Schimbări la vârful ierarhiei NATO

Publicat de prosavioleta, 8 octombrie 2024, 15:43

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Olandezul Mark Rutte a devenit marți, în mod oficial, noul secretar general Alianței Nord-Atlantice. El a preluat cea mai înaltă poziție în ierarhia NATO de la norvegianul Jens Stoltenberg, cel care a condus Alianța în ultimii 10 ani. De la Mark Rutte, fost prim-ministru al Olandei, se așteaptă un interes deosebit pentru coordonarea dintre NATO şi Uniunea Europeană, într-un moment în care aceasta din urmă este din ce în ce mai implicată în probleme de securitate. Noul secretar general și-a anunțat la Bruxelles prioritățile mandatului său.
Mark Rutte: Ucraina este, bineînţeles, în fruntea listei, dar trebuie să facem mai mult în ceea ce privește apărarea colectivă și descurajarea. Trebuie să investim mai mult în apărare, să reducem decajele între capabilități și să atingem obiectivele pe care NATO și le-a propus. Trebuie facem mai mult pentru a construi cu adevărat parteneriatele pe care NATO le-a stabilit de-a lungul anilor.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): O altă schimbare la vârful ierarhiei NATO este și preluarea comenzii Comandamentului Aliat pentru Transformare de la Norfolk, Statele Unite, de către generalul francez Pierre Vandier de la conaționalul său, generalul Philippe Lavigne.

Gl. mr. Leonard Baraboi: Întotdeauna am considerat că toate lucrurile bune sunt datorate colegilor

Publicat de prosavioleta, 30 iulie 2024, 09:31

Cristian Dumitrașcu: Domnule general-maior Leonard Baraboi, la mulți ani și vă mulțumim că ne-ați primit la sediul Forțelor Aeriene Române!
Gl. mr. Leonard Baraboi: Bine ați venit!
Cristian Dumitrașcu: Aviația română, cu nume fabuloase în urmă, iar acum aveți, iată, șansa să duceți mai departe această tradiție într-o epocă nu foarte liniștită. Cum o simțiți în acest an 2024?
Gl. mr. Leonard Baraboi: Tradiția ne obligă, ne onorează. Suntem conștienți că această onoare ne obligă la mai multe lucruri și implicare mult mai mare, dar, conform pregătirii noastre și a echipei pe care am format-o și o continuăm să o dezvoltăm, avem convingerea că la sfârșitul fiecărei zile putem să raportăm șefului apărării „Cer senin” din partea forțelor aeriene.
Cristian Dumitrașcu: Dincolo de ceea ce raportaţi șefului apărării, este foarte important și felul în care vă simt oamenii de acasă. Aviația dă senzația, așa cum a fost și în Piața Aviatorilor, este un moment așteptat de toată lumea, și de copii, și de cei mari. Dar, dincolo de asta, nedeclarat, oamenii au mare încredere în dumneavoastră, pentru că, nu-i așa, țineți sus steagul României și apărați cerul României, şi asta nu-i un lucru ușor și nici lipsit de importanță.
Gl. mr. Leonard Baraboi: Într-adevăr, nicio zi fără provocări. Ne situăm pe primele două locuri în preferințele populației din România și le mulțumim și pe această cale – armata și biserica. Presiunile conflictului neprovocat din Ucraina se resimt. Am avut incidente la graniță, dar împreună cu colegii din poliția aeriană, piloții care execută serviciul de poliție aeriană, colegii internaționali care execută poliția aeriană extinsă, împreună, „Stronger together” – mottoul NATO. Bineînțeles că nu doar piloții, ci și colegii de la radiolocație, de la rachete, de la forțele terestre cu Gepardul, este, să spunem așa, un contingent de forțe întrunite, care stăm de pavăză la granițele țării.
Cristian Dumitrașcu: Uitându-vă un pic în urmă, să zicem, nu mai mult de 20 de ani, nu știu dacă mulți realizează ce progrese s-au făcut și faptul că acest F-16, macheta lui, care este lângă dumneavoastră, este avionul de luptă al al României, de vânătoare și de apărare a cerului României, 20 de ani – atât aș vrea să vă întoarceți și să vă amintiți cum era, în ce poziție erați dumneavoastră și cum vă raportați, așa, la prezentul de atunci și la viitor. Vă puteați închipui că vom ajunge în epoca asta în care Armata Română, Aviația, Forțele Aeriene au Patriot, F-16, Spartan?
Gl. mr. Leonard Baraboi: Acum 20 de ani eram un tânăr locotenent, proaspăt întors din prima misiune externă. Am avut onoarea să fiu cel mai tânăr participant la o activitate internațională din Bulgaria, cu MiG-ul 21. Într-adevăr, visam, ca tineri piloți, să zburăm într-o zi pe un avion de o generație mai nouă şi bineînțeles că factorii de decizie au avut grijă ca în viitorul apropiat, adică în cei 15 ani, să ne bucurăm de avioane F-16. După cum bine știți, prima escadrilă achiziționată din Portugalia este deja operațională și este la Fetești. Urmează celelalte două escadrile cumpărate din Norvegia, care vor ajunge pe Câmpia Turzii. Momentan avem nouă aeronave pe Câmpia Turzii. Sistemele Patriot sunt ultimă generație și nu sunt singurele programe. Îndrăznim să visăm în continuare. Așa cum ați menționat, într-adevăr, macheta F-16 în dreapta mea, foarte frumoasă. Așteptăm în acest an cât de curând și în partea stângă să apară macheta de F-35. Visăm astfel încât în 2030 să reușim să avem F-urile, primurile F-35, care vor ieși de pe poarta fabricii din Statele Unite și vor rămâne pentru un an, un an jumătate în America pentru a instrui piloții și instructorii pe care îi vom trimite acolo.
Cristian Dumitrașcu: Mergând un pic mai departe, ați fost pilot de mig. Cred că vă simțeați într-un fel ciudat văzând propaganda, aruncând mereu cu noroi pe faptul că MiG-ul era ‘sicriul zburător’… ?
Gl. mr. Leonard Baraboi: Fiind pe această funcție, nu poți decât să fii vârful de lance al echipei din spate. Întotdeauna, în funcție de comanda pe care am ocupat-o, am considerat că toate lucrurile bune sunt datorate colegilor. Ce merge rău este vina comandantului și nu voi schimba această filosofie. În ce privește MiG-ul 21, mi-ați atins o coardă sensibilă. Este prima mea dragoste. Este avionul pe care m-am format ca pilot militar, instructor de zbor, participant la diferite misiuni atât în țară, cât și în străinătate. Am zburat cu el în Norvegia, aproape de Cercul Polar. Am executat trageri cu bombe ghidate laser,  vârful de gamă. Deci vreau să spun că MiG-ul 21, pentru mine personal, încă o dată subliniez, a fost prima dragoste. Într-adevăr, a venit timpul să trecem la avioane de generație mai nouă, datorită faptului că aerodinamica MiG-ului 21 nu mai corespundea necesităților zilelor de astăzi. Modernizarea MiG-ului 21 a fost un punct important și avionica de pe MiG 21 putem spune că a fost echivalentă F-16 Block 52. Vă menționam anterior că am fost la diferite exerciții atât în țară, cât și în afară, nu doar eu, cât și alți colegi, și am fost mândri să rezolvăm situațiile create în cadrul exercițiului cu MiG-21 LanceR, upgradat la nivelul la care colegii din NATO erau cu F-16, cu Tornado, cu Eurofighter. N-am fost cu nimic mai prejos și acest lucru ne-a întărit pe noi ca piloți, ne-a dat încredere și am îndrăznit să visăm. Repet, a venit timpul să punem MiG-ul 21 la conservare, așa cum știți, pe 15 mai anul trecut, și,  începând de la acel moment, ne bazăm pe F-16 și visăm la F-35.
Cristian Dumitrașcu: Ăsta a fost un pas inteligent, această punte de trecere către F-35 și v-aș invita să le spuneți acum, după experiența deja vastă cu F-16, cum este acest avion, comparându-l, evident, cu MiG 21 și trecerea asta către F-35 este una normală pe F.
Gl. mr. Leonard Baraboi: A fost cea mai bună alegere, deoarece trecerea de la un MiG 21 LanceR direct pe F-35 mi-ar fi fost aproape imposibil. Este o schimbare de mentalitate, dacă doriți. Este o altă filosofie de a zbura. Dacă la MiG 21 cam 80% din timp pilotul îl dedica pilotajul în sine, la F-16 situația s-a schimbat dramatic, în sensul în care gestionarea câmpului de luptă a informațiilor este primordială, pilotajul picând în partea a doua. Este un avion mult mai ușor de zburat decât MiG 21. Să nu uităm că MiG 21 avea cea mai mare viteză de venire la aterizare din lume și era o vorbă între piloții de MiG 21 că „Cine poate zbura MiG-ul 21 poate zbura orice fel de avion”. Consider că este un pas normal, un pas în față, F-16 fiind un pas intermediar. Bineînțeles că ne dorim, pe măsura introducerii, F-35. Avioanele F-16 disponibile vor rămâne în serviciu în continuare, pentru că e bine să fim acoperiți din ambele perspective, atât F-16 cât și F-35.
Cristian Dumitrașcu: De ce credeți că sunt românii atât de talentați în ale aviației?
Gl. mr. Leonard Baraboi: Îmi place să cred că „Așii de vânătoare”, cartea scrisă de domnul general Strâmbeanu, escadrila de aur – şi aşteptăm cu nerăbdare și escadrila de argint – au lăsat ceva în ADN-ul nostru, al românilor, o pasiune pentru zbor, o dedicare și doar Vlaicu, Coandă, Vuia, Obert sunt niște nume cu rezonanță mondială…
Cristian Dumitrașcu: Prunariu…
Gl. mr. Leonard Baraboi: Nu mai vorbesc de domnul general-locotenent Prunariu, primul cosmonaut și singurul deocamdată. Avem un trecut care ne obligă, dar de la care am avut și de învățat și, repet, consider că e ceva în ADN-ul nostru. Piloții români, la toate aplicațiile, la toate exercițiile la care au participat, s-au întors doar cu laude și cu cuvinte frumoase.
Cristian Dumitrașcu: „Aşii aviației de vânătoare”, de generalul Victor Strâmbeanu, mai este această carte extraordinară, o întâmplare absolut unică în istoria aviației mondiale. „În zbor spre Marea Unire”, Vasile Niculescu, împreună cu al său coleg Precup, care, iată, au dus documentele importante ale Unirii. Cât de mult ați știut și ați învățat dumneavoastră în școala de aviație, în școala militară, și cât de mult învață cei de acum – că voiam să ajungem și la învățământul de astăzi?
Gl. mr. Leonard Baraboi: Este o întrebare destul de delicată. Pe vremea mea, e o vorbă la noi, în armată, consider că fiind ultima promoţie de la Boboc, deci, ultima promoţie de institut de aviaţie, având pregătirea şi de ingineri, programa a fost un pic mai încărcată, cererile au fost un pic mai mari. Dar asta nu înseamnă că a fost o soluţie de succes, într-adevăr toţi cei 14 din promoţie am activat în aviaţie bineînţeles, parte dintre ei au părăsit sistemul ieşind la pensie sau au ales o carieră în aviaţia civilă. Consider că acea pregătire nouă ne-a fost foarte utilă, dar, pe de altă parte, consider că învăţământul din zilele noaste trebuie să îl adaptăm noii generaţii, pentru că ei sunt un alt aluat, să spunem. Trebuie adaptat nevoilor de cunoaştere şi pasiunilor tinerilor care doresc să urmeze o carieră în foţele aeriene. Acest lucru s-a întâmplat. După cum bine ştiţi, programa nu se poate schimba peste noapte. Este un lucru care cere timp, dar putem spune cu mândrie că Academia Forțelor Aeriene este o instituție de elită. Vă pot împărtăși faptul că începând de anul trecut în program am avut inclusiv elemente de spațiu. După cum bine știți, spațiu, domeniul spațial ne-a fost încredințat Forțelor Aeriene și, atunci, trebuie să ne pregătim generația de mâine.
Cristian Dumitrașcu: Două întrebări, de final, când v-ați hotărât, când v-a fost clar că veți fi aviator? Şi pe următoarea am să v-o adresez după ce îmi răspundeți.
Gl. mr. Leonard Baraboi: E foarte simplu răspunsul, de când am amintiri, de la începuturile vieții, am fost mereu cu capul în sos, cu capul în nori, cum glumesc unii colegi. Am simțit o chemare pentru aviație. Nu am avut pe nimeni în familie care să fi urmat o carieră militară. Pur și simplu, asta am simțit că trebuie să fac și drept pentru care la vârsta de 14 ani am ales să urmez cursurile unui liceu militar, actualmente colegiu, am urmat Colegiul Militar, Liceul Militar, la acea vreme „Dimitrie Cantemir” Breaza, unul dintre cele mai bune în opinia mea.
Cristian Dumitrașcu: Deși erați din Iași.
Gl. mr. Leonard Baraboi: Deși eram din Iași, da. Așa am simțit, știți cum este, Dumnezeu le aranjează pe toate. După care după liceu mi-am desăvârşit pregătirea în ştiințele exacte, lucruri care erau necesare pentru a deveni pilot. Am urmat vizita medicală și de acolo totul a fost ca pe sârmă, să spunem, a mers liniar. Deci, e o pasiune din tinerețe, cultivată și din lectura cărților în materie de aviație, și nu neapărat de autori români, dar și de autori străini. Pierre Clostermann este un model cred că pentru mulți dintre piloții existenți.
Cristian Dumitrașcu: Și întrebarea pe care v-am promis-o la sfârșit. Acum vreo câțiva ani, la „Jurnal militar”, la Radio România Actualități, am difuzat un interviu cu dumneavoastră în care povesteați despre un episod foarte serios: ați fentat moartea așa la mustață, vi s-a oprit motorul în zbor cu „Şoimul”.
Gl. mr. Leonard Baraboi: Așa este.
Cristian Dumitrașcu: Ați mai face aceeași alegere de a nu părăsi avionul și de a încerca să îl salvați?
Gl. mr. Leonard Baraboi: Aţi atins o coardă sensibilă, anul acesta am sărbătorit 10 ani din noua viață, să spunem, meseriile noastre sunt meserii vocaționale și nu mă refer aici doar la piloți, pentru că Forțele Aeriene sunt compuse atât din piloți, din ingineri, maiştri militari, meteorologi, artileriști, radiolocatoriști, toate armele și specialitățile sunt extrem de importante, sunt niște rotițe în angrenajul mare al forțelor aeriene. Referitor la întrebarea dumneavoastră punctuală, da, aș alege aceeași soluție. De ce? Pentru că, așa cum vă povesteam la radio, motorul s-a oprit brusc, nesemnalizând niciun simptom, și pentru mine a fost foarte ciudat. Eram în cabina a 2-a ca instructor, în față era un tânăr student, care va finaliza în prima promoție de la cursul de trecere pe F16 și e un lucru de care sunt foarte mândru.
Cristian Dumitrașcu: La 10 ani de la…
Gl. mr. Leonard Baraboi: La 10 ani utilizare.
Cristian Dumitrașcu:… aterizarea forţată.
Gl. mr. Leonard Baraboi: Așa e. Oprindu-se motorul, nedându-ne seama de ce s-a oprit, am zis: trebuie să aflăm ce s-a întâmplat. Decizia n-a fost ușor de luat. Dar având experiența acumulată pe MIG 21, având încredere în Dumnezeu și în cunoștințele dobândite, am considerat că este soluția optimă, cu toate că directorul de zbor mi-a ordonat să catapultezi, pilotul în comandă este cel care ia ultima decizie şi, atunci, după ce l-am anunțat pe pilotul-elev dacă vrei să catapultezi, te rog să te catapultezi, m-a impresionat răspunsul și nu o să îl uit toată viața, răspunsul a fost așa: dacă dumneavoastră, care aveți familie acasă, ați decis să rămâneți, eu care, sunt singur, bineînțeles, se referea la familie, soție, copii, a spus că atunci rămân și eu. Am aterizat forţat, pe burtă. Ne mai trebuiau probabil 300 metri de înălțime, dar nu a fost să fie. Am aterizat, totul în regulă, suntem amândoi sănătoși. Avionul la mai puțin de un an de zile a fost remediat și a reînceput zborul.
Cristian Dumitrașcu: Da? Ştiți care este?
Gl. mr. Leonard Baraboi: 716 – de fiecare dată când merg la Boboc mă duc și vorbesc cu el, pentru că binomul om-mașină funcționează și noi comunicăm.
Cristian Dumitrașcu: Dumneavoastră ați avut o mare responsabilitate.
Gl. mr. Leonard Baraboi: Așa e.
Cristian Dumitrașcu: N-a fost doar viața dumneavoastră în joc.
Gl. mr. Leonard Baraboi: Nu, cu atât mai mult când e viața unui student. Dar nu sunt un om deosebit, așa sunt toți piloții din forțele aeriene, pentru că e o meserie pe care o facem din pasiune, punem tot sufletul în ea și atunci n-avem cum să nu performăm. Așa îmi place să cred, că vom continua să performăm la aceleași standarde înalte de fiecare dată.
Cristian Dumitrașcu: Și astăzi, ca șef al Forțelor Aeriene Române, un mesaj de final pentru cei care ne ascultă la radio, un mesaj de încredere.
Gl. mr. Leonard Baraboi: Noi suntem, să spunem asa, primii grăniceri. Nu pot decât să le transmit cu încredere că suntem 24/7 prezenţi la graniţele şi hotarele României, apărăm cerul senin al României și ne vom face datoria cu prisosinţă de fiecare dată.
Cristian Dumitrașcu: Domnule general maior Leonard Baraboi vă mulțumesc mult și mă mai așteptam la „Interviul săptămânii”.
Gl. mr. Leonard Baraboi: Şi eu vă mulțumesc și să aveți o zi frumoasă!
Cristian Dumitrașcu: Mulțumesc!

