Senatul a adoptat în calitate de for decizional, proiectul referitor la achiziţionarea a 32 de avioane F-35

Publicat de Gabriel Stan, 18 noiembrie 2024, 15:58

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Senatul a adoptat miercuri, în calitate de for decizional, proiectul referitor la achiziționarea de către România a 32 de avioane de luptă F-35 din Statele Unite.

Fondurile necesare vor fi asigurate de la bugetul de stat sau prin împrumuturi ori garanții oferite de guvernul american.

Contractul are o valoare de 6,5 miliarde de dolari și este cea mai scumpă achiziție din istoria Armatei Române. Sunt incluse aici și motoare de rezervă, suport logistic, servicii de instruire a personalului, simulatoare de zbor, precum și muniție.

Cele 32 de aeronave vor forma două escadrile de aviație și este prima fază a programului. Într-o a doua etapă vor fi cumpărate alte 16 avioane F-35 pentru încă o escadrilă. Primele aeronave 35 vor ajunge în România după anul 2030.

Ştefan Ciochinaru: Europa este un uriaș economic, dar este un pitic strategic

Publicat de prosavioleta, 11 noiembrie 2024, 14:41

Cristian Dumitrașcu: Domnule Ciochinaru, bun venit din nou în studioul agenției.
Ştefan Ciochinaru: Bine v-am găsit!
Cristian Dumitrașcu: Vă propun ca înainte să vorbim despre alegerea președintelui american, să vă ocupați un pic de situația internațională, la fel de complicată, așa cum era și în vremea în care noi am făcut interviul anterior. Ce e schimbat? Intrarea Coreei de Nord în conflictul ucrainean.
Ştefan Ciochinaru: Este un act de o extremă gravitate, pentru că de fapt abia acum are loc o internaționalizare a războiului din Ucraina. Interesant este că, de pildă, în revista Foreign Affairs, o revistă extrem de interesantă, acolo se publică pentru prima dată așa-numitele baloane de încercare, care după trei-patru luni de la publicare și ajustările care decurg din reacțiile la articolele publicate, lucrul acela îl vedem, îl regăsim în politici oficiale ale unor guverne și state ale lumii. Ei bine, în Foreign Affairs se scria acum două zile despre faptul că războiul din Ucraina devine prin imixtiunea nord-coreană un război mondial. Poate părea puţin forțat, puțin cam puternic acest titlu, această aserțiune, dar ea este reală, pentru că evident că pasul imediat următor a fost ca guvernul de la Seul, din Coreea de Sud, să spună: în această situație suntem îndreptățiți la două lucruri: unu –  să observăm cu atenție ce se întâmplă cu nord-coreenii pe frontul din Ucraina și doi – să furnizăm armament de ultimă oră armatei ucrainene.
Cristian Dumitrașcu: Ceea ce nu se întâmplase până acum.
Ştefan Ciochinaru: Ceea ce nu se întâmplase până acum. Coreea de Sud era neutră în acest… sigur condamnase invazia, încălcarea dreptului internațional, dar nu se amesteca în acest conflict. Acum are toată îndreptățirea să o facă, pentru că trupele nord-coreene merg acolo și există o declarație oficială în sensul acesta, venită de la Phenian, care spune că militarii nord-coreeni sunt acolo pentru a dobândi experiența necesară combaterii prin luptă a inamicului, deci, cu alte cuvinte, să se antreneze în condiții de război. Președintele Zelenski, ieri dimineață, a anunțat că au avut deja loc primele ciocniri cu acești mercenari, să-i numim așa, nord-coreeni…
Cristian Dumitrașcu: Şi că au apărut primele victime.
Ştefan Ciochinaru: … și aceștia au înregistrat primele victime pe frontul din Ucraina, lucru, repet, deosebit de grav. Este foarte grav, mai ales că vedeți ceea ce se întâmpla până acum în Ucraina – și noi am discutat de-a lungul acestui an de mai multe ori, era într-un fel o tatonare reciprocă pe front, un avans lent al trupelor rusești, care trebuiau să îndeplinească ordinul lui Putin de cucerire completă a Donbasului, pentru că acesta era obiectivul strategic al Moscovei, dar atât, pentru că se aștepta rezultatul alegerilor din America și abia după aceea urma să se vadă ce întâmplă mai departe. Or, faptul că până la alegerile din Statele Unite, până la a vedea ce se întâmplă mai departe, după ce lumea liberă are un nou lider, trupele nord-coreene intervin nemijlocit în conflictul din nou cu Ucraina, e de o gravitate extraordinară, pentru că sigur că din Coreea de Nord venea spre Rusia o mare cantitate de armament și de muniție, sigur că din Iran venea muniție, veneau rachete, veneau drone. Sigur că din China veneau componente electronice pe diverse canale, datorită cărora să nu poată fi acuzată oficial China că alimentează armata rusă, dar lucrul ăsta se întâmpla și era cunoscut, numai că de data vorbim de trupe, de oameni, de soldați. Și asta, repet, creează o situație foarte dificilă, inclusiv dacă va fi să se discute despre un armistiţiu sau o pace, pentru că nu mai sunt implicate doar le două țări. Iată că apare o implicare directă a unei alte țări, de pe alt continent. Și aici vreți, vă rog să-mi dați voie să subliniez un lucru: în ultimii 300 de ani, cred, pe teritoriul Europei n-a luptat nimeni din afara Europei, cu excepția americanilor și canadienilor. Ori acum vorbim de trupe dintr-o țară asiatică, din extremul Orient, care se află pe teritoriul Europei într-un război european.
Cristian Dumitrașcu: De la Ginghis Han încoace probabil că nu s-a mai întâmplat aşa ceva.
Ştefan Ciochinaru: Nu s-a mai întâmplat, ceea ce este de o gravitate extraordinară, ceea ce naște întrebări cu privire la rolul și la puterea Europei și pune într-o altă lumină încercările unor țări europene de a se clădi ca putere de sine stătătoare. Europa trebuie să-și aibă puterea ei militară, puterea ei de descurajare, puterea ei de negociere politică, pentru că, da, Europa este un uriaș economic, dar este un pitic strategic și lucrul acesta ar trebui să se schimbe și ceea ce se întâmplă în Ucraina și imixtiunea aceasta senină a unei țări din Asia în probleme europene ar trebui să ne îngrijoreze, cel puțin.
Cristian Dumitrașcu: De-abia se stabilizase cumva situația din Orientul Mijlociu, a venit declarația ministrului de externe coreean, nord-coreean, care a spus după, cum bine știți, vom merge până la victoria finală împreună cu Federația Rusă în Ucraina. Apare și această poziție despre care vorbeați, până la urmă, intenția legitimă a sud-coreenilor să trimită sau nu trupe în…
Ştefan Ciochinaru: Nu știu dacă trupe, dar specialiști vor trimite.
Cristian Dumitrașcu:… specialiști. Ne întoarcem la președintele Franței, nu mai departe de, să zicem, nu știu cum, jumătate de an în urmă, poate mai bine, vorbea și Macron despre eventuala mobilizare a Europei pentru a apăra cu trupe Ucraina.
Ştefan Ciochinaru: A vorbit-o și cu două zile în urmă la Budapesta.
Cristian Dumitrașcu: Şi la Budapesta, da.
Ştefan Ciochinaru: A spus de fapt același lucru atunci când a arătat că Europa nu-și poate permite ca Rusia să câștige în Ucraina, Europa și că Europa este datoare să facă absolut tot ce poate, să facă şi imposibilul pentru ca Rusia să nu câștige în Ucraina. Pentru că, domnule Dumitrașcu, dacă Rusia câștigă în Ucraina, atunci nu vom mai avea o Uniune Europeană, nu vom mai putea vorbi de o putere europeană, atunci Europa va fi subsumată acestei mari puteri euroasiatice, lucru pe care Putin îl urmărește, a declarat-o. De acea duce un război hibrid la toate nivelurile în Europa.
Cristian Dumitrașcu: Așa de repede se poate întâmpla asta?
Ştefan Ciochinaru: Nu e nevoie să se întâmple repede. Se întâmplă și pentru faptul că toate țările din Europa Centrală și de Est se vor simți trădate, dacă Ucraina pierde, dacă Ucraina nu are suficient sprijin ca să facă față tăvălugului rusesc, ar fi percepută ca o nouă Ialta. Din nou, Europa Centrală și de Est ar fi sacrificată pentru liniștea și prosperitatea unei părți de Europă îndepărtată în vest, ceea ce nu este acceptabil. În acel moment, pe bună dreptate, țările din partea aceasta a continentului ar zice ‘domnule, dacă asta e situația și dacă suntem atât de ușor abandonați, păi atunci trebuie să ne negociem situația cu această mare putere de tip imperial, această putere agresoare care n-are nicio considerație pentru dreptul internațional și să vedem ce trebuie să facem ca să supraviețuim. Este și motivul pentru care, ați văzut, Orban, Viktor Orban vorbesc, premierul Ungariei strălucea de fericire la reuniunea de zilele trecute de la Budapesta, pentru că în America a câștigat Trump, marele lui prieten, da?, Fundația Heritage, prin care Orban a ținut legătura în permanență cu Trump și cu echipa sa este cea care orchestrează politica americană în momentul de față în jurul lui Trump, deci el se aşteaptă, cum a declarat, după ce a vorbit cu Trump la telefon, să facem lucruri mari împreună. Care ar putea fi lucrurile acestea mari? O Uniune Europeană mai puțin integrată, mai puțin coerentă, mai puțin puternică.
Cristian Dumitrașcu: Că tot ați venit aici cu acțiunea, cum interpretăm viitorul, să zicem, în ultimele șase luni, după ce Donald Trump va fi depus jurământul în ianuarie, nu putem ascunde temerile tuturor europenilor, sau cel puțin ale celor de aici din estul Europei, care au avut precedentul format în primul mandat și care se simt în pericol?

