilor lituanieni care au vizitat țara noastră li se va impune obligativitatea izolării timp de 14 zile.
Lituania se adaugă astfel Maltei, care a impus o asemenea restricție la începutul acestei luni din cauza numărului mare de îmbolnăviri cu COVID-19 raportate în România.
Nici în Finlanda nu pot călători cetățenii români decât dacă sunt angajați pe baza unui contract de muncă, dacă studiază acolo ori dacă își vizitează o rudă de gradul întâi care are rezidență în această țară.
Pe de altă parte, cetățenii români care călătoresc în Estonia, Irlanda, Letonia, Olanda, Slovenia și Ungaria trebuie să intre în izolare timp de 14 zile.
Alte state europene impun românilor care ajung acolo prezentarea unor teste negative privind infectarea cu noul coronavirus care să nu fie mai vechi de două până la patru zile, ori chiar efectuarea acestui text la intrarea în țara respectiv.
În total, 20 de state europene impun românilor restricții de călătorie.
Condițiile prevăzute de fiecare stat în parte pot fi consultate pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe, la secțiunea „Atenționări de Călătorie Europa COVID-19”.
În fiecare an, jumătate din copiii lumii (aproximativ un miliard) cad victime violenței fizice, sexuale sau psihice, suferind vătămări corporale, dizabilități și chiar pierzându-și viața, pentru că statele lumii nu au reușit să aplice strategiile pentru protecția copiilor.
Aceasta este situația conform unui raport publicat astăzi de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), UNICEF, UNESCO, Reprezentantul special al Secretarului General al ONU pentru combaterea violenței împotriva copiilor și a Parteneriatului global Opriți Violența Împotriva Copiilor.
„Nu există nicio scuză pentru violența împotriva copiilor”, a declarat Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, Director General al OMS. „Pentru prevenirea violenței împotriva copiilor, dispunem de instrumente bazate pe dovezi. Îndemnăm toate țările să aplice aceste instrumente. Protecția sănătății și bunăstării copiilor este esențială pentru a proteja sănătatea și starea de bine a întregii populații a lumii, atât în prezent, cât și pe viitor”.
Raportul global privind prevenirea violenței împotriva copiilor 2020 este primul de acest tip și urmărește progresele înregistrate în 155 de state prin raportare la cadrul „INSPIRE” – șapte strategii pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva copiilor. Raportul semnalează că, în toate țările, este necesară amplificarea eforturilor de aplicare a acestor strategii. Deși în aproape toate țările (88%) există legi pentru protecția copiilor împotriva violenței, mai puțin de jumătate dintre țări (47%) au declarat că aceste legi sunt aplicate temeinic.
În premieră, raportul cuprinde estimări privind numărul copiilor cu vârsta sub 18 ani care au fost uciși. Anterior, estimările aveau la bază date care includeau tinerii cu vârste între 18 și 19 ani. Raportul arată că aproximativ 40.000 de copii au fost uciși.
„Violența împotriva copiilor a fost mereu un fenomen generalizat, dar acum situația poate deveni mult mai gravă”, a spus Henrietta Fore, Director Executive la UNICEF. „Oprirea activităților economice și sociale, închiderea școlilor și restricționarea libertății de mișcare au făcut ca mulți copii să rămână izolați împreună cu cei care îi supun abuzurilor, fiind lipsiți de mediul protector oferit în mod normal de școală. Este nevoie urgentă să se amplifice eforturile de protecție a copiilor în prezent și pe viitor, inclusiv prin declararea asistenților sociali ca lucrători esențiali și prin îmbunătățirea liniilor de asistență telefonică pentru copii.”
Progresele diferă mult de la țară la țară
Dintre strategiile INSPIRE, progresele cele mai mari s-au înregistrat în creșterea participării școlare, 54% dintre țări raportând un număr suficient de copii care au beneficiat de măsuri în acest sens.
Între 32% și 37% dintre țări consideră că victimele violenței au acces la servicii de sprijin, în timp ce 26% dintre țări oferă programe de asistență pentru părinți și tutori; 21% dintre țări aplică programe de modificare a normelor dăunătoare; 15% dintre țări au introdus modificări pentru a asigura un mediu fizic sigur pentru copii.