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 27 martie 2024, 15:10

Ciprian Panga (realizator rubrică): În Balcanii de Vest, reprezentanții Armatei României contribuie la promovarea valorilor EUFOR în aria de operații, dar și la asigurarea unui climat de securitate cât mai sigur și stabil în zonă. Pentru că luna martie este dedicată în totalitate femeii și în teatrul de operații Bosnia și Herțegovina, militarii români le-au sărbătorit pe colegele lor, alături de care își desfășoară departe de casă misiunea. Locotenentul Andreea Axinte, consilierul juridic în cadrul Elementului Național de Sprijin:
Andreea Axinte: Am început ziua cu o recepție organizată de către comandantul EUFOR, la care au participat toate femeile din bază. Apoi am avut câteva activități cu colegii. Ne-au dăruit flori, dulciuri. A fost, așa, ceva foarte drăguț pentru noi, pentru că ne-a făcut să ne simțim mai speciale. Nu avem de multe ori ocazia să sărbătorim Ziua Femeii într-un teatru de operații, într-un mediu internațional.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Detașamentul de Apărare Antiaeriană „Gheparzii Transilvani”, rotația a XIV-a, asigură, până în luna aprilie, în cadrul Grupului de Luptă NATO din Polonia, prezența înaintată consolidată pe flancul nord-estic al Alianței. Militarii români se antrenează alături de partenerii americani, croați, britanici și polonezi, iar luna martie i-a adus cu un pas mai aproape de încheierea misiunii. Mărțișorul a fost și prilejul de recunoștință față de colegele alături de care se instruiesc zi de zi. Căpitanul Andrei Gașpar, ofițer de stat major în cadrul detașamentului:
Andrei Gașpar: În Polonia, în Croația și în Statele Unite nu este folosit acest simbol al primăverii, mărțișorul, dar i-am făcut noi să cunoască ce semnifică mărțișorul și le-am dăruit noi. N-am putut să oferim mărțișoare întregului personal feminin din cadrul Bazei Militare de Instrucție și Antrenament din Bemowo Piskie.
Ciprian Panga (realizator rubrică): La mii de kilometri distanță de România, în Baza Militară Moana, din Bangui, militarii români își continuă misiunea de consiliere strategică și educație pentru forțele de securitate locale. În spiritul valorilor europene, chiar și pe continentul african sunt promovate, în prima lună a primăverii, egalitatea de gen și drepturile femeilor în Republica Centrafricană. Maiorul Irina Alina Stoian, consilier pe probleme de gen în cadrul misiunii EUTM.
Irina Alina Stoian: Au fost desfășurate activități în Camp Kassai și în Camp Moana, prin care comandatul misiunii și șeful pilonului de educație și-au arătat aprecierea pentru personalul feminin al misiunii și, în același timp, și-au arătat aprecierea și le-au încurajat pe femeile din Armata Centrafricană, care reprezintă aproximativ 15% din cursanții Forțelor Armate Centrafricane. Am primit, într-adevăr, nişte mărțișoare. Le-am oferit și noi, la rândul nostru, colegelor din Armata Centrafricană niște cadouri simbolice. Le-am explicat, l-am dăruit câte o brățară și au fost foarte bucuroase.

Angel Tîlvăr: ”Nu există la acest moment niciun proiect al nostru care să ducă la ideea stagiului militar obligatoriu”

Publicat de prosavioleta, 27 martie 2024, 15:02

Cristian Dumitrașcu: Suntem într-o serie de interviuri care vorbesc de ceva vreme încoace despre cei 20 de ani pe care România îi împlinește de la aderare și se vorbește chiar și acum, la 20 de ani, despre politica ușilor deschise care se întâmplă în NATO. Vă rog să începem acest interviu plecând de aici. Dacă politica ușilor deschise este încă cea mai bună variantă pentru o alianță care, iată, a ajuns la o maturitate deplină, aș vrea să spun.
Angel Tîlvăr: Categoric că da. Așa se explică și faptul că, de-a lungul vremii, mai multe state, inclusiv România, și-au exprimat dorința de a face parte din această alianță. Cred că este bine că suntem membri ai acestui format, pentru că, iată, realitatea zilelor ne spune că provocările securitare nu au încetat, ele există mai mult ca niciodată. Astăzi, în proximitatea României, există un conflict generat de agresiunea nejustificată și profund ilegală a Rusiei împotriva unui stat suveran, motiv pentru care flancul estic, care este și flanc NATO și flanc al Uniunii Europene, are o importanță majoră din punct de vedere al securității. Iată de ce cred că România, în această perioadă, fiind un stat NATO, are garanții de securitate și are ceea ce este necesar pentru a asigura o viață normală în țara noastră. Nu în ultimul rând, și apartența noastră la Uniunea Europeană este un alt câștig enorm pentru România. Vedem în jurul nostru cât de important este acest lucru, așa cum parteneriatul strategic pe care l-am făcut cu Statele Unite își arată rezultatele pozitive și în această perioadă. Deci, clar, politica ușilor deschise, care este politică formulată în cadrul Alianței de multă vreme, se justifică pe deplin. Și faptul că săptămâna trecută, în curtea ministerului am arborat steagul Suediei, al NATO și al României, cred că vorbește la sine, despre dorința noastră și efortul pe care România îl face, pentru că este nevoie de un efort de validare din partea țărilor membre ale Alianței. Spuneam că acest lucru vorbește de la sine despre cât de mult ne-am implicat și cât de important este acest lucru.
Cristian Dumitrașcu: Este cu siguranță o confirmare a acestei politici a ușilor deschise. Ați mai avut o întâlnire foarte interesantă cu adjunctul șefului misiunii diplomatice a Statelor Unite la București, în care ați discutat despre asistența de securitate atât de importantă în zilele astea, în care, iată, împlinesc doi ani și o lună de când Ucraina a fost invadată, la început.
Angel Tîlvăr: Da, este o discuție pe ca am avut-o și care se înscrie și pe linia colaborării excelente pe care o avem cu partenerul nostru strategic. Este o discuție care mi-a dat posibilitatea și să formulez anumite solicitări în ceea ce privește derularea programelor de înzestrare. Și eu și echipa care m-a însoțit cred că am reușit să formulăm așa cum se cuvine ceea ce dorim. În același timp, am accentuat și cât de importantă este contribuția României la păstrarea securității flancului estic al Alianței. Dacă adăugăm la asta și extindea bazei de la Mihail Kogălniceanu, dacă adăugăm și o prezență militară americană semnificativă pe teritoriul României, cred că obținem formula unei povești de succes, pentru că acest parteneriat și colaborarea noastră cu Statele Unite și-au dovedit utilitatea.
Cristian Dumitrașcu: Ați discutat, de asemenea și despre asistență de securitate pentru Republica Moldova și în general pentru granița de est a NATO, zona Mării Negre?
Angel Tîlvăr: Am vorbit despre cât de important este bazinul Mării Negre și regiunea Mării Negre, regiune din care, evident, și Moldova face parte, Moldova, care din punct de vedere militar este o țară neutră, dar care, ținând seama de relația specială pe care o are cu România, a beneficiat din partea României de sprijin atât la nivel economic, dar și colaborarea mea cu omologul meu, cu dl Nosatîi, este una foarte bună și din punct de vedere neletal, am sprijinit și noi pe prietenii noștri de peste Prut. Deci, în acest context, în contextul Mării Negre, dar și în contextul faptului că Moldova este o țară care, împreună cu Ucraina, se află în proces de negociere cu Uniunea Europeană, în timp ce Georgia a dobândit anul trecut statutul de țară candidată, Moldova este o țară care, nu mai este nevoie să discut cu dumneavoastră acum cât de importantă este pentru România, este o țară care nu dă vești foarte bune Rusiei în ceea ce privește parcursul european pe care și-l dorește, parcursul european care mi-ar plăcea să cred că este ireversibil, dar este o țară care suportă elemente de…
Cristian Dumitrașcu: De război hibrid…
Angel Tîlvăr: De război hibrid, motiv pentru care cred că are nevoie de sprijinul nostru şi din acest punct de vedere.
Cristian Dumitrașcu: Şi această așa-zisă cerere a Transnistriei să înscrie…
Angel Tîlvăr: Putem să o citim în această cheie, evident, nu era nimic imprevizibil, evident. Discuţiile și formulările sunt, dacă vreți, repetitive. Ele au apărut de-a lungul vremii, în mod regulat. Dar îmi place să cred că autoritățile de la Chișinău pot să gestioneze situații de genul acesta.
Cristian Dumitrașcu: Venind către Armata României, în ultimii doi ani, sigur, s-au schimbat multe lucruri și măsurile pe care le-ați luat împreună cu membrii Guvernului și cu, până la urmă, toată clasa politică, „retenţia personalului” este o sintagmă pe care o auzim din ce în ce mai des, pentru că sunt foarte multe cadre militare care au plecat din sistem și se punctează, poate voit, doar aceste plecări și nu se spune că sunt eforturi de a echilibra această situație.
Angel Tîlvăr: Evident, nu este prima dată când o spun, dar n-am să ezit să repet ori de câte ori va fi cazul. Pe lângă dorința noastră de a avea echipamente de cea mai bună calitate din punct de vedere militar, principala noastră preocupare se îndreaptă și asupra elementului care este cel mai important într-o armată și anume, personalul militar. Motiv pentru care și eu și colegii mei, dar și membrii Guvernului înțeleg nevoia de a face acele demersuri care să ducă la o decizie de a rămâne în continuare în Armata României pentru cei care doresc să plece și nu în ultimul rând, de a-i încuraja pe alții să își dorească să îmbrățișeze o astfel de carieră. Pe lângă măsurile de retenție, sunt și măsuri care, așa cum spuneam, încurajează tinerii și pe toți cei care doresc să servească sub drapelul României, să o facă, măsuri care se concretizează fie în creșterea numărului locurilor în instituțiile de învățământ de specialitate, fie în a acorda anumite facilități care să-i determine pe oameni să ia decizia de a intra în Armata României. Știți că au fost multe discuții vizavi și de un serviciu voluntar în termen. Există mai multe inițiative și mai multe discuții referitoare și la creșterea soldei de grad, la creșterea cuantumului sumei alocate echipamentelor militare, a normei de echipare, lucruri legate de creșterea diurnei în cazul unor anumite exerciții sau de încurajare a celor care doresc să ocupe locuri în zone în care există un anumit deficit, să o facă. Deci, avem pe agendă cele două tipuri de acțiuni și anume, o acțiune îndreptată spre cei care doresc să plece din armată și o altă acțiune pentru cei care doresc sau ar putea să intre în rândurile noastre, pentru că eu cred că e o meserie absolut respectabilă, o meserie care de-a lungul vremii s-a bucurat de respectul pe care o merită în rândul cetățenilor României și cred că este datoria noastră să avem o armată care să satisfacă nevoile noastre, ținând seama – și aici subliniez – ținând seama faptul că Armata României a trecut prin două etape de reformă, în care de la peste 300.000 de militari, suntem acum în situația de a avea în jur de 70.000, la care putem adăuga personalul civil.
Cristian Dumitrașcu: Există acest proiect legat de modificarea soldelor de grad. Astăzi, când vorbim care este situația, oamenii și-au pus mari speranțe în această inițiativă, în sfârșit palpabilă, pentru că până acum au fost mai mult…
Angel Tîlvăr: Nu, cred că de-a lungul vremii, și anul trecut s-au luat măsuri care care au venit în întâmpinarea dorințelor. Oamenii… Suntem în situația în care se parcurge, conform legii, un anumit circuit de avizare. În continuare avem discuții de îmbunătățire a oricărui text care sprijină demersul nostru. Deci cred că suntem pe un drum bun.
Cristian Dumitrașcu: Și o ultimă întrebare, domnule ministru Tîlvăr. S-a rostogolit în spațiul public revenirea, în contextul pericolului unui război ipotetic, revenirea stagiului militar obligatoriu. Cât poate fi adevăr în ceea ce au spus și foști, chiar și un fost președinte al României, de curând?
Angel Tîlvăr: Așa cum am mai spus, nu se pune problema stagiului militar obligatoriu. Am spus că există alternative prin care, în mod voluntar, oamenii pot să contribuie la apărarea țării. Deci, repet, nu se pune problema stagiului militar obligatoriu. Știu discuțiile, nu sunt de acum o săptămână, nu sunt de acum două săptămâni, sunt de când am venit în acest minister. Una din discuțiile care s-au purtat în spațiul public a făcut trimitere la acest lucru, pe undeva justificat și de existența contextului de securitate în care ne aflăm. Dar, repet, nu există la acest moment niciun proiect al nostru care să ducă la ideea stadiului militar obligatoriu.
Cristian Dumitrașcu: Având în vedere ultimele lucruri care s-au întâmplat, ultimele construcții în ceea ce privește NATO, aș vrea ca la final – și acum vă întreb de obicei și pentru interviul de la radio, dar și în cele de la „Pro Patria” – oamenii de acasă dacă se pot simți în siguranță, având în vedere că sunt comentarii foarte multe care spun: nu aţâţați pericolul de la est prin prezența puternică a Alianței aici, la graniță. De fapt, adevărul este că noi trebuie să mergem mai departe cu întărirea forțelor din care facem parte.
Angel Tîlvăr: Întrebarea dumneavoastră a conținut în parte și răspunsul la ea și anume, lucrurile nu se petrec la întâmplare. Componenta militară face evaluările pe care orice armată din lume le face. Suntem beneficiarii unor garanții de securitate care decurg din apartenența noastră la cea mai puternică alianță politico-militară din istoria omenirii. Pe lângă faptul că beneficiem de garanții de securitate și de sprijin la rândul nostru – și vreau să spun și acest lucru în cadrul emisiunii noastre: la rândul nostru, și noi donăm stabilitate și securitate, fie că vorbim de Bosnia-Herțegovina, fie că vorbim de regiunea Kosovo. Participăm cu militari și în alte zone din lume, dacă vreți, Polonia, Bulgaria, Republica Centrafricană. Deci România este un partener de nădejde în cadrul Alianței, un partener care este recunoscut ca fiind un partener valoros, iar deciziile politice care au dus la apartenența noastră la această structură politico-militară, la această alianță, au fost decizii care s-au bucurat de suportul cetățenilor și îmi face plăcere să vă spun că și momentul în care îmi luați acest interviu, suportul cetățenilor României pentru NATO și pentru Uniunea Europeană este un suport de o robustețe care nu ridică niciun semn de întrebare. Voci sunt și vor mai fi vizavi de ceea ce facem, de ceea ce se întâmplă, dar cred că este un drept câștigat să putem să ne exprimăm în spațiul public așa cum credem noi, în funcție de conștiința noastră, lucru care pe mine mă determină să merg în continuare pe linia pe care am stabilit-o împreună cu colegii mei, dar, nu în ultimul rând, să țin seama de toate semnalele care apar din spațiul public, pentru că este normal să se întâmple așa, dar, repet, viața în România se poate desfășura normal. Armata României este o armată bine pregătită, care își face datoria, iar serviciul militar obligatoriu nu este la ora actuală pe agenda Ministerului Apărării Naționale.
Cristian Dumitrașcu: Domnule ministru Angel Tîlvăr, vă mulțumesc mult pentru prezență în această dimineață! Vă mai așteptăm și cu altă ocazie.
Angel Tîlvăr: Şi eu vă mulțumesc foarte mult! O zi bună!

Ioan Mircea Pașcu: Nu poți să înțelegi unde ești astăzi dacă nu știi de unde ai plecat ca să ajungi aici