Ştefan Ciochinaru: Alegerea lui Donald Trump a reprezentat o veste foarte bună pentru Budapesta, o veste foarte bună pentru Moscova, o veste foarte proastă pentru Beijing, o veste foarte proastă pentru Bruxelles, pentru Londra. În a doua zi după noaptea alegerilor americane, britanicii s-au întâlnit într-o reuniune de urgență în care au discutat, atenție foarte mare, despre nevoia de a abandona Brexitul, de a se întoarce în Europa, pentru că doar în felul acesta…
Cristian Dumitrașcu: Foarte interesant!
Ştefan Ciochinaru: Ar putea să fie la adăpost de imprevizibilitatea lui Donald Trump. De altfel, presa britanică spune că pentru premierul Starmer este o catastrofă alegerea lui Trump şi pentru Marea Britanie. Așa că, vedeți dumneavoastră, lucrurile sunt foarte delicate. Trump va fi nevoit… Vorbeați de primele șase luni. În primele șase luni, el își face echipa și dă drumul la rezolvarea unor probleme pe care le-a promis. Adică el a promis să rezolve migrația ilegală din Statele Unite, chiar cu prețul deportării a peste 11 milioane de oameni.
Cristian Dumitrașcu: Credeți?
Ştefan Ciochinaru: Nu e vorba de ce cred, este vorba despre ceea ce a promis și va trebui să livreze. Dacă va reuși sau nu depinde și de justiția americană, de de instituțiile americane ș.a.m.d. De asemenea, a promis că în secunda doi îl demite pe procurorul new-yorkez care instrumentează două dosare penale împotriva sa. Cred că la momentul la care noi vorbim, acest procuror deja studiază cum să închidă dosarele, urmăririle penale. De asemenea, el a promis că va rezolva catastrofa economică în care se găsește America și cum va face lucrul acesta? El a și spus. Unu: va reduce taxele, impozitele astfel încât să încurajeze cât mai mult producția. Va încuraja repatrierea unor industrii în Statele Unite ale Americii, care vor fi scutite de taxe și impozite, care taxe și impozite, de fapt, tarife se vor aplica într-un mod care ține de războiul economic, adică pentru produsele europene se va pleca de la 10 și se va ajunge până la 20% tarife de import din Uniunea Europeană, iar pentru produsele chineze până la 60%. Vorbim de 60% creșterea tarifelor. Asta înseamnă războaie economice, adică să nu ne ferim de cuvinte, pentru că ele ne spun care e realitatea. Va face lucrurile acestea, fără îndoială, Trump, dar asta va genera alte probleme. Sigur, se vor crea locuri de muncă. Sigur, economia va accelera în creștere. De altfel, semnalele de pe burse, ați văzut, sunt bune după alegerea lui Trump, au crescut acțiunile, dar va genera probleme sociale foarte mari, pentru că vor fi puțini bani pentru sistemul de sănătate, care oricum este injust și dezechilibrat în America. Vor fi mai puțini bani pentru învățământ, vor fi mai puțini bani pentru programe sociale, de incluziune ș.a.m.d. Or, astea nu se vor vedea imediat, în cele șase luni sau în primul an de care vorbim. Dar în doi ani, în trei ani, ele vor produce rezultate grave și doar o economie foarte performantă ar putea să astupe puțin aceste probleme sociale prin banii mulți care ar veni la oameni. Rămâne de văzut însă dacă va reuși. Proiectul e foarte ambițios, dar ce vreau să spun este că el este obligat să se ocupe de America, ceea ce înseamnă că va avea foarte puțină disponibilitate pentru politica internațională. E posibil ca America să fie prima țară care să se retragă a doua oară din Tratatul de la Paris privind clima. A retras-o Trump o dată, Biden a băgat America la loc în tratat, acum probabil că Trump va scoate din nou Statele Unite din Acordul de la Paris. E posibil. De asemenea, el are o problemă: ca să poată să aibă liniște acasă, el trebuie să închidă două mari probleme externe de războaie calde – Ucraina și Orientul Mijlociu. În Ucraina e clar că va avea loc o negociere cu Moscova şi cu Kievul și va încerca, cum a declarat de altfel Trump, să impună pacea prin forță, prin forța Americii, printr-un ultimatum politic și strategic către cele două state. Ce va presupune asta? Unde… Nu, Trump e un negustor, el e un businessman, el este un tip căruia îi place să negocieze. Ce va negocia, până unde va merge negocierea nu știe nimeni. În momentul de față, apar tot soiul de scenarii.

Eu nu le-aş da o foarte mare credibilitate în acest moment pentru că există și limite până la care poate să meargă negocierea și pe care Donald Trump, în entuziasmul său caracteristic, încă nu le-a descoperit, dar le va descoperi atunci când, vorba lui Putin, în biroul său vor intra niște domni în niște costume impecabile, care îi vor spune: Asta nu se poate, domnule președinte! Rămâne de văzut, deci. Iar în Orientul Mijlociu, în Orientul Mijlociu, vedeți la Ierusalim, Bibi Netanyahu a fost unul dintre cei fericiți pentru alegerea lui Trump. El este un prieten al lui Trump. E clar că se va strânge laţul în jurul Iranului, că vor fi repuse pe tapet Acordurile Abraham, că va fi foarte mult întărită poziția Arabiei Saudite. E foarte posibil ca anul viitor să vedem chiar un acord de pace Arabia Saudită-Israel și probabil să apară chiar un soi de mică piață comună în Orientul Mijlociu. Dar, repet, totul pe încercuirea, îngrădirea Iranului şi pe scoaterea completă din joc a ceea ce înseamnă Hamas, Hezbolah, houthii, adică acei actori proxi ai Iranului.
Cristian Dumitrașcu: La final, pentru astăzi, domnule profesor Ciochinaru, cum ne raportăm noi față de noua situație? Spuneați că una dintre măsuri va fi aceea de a scădea taxele. Se va regăsi asta și în bugetul Armatei Statelor Unite? Pe cale de consecință, noi ar trebui să fim îngrijorați pentru asta?
Ştefan Ciochinaru: Nu, în primul mandat, Trump a mărit bugetul armatei americane și cred că va face același lucru și acum. Nu uitați că în spatele lui s-a aflat Lockheed, nu uitați că în spatele lui s-a aflat Boeing, deci mari producători de armament americani au fost în spatele campaniei electorale a lui Donald Trump. Ei vor fi în continuare acolo. El are o puternică susținere din această zonă. Nu, bugetul armatei americane sunt aproape convins că va fi majorat. Nu uitați cuvintele pe care le-a spus despre noua stea în ascensiune Elon Musk. Și când relata dialogul lui cu Elon Musk și îl întreba pe Elon Musk: Mai poate să facă cineva în America ce faci tu? Nu. Mai poate să facă cineva în lume, ce faci tu? Nu. Foarte bine, atunci te susținem. Trebuie să avem grijă de geniile noastre. Aceasta este optica, deci, dimpotrivă, va băga mai mulți bani în înzestrarea armatei americane, astfel încât superioritatea acesteia să fie incontestabilă. Asta este de așteptat. În ce ne privește pe noi, politica Statelor Unite față de flancul estic, față de ceea ce este, în momentul de față, prima linie de apărare a NATO şi a lumii libere se face în Congres, se face la Casa Albă, dar se face mai ales la Pentagon. Acolo unde nu se joacă nimeni, acolo unde este vorba de forțe militare, de echipamente de sute, mii de miliarde, acolo nu ne jucăm, acolo punem piesele pe tablă ca la șah și gândim cu șapte mutări înainte, cu şapte ani înainte, cu opt ani înainte nu se schimbă lucrurile. Nu aici se vor schimba lucrurile. Noi trebuie să fim atenți, dacă vreți, în această abordare tranzacționistă a lui Donald Trump, să fim atenți la ce se întâmplă în Moldova, la alegerile care vor avea loc anul viitor în Moldova și unde e foarte important cine va face guvernul. Noi trebuie să fim foarte atenți la ce se întâmplă cu forțele iliberale din jurul României, care s-ar putea să simtă un vânt puternic în pânze şi să facă unele gesturi mai puțin fair-play față de colegii europeni. La aceste lucruri trebuie să fim atenți, dar cred că, până la urmă, lecția poloneză e cea mai importantă pentru noi. Până să ne ajute alții, trebuie să vedem cum ne ajutăm singuri și cred că ceea ce ar trebui să facem ar fi să ne pregătim, și să ne pregătim și să ne pregătim 24 de ore din 24, şapte zile din șapte, 12 luni pe an pentru a fi mai puternici, pentru a fi mai rezilienți și pentru a fi, dacă vreţi, mai coezivi, din punct de vedere național.
Cristian Dumitrașcu: Domnule profesor Cochinaru vă mulțumesc mult pentru interviu în această dimineață și vă mai așteptăm!

Ştefan Ciochinaru: Cu multă plăcere!

Exercițiul Neptune Strike 2024

Publicat de Gabriel Stan, 4 noiembrie 2024, 12:09

Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): În perioada 24-31 octombrie, NATO a desfășurat exercițiul Neptune Strike 2024 pe întregul continent european, de la Marea Mediterană centrală și Adriatică, până la Mările Nordului și Baltică.

În această perioadă, NATO a preluat controlul operațional al unor capacități avansate de război maritim puse la dispoziție de mai mulți aliați, printre care s-au numărat portavioane și grupuri de atac expediționare desfășurate în diverse domenii operaționale.

În total, aproximativ 20 de nave de suprafață și submarine, alături de Forțele pentru Operații Speciale și numeroase aeronave, au participat la exercițiu, fiind susținute de aproximativ 15.000 de membri ai personalului.

Printre națiunile participante la acest exercițiu NATO s-au numărat: România, Albania, Belgia, Canada, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Țările de Jos, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, Turcia, Regatul Unit și Statele Unite ale Americii, demonstrând capacitatea impresionantă a aliaților de a colabora prin NATO pentru descurajare și apărare comună.