Cu toate că majoritatea țărilor (83%) dispun de date privind violența împotriva copiilor la nivel național, doar 21% dintre acestea folosesc aceste date ca referință pentru stabilirea unor ținte naționale privind prevenirea și combaterea violenței împotriva copiilor.
Aproximativ 80% dintre țări au planuri de acțiune și politici naționale, dar doar o cincime au planuri integral finanțate sau cu obiective măsurabile. Lipsa finanțării, combinată cu deficitul de competențe profesionale, reprezintă factori care contribuie la această situație, dar și motive pentru implementarea lentă a acestor planuri și politici.
Combaterea COVID-19 și impactul asupra copiilor
„În timpul pandemiei de COVID-19, când școlile au fost închise, am observat creșterea violenței și mesajelor care instigă la ură online, aici fiind incluse și actele de bullying. În prezent, pe măsură ce școlile se redeschid, copiii își exprimă temerile legate de întoarcerea la școală”, a afirmat Audrey Azoulay, Director General al UNESCO. „Ne revine responsabilitatea colectivă de a ne asigura că școlile sunt medii sigure pentru toți copiii. Trebuie să gândim și să acționăm împreună pentru a opri violența în școală și în societate”.
Măsurile de limitare a circulației persoanelor, inclusiv închiderea școlilor, au redus relațiile familiilor și indivizilor cu persoanele care le acordau asistență – prieteni, familia extinsă sau specialiști în diverse domenii. Această situație reduce și mai mult capacitatea victimelor de a face față crizei și de a se adapta la noile rutine de viață. S-a remarcat creșterea numărului de apeluri la liniile telefonice de asistență în situații de abuz împotriva copiilor și de violență comisă de partenerii de viață.
În timp ce comunitățile online au devenit esențiale pentru continuarea educației, jocului și sprijinirii copiilor, s-a identificat o creștere a comportamentelor dăunătoare online, inclusiv a intimidării cibernetice, comportamentelor riscante și exploatării sexuale.
„În timp ce acest raport se afla în etapa de finalizare, măsurile de izolare și întreruperea serviciilor deja limitate de protecție a copiilor au exacerbat vulnerabilitatea copiilor în fața diverselor forme de violență”, a declarat Najat Maalla M’jid, Reprezentantul special al Secreterului General al ONU pentru combaterea violenței împotriva copiilor.
„Pentru a răspunde acestei crize, este esențial să existe un cadru de acțiune unificat și multisectorial în materia drepturilor copilului, cadru care impune mobilizarea puternică a guvernelor, cu implicarea donatorilor bilaterali/multilaterali, societății civile, sectorului privat și a copiilor. Punctele de vedere ale copiilor trebuie ascultate și luate în considerare cu adevărat, pentru a le asigura tuturor copiilor protecția la care au dreptul și posibilitatea de a prospera și a-și realiza potențialul maxim de dezvoltare”.
Accelerarea măsurilor de protecție a copiilor
OMS și partenerii săi vor continua să colaboreze cu statele lumii în vederea implementării depline a strategiilor INSPIRE, prin amplificarea coordonării, dezvoltarea și implementarea planurilor naționale de acțiune, colectarea datelor și consolidarea cadrelor legislative. Sunt necesare acțiuni la nivel global pentru a asigura tuturor statelor asistența financiară și tehnică de care au nevoie. Monitorizarea și evaluarea sunt cruciale pentru a determina măsura în care aceste eforturi de prevenție au efecte reale asupra tuturor celor care au nevoie de ele.
„Oprirea violenței împotriva copiilor este ceea ce trebuie și ceea ce putem să facem, o investiție inteligentă. A venit vremea să se finanțeze planuri naționale de acțiune cuprinzătoare prin care să se asigure protecția copiilor acasă, la școală, online și în comunitățile în care trăiesc”, a afirmat Dr. Howard Taylor de la Parteneriatul global Opriți Violența Împotriva Copiilor.
„Putem și trebuie să construim o lume în care fiecare copil să se poată dezvolta ferit de violență, devenind membru al unei noi generații de adulți care trăiesc vieți sănătoase și prospere”.
