Cetățenii UE continuă să aibă o imagine în general pozitivă despre UE, dar solicită reforme

Publicat de Camelia Teodosiu, 9 iunie 2021, 14:36

Cel mai recent sondaj de opinie al Parlamentului arată că sprijinul pentru UE rămâne ridicat, în pofida pandemiei.

În același timp, mai mult de jumătate dintre europeni resimt sau se așteaptă să resimtă impactul COVID-19 asupra situației financiare personale.

Un nou sondaj Eurobarometru comandat de Parlamentul European și realizat în perioada martie-aprilie 2021 arată impactul din ce în ce mai puternic al pandemiei de COVID-19 asupra vieții personale și a situației financiare a cetățenilor.

Opt din zece respondenți știu ce face UE pentru a combate consecințelor pandemiei, în timp ce cetățenii plasează sănătatea publică, combaterea sărăciei, sprijinirea economiei și a locurilor de muncă, precum și combaterea schimbărilor climatice printre prioritățile lor pentru Parlamentul European.

În general, sondajul arată un sprijin puternic pentru Uniunea Europeană, precum și un consens larg în jurul opiniei că e cel mai bine ca provocările globale, cum ar fi pandemia de COVID-19, să fie abordate în comun, la nivelul UE.

Impactul COVID-19 asupra situației financiare personale resimțit sau preconizat de mai mult de jumătate dintre europeni

La sfârșitul primului trimestru al anului 2021, 31% dintre europeni, respectiv 39% dintre români, au resimțit deja o influență negativă asupra situației lor financiare personale, de la începutul pandemiei. Alți 26% (UE), respectiv 37% dintre români, se așteaptă ca acest lucru să se întâmple. În timp ce 57% dintre respondenți reprezintă o majoritate clară la nivelul UE, există variații importante de la o țară la alta. În cazul României, 76% dintre cetățeni consideră că pandemia a avut sau va avea un impact asupra situației financiare personale.

Beneficiile preconizate pentru sănătate, în urma măsurilor de limitare a mișcării persoanelor, depășesc efectele negative economice percepute

În pofida impactului financiar al pandemiei, majoritatea respondenților (58% în UE, 45% în România) consideră că beneficiile pentru sănătate ale măsurilor de restricționare în țara lor sunt mai mari decât efectele negative economice pe care le-ar fi putut cauza. Această opinie este prezentă în majoritatea țărilor UE și sugerează o schimbare de atitudine față de a doua jumătate a anului 2020, când o mică majoritate a cetățenilor au considerat efectele economice ca fiind mai importante, conform datelor sondajului PE din 2020.

Opt din zece europeni cunosc măsurile luate de UE începând cu vara trecută, dar numai jumătate dintre ei sunt de acord cu acestea

Europenii sunt pe deplin conștienți de eforturile Uniunii Europene de combatere a pandemiei de COVID-19 și a consecințelor acesteia: opt din zece europeni au auzit, au văzut sau au citit despre măsurile sau acțiunile inițiate de UE ca răspuns la pandemie și aproape jumătate din toți cetățenii (48% în UE, 41% în România) știu care sunt aceste măsuri. Cu toate acestea, în ciuda acestui nivel ridicat de notorietate, doar 48% dintre cetățenii UE (52% în România) afirmă că sunt mulțumiți de măsuri, în timp ce 50% (46% în România) spun că nu. În mod similar, doar 44% dintre cetățenii UE (54% în România) sunt mulțumiți de gradul de solidaritate internă dintre statele membre în combaterea pandemiei.

În pofida datelor fluctuante, sprijinul pentru UE în general rămâne foarte puternic

În ciuda fluctuațiilor pe termen scurt, precum și a diferențelor dintre țări, scorurile pozitive pentru imaginea UE rămân la unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii zece ani. În medie, la nivelul UE, aproape jumătate dintre cetățeni (48% în UE, 49% în România) au o imagine pozitivă despre UE. Alți 35% (34% în România) au o imagine neutră, în timp ce doar 17% (în UE și România) exprimă o părere negativă despre UE. Acest sondaj confirmă și continuă tendința pozitivă pentru imaginea UE din ultimii zece ani, care este în continuă creștere și rămâne puternică, în pofida pandemiei și a consecințelor acesteia asupra vieților cetățenilor europeni.

Combinația dintre opinia uneori critică a cetățenilor cu privire la punerea în aplicare a unor măsuri concrete de combatere a crizei și tendința pozitivă pe termen lung în ceea ce privește sprijinul fundamental pentru Uniunea Europeană explică, de asemenea, apelul clar și actual pentru o reformă a UE: 70% dintre respondenți (65% în România) afirmă în cadrul acestui sondaj că, în general, sunt favorabili UE. Dar mai puțin de un sfert dintre europeni (23% în UE, 33% în România) sunt în favoarea UE „așa cum s-a realizat până în prezent” — o scădere cu patru puncte față de noiembrie/decembrie 2020. În prezent, jumătate dintre respondenți (47% în UE, 32% în România) se declară „în favoarea UE, dar nu și a modului în care aceasta a fost realizată până în prezent”.

Sănătatea, vaccinurile și mai multe competențe în situații de criză ca priorități-cheie pentru UE

74% dintre europeni (71% dintre români) doresc ca UE să dobândească mai multe competențe pentru a face față unor crize precum pandemia de COVID-19, incluzând 28% care „sunt total de acord”.
Atunci când sunt întrebați despre care ar trebui să fie prioritățile UE în lupta cu pandemia, europenii identifică ca fiind cea mai importantă accesul rapid la vaccinuri sigure și eficiente pentru toți cetățenii UE (39% în UE, 27% în România). Aceasta este urmată de alocarea unor sume mai mari pentru dezvoltarea de tratamente și vaccinuri (29% în UE, 26% în România), de stabilirea unei strategii europene de criză (28% în UE, 24% în România) și de dezvoltarea unei politici europene în domeniul sănătății (25% în UE, 28% în România).

Parlamentul trebuie să acorde prioritate sănătății publice, dar și combaterii sărăciei și a schimbărilor climatice

Întrebați în mod concret despre așteptările lor cu privire la Parlamentul European, cetățenii doresc ca deputații lor aleși să se concentreze asupra sănătății publice (49% în UE, 56% în România). Aceasta este urmată de combaterea sărăciei și a excluziunii sociale (39% în UE, 44% în România), de măsurile de sprijinire a economiei și de creare de noi locuri de muncă (39% în UE, 45% în România), precum și de măsurile de combatere a schimbărilor climatice (34% în UE, 16% în România).

Context

Eurobarometrul Parlamentului European din primăvara anului 2021 a fost realizat între 16 martie și 12 aprilie 2021 în cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față și a fost completat cu interviuri online, dacă a fost necesar ca urmare a pandemiei. În total, au fost efectuate 26.669 de interviuri (1.045 în România).

Raportul complet poate fi consultat aici.

Solidaritatea Comisiei Europene în contextul pandemiei de coronavirus

Publicat de Camelia Teodosiu, 3 aprilie 2020, 19:13 / actualizat: 4 aprilie 2020, 19:27

În aceste momente de criză acută, salvarea de vieți omenești și sprijinirea mijloacelor de subzistență sunt de o importanță capitală. Comisia își intensifică și mai mult răspunsul, propunând instituirea unui instrument de solidaritate în valoare de 100 de miliarde EUR, denumit SURE, care îi va ajuta pe lucrători să își păstreze veniturile și va sprijini întreprinderile pentru ca acestea să se mențină pe linia de plutire. Comisia propune, de asemenea, redirecționarea tuturor fondurilor structurale disponibile către răspunsul la coronavirus.