Ministerul Apărării Naționale solicită achiziționarea a 44 de vehicule de tip AAV-7

Publicat de prosavioleta, 1 octombrie 2024, 10:00

Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale a trimis către Parlament solicitarea de aprobare pentru achiziția a încă 44 de vehicule amfibii de asalt americane de tip AAV-7 care se vor adăuga celor 21 deja contractate. Valoarea estimată a contractului, fără TVA, este de 210 milioane de dolari. Acest tip de vehicul militar este folosit de infanteria marină a Armatei Statelor Unite ale Americii. În România, noile achiziții vor intra în dotarea singurei structuri cu acest specific, Regimentul 307 Infanterie marină din Babadag. Decizia este una importantă, deoarece armata nu dispune în prezent de vehicule amfibii, iar relieful și impactul acestuia asupra acțiunilor militare impun acest lucru.

România va cumpăra 32 de avioane F-35

Publicat de Gabriel Stan, 23 septembrie 2024, 14:30

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Congresul Statelor Unite ale Americii a notificat partea română cu privire la vânzarea către țara noastră a celor 32 de avioane F-35 în cadrul programului de înzestrare avion multirol de generație a V-a, prin programul de asistență de securitate Foreign Military Sales.

Faza întâi a programului presupune achiziția aeronavelor, dar și a suportului logistic inițial, serviciilor de instruire, simulatoarelor de zbor și a munițiilor. Contractul are o valoare estimată de 6,5 miliarde de dolari.

Programul de achiziție include, de asemenea, și un pachet de cooperare industrială.

Aeronava F-35 dispune de performanțe tehnologice avansate, fiind prima platformă aeriană de generație a V-a aflată în producție și disponibilă pentru achiziție, care se preconizează a deveni avionul de generație a V-a standard la nivelul NATO.

Grup de lucru România – Statele Unite ale Americii

Publicat de gabrielasaksa, 17 septembrie 2024, 12:05

Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): O nouă sesiune a grupului de lucru România – Statele Unite ale Americii pentru probleme de stat major a avut loc marți, la București. Ministerul român al Apărării a fost reprezentat de generalul-maior Liviu-Mihail Iancu, iar partea americană de generalul de brigadă Quaid Quadri. Generalul Iancu, adjunct al șefului Departamentului pentru Politică de Apărare, Planificare și Relații Internaționale, a arătat, în cadrul întâlnirii, că România găzduiește atât forțe ale Statelor Unite, cât și ale NATO, ca parte a unui efort menit să crească numărul structurilor rotaționale, pentru a descuraja și apăra împotriva agresiunii ruse. Generalul Quadri, director în Comandamentul american din Europa a subliniat că Statele Unite și România sunt parteneri strategici și aliați de lungă durată și împărtășesc un angajament comun în abordarea amenințărilor și provocărilor actuale. Cei doi oficiali au coprezidat în capitală și masa rotundă de asistență pentru securitatea Republicii Moldova, unde a fost prezentă și o delegație moldoveană, dar și reprezentanți ai Marii Britanii. Întâlnirea în acest format este un mentorat în domenii precum politica de apărare, planificarea apărării, dezvoltarea capabilităților și activitățile de instruire ale Armatei Naționale a Republicii Moldova.

România pregătește cadrul legislativ pentru achiziționarea aeronavelor F-35

Publicat de Gabriel Stan, 2 septembrie 2024, 19:37

Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale a publicat proiectul de lege care va reglementa achiziția aeronavelor F-35 de către țara noastră, în cadrul programului de înzestrare Avion multirol de generație a cincea.

România a trimis părții americane încă de la sfârșitul anului trecut documentele necesare începerii procedurii de achiziție, iar răspunsul Statelor Unite este așteptat în perioada următoare.

Oficialii români precizează că avionul F-35 este singura platformă aeriană de generația a cincea, care la acest moment se află în producție, disponibilă pentru achiziție, preconizându-se să devină aeronava standard în NATO.

F-35 dispune de performanțe tehnologice foarte avansate, care permit realizarea superiorității aeriene, condiție necesară pentru asigurarea suveranității în spațiul aerian național și, la nevoie, pentru apărarea acestuia.

Proiectul de lege prevede și măsuri de retenție în sistemul militar a personalului specializat, prin facilități, inclusiv de natură financiară.

Statele Unite ale Americii vor acorda României un împrumut de două miliarde de dolari

Publicat de prosavioleta, 22 iulie 2024, 16:26

Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Statele Unite ale Americii vor acorda României un împrumut de două miliarde de dolari. Fondurile vor fi direcționate către modernizarea și înzestrarea armatei, pentru consolidarea capacității de apărare a țării. Decizia vine în contextul semnării unei declarații comune la summitul NATO de la Washington, prin care aliații acordă sprijin Ucrainei în fața Federației Ruse. România a fost de acord să trimită un sistem de rachete Patriot în Ucraina, într-un efort de consolidare a securităţii regionale. Ţara noastră a semnat săptămâna trecută un acord bilateral de securitate cu Ucraina, care cuprinde facilitarea proiectelor de infrastructură şi logistică, esenţiale pentru redresarea pe temen scurt, mediu şi lung a ţării vecine. Acordul prevede şi susţinerea industriei de apărare a Ucrainei, pentru a întări capacităţile forţelor de securitate şi apărare.

Bugetul alocat pentru apărare a crescut în cadrul NATO în 2024

Publicat de prosavioleta, 8 iulie 2024, 20:38

Adrian Gîtman (realizator rubrică): 23 de țări NATO din cele 32 vor atinge ținta de două procente din Produsul Intern Brut pentru cheltuielile de apărare în anul 2024, potrivit unei statistici publicate de Alianța Nord-Atlantică. Acest lucru arată faptul că aliații europeni își asumă partea lor de responsabilitate comună în cadrul NATO, a declarat liderul alianței, Jens Stoltenberg. Polonia se află în fruntea clasamentului cu 4,12 procente, urmată de Estonia, cu 3,43 și Statele Unite ale Americii, cu 3,38 procente. Letonia și Grecia sunt și ele peste pragul de 3%. Croaţia, Portugalia, Italia, Canada, Belgia, Luxemburg, Slovenia și Spania sunt țările care au alocat sub 2% din PIB pentru apărare. Germania, Olanda, Norvegia și Turcia se numără printre țările care au atins pragul de două procente pentru prima dată, România are estimat un buget de 2,25% din PIB pentru acest an. Din totalul cheltuielilor pentru apărare, țara noastră va cheltui 30 de procente pentru înzestrare, 43 pentru personal, 15 pentru operațiuni și mentenanță și aproape 11 procente pentru infrastructură.

Ministrul apărării și ambasadoarea SUA s-au întâlnit la București

Publicat de prosavioleta, 8 iulie 2024, 20:08

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit, luni, la București, cu ambasadoarea Statelor Unite ale Americii în țara noastră, Kathleen Kavalec. Cei doi oficiali au discutat despre cooperarea în cadrul Parteneriatului strategic româno-american și despre situația de securitate din regiunea Mării Negre. În ceea ce privește sprijinul internațional pentru Ucraina, ministrul apărării a evidențiat principalele linii de efort ale României în acest sens, cu accent pe dimensiunea instruirii. Discuțiile au mai cuprins și referiri la Summit-ul NATO de la Washington, de săptămâna viitoare, unde sunt așteptate decizii cruciale pentru securitatea Alianței și pentru stabilitatea regiunii Mării Negre și a Flancului sud-estic aliat.

Statele Unite ale Americii au aprobat vânzarea de rachete AIM-9X Sidewinder Block II către România

Publicat de Gabriel Stan, 20 mai 2024, 14:38

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Statele Unite ale Americii au aprobat vânzarea de rachete AIM-9X Sidewinder Block II către România, evaluate la aproximativ 70 de milioane de dolari.

Achiziția va asigura înzestrare aeronavelor multirol F-16 ale Forțelor Aeriene Române.

Cu acest tip de rachetă sunt dotate inclusiv avioanele americane F-35 sau F-22.

Accesul la capabilități aer-aer de ultimă generație contribuie semnificativ la creșterea siguranței spațiului aerian național și aliat și asigură un înalt grad de interoperabilitate cu structurile similare armatei Statelor Unite, a afirmat ministrul apărării, Angel Tîlvăr.

Costul unei singure rachete AIM-9X este estimat la circa 450.000 dolari, fiind cea mai avansată versiune a acesteia.

Programul de înzestrare include și pachetul de suport logistic: rachete de instruire, pregătirea personalului, asistenţă și documentație tehnică și servicii de transport.

Exercițiul NATO Defender 24

Publicat de gabrielasaksa, 13 mai 2024, 12:07

Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Statele Unite ale Americii fac o demonstrație de forță și își testează capacitatea de a interveni rapid în Europa. Navete de luptă, armament și mii de soldați americani au traversat Atlanticul spre Europa pentru exercițiul NATO Defender 24. Exercițiul se desfășoară până la sfârșitul acestei luni, cu participarea a peste 17.000 de militari din Statele Unite și 23.000 din 20 de țări aliate și partenere. Antrenamentele avut loc în cadrul a trei exerciții distincte: Saber Strike, Immediate Response și Swift Response, la care Armata Română participă cu 2.300 de militari, într-un scenariu care cuprinde și operații de desant aerian. Defender 24 este complementar Steadfast Defender, cel mai mare exercițiu militar al Alianței de la Războiul Rece și demonstrează capacitatea Statelor Unite de a desfășura rapid forțe în Europa pentru a apăra interesele de securitate al Americii și fiecare centimetru din teritoriul NATO, a declarat generalul Terrell Williams, comandant al Forțelor Terestre Americane pentru Europa și Africa și al Comandamentului Terestru Aliat.