Publicat de prosavioleta, 5 martie 2024, 12:14

Cristian Dumitrașcu: Domnule ministru Ioan Mircea Pașcu, bine ați revenit la această, iată, a doua ediție în programul nostru de promovare a acestor 20 de ani de la intrarea în NATO.
Ioan Mircea Pașcu: Mulțumesc pentru invitație!
Cristian Dumitrașcu: Acum 20 de ani, România câștiga una dintre cele mai mari bătălii din istorie și am să-i spun „Bătălia pentru NATO”. Așa se numește și cartea dvs., o carte de memorii în care ați surprins cele mai importante momente ale acelei bătălii, precum i-ați spus.
Ioan Mircea Pașcu: Am ales titlul ăsta pentru că realmente a fost o bătălie să intrăm în NATO, a fost o competiție. Noi a trebuit să îi convingem pe occidentali că suntem demni să fim primiți în NATO, pot conta pe noi atunci când e nevoie și nu așa de, cum spun unii, că practic am fost luați cu forța, ca să spunem așa, cum susțin rușii. De fapt, rușii sunt nervoși, reproșează Statelor Unite că au acceptat să ne ia în NATO, să dea curs solicitării noastre. Or, noi am intrat în condițiile în care a fost o decizie națională sprijinită de toate partidele politice, sprijinită de popor, de populație în măsură foarte mare și, ca atare, a trebui să parcurgem toți acești pași. Cheia acestui succes, ca să spunem așa, a fost reforma organismului militar. Apăruseră câteva studii înainte care susțineau exact lucrul acesta. De pildă, Chef Smyth’s de la Universitatea Națională de Apărare din Statele Unite a fost cel care a scris că testul României va fi reforma militară. Deci, asta a fost chestiunea și atunci când am venit ministru, am urgentat rapid această reformă militară. Vă aduceți aminte că era un map tixit cu obiective, pentru că am crezut că, dacă ne asumăm mai multe obiective, asta o să facă o impresie mai bună. Bulgarii au avut numai o şesime din obiectivele noastre, și au îndeplinit mai multe din ele și procentajul lor de îndeplinire era mai bun ca al nostru. Când am ajuns la NATO, atunci, imediat în primele zile după ce am preluat funcția, întrebarea a fost: bă, voi sunteți serioși, mai vreți să intraţi în NATO? Deci de aici am plecat și cu o echipă foarte bună, cu generalul Mihail Popescu și cu ceilalți, cu Mircea Mureșan, cu alții care au fost în echipă atunci, am reușit să demarăm acest proces, să facem operaționalizarea, care a însemnat pe de o parte, diminuarea numărului de unități militare, ceea ce a însemnat că armamentul lor a intrat pe stoc și în același timp, operaționalizarea celor care au rămas, adică capacitatea de luptă dovedită. Ne-a ajutat foarte mult și participarea în Afganistan, ulterior și în Irak, pentru că în felul acesta cea mai mare parte a Armatei Române a căpătat experiență de luptă efectivă pe câmpul de luptă și în felul acesta am căpătat o armată pe care toată lumea a lăudat-o ca fiind foarte bună, așa că vă spun încă o dată în ansamblu, esența a fost succesul reformei militare.
Cristian Dumitrașcu: Este important că spuneți și dvs. treaba asta, că armata a avut un rol important, pentru că cu cât se îndepărtează această dată de la aderare și iată, se vor împlini 20 de ani de atunci…
Ioan Mircea Paşcu: Mulți viteji se arată.
Cristian Dumitrașcu: Exact. Sunt mai mulți invitați care afirmă asta, au spus-o înainte, că armata este una importantă, putând fi bănuiți de parti priuri. Pare că vrem să ne lăudăm, însă dvs. ați fost ministrul apărării atunci, a fost în stafful… e o informație de la sursă și a fost cu sacrificii această reuşită.
Ioan Mircea Paşcu: Sigur că da.
Cristian Dumitrașcu: Militari care au plecat în disponibilizare. Și foarte, foarte multe alte eforturi.
Ioan Mircea Paşcu: Exista această formulă că să se dea salarii compensatorii. A fost ordonanța aceea 7,  s-au dat salarii compensatorii, însă acestea erau plătite într-o lungă perioadă de timp. Omul nu simțea nimic și atuncea una dintre măsuri în guvern a fost să urgentăm acest lucru și banii să fie dați cât mai repede, astfel încât oamenii să simtă lucrul ăsta, dacă voiam realmente ca ei să aleagă această opțiune. N-a fost nimeni dat afară, ca să spunem așa, a fost opțiunea lor. Au fost și cazuri în care unii au luat acești bani și după aceea s-au întors în justiție împotriva noastră, susținând că au fost forțați să facă acest lucru. Și a trebuit să lămurim și aceste lucruri, dar în ansamblu, așa s-a făcut.
Cristian Dumitrașcu: Care au fost acei colegi, acei oameni la conducere atunci care au avut această viziune pe care alții n-au avut-o? Era o perioadă în care Rusia, după cum spunea și un invitat aici, la interviul săptămânii, era în genunchi, între ghilimele, sigur, a fost o metaforă. Nimeni nu se aștepta atunci că Rusia și-ar putea reveni în sensul acesta rău, în care noi știm în istorie ce s-a întâmplat cu invaziile şi toate lucrurile pe care noi le-am avut negative de acolo, de la est. Dvs ați declarat într-un interviu că v-ați așteptat și că eraţi convins că Rusia va reveni la aceste practici.
Ioan Mircea Paşcu: Asta a fost rațiunea pentru care am și optat pentru intrarea în NATO. Noi am perceput această trecere de la fosta URSS la Rusia și republicile componente ca o fereastră de oportunitate. Știam că ea se va închide și din punctul ăsta de vedere trebuia să o valorificăm cât timp era deschisă, respectiv până când Rusia nu-și va fi revenit. Și iată că până la urmă această judecată s-a dovedit corectă, pentru că Rusia și a revenit și a început să resolicite tot ceea ce a pierdut. Și vreau să vă spun că în 1995 am participat cu dl general Cioflină, care era șeful Statului Major General, la o vizită în Statele Unite ale Americii, prilejuită de participarea la un exercițiu PFP, mare, care se ținea în Statele Unite. Și acolo am ajuns mai întâi la Washington și am fost, pentru că era o delegație totuși de nivel, preluați de Departamentul Apărării, am fost cazați într-un compound care ținea de marina militară. Era amiralul Borda încă, înainte să se sinucidă – amiralul Borda era comandantul marinei militare – generalul Shalikashvili era șeful Comitetului mixt al șefilor de Stat Major și vreau să vă spun că într-o seară au oferit ei o plimbare pe Potomac cu iahtul Departamentului Apărării – aveau și orchestră, era totul la ștaif așa și am avut o discuție personală cu Shalikashvili şi Shalikashvili mi-a confirmat atuncea ce simțeam noi instinctiv și a spus: domnule, nu o să fie deschisă mult timp fereastra asta de oportunitate. Sfatul meu este să faceți tot ce e posibil să o valorificați și să intrați în NATO. A spus el. Și deci, din punctul ăsta de vedere cred că lucrurile se leagă. A fost clar. De altfel, să știți că Rusia este o țară, ca și Statele Unite ale Americii, sunt țări despre care profesorul Postolache, îmi aduc aminte, spunea: domnule, sunt țări care sunt destinate să câștige. Sunt prea mari ca să piardă – ‘too big to fail’ și aceste lucruri, ‘ups and downs’, la un moment dat se corectează. Şi să ne aducem aminte că Rusia Sovietică a pierdut jumătate din teritoriul european, la pacea de la Brest-Litovsk, numai ca să obțină pace acolo, să se poată ocupa de treburile interne, de revoluție ș.a.m.d. Bineînțeles că la al doilea război mondial a cucerit tot și mai mult decât atâta. Deci, bazați pe aceste experiențe, ne-am așteptat că va veni un moment în care Rusia va redeveni puternică și va solicita ce a pierdut, ceea ce s-a și întâmplat. Și, ca atare, am zis, domnule, să fim pe partea sigură a străzii când lucrul ăsta se întâmplă și asta a fost chestiunea care ne-a împins de la spate. Nici nu erau alte opțiuni. România avea nevoie de o garanție de securitate și singura garanție cea mai puternică existentă la momentul acela a fost tratatul NATO.
Cristian Dumitrașcu: Avem 20 de ani fără aproximativ o lună de când suntem pe partea sigură.
Ioan Mircea Paşcu: Da, 29 martie.
Cristian Dumitrașcu: De când suntem pe partea sigură a străzii. Venind către studenții dvs. și către această activitate didactică, felul în care ați reacționat dvs. în momentul în care Putin înaintea războiului din Ucraina a început să ceară să revină la zona de influență dinainte de 1997, putem lesne bănui care a fost reacția dvs. Ați avut discuții cu studenții dvs.? Aveți o idee despre cât de grav li s-a părut lor, ca oameni care sunt tineri și care n-au trăit vremurile trecute?
Ioan Mircea Paşcu: Vedeți dvs., această chestiune ține de o anumită educație anterioară pe care studenții au avut-o. Am făcut un mic test ieri la curs și am întrebat câți dintre ei au făcut istorie serios; și cineva mi-a spus, o fată zice ‘eu am avut și la bacalaureat istorie’ și lucrul ăsta e bun, pentru că te poți baza. Cursul meu privește politica de securitate a României și primul curs a fost până la primul război mondial și referirile istorice sunt fundamentale în acest … Nu poți să înțelegi unde ești astăzi dacă nu știi de unde ai plecat ca să ajungi aici. Și depinde de această conștientizare, înțelegeţi? Unii conștientizează mai mult, alții mai puțin. Din punctul ăsta de vedere nu există același nivel. Toată chestiunea este să reușești să-i conștientizezi tu, adică să-i trezești la realitate, să le trezești interesul și în același timp să le răspunzi la întrebările pe care inevitabil le au. Și îi încurajezi să pună întrebări inclusiv în timpul cursului, adică întrerupeți, întrebați. Şi ieri mi-a plăcut că la cursul al doilea pe care îl fac online, este un curs în limba engleză, un masterat în limba engleză privind NATO, în care am niște studenți din Turcia, din Nigeria, din Kenya, am fost întrerupt frecvent cu tot felul de întrebări și am răspuns la acele întrebări. Însă, vedeți, întrebările lor sunt inevitabil legate, cantonate în prezent, în momentul actual, nu au o persectivă, nu poţi să judeci, să spunem aşa, printr-o acumulare, și de aici să vadă ce tendințe există, în ce direcție ne îndreptăm. Asta este o chestiune care se formează cu timpul, ține și de calitățile individuale ale studenților. În ansamblu, nu mă pot plânge. Am cursuri și cu oameni de la dvs. din minister și pot să spun că există un mare interes. Dar oamenii aceștia sunt mai copți, ca să spun așa, comparativ cu studenții, care abia acum mai intră pe băncile facultății.
Cristian Dumitrașcu: V-am întrebat pentru că este și o întrebare personală. M-am tot gândit la miracolul pe care l-am trăit la puțini ani după ’89, în care noi ieșisem din blocul comunist, am fi avut foarte, foarte ușor șansa de a nu intra NATO și de a păstra o neutralitate mincinoasă, așa cum se tot spune acum: „hai să fim neutri, hai să…”. Unde a fost declicul ăsta în care noi am pornit-o către direcția vest?
Ioan Mircea Pașcu: Nu exista altă soluție. Vedeți, am avut o situație specială pe undeva, întrucât România a fost singurul interlocutor valabil al Uniunii Sovietice în cadrul Tratatului de la Varșovia, nimeni n-avea curajul să ridice problemele cu Uniunea Sovietică, cum avea România. Și noi aveam problemele noastre, dar erau mulți dintre ceilalți aliați care veneau la noi și ne rugau, zice: „Domnule, când vorbiți cu rușii, întrebați-i și de chestia asta, că asta ne interesează pe noi” – și noi făceam asemenea servicii. Și, deci, noi, în momentul în care s-a prăbușit Tratatul de la Varșovia și am participat la ultima ședință a Tratatului de la Varșovia, nu pentru că am știut că e ultima și de aia m-am dus, ci pentru că așa a fost viața, am avut ocazia să spun la NATO că eram singurul ministru al apărării dintre cei NATO care am participat la ultima ședință a Tratatului de la Vașovia, adică și la celălalt pact.
Cristian Dumitrașcu: Și nu era puțin lucru.
Ioan Mircea Pașcu: Nu era puțin lucru. Puteai să faci diferența de… Mă rog, nu știam eu prea multe că am participat numai la două întâlniri, ultimele două, au mai fost și unele militare, la alea n-am avut ce să caut, dar noi am simțit atunci și am susținut toți, că a fost și o discuție în CSAT în care am sprijinit punctul de vedere să milităm pentru desființarea Tratatului de la Varșovia. Dar, în felul ăsta, noi am rămas suspendați, pentru că am fost și cei mai clonțoși din Tratatul de la Varșovia, am rămas fără acoperirea Tratatului de la Varșovia, în bătaia vântului. Aveam nevoie ca de aer de o garanție de securitate. Și atunci, singura garanție de securitate a fost aderarea la NATO și ulterior la Uniunea Europeană, pentru că amândouă sunt tot o garanție de securitate, două fețe ale aceleiași monede. Dar vreau să vă spun următorul lucru: surpriza mea a fost să constat că toți acești aliați vajnici ai Uniunii Sovietice, care nu ieșeau din cuvântul Uniunii Sovietice, ne puneau anumite obstacole și spuneau „Bă, nu credeți în români, că ăștia sunt trădători. Ați văzut? Nici Pactul de la Varșovia nu l-au onorat, luptau împotriva pactului și încercau să facă și să dreagă. Pe când noi, noi am fost loiali Tratatului de la Varșovia, vom fi loiali Tratatului NATO”.
Cristian Dumitrașcu: Cu alte cuvinte, nu au venit cu noi când ne-am dus peste cehi la Praga.
Ioan Mircea Paşcu: Apropo de asta există o chestiune, o să v-o povestesc… dar când mi-au spus lucrul ăsta și cei de la NATO, au văzut că știam care e sursa unei asemenea întrebări. Am răspuns: zic, domnule, nu vă supărați, tratatul de la Varșovia era un tratat în care trebuia să te lupți, să-ți aperi interesele naționale și să ți le impui. NATO ţi le apără, pentru că e organizat democratic, ai regula consensului. Deci nu va fi nevoie ca România să fie la fel de vocală în NATO, cum a fost în tratatul de la Varşovia, sau nu e NATO așa? Și atunci cu chestia asta s-a terminat. Dar apropo de cealaltă chestiune cu Cehoslovacia, vreau să vă spun că la ultima reuniune a Tratatului de la Varșovia, când s-a dat cuvântul la delegații… toată lumea, au început cehii, a fost o dispută acolo, că polonezii au vrut… Wałęsa a vrut să se facă Varşovia -Varşovia și a câștigat Václav Havel, până la urmă, că era vorba de noi valori ș.a.m.d. Și până la urmă, delegația poloneză a venit în ultimul moment, ne-a lăsat în suspans- participă sau nu participă. Până la urmă a participat și-mi aduc aminte că am stat, s-a anunțat că vine delegația poloneză și m-am dus și eu în capul scărilor, Palatul Cernin, care al Ministerului de Externe ceh. Acesta a fost locul unde s-a desfășurat această reuniune. Și m-am dus în capul scărilor și am văzut o delegație de mustăcioși, polonezi, așa, foarte marțiali, au venit așa și când au urcat la nivelul meu, toți ne ajungeau până aici, mă rog, au intrat în sală, s-au dus acolo, a fost Wałęsa cu ceilalți, așa, s-au așezat. Petre Roman s-a dus să-l  salute pe Wałęsa și au stat de vorbă nu știu ce, înainte să înceapă ședința și a început toată lumea să spună: ”cât am așteptat acest moment, cât am sperat în inima noastră ca să vină momentul ăsta, să scăpăm o dată de jugul ăsta al Tratatului de la Varșovia”. Băi, ai naibii, ia uite, și atunci am introdus și noi o frază în discursul domnului președinte Iliescu și eu am spus așa: dacă în 1968 am declinat invitația de a veni la Praga, acum am acceptat-o cu plăcere și am introdus și noi o chestiune așa în treaba asta și vreau să vă spun că șeful delegației sovietice era Ghenadi Ianaev, care peste o lună de zile era unul dintre puciști și acest Ghenadi Ianaev a spus: fraților, zice, eu sunt în momentul de față total debusolat, pentru că până la această ședință eu nu știam decât de cererile voastre să vă dăm ajutor, să vă sprijinim, să vă nu știu ce… Și acuma aflu că de fapt abia așteptaţi să scăpați de noi ș.a.m.d. Deci omul… Dar vreau să vă spun următorul lucru: după părerea mea, Uniunea Sovietică a tratat România mai bine decât tratează Rusia, România.
Cristian Dumitrașcu: Asta e o afirmație foarte importantă.
Ioan Mircea Paşcu: Da, din experiență proprie pot să spun că așa stau lucrurile. Tot ce am auzit eu personal de la ruși în momentul de față au fost miștourile și glumițele domnului președinte Putin la adresa României.
Cristian Dumitrașcu: Şi o retorică foarte agresivă.
Ioan Mircea Paşcu: Şi amenințări, ameninţările domnului Medvedev, Zaharova și toți ăștia care sunt trâmbiţele războiului în Ucraina.

Cristian Dumitrașcu: Nici în Războiul Rece nu se folosea atât de des cuvântul război, război nuclear.
Ioan Mircea Paşcu: Nu. Dl. Medvedev, singura chestiune așa, eu stau și mă întreb: Medvedev a fost cel pentru care Statele Unite, pe vremea lui Obama, cu dl. Biden vicepreședinte, a oferit resetarea relațiilor cu Uniunea Sovietică, cu Rusia. Resetarea! Adică: domnule, ștergem și punem totul de la zero, deși Georgia avusese loc. Dar s-a sperat că, cu chestia asta, îi vor da suficientă autoritate lui Medvedev să vrea în continuare să rămână el și să nu vină Putin înapoi. A venit Putin, s-a terminat, domnul Medvedev a dispărut urgent și iată-l astăzi ce-a ajuns.
Cristian Dumitrașcu: Dacă nu cumva a fost de la început asta.
Ioan Mircea Paşcu: Probabil că da. Și atunci problema este pentru cine ați oferit acest lucru.
Cristian Dumitrașcu: Exact! Domnule ministru Ioan Mircea Pașcu, vă mulțumesc foarte mult pentru că ați fost cu noi și în această a doua ediție. Vă mai așteptăm!
Ioan Mircea Paşcu: Mulțumesc! Voi reveni dacă mă chemați.
Cristian Dumitrașcu: Mulțumim!

Florin Jipa: 2024 este un an de cotitură, în care atât Ucraina, dar și Rusia trebuie să găsească o soluție

Publicat de prosavioleta, 22 ianuarie 2024, 16:15

Vă propunem în această săptămână la rubrica Interviul săptămânii un fragment din emisiunea „Euroatlantica” de la Radio România Actualități în care Radu Dobrițoiu a discutat cu invitații lui, colonelul în rezervă Florin Jipa, analist militar, jurnalist la Monitorul Apărării și Securității, și cu profesorul universitar Claudiu Degeratu, expert în securitate militară, despre războiul din Ucraina și situația din Fâșia Gaza, cu extindere spre atacurile rebelilor Houthi în Marea Roșie și Marea Arabiei, dar și cu o foarte interesantă perspectivă a efectelor proceselor electorale din toată lumea în acest an asupra evoluției conflictelor în desfășurare.

Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Florin Jipa, conflictul din țara vecină continuă și în 2024. O știre transmisă de Reuters: Coreea de Nord a furnizat recent Rusiei rachete balistice și sisteme de lansare, a anunțat Casa Albă, citând un document secret declasificat. Cum va aborda Vladimir Putin războiul din țara pe care a invadat-o?

Florin Jipa: Este clar că Vladimir Putin a început anul bucuros. Are mari așteptări de la Trump și partidul lui să blocheze ajutorul american de 61,4 miliarde de dolari, cum are așteptări la fel de mari de la Viktor Orbán, premierul Ungariei, să blocheze ajutorul de 50 de miliarde de euro al Uniunii Europene pentru Ucraina. Am văzut că ministrul de externe ucrainean Kuleba a și spus că Ucraina nu are un plan B în cazul în care ajutoarele din Occident nu mai vin. Germania a trecut în față de când Statele Unite s-au retras și au spus că nu mai au bani pentru Ucraina până nu votează Congresul. Deci este clar că războiul pare, cel puțin în acest moment, să fie de partea Rusiei. Dar să nu uităm că Ucraina are capacitatea de a produce pierderi mari Rusiei. Am văzut că publicația „Meduza”, o publicație rusă, a documentat peste 40.000 de militari ruși care au murit în Ucraina, dublu decât războiul din Afganistan care a dus la destrămarea URSS-ului. Nu știu cât va rezista poporul rus unei astfel de presiuni. Am văzut pe BBC mai multe reportaje în care oamenii simpli spuneau că nu mai sunt de acord cu acest război și se plângeau de consecințele lui. Deci cred că 2024 este cumva un an de cotitură, în care atât Ucraina, dar și Rusia, prin Vladimir Putin, trebuie să găsească o soluție. Nu este, din punctul meu de vedere, un mare avantaj al Rusiei că ia drone din Iran și rachete și proiectile, lovituri de artilerie din Coreea de Nord. Este clar că Rusia nu e atât de mare cum spune el că este și nici atât de puternică, şi chiar dacă a trecut industria pe apărare, 2024 cred că este un an de reflecție și pentru Kremlin și Putin, și bănuiesc că se gândește la anumite soluții de pace, bineînțeles, fără a ceda din teritoriu. Acum, să vedem dacă Ucraina și Rusia găsesc un aliniat comun, deoarece orice război, până la urmă, trebuie să se și încheie printr-o negociere.