De acest sprijin vor beneficia, de asemenea, fermierii și pescarii, precum și persoanele cele mai defavorizate. Toate aceste măsuri se bazează pe bugetul actual al UE și vor valorifica la maximum fiecare euro disponibil. Acestea demonstrează necesitatea ca UE să dispună de un buget pe termen lung solid și flexibil. Comisia va lua măsuri pentru a se asigura că UE se poate baza pe un astfel de buget solid care să îi permită să iasă din criză și să facă progrese pe calea redresării.

Pandemia de coronavirus pune Europa la încercare într-un mod care ar fi fost de neconceput cu doar câteva săptămâni în urmă. Profunzimea și amploarea acestei crize necesită un răspuns de o amploare, rapiditate și solidaritate fără precedent.

În ultimele săptămâni, Comisia a luat măsuri menite să le ofere statelor membre toată flexibilitatea de care au nevoie pentru a-și sprijini financiar sistemele de sănătate, întreprinderile și lucrătorii. Aceasta a acționat în vederea coordonării, accelerării și consolidării eforturilor de achiziționare a echipamentelor medicale și a direcționat finanțarea pentru cercetare către dezvoltarea unui vaccin. Comisia a lucrat neobosit pentru a se asigura că bunurile și lucrătorii transfrontalieri pot continua să se deplaseze în întreaga UE și pentru a menține funcționarea spitalelor, continuarea activității fabricilor și aprovizionarea rafturilor din magazine. Aceasta a sprijinit și continuă să sprijine repatrierea cetățenilor UE, a familiilor acestora și a rezidenților pe termen lung în Europa din întreaga lume.

În aceste eforturi, Comisia acționează din convingerea că singura soluție eficientă la criza din Europa se bazează pe cooperare, flexibilitate și, mai presus de toate, pe solidaritate.

Propunerile de astăzi ridică răspunsul la un nou nivel.

În ceea ce privește propunerile adoptate astăzi, președinta von der Leyen a declarat: „Numai răspunsurile cele mai puternice ne vor permite să facem față acestei crize provocate de coronavirus. Trebuie să ne folosim de toate mijloacele de care dispunem. Fiecare euro disponibil în bugetul UE va fi redirecționat către depășirea crizei, fiecare regulă va fi relaxată pentru a permite finanțării să circule rapid și eficace. Prin intermediul noului instrument de solidaritate vom mobiliza 100 de miliarde EUR pentru a menține locurile de muncă și funcționarea întreprinderilor. Prin acest instrument ne unim forțele cu statele membre pentru a salva vieți omenești și pentru a proteja mijloacele de subzistență. Așa arată solidaritatea europeană.”

100 de miliarde EUR pentru menținerea locurilor de muncă și a funcționării întreprinderilor: inițiativa SURE

Trebuie să atenuăm șocul economic pentru ca economia UE să fie pregătită să repornească atunci când condițiile vor fi prielnice. În acest scop, trebuie să menținem locurile de muncă și funcționarea întreprinderilor. Toate statele membre dispun sau vor dispune în curând de programe de șomaj parțial care vor contribui la realizarea acestui obiectiv.

Inițiativa SURE este răspunsul Comisiei în acest sens: noul instrument va oferi împrumuturi în valoare de până la 100 de miliarde EUR țărilor care trebuie să se asigure că lucrătorii primesc un venit și că întreprinderile își păstrează personalul. Acest lucru le permite oamenilor să își plătească în continuare chiria, facturile și produsele alimentare și contribuie la asigurarea stabilității atât de necesare în economie.

Împrumuturile se vor baza pe garanții furnizate de statele membre și vor fi direcționate acolo unde este cel mai urgent nevoie de ele. Toate statele membre vor putea să recurgă la acest instrument, însă acesta va fi deosebit de important pentru statele membre cel mai grav afectate.

SURE va sprijini programele de șomaj parțial și măsurile similare pentru a ajuta statele membre să protejeze locurile de muncă, angajații și persoanele care desfășoară o activitate independentă împotriva riscului de concediere și de pierdere a veniturilor. Firmele vor putea să reducă temporar timpul de lucru al angajaților sau să întrerupă complet activitatea, statul oferind sprijin pentru venit pentru orele nelucrate. Lucrătorii care desfășoară o activitate independentă vor primi un ajutor de înlocuire a veniturilor pentru actuala situație de urgență.

• Furnizarea de sprijin celor mai defavorizate persoane – Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane

Având în vedere că cea mai mare parte a Europei practică distanțarea socială pentru a încetini răspândirea virusului, este cu atât mai important ca persoanele care depind de ceilalți pentru a-și asigura nevoile cele mai elementare să nu fie private de ajutor. Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane va evolua pentru a răspunde acestei provocări: în special, se va introduce utilizarea de bonuri electronice pentru a reduce riscul de contaminare, precum și posibilitatea de a cumpăra echipamente de protecție pentru persoanele care furnizează ajutorul.

• Sprijinirea pescarilor și a fermierilor

Agricultura și pescuitul din Europa au un rol esențial deoarece ne furnizează alimentele pe care le consumăm. Aceste sectoare sunt grav afectate de criză, ceea ce afectează în consecință lanțurile noastre de aprovizionare cu alimente și economiile locale susținute de aceste sectoare.

Ca și în cazul fondurilor structurale, utilizarea Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime va deveni mai flexibilă. Statele membre vor putea să ofere sprijin:

• pescarilor, pentru încetarea temporară a activităților de pescuit;
• fermierilor din sectorul acvaculturii, pentru suspendarea temporară sau reducerea producției și pentru acordarea de sprijin
• și organizațiilor de producători, pentru depozitarea temporară a produselor pescărești și de acvacultură.

De asemenea, Comisia va propune în curând o serie de măsuri menite să asigure că fermierii și alți beneficiari pot beneficia de sprijinul de care au nevoie prin intermediul politicii agricole comune, de exemplu prin prelungirea termenelor pentru introducerea cererilor de sprijin și pentru procesarea acestora de către administrații, prin majorarea avansurilor pentru plățile directe și plățile pentru dezvoltarea rurală și prin oferirea de mai multă flexibilitate pentru controalele la fața locului pentru a minimiza nevoia de contact fizic și a reduce sarcina administrativă.

Protejarea economiei și a populației noastre prin toate mijloacele disponibile

• Redirecționarea tuturor fondurilor politicii de coeziune către combaterea situației de urgență

Toate fondurile neangajate din cele trei fonduri ale politicii de coeziune – Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune – vor fi mobilizate pentru a combate efectele crizei de sănătate publică.

Pentru a se asigura că fondurile pot fi redirecționate acolo unde este cel mai urgent nevoie de ele, vor fi posibile transferurile între fonduri, precum și între categoriile de regiuni și între obiectivele de politică. Mai mult decât atât, cerințele de cofinanțare vor fi eliminate întrucât statele membre își utilizează deja toate mijloacele de care dispune pentru a combate criza. Se va simplifica administrarea.

• Instrumentul pentru sprijin de urgență

Uniunea Europeană nu s-a confruntat niciodată în istoria sa cu o criză de sănătate de o asemenea amploare sau cu o viteză de răspândire atât de mare. Ca răspuns, prima prioritate este de a salva vieți omenești și de a răspunde nevoilor sistemelor noastre de sănătate și ale profesioniștilor din sistemele de sănătate care fac minuni în fiecare zi în întreaga Uniune.

Comisia depune toate eforturile pentru a asigura furnizarea echipamentelor de protecție și a aparatelor de sprijin respirator. În pofida eforturilor susținute de producție ale industriei, statele membre se confruntă în continuare cu o penurie gravă de echipamente de protecție și de aparate de sprijin respirator în anumite zone. Statele membre se confruntă, de asemenea, cu lipsa de centre de tratament suficiente și ar avea de câștigat din deplasarea pacienților către zone care dispun de mai multe resurse și din trimiterea personalului medical în locurile cele mai afectate. Va fi nevoie, totodată, de sprijin pentru testarea în masă, pentru cercetarea medicală, pentru dezvoltarea de noi tratamente și pentru producerea, achiziționarea și distribuirea de vaccinuri pe întreg teritoriul UE.