Schimbarea comenzii trupelor americane aflate la Deveselu

Publicat de prosavioleta, 6 mai 2024, 14:15

Adrian Gîtman (realizator rubrică):Schimbare de comandă la facilitatea navală de sprijin de la Deveselu a armatei americane. În cadrul unei ceremonii desfășurată marți, căpitanul de marină Bruce Golden a înlocuit-o pe căpitanul de marină Elizabeth Clifton, care a comandat structura din luna februarie a anului trecut. Prezent la festivitate, ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a arătat că măsurile de consolidare a posturii de apărare și descurajare adoptate de NATO în regiune capătă un rol din ce în ce mai important în actualul context de securitate.
Angel Tîlvăr: Descurajarea capătă un rol din ce în ce mai important, iar în tandem cu o apărare întărită, inclusiv pe dimensiunea antirachetă, creează premisele pentru creșterea securității, aspect esențial în această zonă de frontieră a NATO și a Uniunii Europene, în care Rusia a readus războiul prin agresiunea nejustificată și ilegală împotriva Ucrainei.
Adrian Gîtman (realizator rubrică):Facilitatea americană de la Deveselu este esențială pentru sistemul Statelor Unite de apărare antirachetă Aegis Ashore din România, folosit împotriva amenințărilor la adresa Alianței venite din afara zonei euroatlantice.

Exercițiul multinațional Swift Response se află în plină desfășurare

Publicat de prosavioleta, 6 mai 2024, 11:43

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Armata Română participă cu 2.300 de militari la exercițiul multinațional Swift Response, organizat până pe 24 mai de Comandamentul Forțelor Terestre ale Statelor Unite ale Americii în Europa și Africa. Exercițiul cuprinde misiuni de desant aerian, într-un scenariu care presupune recuperarea unei baze militare ocupate prin intervenția prin paraşutare a unei forțe aliate. În cadrul antrenamentelor va avea loc una dintre cele mai mari operațiuni de desant aerian din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial, cu implicarea a aproximativ 2.000 de parașutiști din Franța, Germania, România, Spania, Statele Unite ale Americii și Țările de Jos. În țara noastră, principalele secvențe ale exercițiului se vor desfășura în Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii, Poligonul Bogata din județul Cluj și Centrul Național de Instruire pentru Luptă din Cincu. Se vor folosi și facilitățile Bazei 90 Transport Otopeni, Bazei Aeriene de Instruire și Formare a Personalului Aeronautic Boboc și Aeroportul Banat din Caransebeș. Swift Response face parte dintr-o serie mai largă de exerciții parte a Defender 24, cel mai mare exercițiu din acest an al armatei americane în Europa, la care participă peste 40.000 de militari din 20 de țări aliate și partenere.

NATO propune crearea unui fond de contribuții pentru Ucraina

Publicat de Gabriel Stan, 8 aprilie 2024, 17:06

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a propus înființarea unui fond de contribuții aliate în valoare de 100 de miliarde de dolari pe o perioadă de 5 ani pentru Ucraina.

Pachetul ar urma să fie aprobat de liderii statelor NATO la summitul de la Washington, care va avea loc în luna iulie a acestui an.

Ca parte a pachetului, NATO ar putea prelua atribuțiile operaționale ale Grupului de Contact pentru Ucraina, condus în prezent de Statele Unite ale Americii și care coordonează sprijinul, inclusiv cu echipamente militare, al circa 50 de țări.

O astfel de decizie ar putea proteja structura de orice schimbare la nivel politic care ar putea rezulta după alegerile din noiembrie din Statele Unite.

În prezent, există îngrijorări în rândul oficialilor europeni că o eventuală revenire a lui Donald Trump la Casa Albă ar putea duce la retragerea ajutorului american pentru Ucraina.

Conferința Forumului Maritim al Mării Negre

Publicat de Gabriel Stan, 8 aprilie 2024, 16:57

Adrian Gîtman (realizator rubrică): În Capitală a avut loc, în perioada 3-5 aprilie, Conferința Forumului Maritim al Mării Negre, în organizarea Forțelor Navale Române. Evenimentul a avut ca parteneri Comandamentul Forțelor Întrunite Aliate de la Napoli și Forțele Navale ale Statelor Unite ale Americii în Europa și Africa.

Manifestarea s-a aflat la cea de-a doua ediție organizată în România, prima desfășurându-se în anul 2022.

La ediția din acest an au participat reprezentanți din structuri ale 13 state aliate și partenere, precum și personalități din domeniul apărării și securității naționale și colective.

Forumul asigură un cadru de discuții și dezbateri pentru specialiștii din domeniul naval referitoare la protecția infrastructurii critice, situația de securitate din zona Mării Negre, cooperarea în domeniul securității maritime și rolul Mării Negre în economia globală și sectoarele energetice.

Reuniune a Grupului de Contact pentru Ucraina în Ramstein

Publicat de prosavioleta, 27 martie 2024, 14:37

Adrian Gîtman (realizator rubrică): O nouă reuniune a Grupului de Contact pentru Ucraina a avut loc marți în Baza Aeriană Ramstein din Germania. Reprezentanții celor 50 de state care fac parte din acest format au analizat progresele în ceea ce privește sprijinul pentru țara vecină și posibilele evoluții ale războiului. Constantin Herțanu a urmărit subiectul și are detalii.
Constantin Herțanu (reporter): Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, cel care prezidează în mod obișnuit acest format, a avertizat că supraviețuirea Ucrainei este în pericol și a încercat să convingă aliații că Statele Unite ale Americii rămân angajate față de Kiev, chiar dacă la Washington există un blocaj pentru acordarea unui nou pachet de asistență pentru Ucraina. Proiectul de lege, care ar oferi alte 60 de miliarde de dolari ucrainenilor, încă nu a fost supus votului Congresului american. Între timp, Administrația Biden a anunțat că va trimite totuși Ucrainei 300 de milioane de dolari, ca o măsură extraordinară, după ce Pentagonul a făcut economii în urma unor contracte militare. Și cancelarul german Olaf Scholz, președintele francez Emmanuel Macron și premierul polonez Donald Tusk au reafirmat sprijinul țărilor lor pentru Ucraina. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a anunțat marți în acest sens un pachet de ajutor în valoare de 500 de milioane de euro.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): La reuniunea de la Ramstein, România a fost reprezentată de secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale Simona Cojocaru și de șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad. Simona Cojocaru a arătat în intervenția sa sprijinul țării noastre pentru Ucraina, inclusiv prin participarea la misiunea Uniunii Europene, EUMAM, pentru instruirea militarilor ucraineni și la misiunea Interflex, condusă de Marea Britanie.

Ioan Mircea Pașcu: Nu poți să înțelegi unde ești astăzi dacă nu știi de unde ai plecat ca să ajungi aici