Radu Dobrițoiu: Domnule profesor Claudiu Degeratu, amintea colonelul Jipa de ajutorul SUA pentru Ucraina, un ajutor blocat în acest moment la nivelul Congresului și, bineînțeles, cu șanse slabe de a fi furnizat Kievului dacă va câștiga alegerile Donald Trump. Vor influența alegerile din 2024 conflictele în desfășurare? Mă refer în primul rând la alegerile din Statele Unite și din Europa, impactul acestora, în primul rând pentru războiul din Ucraina.

Claudiu Degeratu: E greu de făcut o estimare. Aceasta este o ecuație foarte complicată, pentru că nu în sine rezultatele acestor alegeri vor influența conflictele, ci, de fapt, noua configurație de putere din fiecare țară va trebui să interacționeze la nivel internațional pe agende bilaterale, trilaterale, multilaterale. Și de fapt asta este marea problemă, pentru că o parte din aceste, să zicem, priorități de politică externă ale diferiților actori politici care intră în competiția electorală, sigur, cu o parte vor intra în alegeri și vor ieși din alegeri cu agende puțin schimbate. E greu de estimat în acest moment cât vor influența. Sigur, noi avem, încercăm să facem o analogie doar cu situația alegerilor din Statele Unite, care pentru un moment ar reprezenta, să-i zicem, reperul cel mai important pentru cele două conflicte și avem cele două variante, cu o posibilă administrație democrată care este continuă sau cu o posibilă administrație republicană. Este mult prea devreme, din punctul meu vedere, nu avem toate elementele legate în special de viziunea, strategiile, de ofertele respective. Ați văzut, au existat soluții inclusiv în prima administrație Trump, la diferitele poziționări ale președintelui Donald Trump, așa cum bineînțeles că și în acest moment legislativul american și-a luat destul de multe măsuri pentru a balansa, de fapt, deciziile prezidențiale. E foarte greu să mergem doar pe o estimare foarte catastrofică și să spunem că dacă avem un set de atâtea alegeri va ieși un haos. Din punctul meu de vedere, trebuie să așteptăm cel puțin șase luni după încheierea acestor procese electorale ca să înțelegem de fapt care vor fi potențiale interacțiuni, dar nu trebuie exclus potențiale crize care ar putea să influențeze procesele electorale, și mă refer la criza internă din Statele Unite până în alte țări.

Radu Dobrițoiu: Și, totuși, și pentru alegerile europene va fi Ucraina subiect de campanie electorală?

Claudiu Degeratu: Dacă ne uităm pe structura unor sondaje de opinie, o să vedeți că preocupările sunt economice, sunt sociale. Într-o anumită măsură, pentru anumite partide, în special cele suveraniste, sigur că vor încerca pentru un moment și cu orientarea populară; și orientarea socialistă europeană reușește să domine, dar nu trebuie exclus că vocea pro-rusă, pro-moscovită a unor partide suveraniste anti-europene se consolidează. Probabil că trendul este undeva în jurul de 15-20%, ca să vorbesc, așa, într-o medie europeană și probabil cam în acest spațiu ne situăm. Însă nu trebuie să ignorăm că și celelalte familii mari europene vor accelera și vor ridica tonul. Adică narativul pentru aceste alegeri va fi totuși dominat și de familia europeană a popularilor, dar și cealaltă, a socialiștilor. E adevărat că pe, să zicem, zona online, pe zona digitală sigur că aici avem și strategii hibride în care Rusia încearcă să interfereze în procesele electorale, dar eu mă aștept totuși la o echilibrare. Nu mai suntem ca acum patru ani, efectul-surpriză din partea Moscovei s-a cam epuizat. Majoritatea țărilor s-au pregătit pentru acest gen de confruntare și în zona hibridă.

Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Florin Jipa, situația devine mai tensionată în Orientul Mijlociu. Iranul nu contenește cu implicarea sa prin proxy împotriva Israelului, și nu numai. Avem o nouă zonă de conflict în Marea Roșie? Se va dezvolta militar războiul din Israel în Orientul Mijlociu, în 2024?

Florin Jipa: Statele Unite, în fruntea unei coaliții de 13 țări, au transmis cumva un ultimatum sau un ultim avertisment rebelilor Houthi să înceteze cu acțiunile împotriva navelor comerciale atât din Marea Roșie, dar și din Marea Arabiei. Cred că războiul din Gaza se va termina în anul 2024. Am văzut că inclusiv ministrul apărării Galant spunea de câteva luni va mai dura luptele. Bineînțeles, va fi o mare tensiune și o mare așteptare la ce se va întâmpla după război. Israelul dă de înțeles că vrea să păstreze controlul militar asupra Fâșiei Gaza. Mari puteri, inclusiv cumva aliați ai Israelului, inclusiv Statele Unite spuneau că ar trebui o soluție printr-o misiune internațională. Hezbollahul am văzut că a dat înapoi astăzi, nu vrea o confruntare directă cu Israelul, așa că va continua lansările de rachete. Cred că va rămâne o zonă tensionată, dar Israelul cu siguranță va rezolva cel puțin militar problema în Gaza, dar nu cred că se va găsi o soluție politică convenabilă pentru ambele părți.

Conferința pentru Apărarea Aeriană Europeană

Publicat de prosavioleta, 26 iunie 2023, 20:02

Adrian Gîtman (realizator rubrică):  Franța a găzduit Conferința pentru Apărarea Aeriană Europeană, organizată la inițiativa președintelui Emmanuel Macron. În cadrul reuniunii s-a propus dezvoltarea industriei europene de profil pentru a reduce dependența de importul de tehnologie de apărare din afara continentului. Ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, a participat la lucrările conferinței la invitația omologului francez, Sébastien Lecornu.

Angel Tîlvăr: Am avut ocazia să spun că România are unul dintre pilonii de stabilitate și generatori de securitate în regiunea Mării Negre. Am avut ocazia să promovez ideea ca Marea Neagră să aibă o importanță mai mare în ceea ce privește conceptul strategic. Și, totodată, ne-am pronunțat în ceea ce privește inițiativele de înzestrare comună. Ne-am pronunțat pentru o colaborare constantă cu partenerii transatlantici, cu Statele Unite. În același timp, suntem de acord și susținem posibilitatea ca pe anumite programe să se poată face achiziții europene comune.

Exercițiul „Arctic Challenge”

Publicat de Gabriel Stan, 6 iunie 2023, 12:35

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Un exercițiu de amploare cu participarea a peste 150 de avioane de luptă din țări occidentale, printre care Statele Unite, Marea Britanie și Franța a început luni în țările scandinave, au anunțat Forțele Aeriene Finlandeze.

Exercițiul „Arctic Challenge” reunește 14 state și este organizat o dată la doi ani de către țările nordice, începând din 2013.

Manevrele militare sunt conduse în acest an de Finlanda, cel mai nou pentru NATO, țară care a pus capăt unor decenii de neutralitate și nealiniere militară după invazia Rusiei în Ucraina aderând la Alianța Nord-Atlantică la începutul lunii aprilie.

La exercițiu sunt prezente avioanele americane F-35; Rafale și Mirage, franceze; F-16, daneze şi olandeze; F-18 finlandeze şi elvețiene și Gripen – suedeze.

„Arctic Challenge” se va încheia pe 9 iunie.

Germania intenționează să livreze în Ucraina blindate de infanterie

Publicat de Gabriel Stan, 9 ianuarie 2023, 14:33

Bogdan-Silviu Răducan (realizator rubrică): Casa Albă a anunțat joi că Statele Unite și Germania intenționează să livreze în Ucraina blindate de infanterie, relatează agenția France-Presse, citată de Agerpress.

Anunțul survine după o convorbire telefonică între președintele american Biden și cancelarul german Scholz.

Cei doi lideri și-au exprimat hotărârea comună de a sprijini Ucraina și au anunțat că Germania, ca și Statele Unite, va furniza Ucrainei un sistem de apărare antiaeriană Patriot.

Misiuni internaţionale

Publicat de Gabriel Stan, 18 aprilie 2022, 16:21

Sonia Raicu (realizator rubrică): După un marș de nouă zile pe mare, nava-școală „Mircea” a ajuns în portul Sète din Franța, ocazie cu care participă la festivalul maritim de aici.

Interesul pentru nava românească este unul uriaș din partea publicului, mii de vizitatori urcând zilnic la bord, aceasta reprezentând de cea de a doua misiune importantă a navei, aceea de reprezentare a României pe mările și oceanele lumii sau în porturile de escală. Şi instrucția cadeților aflați la bord continuă, aceasta fiind misiunea primordială a navei de formare a viitorilor maiștri militari sau ofițeri de marină. Din portul Sète, comandorul Mircea Târhoacă, comandantul navei-școală „Mircea”.

Mircea Târhoacă: Am reușit să ne atingem mare parte din obiectivele pe care ni le-am propus. Am făcut antrenamente de întindere a velelor, de brațare, lucrări de matelotaj. Elevii care sunt la bordul navei-școală „Mircea” în această perioadă pentru pregătire sunt foarte motivați, au un tonus ridicat și sper ca la sfârșitul acestor 54 de zile, ei să înțeleagă mai bine şi să priceapă mai bine, cum s-ar spune, cu ce se mănâncă viața la bordul unei nave militare.

Sonia Raicu (realizator rubrică): De pe mare ajungem pe uscat, mai precis în Polonia, acolo unde Gheparzii de Fier și-au încheiat misiunea, după 6 luni de instruire comună, alături de partenerii britanici, croați, polonezi și americani din cadrul grupului de luptă NATO.

Cei 100 de militari din cadrul celui de al 10-lea contingent românesc au participat la exerciții și activități de instruire multinațională, în care au fost testate și validate tehnicile, tacticile și procedurile exersate, în vederea îmbunătăţirii coeziunii şi creşterii nivelului de interoperabilitate între trupele membre NATO. Cu detalii despre cooperarea multinațională vine maiorul Saul Castillo, ofițer în cadrul grupului de luptă din Polonia.

Saul Castillo: Aici, în Polonia, ca parte a grupului de luptă, sunt multe oportunități de a învăța de la partenerii noștri NATO cum funcționează armatele lor, asta ne ajută să ne sporim cunoștințele, asimilând o parte din ele și aplicând în practică. Perspectiva asupra evenimentelor din lume, asupra parteneriatelor și alianțelor NATO pe care le avem, ne-a întărit convingerea conform căreia colaborarea este cheia succesului pe măsură ce progresăm în furnizarea siguranței și securității în lume.

Sonia Raicu (realizator rubrică): Artileriștii antiaerieni vor fi înlocuiți în această perioadă de Gheparzii Transilvani din Batalionul 3 Apărare Antiaeriană din Turda.

Aceasta va fi cea de a 11-a rotație națională la misiunea de asigurare a prezenței înaintate consolidate pe flancul nord-estic al Alianței, în cadrul grupului de luptă din Polonia, la care mai contribuie Statele Unite, Marea Britanie și Croația. Din Polonia coborâm spre sudul continentului, mai precis în Bosnia, unde 134 de militari români acționează de o lună și jumătate în cadrul batalionului multinațional al misiunii EUFOR ALTHEA.

Această misiune a Uniunii Europene se desfășoară pe teritoriul Bosniei și Herțegovinei începând cu anul 2004, în baza unui mandat al Organizației Națiunilor Unite. Locotenent Andrei Murariu, comandantul companiei de infanterie din cadrul rezervei intermediare pentru operația EUFOR ALTHEA.

Andrei Murariu: Activarea companiei s-a executat în urma cerințelor structurii EUFOR, pentru a spori preventiv siguranța populației locale şi, practic, suntem aici pentru ei.

Odată cu noi au mai fost activate încă alte trei companii ale altor trei state: Austria, Bulgaria și Slovacia. Am reușit să executăm anumite activități de instruire: securizarea unui obiectiv, activități specifice patrulei, au fost doar cele ale campaniei.

Sonia Raicu (realizator rubrică): Din Sarajevo ajungem în Pristina, Kosovo, unde a avut loc transferul de autoritate între contingentele românești care acționează în cadrul misiunii KFOR.

Lansată în 1999 operația de menținere a păcii Kosovo Force are drept obiectiv asigurarea unui mediu de securitate sigur și stabilit, precum și a libertății de mișcare în Kosovo, România fiind reprezentată în această misiune de 53 de militari.

Vizită de informare în Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”

Publicat de Gabriel Stan, 7 februarie 2022, 11:57

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): România trebuie să fie pregătită pentru acțiuni agresive inclusiv în spațiul cibernetic, a declarat, miercuri, președintele Klaus Iohannis, după ce a vizitat Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” din Câmpia Turzii.

Potrivit președintelui, actualul context din vecinătatea noastră dovedește că alocarea unui procent de 2% din PIB pentru modernizarea Armatei a fost o decizie bună, deoarece sunt evidente tendinţele de revenire la politica de forță și de contestare a actualei ordini internaționale liberale, precum și a arhitecturii europene de securitate, construită după Războiul Rece.

Klaus Iohannis, președintele României: În aceste condiții, trebuie să fim foarte bine pregătiți pentru a contracara acțiunile agresive, inclusiv de tip hibrid, de exemplu în spațiul cibernetic. Acest context de securitate confirmă necesitatea unei prezențe mai consistente a NATO, a Statelor Unite și a altor aliați în regiunea Mării Negre, pentru a asigura o postură consolidată de descurajare și apărare, așa cum am susținut în mod repetat.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică):  Potrivit șefului statului, România va acorda și pe mai departe o atenție sporită creșterii capacității operaționale a tuturor structurilor militare atât prin efort național, cât și în context multinațional.

Alexandru Grumaz: “Relațiile diplomatice dintre Rusia și Statele Unite sunt la cel mai jos nivel de când au fost stabilite, în pragul de a închide ambasadele din cele două state…”

Publicat de Gabriel Stan, 28 octombrie 2021, 12:12

Cristian Dumitrașcu (realizator): Subiectul săptămânii a fost fără îndoială vizita secretarului american al apărării, Lloyd Austin. La telefon se află în direct cu noi analiştii militari Alexandru Grumaz și Radu Tudor.

Aş începe cu dumneavoastră, domnule Radu Tudor. Declarația șefului Pentagonului a fost un răspuns chiar la întrebarea pe care dumneavoastră i-ați adresat-o în cadrul conferinței de ieri.

Radu Tudor (analist militar): E adevarat, e un privilegiu să poți adresa o întrebare șefului Pentagonului, care nu vine atât de des la București; şi reconfirmarea angajamentului american pentru apărarea teritoriului și populației României în interiorul Alianței Nord-Atlantice, odată cu protejarea teritoriilor și populațiilor tuturor statelor membre NATO, este cel mai bun mesaj pe care îl puteam primi. Să nu uităm că se vorbește în mod nejustificat de o dezangajare a Statelor Unite în Europa de Est…

Cristian Dumitrașcu (realizator): Aşa este!

Radu Tudor (analist militar): Nimic mai fals! În România se află cea mai importantă investiție militară americană de la terminarea Războiului Rece. Elementele scutului…

Cristian Dumitrașcu (realizator): Baza de la Deveselu, sigur.

Radu Tudor (analist militar): Da, elementele scutului antirachetă, care este în momentul de față sub comanda NATO a însemnat o investiţie de un mliard de dolari în România, nici mai mult, nici mai puțin.

Se derulează alte proiecte sub egida EDA – European Defense Initiative, un proiect de 7 miliarde de dolari aprobat de Congresul american, în România se investesc 300 de milioane de dolari în bazele de la Câmpia Turzii şi Kogălniceanu.

Şi cred că această vizită esențială demonstrează că angajamentul Statelor Unite este deplin în NATO, este subliniată din nou esenţa Parteneriatului Strategic între România și Statele Unite și avem nevoie de asigurări ferme în contextul în care noi suntem aici pe flancul de est, simțim cel mai puternic vântul rece care vine de fiecare dată de la Moscova și cred că România este într-un moment fast al istoriei sale militare și de securitate, cred că lucrul acesta ar trebui marcat, prin atâtea nevoi, frustrări și supărări pe care le avem în alte domenii, dar măcar din această perspectivă e pace, e securitate în România, şi nu e puțin lucru.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Susţineţi că este un mment fast și este opinia dumneavoastră de jurnalist și analist militar.

Am să trec la domnul Alexandru Grumaz, ca fiind cunoscător al organizației militare în general, dar și a celei americane în special, ați fost, ca militar de carieră, unul din interior, ca să spun așa.

Ce însemnătate are vizita lui Austin, dincolo de declarațiile oficiale are un caracter normal credeți, dar şi a celei americane în special. Aţi fost, ca militar de carieră, un om din interior, ca să spun aşa.

Ce însemnătate are vizita lui Austin, dincolo de declaraţiile oficiale? Are un caracter normal, credeţi, al unei vizite care face parte dintr-un turneu premergător reuniunii de la Bruxelles ori este și altceva la mijloc?

Alexandru Grumaz (analist militar):  Nu, am să vă spun exact ceea ce a declarat Austin. El şi-a caracterizat opririle planificate în Georgia, Ucraina și în România ca un efort de a liniști și de a recunoaște munca pe care fiecare națiune a dedicat-o misiunilor NATO, în special în Afganistan.

Georgia şi Ucraina, ştim foarte bine, nu sunt membre NATO, dar au participat la misiunea afgană. Călătoria i-a fost, de asemenea, un răspuns, cum a spus şi Radu Tudor, un răspuns inconfundabil la intensificarea agresiunii ruse în regiune.

De fapt vreau să spun că vedem o realinierea acțiunilor americane în flancul estic. Nuland merge la Moscova, a avut două zile întâlniri la Moscova cu reprezentanți din cercul interior al puterii, ai lui Putin, dar și cu reprezentanți de la Departamentul de Stat.

De fapt, vizita lui Nuland acolo, ca şi vizita lui Austin, sunt două elemente extrem de importante. Vizita lui Nuland este urmare a discuţiei de la Geneva dintre Vladimir Putin și președintele Biden. Deci au discutat despre armamente, au discutat despre diplomație.

Relațiile diplomatice dintre Rusia și Statele Unite, atenție, sunt la cel mai jos nivel de când aceste relații au fost stabilite, sunt în pragul de a închide ambasadele din cele două state pentru că nu mai primesc vize diplomații care sunt în statele respective de la Departamentul de Stat și de la Ministerul de Externe.

Şi mai e un lucru, la Varşovia a avut loc Warsaw Security Forum, o chestie extraordinar de importantă cu participarea generalului David Petraeus şi a tuturor miniștrilor din flancul estic.

Acolo s-a discutat despre creșterea numărului de militari americani în flancul estic. Dar Petraeus a spus un lucru foarte interesant, şi cu permisiunea dvs cu asta închei, am să citez: „Există un spectru aici, privind retragerea SUA din Afganistan, care va bântui relaţia SUA – Uniunea Europeană şi celelate relaţii ale noastre din întreaga lume”.