UE propune astăzi să se utilizeze toate fondurile rămase disponibile din bugetul UE pentru acest an pentru a ajuta la satisfacerea nevoilor sistemelor de sănătate europene.

Instrumentul pentru sprijin de urgență va beneficia de 3 miliarde EUR, din care 300 de milioane EUR vor fi alocate RescEU în vederea sprijinirii stocurilor comune de echipamente. Prima prioritate ar fi gestionarea crizei de sănătate publică și asigurarea echipamentelor și materialelor vitale, de la ventilatoare la echipamente individuale de protecție, de la echipe medicale mobile la asistență medicală pentru persoanele cele mai vulnerabile, inclusiv cele din taberele de refugiați. Al doilea domeniu de interes ar fi asigurarea intensificării eforturilor de testare. De asemenea, propunerea ar permite Comisiei să realizeze achiziții direct în numele statelor membre.

Următoarele etape

Pe măsură ce situația continuă să evolueze, Comisia va prezenta mai multe propuneri și va colabora cu celelalte instituții ale UE pentru a avansa cât mai rapid posibil.

Furnizarea transfrontalieră de măști: piața unică UE protejează sănătatea cetățenilor

Publicat de Camelia Teodosiu, 19 martie 2020, 08:16 / actualizat: 19 martie 2020, 23:24

Aprovizionarea continuă în cadrul pieței unice cu bunuri vitale, precum și cu echipamente medicale și de protecție, este esențială pentru abordarea crizei CODVI-19.

Președinții Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, Petra De Sutter (Verzi/ALE, BE) și Comisiei pentru transporturi, Karima Delli (Verts/ALE, FR) au salutat decizia rapidă de astăzi a miniștrilor transporturilor din UE de a sprijini coridoarele prioritare de aprovizionare („green lane supply rutes”) – ce oferă prioritate transportului de bunuri vitale precum alimentele și echipamente medicale și de protecție – așa cum au sugerat eurodeputații și Comisia. Obiectivul acestor măsuri noi și urgente este de a proteja sănătatea și de a pune la dispoziție bunuri și servicii esențiale pe piața internă a UE.

„Închiderea completă a frontierelor ar putea părea cea mai sigură cale de protejare a cetățenilor noștri, dar toți depindem de importurile din alte state membre pentru ca aprovizionarea noastră să rămână neîntreruptă. Garantarea transportului neobstrucționat al produselor esențiale, cum ar fi alimentele, și garantarea unei aprovizionări neîntrerupte cu echipamente medicale și de protecție, sunt menite să asigure faptul că această criză nu se va transforma într-o catastrofă. Depindem unii de alții atunci când vine vorba de sănătatea noastră publică”, a spus președintele Comisiei pentru piața internă.

„Crearea acestor coridoare prioritare — în special pentru echipamentele medicale și de protecție — este extrem de importantă în următoarele zile și săptămâni”, a subliniat doamna de Sutter, referindu-se la angajamentul statelor membre în ceea ce privește furnizarea de echipamente medicale.

Președintele Comisiei pentru transporturi, doamna Karima Delli, a declarat că trecerea fără probleme a frontierelor și iar coordonarea între statele membre vor fi esențiale pentru depășirea acestei crize. „Trebuie să găsim modalități de a ne menține sistemele de transport și de a reduce cozile pentru a economisi timp și bani. Suntem pregătiți să acționăm coordonat și rapid, și să susținem șoferii și întregul sector al transporturilor care acționează neobosit pentru a menține fluxul mărfurilor în timpul acestei crize. Reamintesc, de asemenea, necesitatea urgentă de a pune în aplicare măsuri pentru a pune capăt „zborurilor fantomă”. Companiile aeriene trebuie să primească garanții pentru sloturile orare viitoare. Aceasta este singura modalitate de a evita zborurile fără pasageri în UE”, a concluzionat aceasta.

Bugetul pe termen lung al UE explicat

Publicat de Camelia Teodosiu, 3 martie 2020, 14:04

Cum este finanțată UE și pe ce se cheltuiesc banii? Aflați ce este bugetul UE pe termen lung și cum se decide asupra acestuia.

Bugetul pe termen lung al UE ajută milioane de studenți, mii de cercetători, orașe, companii, regiuni și ONG-uri. Contribuie la sănătatea și siguranța alimentelor, drumuri noi și mai bune, căi ferate și aeroporturi, un mediu mai curat și o mai bună securitate la frontierele externe ale UE.

Ideea din spatele bugetului UE este că reunirea resurselor face Europa mai puternică și reprezintă cheia prosperității și a păcii. Pentru acestea, UE finanțează proiecte care îmbunătățesc viața cetățenilor europeni.

Ce este bugetul pe termen lung al UE

Bugetul pe termen lung al UE mai este cunoscut și sub numele de cadru financiar multianual (CFM). Fixează limita superioară a banilor pe care UE îi poate cheltui într-o perioadă de cel puțin cinci ani în diferite domenii politice. Cele mai recente bugete pe termen lung au acoperit perioade de șapte ani.

Unul dintre motivele pentru care UE are un buget pe termen lung, dar și bugete anuale, este acela de a crea predictibilitate și, prin urmare, eficiență pentru programele pe care UE dorește să le finanțeze. Această previzibilitate este necesară, de exemplu, pentru cercetătorii care lucrează mai mulți ani la proiecte științifice.

Bugetul pe termen lung trebuie să aibă un anume grad de flexibilitate pentru a face față crizelor și situațiilor de urgență neprevăzute. Prin urmare, include o serie de instrumente care garantează că banii pot fi folosiți acolo unde sunt necesari.

De exemplu, Fondul de Solidaritate al UE este conceput pentru a oferi asistență financiară în cazul unui dezastru major într-un stat membru. Fondul de ajustare la globalizare este destinat să ajute lucrătorii să găsească un nou loc de muncă dacă au fost concediați ca urmare a modificărilor structurale la nivel mondial sau în urma unei crize economice.

Spre deosebire de bugetele naționale, bugetul UE este un buget de investiții. Nu finanțează protecția socială, educația primară sau apărarea națională, ci se concentrează în special pe domenii cheie care oferă valoare adăugată prin stimularea creșterii economice și a competitivității.

Ce este bugetul UE pe termen lung: infografic

Pe ce cheltuie banii UE

Bugetul Uniunii Europene susține cercetarea și inovarea, investițiile în rețelele transeuropene și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, cu scopul de a stimula creșterea și a crea locuri de muncă în UE.

Politica agricolă comună a UE, politica în domeniul pescuitului și cea pentru mediul înconjurător primesc cea mai mare finanțare în cadrul bugetului pe termen lung actual. Aceste domenii sunt urmate de programele de coeziune, care au ca scop reducerea disparităților de dezvoltare dintre regiunile UE. Bugetul pe termen lung finanțează, de asemenea, proiecte internaționale de ajutor umanitar și de dezvoltare.

Citiți mai multe despre programele susținute de bugetul UE pe termen lung și proiectele finanțate de UE în regiunea dumneavoastră.Cum este finanțat bugetul EU pe termen lungBugetul EU pe termen lung are mai multe surse de venit:

• contribuții de la statele membre
• taxe de import la produsele din afara UE
• amenzile aplicate companiilor care încalcă regulile UE privind concurența.

Parlamentul dorește reformarea modului în care este finanțat bugetul UE, deoarece acesta „nu este transparent și este complet ininteligibil pentru cetățenii europeni”.