Publicat de prosavioleta, 5 martie 2024, 12:14

Cristian Dumitrașcu: Domnule ministru Ioan Mircea Pașcu, bine ați revenit la această, iată, a doua ediție în programul nostru de promovare a acestor 20 de ani de la intrarea în NATO.
Ioan Mircea Pașcu: Mulțumesc pentru invitație!
Cristian Dumitrașcu: Acum 20 de ani, România câștiga una dintre cele mai mari bătălii din istorie și am să-i spun „Bătălia pentru NATO”. Așa se numește și cartea dvs., o carte de memorii în care ați surprins cele mai importante momente ale acelei bătălii, precum i-ați spus.
Ioan Mircea Pașcu: Am ales titlul ăsta pentru că realmente a fost o bătălie să intrăm în NATO, a fost o competiție. Noi a trebuit să îi convingem pe occidentali că suntem demni să fim primiți în NATO, pot conta pe noi atunci când e nevoie și nu așa de, cum spun unii, că practic am fost luați cu forța, ca să spunem așa, cum susțin rușii. De fapt, rușii sunt nervoși, reproșează Statelor Unite că au acceptat să ne ia în NATO, să dea curs solicitării noastre. Or, noi am intrat în condițiile în care a fost o decizie națională sprijinită de toate partidele politice, sprijinită de popor, de populație în măsură foarte mare și, ca atare, a trebui să parcurgem toți acești pași. Cheia acestui succes, ca să spunem așa, a fost reforma organismului militar. Apăruseră câteva studii înainte care susțineau exact lucrul acesta. De pildă, Chef Smyth’s de la Universitatea Națională de Apărare din Statele Unite a fost cel care a scris că testul României va fi reforma militară. Deci, asta a fost chestiunea și atunci când am venit ministru, am urgentat rapid această reformă militară. Vă aduceți aminte că era un map tixit cu obiective, pentru că am crezut că, dacă ne asumăm mai multe obiective, asta o să facă o impresie mai bună. Bulgarii au avut numai o şesime din obiectivele noastre, și au îndeplinit mai multe din ele și procentajul lor de îndeplinire era mai bun ca al nostru. Când am ajuns la NATO, atunci, imediat în primele zile după ce am preluat funcția, întrebarea a fost: bă, voi sunteți serioși, mai vreți să intraţi în NATO? Deci de aici am plecat și cu o echipă foarte bună, cu generalul Mihail Popescu și cu ceilalți, cu Mircea Mureșan, cu alții care au fost în echipă atunci, am reușit să demarăm acest proces, să facem operaționalizarea, care a însemnat pe de o parte, diminuarea numărului de unități militare, ceea ce a însemnat că armamentul lor a intrat pe stoc și în același timp, operaționalizarea celor care au rămas, adică capacitatea de luptă dovedită. Ne-a ajutat foarte mult și participarea în Afganistan, ulterior și în Irak, pentru că în felul acesta cea mai mare parte a Armatei Române a căpătat experiență de luptă efectivă pe câmpul de luptă și în felul acesta am căpătat o armată pe care toată lumea a lăudat-o ca fiind foarte bună, așa că vă spun încă o dată în ansamblu, esența a fost succesul reformei militare.
Cristian Dumitrașcu: Este important că spuneți și dvs. treaba asta, că armata a avut un rol important, pentru că cu cât se îndepărtează această dată de la aderare și iată, se vor împlini 20 de ani de atunci…
Ioan Mircea Paşcu: Mulți viteji se arată.
Cristian Dumitrașcu: Exact. Sunt mai mulți invitați care afirmă asta, au spus-o înainte, că armata este una importantă, putând fi bănuiți de parti priuri. Pare că vrem să ne lăudăm, însă dvs. ați fost ministrul apărării atunci, a fost în stafful… e o informație de la sursă și a fost cu sacrificii această reuşită.
Ioan Mircea Paşcu: Sigur că da.
Cristian Dumitrașcu: Militari care au plecat în disponibilizare. Și foarte, foarte multe alte eforturi.
Ioan Mircea Paşcu: Exista această formulă că să se dea salarii compensatorii. A fost ordonanța aceea 7,  s-au dat salarii compensatorii, însă acestea erau plătite într-o lungă perioadă de timp. Omul nu simțea nimic și atuncea una dintre măsuri în guvern a fost să urgentăm acest lucru și banii să fie dați cât mai repede, astfel încât oamenii să simtă lucrul ăsta, dacă voiam realmente ca ei să aleagă această opțiune. N-a fost nimeni dat afară, ca să spunem așa, a fost opțiunea lor. Au fost și cazuri în care unii au luat acești bani și după aceea s-au întors în justiție împotriva noastră, susținând că au fost forțați să facă acest lucru. Și a trebuit să lămurim și aceste lucruri, dar în ansamblu, așa s-a făcut.
Cristian Dumitrașcu: Care au fost acei colegi, acei oameni la conducere atunci care au avut această viziune pe care alții n-au avut-o? Era o perioadă în care Rusia, după cum spunea și un invitat aici, la interviul săptămânii, era în genunchi, între ghilimele, sigur, a fost o metaforă. Nimeni nu se aștepta atunci că Rusia și-ar putea reveni în sensul acesta rău, în care noi știm în istorie ce s-a întâmplat cu invaziile şi toate lucrurile pe care noi le-am avut negative de acolo, de la est. Dvs ați declarat într-un interviu că v-ați așteptat și că eraţi convins că Rusia va reveni la aceste practici.
Ioan Mircea Paşcu: Asta a fost rațiunea pentru care am și optat pentru intrarea în NATO. Noi am perceput această trecere de la fosta URSS la Rusia și republicile componente ca o fereastră de oportunitate. Știam că ea se va închide și din punctul ăsta de vedere trebuia să o valorificăm cât timp era deschisă, respectiv până când Rusia nu-și va fi revenit. Și iată că până la urmă această judecată s-a dovedit corectă, pentru că Rusia și a revenit și a început să resolicite tot ceea ce a pierdut. Și vreau să vă spun că în 1995 am participat cu dl general Cioflină, care era șeful Statului Major General, la o vizită în Statele Unite ale Americii, prilejuită de participarea la un exercițiu PFP, mare, care se ținea în Statele Unite. Și acolo am ajuns mai întâi la Washington și am fost, pentru că era o delegație totuși de nivel, preluați de Departamentul Apărării, am fost cazați într-un compound care ținea de marina militară. Era amiralul Borda încă, înainte să se sinucidă – amiralul Borda era comandantul marinei militare – generalul Shalikashvili era șeful Comitetului mixt al șefilor de Stat Major și vreau să vă spun că într-o seară au oferit ei o plimbare pe Potomac cu iahtul Departamentului Apărării – aveau și orchestră, era totul la ștaif așa și am avut o discuție personală cu Shalikashvili şi Shalikashvili mi-a confirmat atuncea ce simțeam noi instinctiv și a spus: domnule, nu o să fie deschisă mult timp fereastra asta de oportunitate. Sfatul meu este să faceți tot ce e posibil să o valorificați și să intrați în NATO. A spus el. Și deci, din punctul ăsta de vedere cred că lucrurile se leagă. A fost clar. De altfel, să știți că Rusia este o țară, ca și Statele Unite ale Americii, sunt țări despre care profesorul Postolache, îmi aduc aminte, spunea: domnule, sunt țări care sunt destinate să câștige. Sunt prea mari ca să piardă – ‘too big to fail’ și aceste lucruri, ‘ups and downs’, la un moment dat se corectează. Şi să ne aducem aminte că Rusia Sovietică a pierdut jumătate din teritoriul european, la pacea de la Brest-Litovsk, numai ca să obțină pace acolo, să se poată ocupa de treburile interne, de revoluție ș.a.m.d. Bineînțeles că la al doilea război mondial a cucerit tot și mai mult decât atâta. Deci, bazați pe aceste experiențe, ne-am așteptat că va veni un moment în care Rusia va redeveni puternică și va solicita ce a pierdut, ceea ce s-a și întâmplat. Și, ca atare, am zis, domnule, să fim pe partea sigură a străzii când lucrul ăsta se întâmplă și asta a fost chestiunea care ne-a împins de la spate. Nici nu erau alte opțiuni. România avea nevoie de o garanție de securitate și singura garanție cea mai puternică existentă la momentul acela a fost tratatul NATO.
Cristian Dumitrașcu: Avem 20 de ani fără aproximativ o lună de când suntem pe partea sigură.
Ioan Mircea Paşcu: Da, 29 martie.
Cristian Dumitrașcu: De când suntem pe partea sigură a străzii. Venind către studenții dvs. și către această activitate didactică, felul în care ați reacționat dvs. în momentul în care Putin înaintea războiului din Ucraina a început să ceară să revină la zona de influență dinainte de 1997, putem lesne bănui care a fost reacția dvs. Ați avut discuții cu studenții dvs.? Aveți o idee despre cât de grav li s-a părut lor, ca oameni care sunt tineri și care n-au trăit vremurile trecute?
Ioan Mircea Paşcu: Vedeți dvs., această chestiune ține de o anumită educație anterioară pe care studenții au avut-o. Am făcut un mic test ieri la curs și am întrebat câți dintre ei au făcut istorie serios; și cineva mi-a spus, o fată zice ‘eu am avut și la bacalaureat istorie’ și lucrul ăsta e bun, pentru că te poți baza. Cursul meu privește politica de securitate a României și primul curs a fost până la primul război mondial și referirile istorice sunt fundamentale în acest … Nu poți să înțelegi unde ești astăzi dacă nu știi de unde ai plecat ca să ajungi aici. Și depinde de această conștientizare, înțelegeţi? Unii conștientizează mai mult, alții mai puțin. Din punctul ăsta de vedere nu există același nivel. Toată chestiunea este să reușești să-i conștientizezi tu, adică să-i trezești la realitate, să le trezești interesul și în același timp să le răspunzi la întrebările pe care inevitabil le au. Și îi încurajezi să pună întrebări inclusiv în timpul cursului, adică întrerupeți, întrebați. Şi ieri mi-a plăcut că la cursul al doilea pe care îl fac online, este un curs în limba engleză, un masterat în limba engleză privind NATO, în care am niște studenți din Turcia, din Nigeria, din Kenya, am fost întrerupt frecvent cu tot felul de întrebări și am răspuns la acele întrebări. Însă, vedeți, întrebările lor sunt inevitabil legate, cantonate în prezent, în momentul actual, nu au o persectivă, nu poţi să judeci, să spunem aşa, printr-o acumulare, și de aici să vadă ce tendințe există, în ce direcție ne îndreptăm. Asta este o chestiune care se formează cu timpul, ține și de calitățile individuale ale studenților. În ansamblu, nu mă pot plânge. Am cursuri și cu oameni de la dvs. din minister și pot să spun că există un mare interes. Dar oamenii aceștia sunt mai copți, ca să spun așa, comparativ cu studenții, care abia acum mai intră pe băncile facultății.
Cristian Dumitrașcu: V-am întrebat pentru că este și o întrebare personală. M-am tot gândit la miracolul pe care l-am trăit la puțini ani după ’89, în care noi ieșisem din blocul comunist, am fi avut foarte, foarte ușor șansa de a nu intra NATO și de a păstra o neutralitate mincinoasă, așa cum se tot spune acum: „hai să fim neutri, hai să…”. Unde a fost declicul ăsta în care noi am pornit-o către direcția vest?
Ioan Mircea Pașcu: Nu exista altă soluție. Vedeți, am avut o situație specială pe undeva, întrucât România a fost singurul interlocutor valabil al Uniunii Sovietice în cadrul Tratatului de la Varșovia, nimeni n-avea curajul să ridice problemele cu Uniunea Sovietică, cum avea România. Și noi aveam problemele noastre, dar erau mulți dintre ceilalți aliați care veneau la noi și ne rugau, zice: „Domnule, când vorbiți cu rușii, întrebați-i și de chestia asta, că asta ne interesează pe noi” – și noi făceam asemenea servicii. Și, deci, noi, în momentul în care s-a prăbușit Tratatul de la Varșovia și am participat la ultima ședință a Tratatului de la Varșovia, nu pentru că am știut că e ultima și de aia m-am dus, ci pentru că așa a fost viața, am avut ocazia să spun la NATO că eram singurul ministru al apărării dintre cei NATO care am participat la ultima ședință a Tratatului de la Vașovia, adică și la celălalt pact.
Cristian Dumitrașcu: Și nu era puțin lucru.
Ioan Mircea Pașcu: Nu era puțin lucru. Puteai să faci diferența de… Mă rog, nu știam eu prea multe că am participat numai la două întâlniri, ultimele două, au mai fost și unele militare, la alea n-am avut ce să caut, dar noi am simțit atunci și am susținut toți, că a fost și o discuție în CSAT în care am sprijinit punctul de vedere să milităm pentru desființarea Tratatului de la Varșovia. Dar, în felul ăsta, noi am rămas suspendați, pentru că am fost și cei mai clonțoși din Tratatul de la Varșovia, am rămas fără acoperirea Tratatului de la Varșovia, în bătaia vântului. Aveam nevoie ca de aer de o garanție de securitate. Și atunci, singura garanție de securitate a fost aderarea la NATO și ulterior la Uniunea Europeană, pentru că amândouă sunt tot o garanție de securitate, două fețe ale aceleiași monede. Dar vreau să vă spun următorul lucru: surpriza mea a fost să constat că toți acești aliați vajnici ai Uniunii Sovietice, care nu ieșeau din cuvântul Uniunii Sovietice, ne puneau anumite obstacole și spuneau „Bă, nu credeți în români, că ăștia sunt trădători. Ați văzut? Nici Pactul de la Varșovia nu l-au onorat, luptau împotriva pactului și încercau să facă și să dreagă. Pe când noi, noi am fost loiali Tratatului de la Varșovia, vom fi loiali Tratatului NATO”.
Cristian Dumitrașcu: Cu alte cuvinte, nu au venit cu noi când ne-am dus peste cehi la Praga.
Ioan Mircea Paşcu: Apropo de asta există o chestiune, o să v-o povestesc… dar când mi-au spus lucrul ăsta și cei de la NATO, au văzut că știam care e sursa unei asemenea întrebări. Am răspuns: zic, domnule, nu vă supărați, tratatul de la Varșovia era un tratat în care trebuia să te lupți, să-ți aperi interesele naționale și să ți le impui. NATO ţi le apără, pentru că e organizat democratic, ai regula consensului. Deci nu va fi nevoie ca România să fie la fel de vocală în NATO, cum a fost în tratatul de la Varşovia, sau nu e NATO așa? Și atunci cu chestia asta s-a terminat. Dar apropo de cealaltă chestiune cu Cehoslovacia, vreau să vă spun că la ultima reuniune a Tratatului de la Varșovia, când s-a dat cuvântul la delegații… toată lumea, au început cehii, a fost o dispută acolo, că polonezii au vrut… Wałęsa a vrut să se facă Varşovia -Varşovia și a câștigat Václav Havel, până la urmă, că era vorba de noi valori ș.a.m.d. Și până la urmă, delegația poloneză a venit în ultimul moment, ne-a lăsat în suspans- participă sau nu participă. Până la urmă a participat și-mi aduc aminte că am stat, s-a anunțat că vine delegația poloneză și m-am dus și eu în capul scărilor, Palatul Cernin, care al Ministerului de Externe ceh. Acesta a fost locul unde s-a desfășurat această reuniune. Și m-am dus în capul scărilor și am văzut o delegație de mustăcioși, polonezi, așa, foarte marțiali, au venit așa și când au urcat la nivelul meu, toți ne ajungeau până aici, mă rog, au intrat în sală, s-au dus acolo, a fost Wałęsa cu ceilalți, așa, s-au așezat. Petre Roman s-a dus să-l  salute pe Wałęsa și au stat de vorbă nu știu ce, înainte să înceapă ședința și a început toată lumea să spună: ”cât am așteptat acest moment, cât am sperat în inima noastră ca să vină momentul ăsta, să scăpăm o dată de jugul ăsta al Tratatului de la Varșovia”. Băi, ai naibii, ia uite, și atunci am introdus și noi o frază în discursul domnului președinte Iliescu și eu am spus așa: dacă în 1968 am declinat invitația de a veni la Praga, acum am acceptat-o cu plăcere și am introdus și noi o chestiune așa în treaba asta și vreau să vă spun că șeful delegației sovietice era Ghenadi Ianaev, care peste o lună de zile era unul dintre puciști și acest Ghenadi Ianaev a spus: fraților, zice, eu sunt în momentul de față total debusolat, pentru că până la această ședință eu nu știam decât de cererile voastre să vă dăm ajutor, să vă sprijinim, să vă nu știu ce… Și acuma aflu că de fapt abia așteptaţi să scăpați de noi ș.a.m.d. Deci omul… Dar vreau să vă spun următorul lucru: după părerea mea, Uniunea Sovietică a tratat România mai bine decât tratează Rusia, România.
Cristian Dumitrașcu: Asta e o afirmație foarte importantă.
Ioan Mircea Paşcu: Da, din experiență proprie pot să spun că așa stau lucrurile. Tot ce am auzit eu personal de la ruși în momentul de față au fost miștourile și glumițele domnului președinte Putin la adresa României.
Cristian Dumitrașcu: Şi o retorică foarte agresivă.
Ioan Mircea Paşcu: Şi amenințări, ameninţările domnului Medvedev, Zaharova și toți ăștia care sunt trâmbiţele războiului în Ucraina.