Deci o viziune asupra faptului că momentul Afganistanului are implicații în ceea ce se întâmplă astăzi. De fapt, unul din punctele de la Bruxelles ale discuţiei miniştrilor Apărării este Afganistanul şi modul în care ne putem apăra de o reacție a teroriștilor care îşi vor baza structurile de comandă în Afganistan.

Dumitru Prunariu – 40 de ani de la revenirea din Cosmos

Publicat de Gabriel Stan, 25 mai 2021, 12:21

Cristian Dumitrașcu (realizator): Ascultați Jurnal Militar aici la Radio România Actualități. Intrăm în partea aceea legată de istorie, de aniversări.

În 17 mai, la Centrul muzeal aviator Alexandru Șerbănescu din comuna Colonești, fundația care îi poartă numele aviatorului a comemorat unul dintre cei mai neînfricați luptători aerieni pe care i-a avut țara noastră într-o acțiune foarte interesantă în Colonești, după cum vă spuneam, în localitatea de baștină.

Un nume intrat definitiv în istoria Aviației române, un erou devenit legendar, căpitanul Alexandru Șerbănescu a avut o evoluție atât de surprinzătoare, de fulgerătoare și în același timp teribil de spectaculoasă, iar luni s-a împlinit un vis și o mare dorință a fostului coleg al lui Șerbănescu, este vorba despre generalul Ion Dobran, locotenentul Ion Dobran din vestitul grup nouă vânătoare, al cărui comandant a fost Șerbănescu, de a venit la Colonești spre a aduce un omagiu comandantului său și tuturor camarazilor pe care venerabilul aviator știa că îi regăsește așezați la loc de mare cinste.

Un alt nume, aviator, scriitor, general de aviație în retragere, Radu Teodoru, a vorbit acolo la Colonești, luni. Ascultăm un fragment.

General de aviație în retragere Radu Teodoru: Căpitanul aviator Alexandru Șerbănescu reprezintă chintesența eroică a pilotului român. S-a născut aici, dar a intrat în istoria aviației nu numai prin calitățile lui de zburător, prin calitățile lui de om și de ofițer.

A fost de o demnitate impresionantă și greu de găsit în profesie. A fost un camarad de excepție. Nu și-a părăsit niciodată coechipierii, dimpotrivă.

Ştiți că în luptă aeriană există o solidaritate de echipaje, de formații. Căpitanul Șerbănescu nu a cedat niciodată în favoarea lui însuși. Gloria și-a împărțit-o cu cel care păzea alături în formație. A fost de un caracter deosebit, nu a suferit jignirile, venind de la orice ierarhie socială sau militară. A rămas în conștiința noastră ca simbol al aviației de vânătoare românești.

Cristian Dumitrașcu (realizator): L-am ascultat pe generalul Radu Teodoru, de la istoria lui Alexandru Șerbănescu, unul dintre cei mai mari piloți de vânătoare, poate chiar cel mai mare, pe care l-a avut România.

Mergem la istoria lui Dumitru Prunariu, misiune care s-a încheiat acum 40 de ani, astăzi, în 22 mai, 40 de ani de la această revenire din spațiu cu naveta Soiuz 40 a primului cosmonaut român.

Radu Bâlbâie a realizat cu mai mulți ani în urmă, la ‘Ora Armatei’ un interviu de colecție. Ascultăm un fragment. Este cumva diferit de ce ați auzit până acum. Se referă la costuri, la pericolele din spațiu. Haideţi să-l ascultăm.

Dumitru Prunariu: În timpul serviciului militar, la Şcoala de ofițeri de rezervă aviație de la Bacău, mi s-a oferit posibilitatea de a candida pentru un post de cosmonaut în cadrul programului Interkosmos.

Comandantul unității, la o oră normală de curs, a intrat, a întrerupt cursurile și ne-a spus că România desfășoară un program spațial – era o surpriză totală pentru noi, pentru că se știa foarte puțin despre acest program atunci – era un program științific, care căpătase o dezvoltare suficient de mare pentru a justifica trimiterea în spațiul cosmic a unui cosmonaut pentru a efectua experimente complexe.

Radu Bâlbâie (reporter): A costat mult această afacere statul român? Știți cumva cifre?

Dumitru Prunariu: Nu știu exact cât a costat. În orice caz, totul s-a rezolvat în baza schimburilor economice care existau atunci.

După câte am fost informat după zborul cosmic, în cadrul programului Interkosmos, partea sovietică, pe atunci, se obliga să pună la dispoziție racheta purtătoare și echipamentul pentru zbor în spațiul cosmic. Partea română a plătit școlarizarea, care nu a costat foarte mult în termeni absoluţi.

Radu Bâlbâie (reporter): Cam cât costa să te şcolarizezi?

Dumitru Prunariu: Din câte auzisem atunci, o cifră foarte relativă, ceva la 7.000 de dolari pe lună de persoană. Deci noi am fost doi români care ne-am pregătit pentru acel zbor cosmic. Acum, pentru a zbura în spațiul cosmic, dacă ești privat, există numeroase firme care încheie contract cu tine și care au, pe de altă parte, contract cu o țară lansatoare – fie cu Rusia, fie cu Statele Unite, dar cu ruşii se pare că acest comerț merge mai bine acum – și, pentru 20 de milioane de dolari, te pregătesc și te trimit în spațiul cosmic, acolo urmând să faci ce vrei tu, în niște limite rezonabile.

În exterior, în spațiul cosmic, temperaturile variază foarte mult, pentru că acestea nu mai sunt uniformizate de atmosfera terestră, ci sunt legate direct de expunerea la soare. În partea luminată a laboratorului spațial se ajungea până la aproximativ 150 de grade Celsius în exterior, măsurate pe suprafața navei, iar în partea umbrită până la minus 120 de grade.

Radu Bâlbâie (reporter): În acelaşi timp?

Dumitru Prunariu: În acelaşi timp. În schimb, şi laboratorul spaţial şi nava cosmică aveau un sistem de protecţie termică corespunzător, aveau un strat protector împotriva radiaţiilor cosmice şi împotriva şcoului acesta termic, format din 20 de foiţe foarte subţiri de aluminiu, acoperite cu o substanţă specială la exterior şi şocul termic nu se transmitea structurii propriu-zise.

În interior, noi ne desfăşuram activitatea la o temperatură normală, aproximativ 20 de grade Celsius, aveam un conditioner care putea regla temperatura de la 15 la 35 de grade, după cum doream.

Radu Bâlbâie (reporter): În afara temperaturilor halucinante, ori foarte mari, ori foarte mici, ce alte riscuri pândeau din afara stației?

Dumitru Prunariu: Unul din riscurile căruia îi este supus orice cosmonaut este radiația cosmică. Radiația cosmică este mai intensă sau mai puțin intensă deasupra diferitelor zone deasupra Pământului, dar oricum este ținută sub control și se află sub o limită acceptabilă pentru organism prin altitudinea de zbor.

Probabil, cei care sunt mai informați au aflat că toate laboratoarele spațiale, inclusiv naveta spațială americană, atunci când zboară în spațiu circumterestru, nu se ridică la o altitudine mai mare de 350-380 de km.

Radu Bâlbâie (reporter): De ce?

Dumitru Prunariu: Pentru că deja de pe la 400-450 km, nivelul radiațiilor cosmice provocate de centurile de radiație ale Pământului, așa-numitele centuri Van Allen, este destul de ridicat.

Un maxim se înregistrează cam la 1.000 de km altitudine și prin acea zonă este bine ca într-o capsulă protejată, cum este la nava cosmică modulul de lansare și de revenire, cosmonauții să treacă destul de rapid în exteriorul acestei centuri de radiații.

Aici mă refer la zborurile spre Lună. În rest, pentru o perioadă lungă de viață, este bine să te rotești în jurul Pământului, la acele altitudini de 350 de km în medie.

OMS: Europa este epicentrul pandemiei!

Publicat de Andra Radu, 17 martie 2020, 17:48

Organizaţia Mondială a Sănătăţii cere ţărilor europene să ia măsurile cele mai „curajoase”. Responsabilul OMS pentru Europa, a subliniat că Europa este la ora actuală „epicentrul” pandemiei de noul coronavirus, informează France Presse.

„Fiecare ţară, fără excepţie, trebuie să ia măsurile cele mai curajoase pentru a stopa sau încetini ameninţarea virusului”, a afirmat Hans Kluge, şeful secţiunii Europa a instituţiei.

OMS Europa, care acoperă zone de la Atlantic la Pacific, cuprinde 53 de ţări variate ca întindere şi dezvoltare, inclusiv Rusia, Andorra, Germania sau Tadjikistan.

„Avem un mesaj simplu pentru toate ţările: testaţi, testaţi, testaţi!”, a spus Tedros Adhanom Ghebreyesus în timpul unei conferinţe de presă la Geneva.

În timp ce s-a recurs la o escaladare rapidă a unor măsuri precum închideri de şcoli sau anulări de evenimente, eforturile sunt insuficiente în privinţa testării, izolării cazurilor noi şi identificării contactelor celor bolnavi, acestea din urmă fiind „coloana vertebrală a răspunsului faţă de COVID-19”, consideră Ghebreyesus.

Statele nu vor fi capabile să combată pandemia dacă nu ştiu cine este infectat şi cine nu este, a argumentat el. „Nu poţi stinge un incendiu dacă eşti legat la ochi’” a adăugat Ghebreyesus.

În lipsa testării, cazurile nu pot fi izolate şi lanţul infectărilor nu poate fi rupt, a mai explicat directorul OMS.

Strategia de îngrădire a bolii, prin identificarea persoanelor infectate şi izolarea lor rapidă, rămâne cea mai bună abordare, aceasta dovedindu-şi eficacitatea în China, Coreea de Sud şi Singapore, insistă Tedros Adhanom Ghebreyesus.

În schimb, el a lăudat spiritul de solidaritate şi faptul că guvernele au alocat finanţări suplimentare pentru combaterea pandemiei.

„Nu este doar finanţarea, ci şi spiritul uman pe care-l vedem, acesta combate virusul şi este mai puternic (…) Am fost foarte încurajat în ultima săptămână de nivelul puternic de solidaritate pe care-l văd”, a conchis directorul

Dacă euro va dispărea, Europa se va prăbuşi

Publicat de Camelia Teodosiu, 20 iunie 2019, 10:10

Bruxelles-ul nu încetează să fie pentru Statele Unite altceva decât o mașină de funcţionari care nu au nimic de spus în procesul de devenire a noii ordini mondiale a secolului XXI. Totul se reduce la euro. Şi Europa nu se confruntă cu cele mai bune momente ale sale.

La mijlocul anului 2010, cancelarul Angela Merkel a spus că „dacă euro se prăbușește, ideea Uniunii Europene va dispărea”. Pentru Merkel, ca și pentru alți demnitari, Europa este un concept economic departe de postulatele așa-numitelor „părinţi ai Europei”, al căror proiect a susținut ideea unei comunități supranaționale fără diviziuni sau lupte sângeroase. Pentru asta, a fost necesar să se mențină principiile solide de solidaritate, libertate și înțelegere între diferitele popoare care au format-o, care doreau să o realizeze cu ajutorul fondurilor structurale pentru a ajuta țările cu probleme.

Deși Churchill a fost primul care a vorbit despre Statele Unite ale Europei, Schuman a promovat viziunea unei Europe unite politic, dar bazată pe responsabilitatea membrilor săi și creând un spațiu de solidaritate comună numit „sufletul Europei”. O idee mai avansată decât acordurile simple bazate pe o economie comună. În realitate, cu dificultățile sale, s-a sugerat revenirea la rădăcinile civilizației iudeo-creștine care sunt ascunse în realitatea europeană.

Totuși, astăzi, totul se reduce la euro. Iar Europa nu trăiește cele mai bune momente ale sale. Departe de a fi esențială în conflictul global care este organizat de Statele Unite și China, UE nu are nimic de spus şi cu nimic de contribuit. Chiar și noua administrație americană, împreună cu președintele ei, ignoră rolul Uniunii Europene și se prezintă la Londra pentru a susţine Brexitul. Bruxelles-ul nu încetează să fie pentru Statele Unite altceva decât o mașină de funcţionari care nu au nimic de spus în procesul de devenire a noii ordini mondiale a secolului XXI, al cărei scenariu, pe lângă faptul că va fi globală, se va manifesta cu toată cruzimea sa în Oceanul Indian și în Pacific; adică între Asia de Sud-Est și geopolitica permanentului „arc de criză” al Orientului Mijlociu, cu Iranul și Rusia ocupând spațiile pe care pot sau le vor putea permite.

O nouă criză vine asupra euro din zona Italiei, al cărei guvern ignoră recomandările sau „cererile” care vin de la Comisia Europeană pentru a-și echilibra conturile publice. O situație care vorbeşte despre validitatea precară a acordurilor de la Maastricht. Crede cineva că Comisia ar impune sancțiuni Italiei pentru neîndeplinirea postulatelor sale? Dacă da, ar trebui să facă același lucru și cu Franța, pentru a da un exemplu. Și dacă, în cele din urmă, se va decide impunerea de sancțiuni, crede cineva că Italia şi le va asuma? Provocarea dintre Comisie și principalele țări europene, în acest caz Italia, este lansată. Totuşi, Banca Centrală Europeană (BCE), care acționează în afara Comisiei, ar putea lua alte decizii, cum ar fi lansarea unui program de achiziții al Trezoreriei italiene, deși acestea ar trebui aprobate în cadrul Mecanismului European de Stabilitate (MES). O situație care ar putea deschide o confruntare între Germania și Franța împotriva Italiei. În orice caz, fie că un astfel de ajutor ar fi fost aprobat sau respins, Uniunea Europeană și euro ar intra într-o criză gravă. De aici şi vocile din Italia care, ca o amenințare, cer revenirea la liră și ieşirea din moneda unică. O criză latentă de mare amploare care, aparent, nu preocupă pe nimeni şi nici Spania.

Se pare că Europa este configurată altfel decât am văzut în ultimele decenii. Cu solidaritatea pierdută, fără „seva” despre care vorbea Schuman, apare posibilitatea reală ca țările de bază (Germania și Olanda, în special) să o apuce într-o altă direcție, lăsând riveranele la Marea Mediterană să meargă pe drumul lor. O Europă, nu cu două viteze, ci, poate, cu trei sau patru. Cu Regatul Unit în afara proiectului european, alături de Statele Unite sau, probabil, de China, cu germanii și olandezii obosiți să îi susțină pe cei care trăiesc în sud, iar cu Estul mai aproape de germani decât de noi, apare îndoiala rezonabilă că Europa, încetul cu încetul, se separă de ceea ce era un proiect comun. În acest caz, moneda euro ar fi redusă pentru a reveni la o uniune pierdută. O situație care ar putea duce la realitatea uimitoare de a vedea apărând din nou guldenul olandez, marca germană sau lira italiană, ca şi lira sterlină, configurând un nou spațiu monetar fără atașamentul față de o Europă unită dincolo de un comerț intern care ar slăbi țările cele mai îndatorate. Și aici, în acest nou scenariu, vor apărea toate slăbiciunile Spaniei, care ar intra într-o criză fără precedent, iar colapsul economic ar duce la prăbușirea ei ca țară. Sperăm că toate acestea nu se vor întâmpla, deși la orizont se pare că se zăreşte un stol lebede negre…

Articol de Eduardo Olier

LA LIBRE BELGIQUE: Cum intenționează China și Europa să facă front comun în fața lui Donald Trump

Publicat de Camelia Teodosiu, 27 martie 2019, 10:44

Franța, Germania şi Comisia Europeană au revendicat marți un parteneriat mai echilibrat între China şi Europa, bazat pe “încredere” și “reciprocitate” și au pledat pentru un multilateralism “reînnoit”, în lipsa Statelor Unite, care se izolează din ce în ce mai mult.

În timpul unui mini-summit inedit și fără să pomenească numele lui Donald Trump, Xi Jinping, Emmanuel Macron, Angela Merkel și Jean-Claude Juncker au avertizat împotriva “tensiunilor comerciale” într-un context de ofensivă din toate direcțiile a președintelui american, în special împotriva importurilor chinezești.

“Fricțiunile internaționale continuă să crească și sunt din ce în ce mai marcate de înfruntările geopolitice”, și-a exprimat îngrijorarea Xi Jinping după reuniunea din sala de festivități a Palatului Elysée.

Emmanuel Macron a avut inițiativa acestei întâlniri în patru, care a durat ceva mai mult de o oră la Palatul Elysée, pentru a prezența un front european unit față de China.

UE se simte într-adevăr prinsă în clește între Donald Trump și abordarea sa contractuală a relațiilor internaționale, pe de o parte, și expansiunea chineză, inclusă în proiectul “noilor drumuri ale mătăsii” și investițiile masive cam peste tot în lume și în special în Europa, precum în Italia, ultima țară care s-a lăsat sedusă.

“Alegerea evidenței și a rațiunii în secolul XXI este într-un parteneriat eurochinez puternic, definit pe baze clare, exigente și ambițioase”, a declarat luni președintele francez la finalul unei întâlniri cu omologul sau chinez, sosit cu câteva ore mai derveme la Paris.

“Avem divergenţe (…) Nimeni dintre noi noi nu este naiv”, a subliniat el din nou marți,  îndemnând China să “respecte unitatea Uniunii Europene”, când Beijingul  este bănuit că mizează pe divizarea țărilor europene prin politica să de investiții.  “Cooperarea aduce mai mult decât confruntarea” a insistat el.

”Neîncredere”

Xi Jinping i-a răspuns, printr-un apel, să depășească “neîncrederea”. “Desigur, există puncte de dezacord, competiție, dar este competiție pozitivă (…). Suntem pe cale să avansăm împreună”, a spus el. Președintele chinez nu a anunțat totuși măsuri concrete pentru a-i liniști pe europeni, în special privind “noile drumuri ale mătăsii”.

Este “un proiect foarte important” și “noi, europenii, vrem să jucăm un rol”, dar “acest lucru trebuie să ducă la reciprocitate și avem oarecare dificultăți s-o găsim”, a declarat cancelarul german, Angela Merkel.

“Aș vrea ca întreprinderile europene să găsească același grad de deschidere ca și întreprinderile chinezești în Europa. Total.”, a subliniat șeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care va prezida viitorul summit UE-China de pe 9 aprilie de la Bruxelles.

Cei patru lideri au subliniat, în schimb, convergențele dintre ei privind necesitatea unei “modernizări” a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), arbitrul schimburilor internaționale, a cărei utilitate este contestată de Casa Albă.