Un nou sistem, mai simplu, ar trebui să introducă noi surse de venit. Parlamentul sugerează că banii ar putea veni de la o nouă schemă de impozit pe profit (inclusiv impozitarea companiilor mari din sectorul digital), din comercializarea cotelor de emisii și o taxă pe materialele plastice. Acest nou sistem ar putea reduce contribuțiile directe din partea statelor membre.

Aflați detalii despre veniturile UE

Ce dorește Parlamentul: infografic

Cum se decide asupra bugetului UE pe termen lung

Înainte de expirarea bugetului pe termen lung în curs, Comisia Europeană face o propunere cu privire la modul în care ar trebui să arate următorul. Aceasta este utilizată ca bază pentru negocierile Parlamentului European cu Consiliul, care reunește miniștri din toate țările UE.

Pentru următorul buget pe termen lung (2021-2027), Comisia și-a publicat propunerea în mai 2018. Parlamentul și-a adoptat poziția în noiembrie 2018. Consiliul încă nu și-a clarificat poziția de negociere. În rândul statelor membre este necesară unanimitatea pentru a ajunge la un acord. Orice acord are nevoie de aprobarea Parlamentului pentru a intra în vigoare.

Ziua Mondială a Radioului!

Publicat de Andra Radu, 13 februarie 2020, 13:15

Ziua Mondială a Radioului (World Radio Day) este sărbătorită în fiecare an pe 13 februarie, de către toate statele membre ale Naţiunilor Unite. A fost aleasă în amintirea primei emisii a postului de radio al Naţiunilor Unite – 13 februarie 1946.

Obiectivele marcării acestei Zile sunt de a sensibiliza publicul şi mass-media asupra importanţei radioului şi să încurajeze factorii de decizie să stabilească şi să ofere acces la informaţii prin radio, precum şi pentru a consolida reţeaua şi cooperarea internaţională între radiodifuzori.

Radioul rămâne la nivel global cel mai accesat mijloc de informare, potrivit ONU.

Abilitate unică de a ajunge la cea mai largă audienţă face ca radioul să poată modela experienţa diversităţii unei societăţi şi să reprezinte o tribună unde toate vocile să fie reprezentate şi auzite.

Posturile de radio ar trebui să servească diverse comunităţi, oferind o mare varietate de programe, puncte de vedere şi conţinut şi să reflecte diversitatea publicului, arată ONU.

Pentru Ziua Mondială a Radioului 2020, UNESCO face apel la posturile de radio să menţină diversitatea, atât în redacţii, cât şi pe undele radio.

În mesajul cu ocazia Zilei Mondiale a Radioului, secretarul general al ONU, António Guterres, subliniază că radioul aduce oamenii împreună și trebuie să fie un prilej de recunoaştere a capacităţii deosebite a radioului de a promova diversitatea şi de a ajuta la construirea unei lumi mai paşnice şi mai favorabile.

Într-o epocă de evoluţie rapidă a mass-media, radioul îşi păstrează un loc special în fiecare comunitate ca sursă accesibilă de ştiri şi informaţii vitale, arată António Guterres.

Acordul pentru Brexit a fost aprobat de Parlamentul European

Publicat de Camelia Teodosiu, 30 ianuarie 2020, 12:17 / actualizat: 3 februarie 2020, 11:06

Acordul pentru Retragerea Regatului Unit a depășit penultimul obstacol înaintea intrării în vigoare

Procesul va fi finalizat printr-un vot cu majoritate calificată în Consiliu, Brexit urmând să aibă loc pe 31 ianuarie 2020

Acordul de Retragere a fost aprobat miercuri seara de către Parlamentul European cu 621 voturi pentru, 49 împotrivă și 13 abțineri.

• În cadrul unei dezbateri la care au participat Nikolina Brnjac (Croația), Secretar de Stat pentru Afaceri Europene, reprezentând Președinția Consiliului, Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei Europene și Michel Barnier, Negociatorul-șef al UE pentru Brexit, Parlamentul a evaluat stadiul actual al procesului de retragere și provocările viitoare.
• Comentând importanța istorică a votului, cei mai mulți dintre vorbitori au subliniat, în numele grupurilor lor politice, faptul că retragerea Regatului Unit nu reprezintă un final de drum pentru relația UE-UK și că legăturile care unesc popoarele Europei sunt puternice și vor rămâne la fel. De asemenea, au menționat că există lecții de învățat din Brexit care ar trebui să influențeze viitorul Uniunii Europene şi au mulțumit Regatului Unit şi deputaților britanici din Parlamentul European pentru contribuția lor din perioada în care Regatul Unit a făcut parte din Uniunea Europeană.
• Mulți dintre vorbitori au avertizat că negocierile privind relația viitoare dintre UE și Regatul Unit vor fi dificile, mai ales având în vedere calendarul prevăzut de Acordul de Retragere.

Parlamentul va avea un cuvânt de spus în legătură cu viitoarea relație cu Regatul Unit

• Grupul de coordonare al Parlamentului European pentru Regatul Unit, condus de către David McAllister (EPP, DE), Președintele Comisiei pentru Afaceri externe(AFET), va ține legătura cu Grupul operativ pentru relațiile cu Regatul Unit (Task Force for Relations with the United Kingdom) și se va coordona cu Comisia pentru Afaceri externe și Comisia pentru Comerț international (INTA), precum și cu toate celelalte comisii care au atribuții în acest domeniu. Parlamentul va urmări îndeaproape activitatea lui Michel Barnier, negociatorul UE, și va continua să influențeze negocierile prin intermediul rezoluțiilor. Acordul final va avea nevoie de aprobarea Parlamentului European.

Citate

• În urma votului istoric, David Sassoli, Președintele Parlamentului European, a declarat: ,,Sunt extrem de trist când mă gândesc că am ajuns la acest moment. Cinzeci de ani de integrare nu pot dispărea uşor. Va trebui cu toţii să muncim din greu ca să construim o nouă relație, având mereu în vedere interesele cetățenilor şi protejarea drepturilor acestora. Nu va fi simplu. Vor exista situații dificile care ne vor pune la încercare viitoarea relaţie. Ştiam acest lucru de când a început Brexit. Totuşi, sunt convins că vom putea să depăşim orice neînțelegeri şi să găsim mereu un numitor comun.”

Pașii următori

• Pentru a intra în vigoare, Acordul de retragere va fi supus unui vot final (cu majoritate calificată) în Consiliu.
• Perioada de tranziție care începe la 1 februarie 2020 va dura până la finalul lunii decembrie 2020. Orice acord privind viitoare relație UE-UK trebuie finalizat înainte de acest termen, pentru a putea intra în vigoare de la 1 ianuarie 2021.
• Perioada de tranziție poate fi prelungită o dată cu unul sau doi ani, dar decizia trebuie luată de către Comitetul mixt UE-UK (EU-UK Joint Committee) înainte de 1 iulie.
• Parlamentul European va trebui să aprobe orice acord privind relația viitoare. În cazul în care acest acord va include prevederi referitoare la competențe partajate între UE și statele membre, va fi necesară și ratificarea de către parlamentele naționale.

Context

• Votul din Parlamentul European a avut loc după finalizarea procesului de ratificare în Regatul Unit și după avizul favorabil dat săptămâna trecută de Comisia pentru afaceri constituționale din PE.Partea a doua a Acordului de Retragere protejează cetățenii UE din Marea Britanie și cetățenii britanici din țările UE, precum și familiile acestora. În conformitate cu prevederile acordului, toate drepturile sociale prevăzute de legislația UE vor fi menținute, iar drepturile cetățenilor vor fi garantate pe toată durata vieții lor. De asemenea, procedurile administrative relevante trebuie să fie simple și transparente. Procesul de implementare și aplicare a acestor prevederi va fi supravegheat de către o autoritate independentă, cu puteri echivalente celor ale Comisiei Europene.