Cristian Dumitrașcu: Nici în Războiul Rece nu se folosea atât de des cuvântul război, război nuclear.
Ioan Mircea Paşcu: Nu. Dl. Medvedev, singura chestiune așa, eu stau și mă întreb: Medvedev a fost cel pentru care Statele Unite, pe vremea lui Obama, cu dl. Biden vicepreședinte, a oferit resetarea relațiilor cu Uniunea Sovietică, cu Rusia. Resetarea! Adică: domnule, ștergem și punem totul de la zero, deși Georgia avusese loc. Dar s-a sperat că, cu chestia asta, îi vor da suficientă autoritate lui Medvedev să vrea în continuare să rămână el și să nu vină Putin înapoi. A venit Putin, s-a terminat, domnul Medvedev a dispărut urgent și iată-l astăzi ce-a ajuns.
Cristian Dumitrașcu: Dacă nu cumva a fost de la început asta.
Ioan Mircea Paşcu: Probabil că da. Și atunci problema este pentru cine ați oferit acest lucru.
Cristian Dumitrașcu: Exact! Domnule ministru Ioan Mircea Pașcu, vă mulțumesc foarte mult pentru că ați fost cu noi și în această a doua ediție. Vă mai așteptăm!
Ioan Mircea Paşcu: Mulțumesc! Voi reveni dacă mă chemați.
Cristian Dumitrașcu: Mulțumim!

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 5 februarie 2024, 14:21

Edi Nicola (realizator rubrică): Prima oprire din această săptămână o facem în Polonia, unde Armata României participă, începând din anul 2017, la Grupul de Luptă NATO condus de Statele Unite ale Americii, ce are ca misiune asigurarea prezenței înaintate și consolidate în sistem rotațional pe flancul nord-estic al alianței.

Țara noastră contribuie la această misiune cu un detașament de militari și tehnică de luptă antiaeriană Ghepard. Militarii români au participat zilele trecute la un exercițiu cu trageri de luptă reale.

Detalii ne oferă locotenent Maria Dohotar, ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Gheparzii Transilvani”, rotația a 14-a: Timp de 3 zile am participat alături de ceilalți parteneri din cadrul grupului de luptă la exercițiul Panther-Focus.

Acest exercițiu cu trageri de luptă reale ne-a îmbunătățit relațiile de comandă-control prin aplicarea corectă a procedurilor existente la nivelul subunității, precum și coordonarea cu alte structuri din cadrul Alianței NATO.

Scenariul acestui exercițiu ne-a oferit ocazia de a ne instrui alături de parteneri și de a ne familiariza cu capabilitățile tehnice din dotarea acestora.

Edi Nicola (realizator rubrică): Din Polonia coborâm în Balcanii de Vest, o zonă care este caracterizată de intense conflicte politice și sociale, nerezolvate nici până astăzi.

Militari din forțele terestre participă la misiunea Uniunii Europene EUFOR ALTHEA din Bosnia și Herțegovina, misiune lansată în anul 2004, în baza unui mandat acordat de Organizația Națiunilor Unite.

Cum sunt percepuți militarii români în rândul populației civile, aflăm amănunte de la căpitanul Marinela Bivolan, comandant pluton: Este foarte frumos atunci când mergi pe stradă și vezi copii care pur și simplu îți zâmbesc, oameni care nici măcar nu te cunosc, te văd doar că ești în uniformă, că îți execuți misiunile specifice, și îți fac cu mâna, te salută și îți mulțumesc pentru faptul că ești acolo să îi sprijini pe ei, pentru a menține un climat de securitate și stabilitate. Ăsta e scopul misiunilor pe care noi le executăm.

Edi Nicola (realizator rubrică): Rămânem tot în regiune și mergem la operațiunea de menținere a păcii din Kosovo, condusă de NATO încă din anul 1999, în baza Rezoluției Consiliului de Securitate al ONU și a Acordului Militar-Tehnic dintre NATO, Republica Federală Iugoslavia și Serbia.

Căpitanul Valentin Rizea vine cu ultimele detalii din zonă: Relația civili-militari pe care dvs. o menționați este una pozitivă din ceea ce am perceput eu, dar situația este schimbătoare, de la o zi la alta, niciodată o zi nu seamănă cu cealaltă. Pot fi situații pe care nu le-ai mai întâlnit sau te poți întâlni cu alte situații. Depinde fiecare cum percepe anumite întâmplări prin care trece.

Edi Nicola (realizator rubrică): Tot în Balcanii de Vest, elementele naționale de sprijin ale Armatei României au raportat, în cadrul ceremoniei de repatriere, „misiune îndeplinită”.

Militarii români au asigurat suportul logistic atât în Kosovo, cât și în Bosnia și Herțegovina, pentru toate detașamentele românești care sunt dislocate și în prezent acolo. Militarii români fac parte din Brigada 122 Logistică Muntenia din București.

Locotenent- colonelul Cornel Trifu, comandantul Detașamentului ENS Kosovo: A fost greu, dar în același timp a fost o provocare. În cele șase luni de zile petrecute acolo, am reușit să construim o facilitate foarte frumoasă, care în acest moment folosește drept casă pentru toți românii dislocați în teatrul de operații Kosovo.