De la venirea la putere a lui Donald Trump, lui Xi Jinping îi place să se prezinte ca un actor clasic din concertul națiunilor. Liderul comunist a fost chiar aplaudat la Forumul de la Davos în 2016 de lumea bună a liberalismului economic mondial.

China a investit cel puțin 145 de miliarde de euro în Europa din 2010, dar tendința este de încetinire, în momentul în care mai multe state înăspresc măsurile privind achizițiile de la gigantul asiatic.

”Impuls” pentru climă

Vizita dlui. Xi la Paris a fost marcată, luni, de o serie de acorduri şi contracte comerciale, dintre care cel mai important a fost o mega-comandă de 300 de avioane Airbus A320 și 10 A350 – făcută prin intermediul întreprinderii de stat chinezești CASC (China Aviation Supplies Holding Company) în valoare de 35 de miliarde de dolari preț de catalog.

Într-o declarație comună publicată la finalul întâlnirii, Emmanuel Macron și Xi Jinping au promis de asemenea să apere “un rol de impuls și mobilizare” împortiva încălzirii climatice și să acționeze împreună “pentru o trezire mondială în fața erodării biodiversității”. Ei s-au angajat să lupte “împotriva criminalității de mediu, în special a braconajului și traficului cu specii ale faunei și florei ameninţate de extincție”, ca și împotriva poluării cu plastic.

China urmează să găzduiască o conferinţă ONU despre biodiversitate care trebuie să marcheze o etapă importantă pentru protecția mediului.

În încheierea vizitei sale, dl. Xi va fi primit din nou, împreună cu soția, de cuplul Macron, la mijlocul după-amiezii la Palatul Elysée. Președintele francez a anunțat luni că va merge din nou în China până la sfârșitul anului, după o primă vizită în ianuarie 2018.

Acordul greco-macedonean susținut de UE și Statele Unite

Publicat de Camelia Teodosiu, 14 ianuarie 2019, 10:01

BBC:Premierul grec cere parlamentului un vot de încredere în guvern

Premierul grec Alexis Tsipras a cerut un vot parlamentar de încredere în coaliţia sa de guvernare, după demisia ministrului său al apărării, Panos Kammenos. El a demisionat pentru că este împotriva unui acord cu Macedonia privind numele ţării. Panos Kammenos nu şi-a ascuns vreodată ostilitatea faţă de acord, care redenumeşte vecinul nordic al Greciei „Republica Macedoniei de Nord”. Grecia are o provincie numită Macedonia şi cere de multă vreme ca vecinul ei să evite utilizarea aceluiaşi nume, lucru pe care Atena îl consideră a fi o revendicare implicită asupra teritoriului ei.

Macedonia a eliminat vineri toate piedicile juridice din calea redenumirii sale şi a îndemnat Grecia să ratifice acordul, astfel încât el să poată intra în vigoare. Dar demisia anuţată a creat incertitudine, nu numai pentru viitorul guvernului grec, ci şi pentru soarta acordului.

LE FIGARO:  Merkel salută „acțiunea decisivă” a lui Tsipras

Joi, 10 ianuarie, cancelarul german Angela Merkel a salutat la Atena „acțiunea decisivă” a premierului grec, Alexis Tsipras, cu privire la noul nume al Macedoniei, de care „beneficiază” nu doar Macedonia și Grecia, ci „întreaga Europă”.

„Acest lucru îi permite Macedoniei de Nord să devină membră a NATO și a UE”, a declarat Merkel înainte de „a-l felicita pe premierul grec pentru această acțiune decisivă”. „Îi sunt recunoscătoare lui Alexis Tsipras că s-a angajat să rezolve problema numelui, noi știam că o soluție nu ar fi ușoară”, a adăugat Angela Merkel, „acest acord este în interesul tuturor, al Macedoniei şi al Greciei și al întregii Europe”.

La rândul său, Alexis Tsipras a vorbit despre un „acord model” care „va aduce stabilitate și creștere în regiune” după două ore de discuții cu Angela Merkel. Parlamentul macedonean se pregătește să decidă dacă va redenumi țara „Republica Macedonia de Nord”, fapt care ar pune capăt disputei sale cu Grecia. Votul asupra a patru amendamente constituționale trebuie să aibă loc înainte de termenul limită de 15 ianuarie.

Un vot pozitiv ar încheia luni întregi de lupte politice feroce în Macedonia. Mingea s-ar afla apoi în terenul Atenei. Schimbarea numelui va intra în vigoare doar în cazul în care şi Parlamentul grec va susține acordul încheiat în primăvara anului trecut între Zoran Zaev și omologul său grec, Alexis Tsipras. Acordul, menit să pună capăt unei dispute vechi de aproape 30 de ani, este susținut de UE și Statele Unite, deoarece el ar trebui să deschidă calea pentru aderarea acestei mici țări balcanice la UE și la NATO. Dar în Grecia, acordul greco-macedonean provoacă polemici și riscă să pună la grea încercare slaba majoritate guvernamentală în timpul votului asupra acestui acord în Parlamentul grec.

Tensiunile cu Statele Unite fac Bruxellesul mai puţin optimist în ce priveşte economia zonei euro

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 iulie 2018, 11:13

Comisia Europeană a scăzut prognoza sa de creştere economică pentru 2018

Tensiunile comerciale dintre Europa şi Statele Unite ar urma să afecteze economia zonei euro în acest an, a avertizat joi, 12 iulie, Comisia Europeană cu ocazia publicării prognozei de vară. Executivul european a scăzut astfel prognoza sa de creştere, mizând pe un progres de 2,1% pe ansamblul ţărilor din zona euro, şi nu pe 2,3% , aşa cum apreciase pe 3 mai, la evaluarea de primăvară.

În schimb, pentru 2019, Comisia Europeană şî-a menţinut prognoza la 2% – aelaşi procent ca în mai. „Prevedem o creştere continuă în 2018 şi 2019, deşi o nouă escaladare a măsurilor protecţioniste constituie un risc clar de scădere”, a comentat comisarul european pentru afaceri economice, Pierre Moscovici, citat într-un comunicat.

„Războaiele comerciale nu au câştigători, fac numai pagube”, a avertizat el, aşa cum o făcuse şi în ultimele săptămâni, după anunţarea de către preşedintele american, Donald Trump, a impunerii de taxe vamale pe oţelul şi aluminiul european. Uniunea Europeană a răspuns acestor măsuri impunând, la rândul său, taxe vamale suplimentare pe o serie de produse americane.

Comisia Europeană a subliniat, de asemenea, „incertitudinile politice din unele ţări membre ale UE”, care constituie un risc pentru creşterea economică a zonei. Ea scoate în evidenţă nu doar pericolele care pot apărea din cauza negocierilor dificile privind ieşirea Regatului Unit din Uniune, programat pentru sfârşitul lui martie 2019, dar şi situaţia politică din Italia.

Germania şi Franţa, principalele două economii ale zoneri euro, ar pierde din dinamism în acest an şi în anul următor. Creşterea Germaniei s-ar încetini la 1,9% în 2018 şi în 2019, în vreme ce Comisia proiecta până acum 2,3 şi respectiv 2,1%. Cea a Franţei ar fi de 1,7% în 2018 şi în 2019, în loc de 2% şi respectiv 1,8%.

Rusia a criticat aspru Statele Unite

Publicat de adinaiftime, 7 ianuarie 2018, 19:00

Rusia a criticat aspru Statele Unite pentru convocarea unei reuniuni a Consiliului ONU de Securitate, pe tema protestelor din Iran. Ambasadorul rus la Naţiunile Unite a declarat că Iranul trebuie lăsat să-şi gestioneze singur problemele şi că implicarea Consiliului într-o „afacere internă” dăunează instituţiei mondiale.

Anterior, ambasadorul american afirmase că lumea urmăreşte ce se întâmplă în Iran şi că Statele Unite nu vor privi tăcute cum regimul de la Teheran încalcă drepturile poporului. Potrivit France Presse, divergenţe au fost şi între Marea Britanie şi Franţa.

În timp ce ambasadorul britanic a spus că o reuniune a Consiliului de Securitate pe tema Iranului este pe deplin legitimă, reprezentantul Franţei a afirmat că orice implicare în afacerile interne ale Iranului ar fi contra-productivă şi că recentele proteste nu ameninţă pacea şi securitatea internaţională.

Autorităţile iraniene s-au confruntat recent cu o masivă mişcare populară de contestare, mai ales din motive economice, soldată cu 21 de morţi, majoritatea protestatari.

Noi restricții pentru migranți impuse de Donald Trump

Publicat de adinaiftime, 12 decembrie 2017, 21:30

Preşedintele american, Donald Trump, a anunţat că vor fi impuse noi restricţii pentru migranţii care ar încerca să intre în Statele Unite. Reacţia sa vine după atentatul de la New York. Un bărbat a declanşat o bombă artizanală, într-un tunel de transport, la o oră de vârf, explozia provocând rănirea a trei persoane. Dispozitivul nu a explodat decât parţial. Suspectul a fost identificat de poliţie ca fiind un tânăr de 27 de ani, originar din Bangladesh. Conform Casei Albe, acesta a ajuns în Statele Unite în 2011, cu o viză de reîntregire a familiei.
Denunţând sistemul de imigrare „lax”, preşedintele Trump atrage atenţia, într-un comunicat că „tentativa de atentat sângeros de la New York — al doilea atac terorist, în acest oraş, în doar două luni – ilustrează, încă o dată, necesitatea urgentă a votării de către Congres a unor reforme legislative pentru protejarea americanilor” – transmit agenţiile de presă.

SUA își exprimă îngrijorarea cu privire la propunerile discutate în Parlament pe tema justiţiei din România!

Publicat de adinaiftime, 28 noiembrie 2017, 10:00

Statele Unite își exprimă „preocuparea” în legătură cu modificările propuse pentru legile justiției. Americanii avertizează că Parlamentul României subminează lupta anticorupţie şi astfel ar putea afecta independenţa sistemului judiciar.

Într-un comunicat al Departamentului de Stat, autoritățile americane cer respingerea propunerilor care slăbesc statul de drept.

”Statele Unite observă cu preocupare că Parlamentul României analizează proiecte de lege care ar putea submina acţiunile de combatere a corupţiei şi ar putea slăbi independenţa justiţiei în România. Aceste legi, propuse iniţial de Ministerul Justiţiei, ameninţă progresele înregistrate de România în ultimii ani pentru construirea unor instituţii judiciare puternice, protejate de interferenţe politice.

Îndemnăm Parlamentul României să respingă propunerile care slăbesc statul de drept şi afectează combaterea corupţiei”, se arată în comunicatul postat pe site-ul Departamentului de Stat american.

O delegaţie a PNL în vizită în SUA

Publicat de adinaiftime, 4 noiembrie 2017, 17:40

O delegaţie a PNL va face, în perioada 10-19 noiembrie, o vizită în Statele Unite. Din delegaţie fac parte preşedintele PNL, Ludovic Orban, vicepreşedintele PNL şi al Camerei Deputaţilor, Benoni Ardelean, alţi membri din conducerea partidului.

Reprezentanţii PNL vor avea întâlniri cu membri ai Congresului şi Senatului american, cu oficialităţi ale Departamentului de Stat, reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale, mediului de afaceri şi ai comunităţii româneşti din Statele Unite.

Consolidarea parteneriatului special pe care România îl are cu Statele Unite este o componentă prioritară în viziunea politicii externe a PNL, iar în acest sens partidul va accentua dezvoltarea relaţiilor bilaterale în mai multe domenii de interes comun.

Totodată, PNL consideră extrem de importantă relaţia cu Diaspora românească din Statele Unite, o resursă importantă în dezvoltarea şi aprofundarea relaţiilor dintre cele două state, se arată într-un comunicat al PNL.

Trump solicită schimbări în programul de acordare a vizelor

Publicat de adinaiftime, 2 noiembrie 2017, 10:30

Preşedintele american solicită schimbări în programul de acordare a vizelor pentru Statele Unite.

Donald Trump, a făcut apel la schimbări în programul de vize după atacul de marți, 31 octombrie, din New York, soldat cu moartea a opt persoane.

Într-o postare pe Twitter, preşedintele american a scris că una dintre modalităţile de a obţine acces în ţară, schema de Loterie a Vizelor, ar trebui înlocuită cu un sistem bazat pe merite.

Atacatorul care a intrat cu un camion în biciclişti şi pietoni, a fost arestat. El este din Uzbekistan şi a ajuns în SUA în 2010, stabilindu-se în New Jersey, unde lucra ca şofer.

Este al patrulea atac din acest an, în care sunt implicaţi indivizi din Uzbekistan, după cele din Istanbul, Stockholm şi Sankt Petersburg.

„Resolute Support” are nevoie de militari

Publicat de adinaiftime, 6 octombrie 2017, 12:00

Statele Unite le cer aliaţilor din NATO să trimită încă o mie de militari în Afganistan în cadrul misiunii „Resolute Support” de pregătire şi consiliere a armatei afgane. Anunţul a fost făcut la Bruxelles de ambasadoarea americană la NATO, Kay Bailey Hutchison. Cererea americană nu a fost finalizată, ea va fi trimisă ţărilor aliate în două săptămâni, scrie agenţia France Presse. Şi Washington-ul îşi va spori contribuţia ca urmare a noii strategii anunţate de preşedintele Donald Trump, iar ambasadoarea americană a mai spus că ar fi vorba despre o suplimentare a efectivelor din Afganistan cu trei mii de militari americani şi o mie de militari aliaţi. Misiunea NATO din Afganistan este formată din aproximativ 13 mii de militari, dintre care aproape zece mii sunt americani.

SUA: ‘Niciun semn de interes’ pentru discuţii din partea Coreei de Nord

Publicat de adinaiftime, 2 octombrie 2017, 16:00

Coreea de Nord nu a arătat ‘niciun semn de interes’ pentru discuţii cu Statele Unite, a indicat sâmbătă purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, în ciuda deschiderii de către Washington a unor ‘canale de comunicare’ cu Phenianul, transmite AFP.

‘Oficialii nord-coreeni nu au arătat niciun semn de interes pentru discuţii privind denuclearizarea’, a precizat Heather Nauert într-un comunicat, amintind de existenţa a ‘mai multor canale de comunicare cu oficiali din cadrul regimului nord-coreean’, evocate de şeful diplomaţiei americane, Rex Tillerson, sâmbătă, la Beijing.

Tillerson a declarat că Washingtonul încearcă să afle dacă regimul lui Kim Jong-Un doreşte să înceapă discuţii despre programul său nuclear.

”Punem întrebări. Avem liniile noastre de comunicare cu Phenianul, nu suntem (…) într-o beznă totală, avem două sau trei canale de comunicare deschise cu Phenianul”, a dat asigurări Tillerson în faţa presei.

Washingtonul spune acum că această tentativă de dialog a rămas fără răspuns, în timp ce liderii celor două state sunt angajaţi într-o violentă dispută verbală.

Anterior declaraţiilor lui Rex Tillerson, o organizaţie de stat nord-coreeană însărcinată cu propaganda externă a adresat sâmbătă noi insulte la adresa lui Donald Trump.

(Agerpres/FOTO arhivă economica.net)

Casa Albă: Statele Unite NU au declarat război Coreei de Nord

Publicat de adinaiftime, 26 septembrie 2017, 17:30

Casa Albă a comunicat că Statele Unite nu au declarat război Coreei de Nord, informează agențiile de presă internaționale.

Purtătoarea de cuvânt a președinției americane, Sarah Sanders, a afirmat: „Nu am declarat război Coreei de Nord. Sincer, sugestia respectivă este absurdă”.

Ministrul nord-coreean de externe, Ri Yong-Ho, susținuse ieri, la New York, că președintele american Donald Trump a declarat război țării sale.

El a adăugat că „Din moment ce Statele Unite au declarat război țării noastre, avem tot dreptul de a lua contramăsuri, inclusiv doborârea de bombardiere strategice americane, chiar și atunci când acestea nu se află în spațiul nostru aerian”.

Sanders a replicat indirect, arătând că „niciodată nu este bine pentru o țară să doboare un avion al altei țări în spațiul aerian internațional”.

Noi sancțiuni impuse Coreei de Nord

Publicat de adinaiftime, 11 septembrie 2017, 17:30

Consiliul de Securitate al ONU va supune la vot, astăzi, o rezoluție prin care Coreei de Nord îi sunt impuse noi sancțiuni economice, afirmă surse diplomatice citate de Reuters. Rezoluția a fost inițiată de Statele Unite după cel mai recent test nuclear nord-coreean, care a avut loc pe 3 septembrie. Acesta a fost cel mai mare din istoria țării și a dus la condamnări cvasi-unanime din partea comunității internaționale. Coreea de Nord este supusă de ani de zile sancțiunilor internaționale din cauza programelor sale de înarmare nucleară și balistică, însă acest lucru nu a dus până acum la abandonarea acestora, iar ritmul testelor s-a intensificat în ultima perioadă. Testele sunt dublate de amenințări frecvente la adresa Statelor Unite, care chiar și astăzi au fost avertizate de Phenian că vor plăti un preț mare pentru inițierea rezoluției Consiliului de Securitate.

Continuă războiul declaraţiilor între SUA şi Coreea de Nord

Publicat de adinaiftime, 13 august 2017, 08:30

Continuă războiul declaraţiilor între Statele Unite şi Coreea de Nord. Preşedintele Donald Trump i-a avertizat pe nord-coreeni că dacă atacă Statele Unite sau pe aliaţii săi, cităm, ” li se va întâmpla ceea ce nu au gândit niciodată că ar fi posibil”, după ce, recent, Phenianul a anunţat că planul său pentru lansarea unui atac cu rachete înspre insula Guam va fi finalizat la mijlocul lunii.