Alegerile europene 2019: un electorat pro-european și tânăr, cu așteptări clare

Publicat de Camelia Teodosiu, 23 iulie 2019, 15:20

Parlamentul European publică primele rezultate ale Eurobarometrului post-electoral

Potrivit sondajului Eurobarometru publicat de Parlamentul European, tinerii cu o mentalitate pro-europeană au votat, la alegerile europene din mai 2019, într-un număr semnificativ mai mare decât în alți ani. Sondajul, realizat în săptămânile după alegeri, în toate cele 28 de state membre ale UE, arată că  aproape 28.000 de cetățeni din întreaga Uniune Europeană au răspuns la întrebări cu privire la participarea lor la alegerile europene și la subiectele care i-au motivat să voteze.

Primele rezultate ale sondajului arată că sprijinul cetățenilor pentru Uniunea Europeană rămâne la cel mai înalt nivel din 1983 până astăzi: confirmând sondajele pre-electorale, 68% dintre respondenți (+1% față de februarie / martie 2019 ) spun că țara lor a beneficiat în mod pozitiv de statutul de membru al UE.

Vocea mea contează

Un aspect și mai semnificativ pentru legitimitatea democratică a UE este creșterea abruptă a numărului cetățenilor europeni care cred că „vocea lor contează în UE”: 56% dintre respondenți împărtășesc acest punct de vedere, o creștere de 7% începând din martie 2019 și cel mai bun rezultat înregistrat din 2002, anul în care întrebarea a fost adresată prima dată.

„Cetățenii au votat în alegerile europene pe baza unui sprijin foarte puternic pentru UE și cu o convingere mult mai puternică că vocea lor contează în UE”, a spus Președintele Parlamentului European, David Sassoli.

Per total, participarea la alegerile europene din 2019 a crescut cu 8%, până la 50,6%, ceea ce înseamnă cea mai mare participare din 1994 până acum.. Cea mai semnificativă creștere a participării la vot a fost înregistrată în Polonia (+ 20%), România (+19%), Spania (+17%), Austria (+1%) și Ungaria (+14 %).

Participarea tinerilor a crescut cu 50%

Rezultatele sondajului sugerează că alegătorii europeni tineri și și cei care au votat pentru prima dată au fost cei care au influențat pozitiv rata de participare: 42% dintre respondenții între 16/18 și 24 de ani susțin că au votat la alegerile europene, participarea tinerilor crescând astfel cu 50% în comparație cele 28 de procente înregistrate în 2014. La fel de puternică a fost creșterea numărului de participanți la grupa de vârstă de 25-39 ani, în creștere cu 12%, de la 35% la 47%. Prezența tinerilor și a celor care au votat pentru prima dată depășește orice creștere a participării înregistrate pentru alte grupe de vârstă.

Votul sub formă de datorie civică, de exprimare a sprijinului pro-european și pentru că lucrurile se pot schimba

Analizând motivele pentru care oamenii s-au prezentat la vot în 2019, datoria civică este cel mai adesea invocată ca motiv principal de către 52% dintre alegători, o creștere cu 11% față de 2014. Comparativ cu ultimele alegeri europene din 2014, un număr mai mare de cetățeni au votat pentru a-si exprima sprijinul față de UE (25%, o creștere cu 11%) sau pentru că au simțit că pot schimba lucrurile prin vot (18%, o creștere de 6%).

„Parlamentul European și alegerile în sine au devenit parte a vieții democratice normale a cetățenilor. Cu toate acestea, aceste alegeri nu au fost doar o expresie a datoriei civice. Cetățenii au votat pentru că susțin UE, pentru că pot face ca lucrurile să se schimbe prin vot. Parlamentul European trebuie să fie de acum înainte la înălțimea acestor așteptări „, a subliniat David Sassoli.

În 27 de state membre, cetățenii au votat în primul rând pentru că au considerat acest lucru o datorie civică. În toate cele 28 de state membre, mai mulți respondenți decât în ​​2014 au votat pentru a-și exprima sprijinul față de UE. Cea mai mare creștere pentru acest motiv s-a înregistrat în Germania (39%, +14%), Irlanda (27%, +15%), Italia (23%, +14%) și Spania (23%, +15%).

Eurobarometrul post-electoral a analizat, de asemenea, problematicile care au adus cetățenii la vot în cadrul recentelor alegeri pentru Parlamentul European. Principalele aspecte care au influențat decizia cetățenilor au fost economia și creșterea economică (44%), schimbările climatice (37%), precum și drepturile omului și democrația (37%). „Modul în care UE ar trebui să acționeze în viitor” a apărut, de asemenea, în topul motivației cetățenilor (36%). În 16 țări, respondenții s-au referit la economie și creșterea economică drept cel mai important aspect, în timp ce cetățenii din opt țări au ales schimbările climatice drept tematica principală pentru ei.

„Reforma economică, schimbările climatice, viitorul UE și apărarea drepturilor omului: toate acestea sunt chestiuni cheie pentru Parlamentul European. Asupra acestor lucruri ne-am concentrat în ultimii ani și aici vom continua să fim puternici apărători ai așteptărilor cetățenilor noștri „, a spus David Sassoli.

***

Notă pentru jurnaliști:

Sondajul post-electoral al Parlamentului European a fost realizat ca „Eurobarometrul 91.5”. 27.464 de respondenți au fost intervievați față în față de către Kantar din partea Parlamentul European în toate cele 28 de state membre ale UE, provenind din populația în vârstă de peste 15 ani. Întrebările post-electorale au fost filtrate pentru respondenții în vârstă de peste 18 ani (cu excepția Austriei și Maltei, peste 16 ani, și Greciei, peste 17 ani). Interviurile au avut loc în perioada 7-26 iunie 2019.

Un raport complet, precum și toate rezultatele și tabelele vor fi publicate de către Parlamentul European în septembrie 2019.

Comisia Europeană a prezentat recomandările specifice fiecărui stat membru

Publicat de Camelia Teodosiu, 7 iunie 2019, 11:46

Comisia Europeană a prezentat, pe 5 iunie, recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019.  Acest raport definește orientările de politică economică adresate tuturor statelor membre ale UE pentru următoarele 12-18 luni. De asemenea, Comisia a adresat un avertisment României cu privire la abaterea semnificativă constatată în 2018 și sugerează Consiliului să recomande corectarea acesteia.

Economia europeană este în creștere pentru al șaptelea an consecutiv și sunt semne că această tendință se va menține și în 2020, economiile tuturor statelor membre fiind în expansiune în ciuda condițiilor mai puțin favorabile și a incertitudinilor de la nivel mondial. Numărul persoanelor care au un loc de muncă a atins o cifră record, iar rata șomajului nu a fost niciodată mai scăzută. Există însă în continuare decalaje importante între țări, regiuni și categorii de populație. În acest context, Comisia invită statele membre să continue pe calea progreselor realizate în ultimii ani. Aplicarea unor reforme eficace, însoțite de strategii de investiții bine țintite și de politici fiscal-bugetare responsabile, funcționează în continuare ca o busolă care ghidează cu succes procesul de modernizare a economiei europene.

Recomandările specifice fiecărei țări

Recomandările oferă orientări statelor membre menite să le permită acestora să abordeze în mod adecvat provocările economice și sociale mai noi sau mai vechi cu care se confruntă și să își atingă cele mai importante obiective comune de politică. Aceste recomandări se bazează pe analiza detaliată a rapoartelor de țară publicate în luna februarie și pe evaluarea programelor naționale prezentate în luna aprilie. Încetinirea creșterii economice la nivel mondial face și mai imperioasă necesitatea continuării reformelor structurale, acordându-se prioritate celor care vizează o creștere durabilă și favorabilă incluziunii. Statele membre ar trebui să promoveze convergența socială în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale. Astfel cum se precizează în recomandarea privind zona euro, statele membre ar trebui, de asemenea, să încerce să realizeze o reechilibrare mai simetrică între statele din zona euro și să își continue eforturile de consolidare a pieței unice și de aprofundare a uniunii economice și monetare a Europei.