Edi Nicola (realizator rubrică): Cele două detașamente ale elementului național de sprijin, cel din Kosovo și cel din Bosnia și Herțegovina, au asigurat pentru jumătate de an condițiile de luptă și de trai ale structurilor românești din Balcanii de Vest, dar și menținerea unui nivel ridicat de operativitate a tehnicii și echipamentelor militare.

Locotenent- colonelul Adrian Mureșan, comandantul Detașamentului ENS Bosnia și Herțegovina: Am avut noroc de o echipă foarte bună, am reușit să ne închegăm ca și echipă din perioada de pregătire.

Având în vedere că mulți dintre ei au mai participat în teatrele de operații, experiența lor a fost benefică, astfel încât am reușit să fim o echipă omogenă.

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 3 ianuarie 2024, 10:30

Ciprian Panga (realizator rubrică): De-a lungul anului, v-am ținut la curent cu misiunile pe care militarii români le execută dincolo de granițele țării, iar acum facem un bilanț al acestora cu generalul Valerică Vrăjescu, comandantul Comandamentului Forțelor Întrunite, structura din Armata României care are ca principală misiune comanda serviciului de luptă permanent pe teritoriul național și asigurarea controlului operațional al forțelor dislocate în afara teritoriului național, în misiuni în diferite teatre de operații.
Generalul Valerică Vrăjescu: Serviciul de Luptă Permanent în Armata României se asigură 24 de ore, cu forțe și mijloace puse la dispoziție de categoriile de forțe armate, pentru gestionarea situațiilor în domeniul poliție aeriană, în domeniul intervenției EOD, în domeniul intervenției cu forțe, în domeniul supravegherii aeriene și în multe alte domenii pe care le gestionăm în momentul de față. Având în vedere că ne aflăm în proximitatea unui conflict, dintre Rusia și Ucraina, și având în vedere vecinătatea cu Ucraina pe granița fluvială, în special, Serviciul de Luptă Permanent a fost activat în mai multe rânduri, având misiunea în primul rând de a supraveghea spațiul aerian respectiv și de a interveni în situația în care avioanele sau aeronavele rusești se apropiau prea mult de spațiu aerian din zona de responsabilitate.
Ciprian Panga (realizator rubrică): În anul 2023, atât forțele aeriene, prin Detașamentul „Carpathian Vipers”, cât și cele navale, prin cele două fregate, „Regele Ferdinand” și „Regina Maria”, au participat la misiuni externe de asigurare a spațiului aerian și naval din zona de responsabilitate.
Generalul Valerică Vrăjescu: Participarea Forțelor Aeriene Române cu patru avioane F-16 la misiunea de poliție aeriană întărită în țările baltice a fost o misiune importantă, în special pentru forțele aeriene și pentru Armata României, având în vedere că ne-am adus contribuția la asigurarea supravegherii și apărării spațiului aerian în acea zonă de operații. Principalul beneficiu al misiunii din Lituania a fost faptul că poliția aeriană în acea zonă s-a executat împreună cu piloții italieni și cu aeronavele italiene, iar executarea misiunilor în comun a dus la o creștere a interoperabilității cu forțele aeriene din celelalte state.
Forțele navale au avut o contribuție deosebită la menținerea și participarea în cadrul grupărilor navale ale NATO din Marea Mediterană, în special. În acest sens, remarcăm participarea fregatei „Regele Ferdinand” la operația EUNAVFOR „Irini”, în perioada mai-iunie și, de asemenea, participarea fregatei „Regina Maria”, în perioada septembrie-octombrie, în Marea Mediterană, la operația „Sea Guardian”, operații conduse de NATO.
Ciprian Panga (realizator rubrică): În Polonia, Armata României participă, începând din anul 2017, la Grupul de luptă NATO condus de Statele Unite ale Americii care are ca misiune asigurarea prezenței înaintate și consolidate în sistem rotațional, pe flancul nord-estic al Alianței, pentru descurajarea oricărei potențiale agresiuni, în conformitate cu măsurile adoptate în cadrul Summitului NATO de la Varșovia. România contribuie la această misiune cu un detașament format din aproximativ 100 de militari și tehnică de luptă antiaeriană Gepard.
În Balcanii de Vest, o zonă care este caracterizată de intense conflicte politice și sociale, nerezolvate nici până astăzi, militarii din forțele terestre au participat la misiunea Uniunii Europene EUFOR ALTHEA din Bosnia și Herțegovina, misiunea lansată în anul 2004, în baza unui mandat acordat de Organizația Națiunilor Unite, dar și la operația de menținere a păcii din Kosovo, condusă de NATO încă din anul 1999, în baza Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate al ONU și a acordului militar tehnic dintre NATO, Republica Federală Iugoslavia și Serbia.
Generalul Valerică Vrăjescu: În momentul de față, în Bosnia și Herțegovina, România are cea mai numeroasă participare – peste 400 de militari participă în acest moment la Misiunea EUFOR ALTHEA. De asemenea, asigurăm o funcție importantă în cadrul Comandamentului EUFOR, cea de șef de Stat Major, asigurată de general de brigadă Ovidiu Lungu, și aprecierile comenzii misiunii sunt pozitive la adresa militarilor români care desfășoară misiunea în acea zonă de operație.
Ne-am confruntat cu o provocare inedită pentru noi: dislocarea companiei din rezerva strategică a SACEUR în teatrul de operații Kosovo, care a necesitat un efort deosebit, având în vedere termenul scurt de notificare pentru intrarea în zona de operații. Tocmai ce s-au întors militarii, înainte de Crăciun. Șeful Statului Major al Apărării a ținut neapărat ca militarii să-și încheie misiunea astfel încât să poată sărbători Crăciunul cu familiile și cu cei dragi, dar provocările au fost deosebite în special din punct de vedere logistic – și ne referim aici la mișcare, transport și toate celelalte elemente care au trebuit asigurate pentru dislocarea și redislocarea militarilor români din teatrul de operații Kosovo.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Pe continentul african, misiunile pe care militarii români le execută sunt de observatori sub egida Organizației Națiunilor Unite, dar și de instructori în cadrul misiunilor sub mandatul Uniunii Europene, așa cum este și misiunea din Republica Centrafricană, a cărei comandă este asigurată de generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan.
Generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan: În Republica Centrafricană tocmai ce am încheiat rotirea detașamentului. Am fost la preluarea misiunii de către România a misiunii de antrenament a Uniunii Europene. Principala misiune a contingentului român aflat în Republica Centrafricană este de instruire a forțelor armate ale Republicii Centrafricane. Din acest punct de vedere operațional, pericolele nu sunt foarte mari, nivelul amenințării este scăzut. Considerăm că singurul impediment care ne-ar putea împiedica să ne executăm misiunea sunt bolile specifice continentului african – și ne referim aici în special la malarie.
În momentul de față, peste 100 de militari români participă la misiuni individuale, misiuni conduse de ONU sau de Uniunea Europeană în diferite țări, precum Mozambic, Mali și în alte zone conflictuale de pe teritoriul Africii.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Indiferent de zonă sau misiunea unde au fost dislocați, militarii români au demonstrat că pot face față oricărei situații, au demonstrat că sunt adevărați profesioniști, ducându-și misiunile la final cu rezultate deosebite. Anul 2023 a fost un an al provocărilor din punct de vedere al misiunilor externe, misiuni care cu siguranță vor continua și în anul următor.
Generalul Valerică Vrăjescu: Având în vedere că încheiem un an cu multe provocări, ne așteptăm ca în continuare aceste provocări să persiste, și sunt convins că suntem pregătiți să le facem față în acest moment. Țin să transmit militarilor români care se află în misiuni în afara teritoriului național la mulți ani, cu multă sănătate, și îi așteptăm cu drag acasă, să se întoarcă sănătoși!

Pas cu pas spre titlul mondial

Publicat de Gabriel Stan, 29 decembrie 2023, 19:30

Ultimul articol din categoria Inedit vine cum nu se putea mai bine în finalul de an cu un sport de iarnă, pentru că tot suntem în sezonul rece.

Este vorba de bob și monobob, un sport nu atât de promovat în mediul online și în mass-media românească, însă unul extrem de spectaculos și plin de adrenalină.

În interviul din această ediție vom afla care sunt secretele din spatele acestei competiții alături de intervievata noastră, Andreea Grecu, sportiva legitimată la CSA Steaua, care a reușit performanțe notabile în cariera ei.

Aceasta a pornit cu atletismul la origine, ca prim sport, însă pe parcurs a ajuns să practice bobul, din considerente pur personale și sportive.

Anul acesta a pornit cu dreptul la Campionatul Mondial feminin de monobob din Franța, de la La Plagne.

După prima etapă, clasamentul arată în felul următor:

1. Kaysha Love (SUA) | 2:07.92
2. Melanie Hasler (ELV) | + 0.21
3. Andreea Grecu (ROM) | + 0.29

Locul 4 a fost obținut de o altă americancă, Elena Meyers Taylor, în timp ce poziția a 4-a și a 5-a a fost împărțită de sportiva din Germania, Laura Nolte și australianca Bree Walker.

Competiția continuă și lupta este una acerbă așa cum ne dezvăluie Andreea Grecu.

La 29 de ani, sportiva noastră are deja în palmares două medalii de argint obținute la Campionatele Europene de la Sigulda (2020) și Altenberg (2023), plus două de bronz la Konigssee (2017) și La Plagne (2023).

La Jocurile Olimpice, cea mai bună performanță a fost obținută la tineret în 2012, un loc 6.

Celelate performanțe obținute la Jocurile Olimpice:

Sochi 2014 – locul 17 * proba bob două persoane;

Pyeong Chang 2018 – locul 15  * proba bob două persoane;

Beijing 2022 – locul 12 * proba monobob;

– locul 18 *  proba bob două persoane.

Despre complexitatea competiției, planurile de viitor și gândurile pe final de an vom afla din interviul realizat de Gabriel Stan, de la redacția Jurnal Militar, Radio România Actualități.