Sunt examinate patru mari categorii de scenarii: a nu face nimic, a lovi regimul lui Kim Jong-un cu sancţiuni mai aspre, a face presiuni pentru negocieri sau confruntare militară. Un conflict armat ar putea avea loc în mii de locuri disparate, la kilometri depărtare, implicând un număr de naţiuni şi o mare varietate de arme, convenţionale sau nucleare. În ce-l priveşte, secretarul apărării, James Mattis, a spus reporterilor că, desigur, există o opţiune militară, dar, a continuat şeful Pentagonului, „vrem să folosim diplomaţia”. Întrebat despre comentariile preşedintelui Trump privind ‘focul şi furia’ cu care vor fi loviţi nord-coreenii, Mattis a spus că retorica preşedintelui depinde de preşedinte, că el are propria retorică. Efortul american este condus diplomatic şi câştigă rezultate diplomatice, a spus şeful Pentagonului. „Acum aş vrea să rămân la diplomaţie”, a adăugat el, amintind: „Este prea bine cunoscută tragedia războiului. Nu are nevoie de altă caracterizare decât că ar fi catastrofal”. La Capitoliu însă, unul din cei mai importanţi senatori republicani, Lisa Graham, a spus că o confruntare militară cu Coreea de Nord ar putea fi acum inevitabilă, iar ambasadoarea SUA la Naţiunile Unite, Nikki Haley, a postat pe Twitter: „S-a terminat cu vorbitul despre Coreea de Nord”, ceea ce sugerează că SUA sunt gata să acţioneze.

Statele Unite apreciază ca fiind regretabilă şi nejustificată decizia Rusiei de a expulza 755 de membri ai personalului diplomatic

Publicat de adinaiftime, 1 august 2017, 09:00

UPDATE – Statele Unite apreciază ca fiind regretabilă şi nejustificată decizia de expulzare a 755 de membri ai personalului diplomatic american din Rusia.

Efectivele ambasadei şi consulatelor vor trebui reduse, până la 1 septembrie, la 455 de persoane, la egalitate cu nivelul prezenţei diplomatice ruse în Statele Unite.

Anunţul de aseară al preşedintelui Vladimir Putin reprezintă o replicã la noile sancţiuni adoptate vineri de Congresul american pentru anexarea Peninsulei Crimeea în 2014 şi a presupuselor ingerinţe ruse în campania electorală prezidenţială de anul trecut.

Rusia va expulza 755 de diplomați americani, ca răspuns la sancțiunile împotriva Moscovei votate săptămâna aceasta de Congresul Statelor Unite, a anunțat duminică președintele Vladimir Putin la canalul de știri Rossia 24, preluat de AFP.

„Am așteptat suficient, sperând că situația s-ar putea îmbunătăți”, a declarat liderul de la Kremlin. „Se pare că, chiar dacă situația se schimbă, asta nu se va întâmpla prea curând”, a apreciat el.

Rusia ar putea lua și alte măsuri împotriva Statelor Unite, dar nu imediat. „Sunt împotriva acestui lucru astăzi”, a spus Putin. El a arătat că Moscova și Washingtonul înregistrează totuși progrese în cooperarea internațională și a oferit exemplul zonei de relaxare a conflictului din sudul Siriei.

Casa Albă a anunțat vineri că președintele american Donald Trump va promulga sancțiunile împotriva Rusiei, așa cum au fost votate aproape în unanimitate marți în Camera Reprezentanților din Congresul SUA și joi în Senat, ca reacție la presupusul amestec al Moscovei în alegerile prezidențiale americane din 2016. Măsurile adoptate de Washington ar putea duce și la sancționarea unor firme din Uniunea Europeană.

Tot vineri, ministerul rus de externe a declarat că de la 1 septembrie efectivele ambasadei SUA la Moscova și ale consulatelor americane din Rusia se va reduce la 455 de persoane, iar Washingtonul are termen până la 1 septembrie să se conformeze. Duminică, Vladimir Putin a precizat că în reprezentanțele diplomatice americane din țara sa încă mai lucrează peste 1000 de angajați. Expulzarea a 755 dintre ei ar urma să reducă efectivul la nivelul celui al diplomației ruse în Statele Unite, după ce Washingtonul a expulzat 35 de diplomați ruși în decembrie anul trecut, spre finalul mandatului președintelui Barack Obama. (Agerpres/ FOTO independent.co.uk)

Statele Unite afirmă că vor folosi forţa militară

Publicat de adinaiftime, 6 iulie 2017, 19:30

Statele Unite afirmă că vor folosi, la nevoie, o forţă militară considerabilă împotriva Coreei de Nord, pentru a pune capăt ameninţărilor nucelarea ale Phenianului. Ambasadoarea americană la ONU, Nikki Haley a declarat în Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite, întrunit de urgenţă, că prin testul balistic intercontinental de marţi, nord-coreenii s-au îndepărtat cu viteză de posibilitatea unei soluţii diplomatice. Statele Unite, susţinute de Franţa propun noi sancţiuni împotriva Coreei de Nord, pe care Moscova le respinge deja. Rusia şi China, care pot bloca orice rezoluţie în Consiliul de Securitate susţin că problema nord-coreeană poate fi negociată, dacă americanii îşi reduc prezenţa militară în regiune.

SUA intervine în Siria

Publicat de Mihaela Costache, 7 aprilie 2017, 13:30

Statele Unite au lansat, azi-noapte, 59 de rachete de croazieră contra unei baze aeriene din Siria.

Acţiunea este răspuns la atacul chimic de marţi, 4 aprilie, în care au murit cel puțin 86 de persoane, printre care 30 de copii și 20 de femei, în nord-vestul Siriei.
Pentru acest atac Washingtonul învinuiește forțele președintelui sirian Bashar al-Assad.

Unii congresmeni acuză că atacul ordonat de președintele Trump a fost ilegal, întrucât nu a avut aprobarea Congresului.
În replică, reprezentanți ai Casei Albe au declarat că unii lideri ai Congresului au fost informați în legătură cu atacul.

Armata americană a contactat armată rusă înaintea acestui atac, dar președintele Vladimir Putin nu a fost informat personal, a declarat secretarul american de stat, citat de CNN.

RADOR

Negocierea Acordului Economic şi Comercial Cuprinzător dintre Uniunea Europeană şi Canada a fost finalizată

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 septembrie 2016, 10:30

Ideea Acordului Economic şi Comercial Cuprinzător dintre Uniunea Europeană şi Canada se bazează pe concluziile unui studiu comun intitulat Evaluarea costurilor şi beneficiilor unui parteneriat economic UE-Canada mai strâns, realizat în octombrie 2008. Negocierile privind tratatul au fost lansate în luna mai, anul următor.

Elementele cheie ale acordului sunt printre altele: eliminarea reciprocă a taxelor vamale atât la produsele industriale cât şi la cele agricole, înlăturarea barierelor juridice din calea investiţiilor, aducerea la numitor comun a reglementărilor privind proprietatea intelectuală şi nu în ultimul rând, un mecanism de soluţionare a disputelor dintre părţi.

Artis Pabriks, europarlamentar leton, Partidul Popular European, raportor CETA:

„În ceea ce priveşte aspectele legate de sistemul de valori, trebuie să vă reamintesc faptul că poate cea mai apropiată de noi din acest punct de vedere este tocmai Canada! Acest lucru este valabil atât pentru experienţa noastră prealabilă din domeniul economiei cât şi cea politică şi a cooperării în general cu statele din afara continentului European. Dacă vom încheia acest atât de ambiţios şi modern tratat comercial, europenii vor putea economisi până la 12 miliarde de euro cu caracter imediat! Pentru Canada suntem al doilea partener comercial ca ordin de mărime. După ratificarea şi aplicarea acestui tratat, noi, europenii vom avea condiţii mult mai bune de a face comerţ cu Canada pe teritoriu canadian decât vecinii lor imediaţi, Statele Unite!”

Deşi nu ţine strict de problematica reglementată prin tratat, cu ocazia dezbaterii din Comisia pentru comerţ internaţional a Parlamentului European, vicepreşedintele acesteia, deputatul Iuliu Winkler a ridicat o problemă politică sensibilă pentru România şi Bulgaria: cea a persistenţei obligativităţii vizelor pentru cetăţenii acestor două ţări, care călătoresc în Canada. Cu ocazia reuniunii ministeriale care a avut loc în 11 iulie la Bruxelles, guvernul canadian s-a angajat să prezinte un calendar al eliminării obligativităţii vizelor la începutul toamnei. Ne aflăm în perioada menţionată, au fost demarate pregătirile pentru summitul UE-Canada planificat pentru 27-28 octombrie, ocazie cât se poate de oportună pentru soluţionarea problematicii vizelor – spune Iuliu Winkler.

„Este o problemă atât bilaterală, între guvernele Bulgariei şi a României, respectiv cel canadian, dar este şi o problemă europeană, pentru că există o politică comună în materie de vize a Uniunii Europene. Această politică comună este în momentul actual nerespectată, existând o diferenţă între cele 26 de state membre pe de o parte, al căror cetăţeni se bucură de libertatea călătoriei fără vize, şi cele două state, România şi Bulgaria, care nu au obţinut încă această libertate.”

Pentru a intra în vigoare, acordul europeano-canadian trebuie ratificat atât de Parlamentul European, cât şi de parlamentele naţionale ale celor 28 de ţări membre ale UE

Liderii mondiali s-au întâlnit în China în cadrul summit-ului G20

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 septembrie 2016, 10:30

Economia globală, criza refugiaților, lupta împotriva terorismului și finanțarea ei, tratatele de liber schimb cu Statele Unite sunt principalele probleme dezbătute de șefii celor mai importante țări în cadrul întâlnirii G 20 găzduite, timp de două zile, de China.

Liderii europeni prezenți la summit au susținut provocările cărora trebuie să le facă față Uniunea Europeană și au subliniat succesele înregistrate.

Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker, a accentuat progresele din zona euro, care a înregistrat o dezvoltare mult mai rapidă decât Statele Unite și Marea Britanie, în continuare fiind așteptată o creștere de 1,8 procente. Șomajul a atins cel mai mic nivel din ultimii 7 ani, iar planul de investiții pentru Europa este deja un succes, reușind ca, în doar primul an, să concentreze 37% din ținta propusă, de 315 miliarde de euro.

Pe de altă parte, Tratatul de liber schimb Uniune- Statele Unite trebuie negociat în continuare, de el depinzând unul din șapte locuri de muncă din Uniunea Europeană. Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker, a subliniat, de asemenea, necesitatea unui acord la nivel global referitor la industria oțelului și necesitatea de a recâștiga încrederea cetățenilor prin instituirea unui sistem transparent și cinstit de taxare.

Criza refugiaților reprezintă o altă preocupare majoră, președintele Consiliului European Donald  Tusk anunțând că, la acest capitol, Europa este aproape de limită:

Vom îndemna G 20 să profite de oportunitatea viitoarelor summit-uri pe tema refugiaților și migranților, găzduite de Națiunile Unite și președintele Obama pentru a spori ajutorul și relocările către țări din afara Europei. Este chiar mai important, ținând cont că în Europa capacitatea practică de a găzdui noi valuri de refugiați, fără a mai vorbi de migranții economici ilegali, este aproape de limită. 

Președintele Consiliului European Donald Tusk.

A fost anunţat câştigătorul premiului Lux pentru cinematografie

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 noiembrie 2015, 13:30

Filmul “ Mustang “, ce prezintă povestea a cinci surori din Turcia, hotărâte să-şi trăiască viaţa libere, fără constrângerile impuse de o societate tradiţională, este marele castigator al premiului Lux.

Anunţul a fost făcut ieri, la Strasbourg, de către preşedintele Martin Schultz în cadrul unei ceremonii din plenul Parlamentului European.

“ Da, Doamnelor şi domnilor, câştigătorul este Mustang, de Deniz Gamze Ergüven…”

Regizorul filmului, Deniz Gamze Ergüven, s-a declarat extrem de onorată de primirea acestui premiu şi a spus că Mustang este un film ce promovează idealurile Uniunii Europene.

Valori care trebuie apărate, după cum a subliniat şi Preşedintele Parlamentului European, Martin Schultz.

“ În aceste vremuri în care duşmanii plurarismului se luptă să ne distruga, cu brutalitate, cultura, trebuie să fim gata să ne apărăm diversitatea. Iar Premiul Lux este important pentru acest ţel”

Mustang a primit cele mai multe voturi din partea europarlamentarilor, dar pe lista scurtă pe 2015 s-au mai aflat Mediterranea, coproducţie Italia, Statele Unite, Germania, Franţa, Qatar, şi Lecţia, realizat în colaborare Bulgaria- Grecia.

Premiul Lux răsplătește în fiecare an filme coproduse în Europa care aduc pe ecran valori și probleme europene.

Toate producţiile intrate în finală sunt difuzate în statele membre.

Mustang va fi proiectat şi în Bucureşti, joi, 26 noiembrie, în cadrul Zilelor Filmului Lux.

Intrarea este liberă

Cum sa faci avere din …. denunturi

Publicat de Mihaela Costache, 5 octombrie 2015, 07:30

Daca Parlamentul va fi de acord, persoanele care reclama Consiliului Concurentei, cu dovezi, ca una sau mai multe firme incalca Legea Concurentei ar putea  primi recompense de pana la 1% din amenda aplicata firmei, sau firmelor, dar nu mai mult de 100.000 euro.

Asta a declarat sambata seara, la un seminar de specialitate organizat la Sinaia, presedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu.

Consiliul Concurentei vrea sa aduca un amendament la actuala Lege a Concurentei prin care aceasta masura sa poata fi aplicata.

« Propunerea noastra este ca aceia care vin cu o sesizare care se dovedeste corecta dupa aceea, deci cei care ne dau informatii despre o practica anticoncurentiala sa fie recompensati. Aceasta, bineinteles, dupa ce se dovedeste ca informatiile oferite sunt corecte si dupa ce instanta confirma ca, intr-adevar, firma aceea a incalcat legea » a precizat Chiritoiu, care a adaugat ca o masura asemenatoare functioneaza cu succes in Ungaria, iar sistemul denunturilor este larg folosit si in Statele Unite.

Amendamentul la ordonanta de aprobare a Legii Concurentei se afla in prezent  la Senat. Aceasta camera are termen limita pana la 20 octombrie sa se pronunte.

Dupa aceea legea va ajunge la Camera Deputatilor, care este camera decizionala.

Contribuțiile din partea cetățenilor, organizațiilor și autorităților publice sunt bine-venite

Publicat de Andrei Cretoiu, 11 august 2015, 09:45

Contribuțiile din partea cetățenilor, organizațiilor și autorităților publice sunt bine-venite, spun reprezentantii Comisiei, si vor fi incluse intr-o strategie ce va cuprinde o propunere legislativa privind gestionarea deșeurilor și un plan de acțiune asupra economiei circulare.

Vicepresedintele Comisiei Europene, responsabil cu locurile de munca, investitii, crestere si competitivitate, Jyrki Katainen spune ca pe viitor nu avem alta optiune decat aceea de a utiliza mai eficient resursele de care dispunem.

Trebuie sa abandonam modelul economic linear pe care se bazeaza doua dintre cele mai mari economii din lume, Statele Unite si China. Europa trebuie sa fie lider in dezvoltarea unei economii circulare, trebuie sa adoptam un model prin care sa folosim resursele intr-un mod mai inteligent decat in prezent, considera Katainen care da si cateva exemple: masinile stau 9o la suta din timp in parcari, cladirile de birouri sunt pe jumatate goale si o treime din alimente ajunge la gunoi. Actualul model linear nu are sustenabilitate si trebuie abandonat.

„“Sunt absolut convins ca economia circulara, daca este bine structurata, ne poate aduce un triplu castig. Sunt avantaje economice pe care le putem obtine prin utilizarea mai eficienta a materiilor prime si a resurselor pentru a fi mai putin dependenti de importuri. Sunt avantaje pentru mediul inconjurator prin abandonarea modelului linear in care aruncam produse ce pot fi reparate sau reciclate. Si sunt avantaje sociale care decurg din prevenirea irosirii resurselor si imbunatatirea managementului local al deseurilor, reciclarii, repararii si refolosirii”

Primul transplant de mâini la un copil de opt ani!

Publicat de Mihaela Costache, 4 august 2015, 14:30

Un adevărat miracol a reuşit o echipă de 40 de medici de la Spitalul de copii din Philadelphia, Statele Unite, au realizat cu succes un transplant de mâini la un copil de opt ani, care şi-a pierdut ambele mâini şi ambele picioare, când avea numai doi ani, în urma unei infecţii foarte grave. Micuţul Zion Harvey, a apărut marţi zâmbitor la o conferinţă de presă, organizată la Penn Medicine and Children’s Hospital din Philadelphia.

Intervenţia, care a durat mai bine de zece ore, a avut loc pe la începutul lunii iulie, medicii au vrut să aştepte pentru a face anunţul oficial astfel încât noile braţe să nu fie respinse de corpul băiatului.

În lume au avut loc doar 25 de transplanturi de mâini, aceasta fiind prima intervenţie realizată cu succes la un copil. Acum, micul pacient Zion Harvey se poate bucura de copilărie la fel ca semenii săi.

Medicii au folosit tije şi şuruburi metalice pentru a ataşa oasele pacientului de cele ale mâinilor primite de la donator. Băiatul care a rămas și fără picioare, în prezent poartă proteze. Acestea îi permit lui Zion să ducă o viaţă activă, inclusiv să meargă, să alerge şi să sară.

Demonstratie de abilitate incredibila a Forțelor Aeriene Române…”cu mijloacele-ți putine, faptele-ti sunt de mirare”

Publicat de Mihaela Costache, 18 iulie 2015, 18:22

Sfântul Ilie este patronul Forțelor Aeriene Române iar cu acest prilej, Baza Aeriană 90, de lângă Aeroportul Henry Coandă de la Otopeni, și-a deschis porțile pentru public.
Zburătorii au organizat, de ziua lor, o expoziție de tehnică de luptă specifică Forțelor Aeriene Române incluzând, in special, bătrânele elicoptere IAR 330 Puma, construite în anii ’80 la IAR Ghimbav, după o licență franceză.

Aceste elicoptere sunt specializate în misiuni de recunoaștere și transport trupe dar pot executa și misiuni de atac asupra unor obiective terestre, oferind astfel sprijin aerian trupelor aflate la sol, și la fel de bătrânele și titratele avioane de transport „Hercules” C130 și „Spartan”.

Acestea au participat la misiuni în teatrele de operațiuni din Irak și Afganistan, dar și la misiuni umanitare, din China până în Statele Unite și din Norvegia până în Africa de Sud, după cum a declarat comandantul Bazei Aeriene 90, general de flotila aeriană Viorel Pană.
Expoziția mai include și instalații radar și tunuri folosite în lupta antiaeriana, parașute și armament specifice trupelor aeropurtate și trupelor speciale.

Cei prezenți pe aerodromul de la Otopeni au putut urmări și exerciții tactice și demonstrații de virtuozitate la manșă, executate de către piloții elicopterelor IAR 330 „Puma”.
Între orele 11:00 si 14:00 se desfășoară zborurile de agrement cu aeronave „Spartan”, oferite gratuit de către Forțele Aeriene Române celor care s-au înscris, în prealabil, pe Facebook.
Mâine manifestările prilejuite de Ziua Forțelor Aeriene Române se vor încheia cu o „trecere la verticală” a zburatorilor pe deasupra Statuii Aviatorilor de pe bulevardul cu același nume.