Recomandările specifice fiecărei țări din 2019 pun un accent mai apăsat pe identificarea nevoilor de investiții naționale și pe prioritatea dată acestora și acordă o atenție specială disparităților regionale și teritoriale. Această abordare reflectă analiza aprofundată a nevoilor de investiții și a blocajelor identificate pentru fiecare stat membru în rapoartele de țară publicate la începutul acestui an și ar trebui să permită stabilirea de priorități în ceea ce privește utilizarea fondurilor UE în viitorul buget al UE pe termen lung, cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027.

Progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor

De la lansarea semestrului european în 2011, statele membre au înregistrat cel puțin unele progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a peste două treimi din recomandările specifice care le-au fost adresate.

S-au realizat progrese mai ales în sectorul serviciilor financiare și al politicilor de ocupare a forței de muncă, în timp ce recomandărilor referitoare la lărgirea bazei de impozitare, la serviciile de sănătate, precum și la concurența în domeniul serviciilor nu li s-a dat curs decât într-o măsură foarte mică.

Având în vedere provocările economice și sociale cu care ne confruntăm în continuare și riscul unei deteriorări a perspectivelor economice, o aplicare mai fermă a reformelor în toate domeniile este esențială pentru consolidarea rezilienței economiilor UE.

Dezechilibrele macroeconomice continuă să fie corectate

Continuă să se înregistreze progrese în ceea ce privește corectarea dezechilibrelor macroeconomice, dar este necesar să se întreprindă acțiuni suplimentare. În unele state membre, nivelul datoriei publice și private continuă să fie mai ridicat ca oricând, ceea ce reduce marja de manevră pentru a face față șocurilor negative. În alte state membre se observă semnele unei posibile supraîncălziri datorate creșterii dinamice a prețurilor la locuințe și creșterii costului unitar al muncii. Toate statele membre au nevoie să ia măsuri suplimentare pentru a susține creșterea productivității, a stimula investițiile și a promova creșterea potențială.

În luna februarie, Comisia a concluzionat că 13 state membre se confruntau cu dezechilibre (Bulgaria, Croația, Franța, Germania, Irlanda, Portugalia, Spania, Țările de Jos, România și Suedia) și că trei dintre aceste țări se confruntau cu dezechilibre excesive (Cipru, Grecia și Italia). Ca și în anii precedenți, aceste dezechilibre necesită o monitorizare specifică permanentă în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice (PDM).

Orientări și decizii în contextul Pactului de stabilitate și de creștere

Pe baza evaluării programelor de stabilitate și de convergență pentru 2019, Comisia a luat o serie de măsuri în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere. Comisia recomandă abrogarea procedurii aplicabile deficitelor excesive în cazul Spaniei. Odată ce Consiliul va lua această decizie, toate procedurile aplicabile deficitelor excesive care datează din perioada crizei vor fi închise. În 2011, 24 de state membre făceau obiectul componentei corective a Pactului.

Comisia a adoptat, de asemenea, rapoarte pentru Belgia, Franța, Italia și Cipru în temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în care analizează respectarea de către aceste state a criteriilor referitoare la nivelul deficitului și al datoriei stipulate în tratat. În cazul Italiei, raportul concluzionează că nivelul datoriei justifică procedura aplicabilă deficitelor excesive.

Ungaria și România fac obiectul unei proceduri aplicabile abaterilor semnificative începând din 2018 și, respectiv, din 2017. Pe 5 iunie, Comisia a adresat un avertisment Ungariei și României cu privire la abaterea semnificativă constatată în 2018 și sugereză Consiliului să recomande corectarea de către aceste țări a abaterii semnificative.

Context

Recomandările specifice fiecărei țări se bazează pe prioritățile mai ample identificate în discursul președintelui Comisiei privind starea Uniunii și în analiza anuală a creșterii. Acestea sunt revizuite în fiecare an pentru a reflecta progresele realizate și evoluția situației. Statele membre ale zonei euro primesc și ele recomandări privind politica economică a zonei euro. Recomandările formulate în cadrul semestrului european sunt coerente cu viziunea pe termen mai lung prezentată în Strategia Europa 2020.

De la preluarea mandatului său, actuala Comisie a adus o serie de modificări semestrului european, cu scopul de a spori eficacitatea și relevanța acestuia. De exemplu, a fost redus numărul recomandărilor, iar conținutul acestora a fost concentrat, lăsându-se însă o marjă de manevră statelor membre pentru a putea acționa în conformitate cu practicile și cu situația lor națională specifică. S-a acordat o atenție sporită provocărilor care decurg din situația agregată a zonei euro, inclusiv eventualelor efecte de propagare de la o țară la alta. Recomandarea privind zona euro a fost prezentată mai devreme în cadrul ciclului (în luna noiembrie), astfel încât să se ofere statelor membre posibilitatea de a ține cont în planurile lor de perspectiva la nivelul zonei euro. S-a acordat prioritate considerațiilor de ordin social și acestea au fost integrate în toate etapele evaluării, în conformitate cu prioritățile definite în Pilonul european al drepturilor sociale și prin utilizarea tabloului de bord social. În plus, în ciclul din acest an, Comisia s-a axat asupra nevoilor de investiții ale fiecărui stat membru, în vederea pregătirii pentru programarea viitoarei generații de fonduri UE și pentru a se asigura că prioritățile în materie de reformă și de investiții sunt convergente la nivel național, astfel încât sprijinul UE să poată fi utilizat în mod optim.

În plus, Comisia a avut mai multe inițiative de promovare a dialogului, de comunicare cu părțile interesate și de sporire a gradului de asumare a reformelor la nivel național. Înainte să publice rapoartele de țară, Comisia s-a consultat cu statele membre cu privire la părțile analitice ale acestora. În ultimele luni, Comisia s-a întâlnit cu autoritățile naționale și cu părțile interesate pentru a aborda principalele provocări și pentru a verifica modul în care ar putea fi transpuse acestea în recomandările specifice fiecărei țări. În paralel, Comisia organizează consultări periodice cu partenerii sociali și a invitat statele membre să fie mai receptive la contribuțiile partenerilor sociali naționali. De asemenea, Serviciul de sprijin pentru reforme structurale al Comisiei oferă statelor membre, la cererea acestora, asistență specifică pentru măsurile de reformă, sprijinindu-le în procesul de elaborare și punere în aplicare a reformelor.

În luna februarie, Comisia a prezentat o analiză detaliată a situației economice și sociale din fiecare stat membru, sub forma rapoartelor de țară, în cadrul pachetului de iarnă 2019 al semestrului european.

În luna aprilie, statele membre și-au prezentat programele naționale de reformă și programele de stabilitate (în cazul țărilor din zona euro) sau programele de convergență (în cazul țărilor din afara zonei euro), inclusiv măsurile luate în urma „pachetului de iarnă”.

Recomandările, publicate pe 5 iunie, se bazează pe aceste dialoguri, pe programele naționale, pe datele elaborate de către Eurostat și pe Previziunile economice din primăvara anului 2019 pe care Comisia le-a publicat recent.