Elicoptere militare, avioane de luptă şi de transport sunt ridicate de la sol astăzi pentru zboruri demonsatrative lîngă Bucureşti şi în judeţul Timiş.
Acestea sunt două dintre manifestările organizate de Ministerul Apărării cu ocazia Zilei Aviaţiei Române, sărbătorită în fiecare an la 20 iulie de Sfântul Prooroc Ilie.

Maine între orele 08.30 si 10.30 circulaţia va fi restricţionată in zona Aviatorilor.
Ziua Porţilor Deschise va fi organizată maine intre orele 10:00 si 17:00 la Muzeul Naţional al Aviaţiei Române din Bucureşti.

Sursa Bucureşti FM

Atenţie şoferi! Alcoolemie depistată prin tatuaj…

Publicat de Mihaela Costache, 15 iulie 2015, 14:45

Doi studenţi americani de la Miami Ad School, Divay Seshadri şi Megan O’Neill, au pus la punct o nouă strategemă pentru a-i repera pe şoferii care nu sunt apţi să se urce la volan după o seară în care au băut copios: tatuajul efemer care îşi schimbă culoarea.

Sub patronajul unui om de afaceri, procedeul ar putea fi vândut în mai multe localuri de noapte din Statele Unite la mai puţin de 1 euro.

Conceptul este mai degrabă unul original: dacă indicele alcoolemiei este depăşit, tatuajul devine albastru, în timp el îşi va păstra culoarea galbenă dacă nivelul de alcool se menţine în limita autorizată.

De fapt, indicele alcoolemiei ar fi determinat de transpiraţia persoanei aflate la volan cu ajutorul unui cip cu unde electromagnetice.

O şansă nouă de vindecare

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 aprilie 2015, 09:55

Bolnavii care au suferit accidente cerebrale sau au schizofrenie vor primi o şansă de vindecare cu ajutorul unui microcip, menit să le îmbunătăţească activitatea cerebrală.
La crearea dispozitivului a contribuit cercetătorul român Ioan Opriş, profesor la Universitatea Wake Forest din Carolina de Nord, Statele Unite.

Obiectivul cercetării, care ar putea revoluţiona neurologia, a fost dezvoltarea unei proteze de tip microcip pentru restaurarea abilităţii de a decide acţiunile viitoare ale pacientului. Experimentele efectuate mai întâi pe maimuţe au avut rezultate încurajatoare.

Radio Cluj

Criza financiară și contracția economică a Europei au fost semnale pentru instituțiile comunitare de la Bruxelles

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 februarie 2015, 09:20

Criza financiară și contracția economică a Europei au fost semnale pentru instituțiile comunitare de la Bruxelles în a gândi noi resorturi de susținere a companiilor private, de a veni în sprijinul celor care au nevoie de bani pentru a-și dezvolta afacerile. Bineînțeles roata nu este reinventată, ci se dorește a folosi experiența și situația de peste ocean, din Statele Unite ale Americii. Cu detalii, Horia Daraban de la Radio România Iași.

Într-o conferință de presă ce s-a consumt în această lună, comisarul UE responsabil de stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital, Jonathan Hill, a venit cu un anunț important, și anume lansarea unui proiect ce vizează deblocarea finanţărilor pentru întreprinderile europene şi stimularea creşterii în cele 28 de state membre ale UE. În esență asta înseamnă crearea unei veritabile pieţe de capital unice.

Într-un document pus la dispoziția presei se precizează că Uniunea pieţelor de capital are ca scop, printre altele, înlăturarea obstacolelor care fac imposibile investiţiile transfrontaliere în UE şi care împiedica accesul întreprinderilor la finanţare. În același document se dă un exemplu, dacă pieţele de capital de risc din UE ar fi fost la fel de dezvoltate precum cele din SUA, între 2008 şi 2013 întreprinderile ar fi beneficiat de fonduri suplimentare în valoare de 90 de miliarde de euro.

Revenind la conferința de presă de la Bruxelles, comisarul responsabil de stabilitatea financiara, serviciile financiare şi uniunea pieţelor de capital, Jonathan Hill a rezumat care ar fi avantajele finalizării unui astfel de demers..

”Scopul piețeii unice de capital este să deblocheze investițiile pe termen lung prin conectarea investitorilor cu afacerile. O piață unică de capital va aduce beneficii întregii Uniuni Europene și va ajuta la deblocarea unor capitaluri care acum sunt înghețate și la punerea lor în slujba afacerilor, în special a IMM-urilor și a start-upurilor. Vrem să ridicăm barierele care stau între investitori și oportunitățile de investiție. Piața unică va fi o îmbunătățire majoră pentru cei care au nevoie de finanțare și pentru cei care au bani să investească. Europa are deja o rețea financiară, dar ea acum are nevoie de conexiuni mai bune ca să fie mai rapidă, mai dezvoltată și mai eficientă.”

În sensul celor precizate de către oficialul european, Comisia a lansat o consultare cu o durată de trei luni, cunoscută sub numele de carte verde, al cărei rezultat va sta la baza unui plan de acțiune destinat să contribuie la deblocarea finanțării nebancare, astfel încât noile întreprinderi să o poată, iar întreprinderile mai mari să-și poată continua extinderea. În comunicatul executivului european se precizează că uniunea piețelor de capital este un proiect pe termen lung, care va necesita eforturi susținute pe parcursul mai multor ani, deși, în anumite domenii, se pot înregistra progrese rapide în lunile următoare.

Comisia așteaptă feedback din partea Parlamentului European și a Consiliului, a altor instituții ale UE, a parlamentelor naționale, a întreprinderilor, a sectorului financiar și a tuturor celor interesați. Toate părțile interesate sunt invitate să transmită contribuții până la data de 13 mai 2015.

În urma consultării publice, Comisia va adopta în vara aceasta un plan de acțiune prin care va stabili foaia de parcurs și calendarul pentru implementarea principalelor elemente ale uniunii piețelor de capital, până în 2019.

Magiunul de prune de Topoloveni la San Francisco

Publicat de Andrei Cretoiu, 14 ianuarie 2015, 12:20

Magiunul de prune de Topoloveni este singurul produs românesc prezent la târgul de alimente de la San Francisco – cel mai mare de acest fel de pe coasta de vest a Americii. Această prezenţă se datorează celui de-al doilea program de promovare pe fonduri europene accesat de societatea producătoare din Topoloveni, judeţul Argeş.

Târgul de produse alimentare de la San Francisco reuneşte expozanţi din Statele Unite şi din alte 35 de ţări

Uniunea Europeană reia exporturile de carne de vită în Statele Unite, după un embargo de 17 ani

Publicat de Monica Slavici, 8 ianuarie 2015, 09:28

Irlanda este prima ţară din Uniunea Europeană care va exporta carne de vită către Statele Unite, după ce în anul 1998 au fost impuse restricţii din cauza bolii vacii nebune. Chiar dacă 7 ani mai târziu, Organizaţia Mondială a Sănătăţii Animalelor spunea că riscul a trecut, SUA nu a revenit asupra măsurii care includea şi carnea de oaie şi de capră.

Reluarea exportului de carne de vită din Uniunea Europeană către SUA va avea loc în contextul în care, în această perioadă se poartă negocieri pentru acordul de liber schimb. Anul trecut, Statele Unite au importat de pe piaţa mondială 1,2 milioane de tone de carne de vită, în valoare de patru miliarde de euro. Autorităţile din Irlanda estimează că anul acesta vor exporta carne de vită în valoare de 50 – 100 milioane de euro pe piaţa din SUA.
Şi România speră să recâştige accesul pe piaţa americană. Vicepreşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Taurine din Caraş-Severin, Mihai Şuşară spune că ridicarea interdicţiei de export ar fi binevenită deoarece în 2013, România s-a aflat printre primele 10 ţări care au exportat carne de vită către pieţe din afara Uniunii Europene.
“Deabia aşteptăm reluarea acestei acţiuni fiindcă momentan datorită bolii limbii albastre este sistat exportul de bovine. Numai în gospodării, exceptând marile complexe există un număr mare de tineret bovin care în primavera anului trecut se lua la export şi acum nu se mai ia. Populaţia este alarmată că nu poate să valorifice ca şi până acum. Ar fi bine dacă ar intra şi românia în rând cu Irlanda şi restul ţărilor europene.”

Uniunea Europeană reia exporturile de carne de vită în Statele Unite, după un embargo de 17 ani

Publicat de Monica Slavici, 6 ianuarie 2015, 09:14

Anunţul a venit ieri de la Comisia Europeană. Care este prima ţară care va reintra pe piaţa americană, aflăm din rubrica Instantaneu European, realizată astăzi de Andreea Drăguleasa, Bucureşti FM

Statele Unite au decis ridicarea restricţiilor impuse în 1998 importurilor de carne de vită din Uniunea Europeană.
Decizia a fost luată atunci din cauza îngrijorării stârnite de Encefalopatia spongiformă bovină, mai cunoscută sub denumirea de Boala vacii nebune.
Măsura, care includea carnea de oaie şi de capră, a fost menţinută, în ciuda evaluării organizaţiei Mondiale a Sănătăţii Animalelor, care, în 2005, a declarat că, la acest capitol, aproape toate ţările membre ale Uniunii Europene prezintă un risc asemănător sau chiar mai mic, decât oricare alt stat din lume.
Începutul lui 2015 a adus o schimbare, Statele Unite anunţând că reiau progresiv importurile de carne de vită din Europa, începând cu Irlanda.
Comisia Europeană consideră că acesta este un prim pas spre normalizare.
Enrico Brivio, purtător de cuvânt:
“ Acesta este un prim pas pentru Uniunea Europeană.
Este adevărat că Irlanda a fost principala exportatoare de carne de vită către Statele Unite, dar acum credem că SUA ar trebui să fie deschise către întreaga Uniune Europeană.
Acesta este un semnal important şi pozitiv. Sperăm că autorităţile americane să deschidă piaţa pentru toate statele membre.”
Purtătorul de cuvânt Enrico Brivio a mai spus că aceasta a fost o recunoaştere a măsurilor luate de- a lungul timpului de Uniunea Europeană.

Fundaţia Euromonitor a desemnat câştigătorii Burselor Europene JTI pentru Jurnalişti

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 decembrie 2014, 14:50

Fundaţia Euromonitor pentru Excelenţă a anunţat cei 10 câştigători ai programului Bursele Europene JTI pentru Jurnalişti. Ceremonia de decernare a diplomelor şi de anunţare a celor 10 câştigători care vor pleca la Bruxelles într-o vizită de studiu de o săptămână, a avut loc la Bucureşti, la sediul Reprezentanţei Comisiei Europene, în prezenţa Excelenţei Sale, doamna Angela Filote, Şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

În urma selecţiei, printre tinerii jurnalişti care vor beneficia de stagiul de pregătire de la Bruxelles se află şi Ina Gutu,  reporter  la Radio România Chişinău, care va mai beneficia în plus şi de un stagiu de pregătire profesională de trei săptămâni în cadrul unei prestigioase organizaţii de presă europene.

Bursele Europene JTI pentru Jurnalişti reprezintă un program de încurajare şi facilitare a pregătirii profesionale şi se adresează jurnaliştilor care doresc să capete o expertiză profesională în problematica europeană. Acest program îi ajută pe participanţi să aprofundeze înţelegerea tematicilor legate de Uniunea Europeană, cadrul de reglementare, funcţionarea instituţiilor, relaţionarea între Statele Membre precum şi maniera în care este abordată problematica europeană de către media occidentală.

Din start, obiectivul programului a fost dezvoltarea cunoştintelor şi abilităţilor tinerilor jurnalişti români, prin expunere directă la realităţile democraţiilor dezvoltate, imersiune în medii culturale diverse şi practică profesională specializată, mai întâi în Statele Unite, iar ulterior la Bruxelles

În ciuda mediului economic nefavorabil, competitivitatea întreprinderilor din UE a crescut

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 decembrie 2014, 07:30

În ciuda mediului economic nefavorabil investiții în cercetare și dezvoltare pentru competitivitatea întreprinderilor din UE a crescut în anul 2013. Datele sunt prezentate de Comisia Europeană în Tabloul de bord al UE privind investițiile realizate de sectorul industrial în cercetare și dezvoltare („EU Industrial R&D Investment Scoreboard”). Felicia Ristea, Radio Timişoara.

Ţări precum Irlanda, Italia şi Spania au depăşit media din Uniunea Europeană la investiţiile în domeniul ştiinţei, al cercetării şi inovării. În general, în anul trecut, investițiile în cercetare și dezvoltare ale societăților cu sediul în UE au crescut cu 2,6% dar această creștere a fost inferioară celei înregistrate în anul anterior (6,8%) și mediei mondiale pe 2013 (4,9%), precum și ratei atinse de societățile cu sediul în SUA (5%) și Japonia (5,5%). Carlos Moedas, comisarul pentru cercetare, știință și inovare, a declarat:

Făcînd o comparaţie cu firmele din Statele Unite vedem că acolo se investeşte mai mult în domeniile de cercetare, că activează mai intens în domeniul cercetării şi al dezvoltării. Ce înseamnă, de fapt, să activezi mai intens în cercetare dezvoltare. Înseamnă că sînt companii care au un beneficiu mai marer şi un risc mai mare. Vorbim despre domenii farmaceutice, bio-tehnologii, industriile care se bazează pe inteligenţă. Aşadar, obiectivul pentru Europa este să avenseze mai mult pe teritoriul economiei bazată pe cunoştinţe. Şi dacă afacem asta atunci putem să îi ajungem din urmă.

În parteneriatul public- privat, deocamdată, Uniunea Europeană pare a fi într-o cursă în care se străduieşte să ajungă din urmă alte state precum Jponia, Coreea de Sud ori Statele Unite, a mai spus comisarul Carlos Moedas care ne anunţă reacţia Comisiei Europene:

Cred că planul de investiţii care a fost lansat este concentrat pe stimularea investiţiilor private, capacitate de influenţare şi de a avea mai multe proiecte riscante. Şi, dacă avem mai mult risc avem, cu siguranţă, mai multe beneficii şi un potenţial mult mai mare în ceea ce priveşte cunoştinţele. Iar dacă vom avea mai multe beneficii putem crea, de fapt, mai multă bunăstare, şi mai multe locuri de muncă. Cercetarea ştiinţifică şi inovarea sînt exemple excepţionale în acest sens. Am avut proiecte precum „pachetul de inovare” care erau capabile să stimuleze investiţia privată. Investiţia pe care o numim „pachetul de investiţie în inovaţie” este un pachet care avea 8 miliarde din banii publicii şi activa pînă la 22 miliarde din banii privaţi. În acestă linie de gîndire vă spun că sînt foarte încîntat, că cercetarea şi dezvoltarea că este un instrument extrem de util pentru noi europenii pentru ca să găsim îmbinarea fericită în acest triunghi între responsabilitate fiscală, reformele corecte şi investiţii. Acesta este lucrul de care avem nevoie pentru viitor.

Planul de investiții în valoare de 315 miliarde EUR prezentat de Comisie și de Banca Europeană de Investiții va contribui la creșterea investițiilor private în proiecte cu riscuri mai ridicate, de aceste investiții beneficiind sectorul cercetării și dezvoltării din întreaga Europă.

Turneul de Tenis de la Wimbledon debuteaza astazi si se va desfasura pana pe 6 iulie

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 iunie 2014, 10:02

Simona Halep, nr 3 WTA va juca in primul tur cu brazilianca Teliana Pereira, nr 91 WTA.
Fostul tenisman Ilie Năstase crede că Halep, care a disputat finala de la Roland Garros, poate ajunge în ultimul act şi la turneul de la Wimbledon.

In acelasi turneu, Sorana Carstea o va intalni pe Victoria Duval din Statele Unite, iar Irina Begu pe Virginie Razzano.
Maine, Monica Niculescu va lupta contra jucatoarei din Belgia, Alison van Uytvanck.
Alexandra Cadanţu şi Andreea Mitu vor avea parte de două adversare extrem de incomode.
Cadanţu va juca împotriva Camilei Giorgi din Italia, în timp ce Mitu o va întâlni maine pe favorita nr 4, Agnieszka Radwanska.

Victor Hănescu este singurul jucător român prezent pe tabolul principal de la Wimbledon.
Hănescu va juca maine împotriva numărului 6 ATP, Tomas Berdych.

Americanca Serena Williams, numarul 1 mondial, este favorita turneului de la Wimbledon.
Aceasta este urmata de chinezoaica Na Li, numărul 2 in clasamentul WTA şi de Simona Halep, numărul 3 mondial.
Rusoaica Maria Şarapova, care a învins-o pe Simona Halep în turneul de la Roland Garros, este cap de serie numărul 5.

Radio Cluj, promovat în Chile, America Latină şi Statele Unite!

Publicat de Alina Dragomir, 12 iunie 2014, 09:44

Radio Cluj este singurul post de radio din România care a fost locul de filmare în cadrul unui reality-documentar, Motoviajeros, difuzat în Chile. Toate sezoanele vor fi difuzate în reţele de TV cablu din America Latină şi Statele Unite, în următorii 5 ani.

Echipa formată din protagoniştii şi realizatorii acestui reality-documentar a vizitat Radio Cluj în toamna lui 2013, în perioada în care Radio România aniversa 85 de ani. Au rămas impresionaţi şi, ca atare, spaţiul de filmare acordat vizitei la Radio Cluj a fost cel mai mare din cele rezervate vreunei instituţii în acest proiect. Imagini filmate în timpul vizitei echipei la Radio Cluj pot fi văzute pe http://youtu.be/Ul7nb2Bp-Rk.

Episodul în care este prezentat oraşul Cluj-Napoca şi Radio Cluj a fost difuzat în Chile în ianuarie 2014, recent fiind trimis şi echipei Radio Cluj online.

Motoviajeros este un proiect care a luat fiinţă în 2006. După selectarea echipei şi stabilirea planului, în 2008, el a fost prezentat canalului 13C, renumit în Chile, care l-a acceptat.

În prezent reality-documentarul, un format unic în Chile, are o audienţă de ordinul milioanelor de telespectatori, canalul 13C fiind unul cu un rating foarte mare. Personajul principal, Bruno Ebner, jurnalist de meserie, este singurul care apare în toate sezoanele. Ceilalţi protagonişti se schimbă în funcţie de contracte şi itinerarii.