Etapele următoare

Comisia invită Consiliul să adopte recomandările specifice fiecărei țări și solicită statelor membre să le pună în aplicare integral și în timp util. Comisia va continua să comunice cu părțile interesate pentru a asigura asumarea pe scară largă a reformelor necesare, precum și monitorizarea și punerea în aplicare eficace a acestora. Miniștrii din UE urmează să poarte discuții cu privire la recomandările specifice fiecărei țări înainte ca acestea să fie adoptate de către șefii de stat sau de guvern din UE. Statelor membre le revine apoi sarcina de a pune în aplicare aceste recomandări prin intermediul politicilor lor economice și bugetare naționale. Recomandările specifice fiecărei țări și analiza subiacentă din rapoartele de țară vor servi, de asemenea, ca bază analitică pentru programarea fondurilor politicii de coeziune a UE în perioada 2021-2027.

Recomandările specifice României

Se îmbunătățesc drepturile lucrătorilor și condițiile de muncă în UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 15 mai 2019, 10:37

UE a pus în aplicare un set de reguli pentru a consolida protecția socială. Acestea includ cerințe minime privind condițiile de muncă, cum ar fi timpul de lucru, munca cu fracțiune de normă, drepturile lucrătorilor la informare cu privire la aspectele importante ale angajării și detașarea lucrătorilor. Acestea reprezintă temelia politicilor sociale ale Europei.

Partenerii sociali (sindicatele și organizațiile patronale) sunt implicați în elaborarea politicilor europene sociale și de ocupare a forței de muncă prin intermediul așa-numitului „dialog social”. Comisia se consultă cu partenerii sociali înainte de a lua măsuri în domeniul politicii sociale. Ulterior, partenerii sociali pot decide să negocieze un acord între ei.

Drepturile lucrătorilor și noile forme de muncă

UE a introdus standarde minime comune privind orele de lucru. Legislația europeană în domeniul timpului de lucru stabilește drepturi individuale pentru toți lucrătorii, cu un maxim de 48 de ore de muncă pe săptămână, concediu anual plătit de cel puțin 4 săptămâni pe an, perioade de odihnă și norme privind munca pe timp de noapte, munca în schimburi și modelele de muncă.

De-a lungul anilor, Europa a asistat la schimbări semnificative pe piața muncii, inclusiv digitalizarea și dezvoltarea de noi tehnologii, creșterea flexibilității și fragmentarea muncii. Aceste evoluții au generat noi forme de muncă, cu o creștere a posturilor temporare și a locurilor de muncă nestandardizate.

Pentru a proteja toți lucrătorii din UE și pentru a îmbunătăți drepturile acestora, Parlamentul a adoptat în 2019 noi norme care introduc drepturi minime în condițiilor de lucru. Legislația stabilește măsuri de protecție cum ar fi limitarea duratei perioadei de probă la șase luni, introducerea formării obligatorii gratuite și interzicerea contractelor restrictive. De asemenea, regulile impun ca toți angajații să primească informații cheie cu privire la responsabilitățile lor într-o săptămână de la începerea activității.

UE dorește, de asemenea, ca lucrătorii să fie implicați în procesul decizional al politicii sociale europene și a stabilit un cadru general privind dreptul lucrătorilor la informare, consultare și participare.

Normele UE impun ca, în cazul concedierilor în masă, angajatorul să negocieze cu reprezentanții lucrătorilor.

La nivel transnațional, angajații sunt reprezentați de comitetele europene de întreprindere. Prin intermediul acestor organisme, lucrătorii sunt informați și consultați de către conducere cu privire la orice decizie semnificativă la nivelul UE ce le-ar putea afecta condițiile de muncă.

Mobilitatea lucrătorilor în cadrul UE

Normele UE privind coordonarea sistemelor de protecție socială ale statelor membre garantează libera circulație a persoanelor pe teritoriul UE în vederea studiilor sau muncii, fără ca aceștia să-și piardă, parțial sau în totalitate, drepturile de securitate socială. Legislația UE reglementează concediul de boală, concediul de maternitate/paternitate, familia, șomajul și alte avantaje similare ce se află în curs de revizuire.

Decizia de a crea o nouă agenție a UE, Autoritatea Europeană a Muncii, care va fi complet operațională până în 2023, a fost adoptată în 2019 pentru a asista statele membre și Comisia Europeană să pună în aplicare și să asigure respectarea legislației UE în domeniul mobilității forței de muncă și de coordonare socială a sistemelor de securitate.

Angajații pot fi trimiși de către companiile lor la un alt stat membru cu titlu temporar, pentru a îndeplini anumite sarcini. În 2018, normele UE privind detașarea lucrătorilor au fost revizuite pentru a asigura egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă în același loc.

Pentru a combate șomajul și a armoniza oferta și cererea de pe piața muncii în Europa, Parlamentul a aprobat, în 2016, o nouă lege pentru revizuirea rețelei europene de ocupare a forței de muncă (EURES) cu o bază de date la nivelul european ce ar face legătura automat între profilele din CV-uri și ofertele de muncă.

Sănătatea și securitatea lucrătorilor

Uniunea Europeană adoptă o legislație în domeniul sănătății și securității la locul de muncă, care să completeze și să sprijine activitățile statelor membre.

Directiva europeană privind siguranța și sănătatea la locul de muncă stabilește principiile generale referitoare la cerințele minime de sănătate și siguranță. Acestea se aplică în aproape toate sectoarele activității publice și private și definește obligațiile pentru angajatori și angajați.

În plus, există norme specifice privind expunerea la substanțe periculoase, anumite grupuri de lucrători (femeile însărcinate sau tinerii), sarcini specifice (manipularea manuală a încărcăturilor) și locurile de muncă (navele de pescuit).

Directiva privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de substanțele cancerigene sau mutagene la locul de muncă, de exemplu, este actualizată periodic stabilind limite de expunere pentru anumite substanțe.

Statele membre pot stabili standarde mai stricte în momentul transpunerii directivelor UE în legislația națională.

Cu o forță de muncă mai în vârstă și o vârstă de pensionare mai târzie, riscul de dezvoltare a problemelor de sănătate a crescut. În 2018, Parlamentul European a adoptat un raport ce propune măsuri care să faciliteze întoarcerea oamenilor la locul de muncă după un concediu medical de lungă durată și pentru a include persoanele cu boli cronice și cu dizabilități în forța de muncă.

Promovarea echilibrului dintre viața profesională și cea privată și egalitatea de gen

Parlamentul European a fost întotdeauna un apărător puternic al egalității dintre femei și bărbați și promovează egalitatea de gen în toate activitățile sale.

Pentru a oferi mai multe șanse egale femeilor și bărbaților și pentru a încuraja o mai bună împărțire a responsabilităților de îngrijire, Parlamentul a adoptat, în 2019, un set de norme care să permită părinților și lucrătorilor să aibă grijă de rudele cu condiții medicale grave pentru a-și echilibra munca și viața privată.

Directiva stabilește un concediu de paternitate de cel puțin 10 zile, un concediu parental de cel puțin 4 luni pentru fiecare părinte (dintre care 2 luni nu sunt transferabile) și 5 zile pe an de concediu plătit pentru îngrijitori.

Drepturile de maternitate sunt definite în directiva privind lucrătoarele gravide, stabilind o perioadă minimă pentru concediul de maternitate de 14 săptămâni, cu 2 săptămâni de concediu obligatoriu înainte și/sau după naștere.

Parlamentul, de asemenea, încurajează în mod continuu eliminarea diferențelor de remunerare dintre femei și bărbați, reducerea decalajul de pensii și insistă asupra combaterii hărțuirii morale și sexuale.

Ministrul german de externe, Heiko Maas, solicită impunerea de sancţiuni economice ţărilor care încalcă valorile UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 28 martie 2019, 11:35

Ministrul german de externe, Heiko Maas, a susţinut că Uniunea Europeană trebuie să suspende finanţarea şi să impună sancţiuni împotriva statelor-membre care adoptă legi care se opun unor valori europene fundamentale, precum independenţa justiţiei şi libertatea presei.

Poziţionându-se în acest sens în cadrul unei emisiuni a reţelei publice de televiziune germane ZDF, Maas a precizat că ţări precum România, Ungaria şi Polonia primesc mai multă finanţare de la UE decât contribuie la aceasta şi, prin urmare, reducerea aceastei finanţări reprezintă o pârghie importantă pentru Bruxelles.

„Există reguli fundamentale de bază ce trebuie respectate de toată lumea”, a spus Heiko Maas. Pentru membrii care le încalcă „va trebui să analizăm dacă vor trebui să existe sancţiuni economice”, a completat el.

Îngheţarea finanţării „este singura limbă pe care o pricep” guvernele care limitează libertatea presei, a apreciat el.

Cel mai mare grup politic din Parlamentul European, Partidul Popular European (PPE), s-a declarat miercuri pentru suspendarea partidului FIDESZ al premierului Ungariei, Viktor Orban, din rândurile sale, din cauza îngrijorărilor că a încălcat principii fundamentale ale UE în ceea ce priveşte statul de drept.

Orban – care a preluat puterea în 2010 – a fost acuzat că încearcă să pună sub control absolut instanţele de judecată, mijloacele de informare în masă, domenii ale economiei şi chiar şi institute de cercetare ştiinţifică.

UE se află, pe de altă parte, în conflict cu guvernele din Polonia şi România din cauza unor texte de lege despre care criticii lor spun că subminează statul de drept şi valori europene fundamentale.

Investiții mai mari în programe de sănătate și colaborare cu statele membre ale UE pentru combaterea bolilor cronice

Publicat de Camelia Teodosiu, 18 mai 2018, 08:19 / actualizat: 25 mai 2018, 13:28

Daciana Sârbu cere Comisiei Europene investiții mai mari în programe de sănătate și colaborare cu statele membre pentru combaterea bolilor cronice

Bolile cronice – precum diabetul, cancerul, afecțiunile cardiovasculare sau respiratorii – reprezintă principala cauză a mortalității în Europa, fiind responsabile pentru 86% dintre decese. Strategiile Comisiei Europene trebuie să pună un accent mult mai mare pe prioritățile în domeniul sănătății și să includă obiective concrete în privința combaterii bolilor cronice, a subliniat eurodeputata Daciana Sârbu astăzi la Bruxelles, în calitate de gazdă a conferinței pe tema bolilor cronice organizată de ECDA (European Chronic Disease Alliance).
Prevenția ar trebui să se bucure de un rol principal în cadrul acestor strategii, în condițiile în care printre factorii de risc ai bolilor cronice se numără fumatul, alimentația nesănătoasă, consumul excesiv de alcool, lipsa de activitate fizică, a subliniat eurodeputata, care este vicepreședintă a Comisiei de Sănătate publică din Parlamentul European.
“Ne confruntăm cu o adevărată criză generată de impactul bolilor cronice în Uniunea Europeană. Foarte mulți oameni sunt afectați, și numărul lor va continua să crească, din moment ce se acționează prea puțin la nivelul prevenției, prin măsuri care să vizeze factorii de risc ce țin de stilul de viață nesănătos. E nevoie de investiții serioase în prevenție, precum și în tratament și îngrijire, în cercetare și inovare. Reducerea inegalităților în materie de sănătate, atât între statele UE, dar și în interiorul acestora, trebuie să reprezinte de asemenea o prioritate. Este important ca instituțiile europene să colaboreze cu cele naționale, cu organizațiile pacienților, cu experții din domeniul medical pentru a găsi soluții”, a subliniat Daciana Sârbu.
Eurodeputata a lansat, cu acest prilej, Manifestul organizațiilor europene ce activează în domeniul bolilor cronice – un apel adresat Comisiei Europene pentru tratarea sănătății ca prioritate și obiectiv central în anii următori, cu accent special pe lupta împotriva bolilor cronice.
Manifestul cere elaborarea unui cadru structurat al Uniunii Europene în domeniul gestionării bolilor cronice, dezvoltat în parteneriat cu statele membre și cu organizațiile societății civile, dar și cu reprezentanții altor sectoare precum agricultura și mediul. Se mai solicită Comisiei și finanțare sporită, cu ținte clare, care să vizeze acțiuni pentru combaterea bolilor cronice, precum și stabilirea unei Zile europene de conștientizare a bolilor cronice, pentru creșterea informării publice și a educației în privința acestora.

Radio Craiova: ”Europa ta, părerea ta”

Publicat de Camelia Teodosiu, 1 martie 2018, 16:39

În această ediție a emisiunii România de nota 10, Andrada Cojocaru ne propune să o însoțim la Colegiul Tehnic Decebal din Drobeta Turnu Severin pentru a cunoaște trei tineri de nota 10. Costinel Viorel Flintă, Bogdan Timotei Gâscanu și Răzvan Valentin Strungaru sunt elevi în clasa a XI și vor reprezenta România la Bruxelles, în cadrul acțiunii ”Europa ta, părerea ta” ce se va desfășura în perioada 15-16 martie 2018.

Elevi din 33 de școli europene, din 28 de state membre și cinci țări candidate se vor adresa instituțiilor europene, prezentându-și părerea în legătură cu rolul  care îi revine culturii în viitorul Europei.

Manifestarea este organizată de Comitetul Economic și Social European (CESE), vocea societății civile la nivel european, și constituie evenimentul emblematic al Comitetului dedicat tinerilor. Prin această inițiativă, CESE dorește să se asigure că opiniile, experiențele și ideile tinerei generații sunt luate în considerare în procesul de elaborare a politicilor UE.

Cei trei tineri de nota 10 au ales să vorbească în eseurile lor despre familie, despre copilărie și despre pasiuni.

Familia care este mereu în jurul tău și cu multă blândețe și multă dragoste te ajută să faci fiecare pas spre viitorul dorit, copilăria în care te-ai jucat șotron, elasticul, v-ați ascunselea, pasiuni precum muzica și sportul… aceste sunt temele pe care le vor susține în fața instituțiilor europene.

Iar dacă ar fi să invite alți tineri să ne cunoască țara le-ar vorbi despre Dunăre, despre Brâncuși, despre Eminescu și despre ceea ce înseamnă să fii tânăr european in România.

Dacă doriți să aflați mai multe despre acești tineri minunați, vă invităm să ascultați emisiunea realizată de Andrada Cojocaru.

31 iulie a fost termenul până la care statele membre al uniunii Europene trebuiau să-şi prezinte nominalizările pentru viitorii comisari

Publicat de Stefania Grigore, 1 august 2014, 08:50 / actualizat: 1 august 2014, 12:47

Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker este în acest moment în consultări intense cu toţi cei 28 de şefi de stat şi de guvern şi va lucra de-a lungul verii la compoziţia ideală a Comisiei. N-a fost făcut publică nici un nume, nicio nominalizare pentru vreun portofoliu, până când Colegiul nu va fi complet şi asta se va întâmpla la sfârşitul verii, în 31 august.

În ceea ce priveşte cererea domnului Junckers către toate statele membre de a trimite cel puţin 10 nominalizări feminine, şi, în realitate, numărul acestora este mult mai mic, Nataşa Bertaud, purtător de cuvânt Institutional Affair. a declarat:

‘Domnul Juncker a precizat că o nouă Comisie, cu doar două- trei femei în componenţă, nu ar fi legitimă şi credibilă, şi că nu va accepta asta. Deasemenea, nici Parlamentul European nu va accepta o Comisie care să aibă în componenţa ei mai puţine femei decât cea actuală( nouă la număr). Dacă nu va fi identificată nici o soluţie pentru rezolvarea acestei probleme, poate că va fi nevoie de mai mult timp pentru alegerea Comisiei’.