Ștefan Ciochinaru: Interesul nostru național, interesul fiecărui român este ca, în această confruntare globală, lumea liberă, lumea democratică, lumea bazată pe reguli să câștige

Publicat de prosavioleta, 11 decembrie 2023, 13:19

Cristian Dumitrașcu: Suntem într-o perioadă în care ne apropiem de bilanțul anului 2023, un an complicat din punct de vedere geopolitic. Am avut multe discuții cu dumneavoastră la „Jurnal militar”, la Radio România Actualități, în care ați fost apreciat de către ascultători ca un om optimist în ceea ce privește direcția lumii libere.

Ștefan Ciochinaru: Cu toate că am spus că 2023 va fi un an greu și nu se va termina războiul.
Cristian Dumitrașcu: Şi s-a confirmat.
Ștefan Ciochinaru: Da.
Cristian Dumitrașcu: Am trăit, iată, în această a doua parte a anului, deschiderea unui alt front important în Orientul Mijlociu. Aș vrea să începem discuția de aici, pentru că mai apoi vom veni către Ucraina și să vedem ce legătură este între deschidere acestui front și, de fapt, toată situația internațională, că avem acolo înspre China și acolo ceva de discutat.
Ștefan Ciochinaru: Ştiți, istoria își are ironiile sale. În Orientul Mijlociu avem de-a face într-adevăr cu o operațiune specială a armatei unui stat național împotriva unor organizații teroriste. În Ucraina nu avem de-a face cu o operațiune militară specială, ci cu un război dus de un stat împotriva unui alt stat, un război nedrept, un război de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei, atacată fără niciun fel de motiv. Este mai dificil pentru oamenii obișnuiți să vadă legăturile dintre cele două teatre de operațiuni, dintre cele două fronturi, dar ele există. Să reamintim celor care ne privesc că doar cu trei săptămâni înainte de atacul Hamas din Israel, ministrul apărări Şoigu a fost la Teheran. În urma discuțiilor de la Teheran, după câteva zile, rușii au plasat un satelit geostaţionar deasupra Israelului. Noi știm foarte bine că acestea au rolul în primul rând spionaj, de culegere de informații, iar în ziua atacului ați văzut că atacatorii, teroriștii Hamas, aveau camere care filmau operațiunea. Unii dintre ei au căzut în luptă, pentru că israelienii au opus și rezistență acolo unde au putut. De la cei căzuți s-au recuperat camerele şi surpriza foarte mare a fost că pe camere, înregistrările arătau că acești, unii dintre acești atacatori vorbeau între ei rusește. Iată trei elemente pe care experții le pun întotdeauna în legătură directă, pentru că ei nu cred în coincidențe. De ce experții sunt atât de pesimiști şi nu cred în coincidențe? Probabil că e o chestiune care ține de cantitatea și valoarea informației pe care o dețin. Există o această legătură, așa cum nimeni nu se mai îndoiește, că toată operațiunea din Orientul Mijlociu, din Israel a dus la o depresurizare a tensiunii pe care o aveau trupele ruse pe frontul din Ucraina și la o deplasare a atenției opiniei publice mondiale la ceea ce se petrece în Ucraina, către ceea ce se petrecea acum într-un mod absolut barbar în Israel. Toate lucrurile astea nu au făcut altceva decât să-l ajute pe Vladimir Putin. Ca dovadă că după doi ani de zile este pentru prima dată când președintele Putin începe să călătorească peste hotare, dincolo de fostele republici sovietice, nu? Chiar în timp ce noi vorbim, domnia sa s-a aflat în Orientul Mijlociu, în Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită.
Cristian Dumitrașcu: Şi cu o deplasare absolut spectaculoasă, însoțit de Suhoi, de patru avioane
Ștefan Ciochinaru: De patru avioane de Suhoi, ultimul tip și de o mulțime de oameni de afaceri și specialiști ruși. Când spun specialiști, sugerez că nu știm cu ce se ocupă chiar toți cei din delegația care l-a însoţit pe președintele Putin.
Cristian Dumitrașcu: Ca de obiceia. Ce înseamnă asta pentru noi? Pentru noi, dar mai întâi pentru America?
Ștefan Ciochinaru: E o întrebare foarte dificilă, pentru că comportă două planuri de analiză total diferite. Să începem cu ultimul, cu planul american, pentru că în funcție de ce se petrece acolo, lucrurile se aranjează și în întreaga lume. În momentul de față, America se pregătește să intre în anul electoral, în anul 2024, la capătul căruia au loc alegerile prezidențiale. În America, președintele este conducătorul direct al executivului. Deci cine câștigă președinția este cel care conduce America și conduce și lumea liberă, lumea democrată. Pentru că Statele Unite ale Americii sunt cea mai importantă țară din această lume democrată, liberă, bazată pe drepturile omului și pe o economie liberă, o economie de piață liberă. Ei bine, lucrurile nu stau foarte bine, pentru că singurii candidați anunțați, previzibil până acum, sunt tot Biden din partea democraților și Trump din partea republicanilor. Ori Biden este erodat de aflarea la putere. Întotdeauna cel care se află la putere, persoană sau guvern, este erodat de guvernare. În schimb, Trump încearcă să se aureoleze ca victimă a democraților și a justiției americane. Sunt patru mari procese cu peste 70 de capete de acuzare penale împotriva lui pentru evenimentele care au avut loc la sfârșitul mandatului său și au culminat cu asediul Capitoliului. Dar au început cu nerecunoașterea rezultatului alegerilor de către Trump și echipa sa.
Cristian Dumitrașcu: Fapt fără precedent.
Ștefan Ciochinaru: Absolut. Şi de aceea și reamintesc acest lucru. Ori aici lucrurile sunt foarte clare. Partidul Republican, din păcate, este rupt în două. Cam 60% este dominat de partizanii lui Trump și ceilalți 40% sunt vechii republicani, anti-comuniști, pro-democrați, puri și duri, dar ei deja nu mai controlează partidul. Și aici este o foarte mare problemă, pentru că dacă ei ajung la putere, se va întâmpla ceea ce se întâmplă acum în congres. Ei domină congresul, după rezultatele de la mid term, de la jumătatea termenului, și ați văzut Congresul, iată, refuză să valideze ajutorul pentru Ucraina. Acolo nu e vorba – și acum ajungem și la noi, nu este vorba de Ucraina. Atenție foarte mare. Da, războiul se desfășoară în Ucraina, dar este un război între o internațională fundamentalistă, iliberală, antidemocratică, împotriva lumii democratice, a lumii libere, bazată pe drepturile omului și pe reguli. Ori aici avem Rusia, avem Iranul, avem Coreea de Nord aici, avem China, pentru că Xi Jinping, care este un om format de elita comunistă de pe vremea lui Mao Zedong, tatăl său fiind un înalt funcționar al regimului Mao, Xi Jinping e un om care fundamental e anti-occidental, care a instituit în China un regim de conducere personală. El de când a venit la putere și până astăzi, deci din 2012, a epurat zeci de mii de oameni, a declanșat o așa-numită campanie anticorupție, foarte populară, nu? Întotdeauna poporul se bucură.  Atunci când se declanșează o campanie anticorupție, poporul se bucură: „foarte bine le face, domnule, au furat, să fie pedepsiți!” Dar sub această umbrelă a luptei anticorupție, el și-a eliminat toți adversarii, culminând cu dispariția – că pur și simplu au dispărut – dispariția ministrului de externe și a ministrului apărării din China. Deci, astea sunt cele mai recente, care erau – atenție foarte mare – erau oamenii lui, erau oameni promovați de Xi Jinping. Xi Jinping înscrie China, împotriva intereselor Chinei, înscrie China în această internațională antidemocratică. El a și transformat de altfel începutul de economie de piață din China, într-un fel de capitalism de stat, unde statul decide ce se fabrică, ce se construiește, unde, ce se exportă, unde se exportă ș.a.m.d. Știm foarte bine unde duce o astfel de politică. Ne întoarcem, deci, la noi. Noi suntem – în România, foarte puțini oameni înțeleg și pe mine mă doare acest lucru, că noi, românii nu înțeleg că noi facem parte din această lume democratică – noi facem parte din Uniunea Europeană, noi facem parte din NATO. De la al Doilea Război Mondial și până acum nu a mai fost război în Europa și a fost o înțelegere. De aceea a apărut OSCE-ul, da. OSCE-ul, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, era menită să adune în jurul mesei de negocieri toți protagoniștii, toți actorii europeni, ca să nu mai fie niciodată război pe acest continent, pe bătrânul continent. Și iată că acum avem război, pentru că s-au încălcat toate înțelegerile, toate cutumele. E un război de agresiune și este extrem de dramatic. Deci, noi suntem – noi, ca parte a lumii libere – suntem în acest război cu internaționala antidemocratică, internaționala fundamentalistă, a celor care interzic oamenilor să vorbească liber, să gândească liber. Interzic femeilor să umble cu părul descoperit, poți să mori pentru asta.
Cristian Dumitrașcu: Pentru asta.
Ștefan Ciochinaru: Interesul nostru național, interesul fiecărui român este ca, în această confruntare globală, lumea liberă, lumea democratică, lumea bazată pe reguli să câștige, astfel încât să asigure un viitor mai bun omenirii, nu un viitor în care ne întoarcem fiecare în țările noastre, în spatele unor metereze, ca în Evul mediu, ne înconjurăm de șanțuri de apărare, le umplem cu apă și țăruși otrăviți și stăm acolo și suntem liberi înăuntrul zidurilor. Suntem liberi ca într-o temniță. Așa ceva nu se poate. Spre lumea aceasta nu vrem să mergem. Și atunci, da, fiecare dintre noi plătește acum costurile acestui război. Nu plătim, slavă Domnului, cu sângele tinerilor noștri pe front, dar plătim prin inflație, prin creșterea costurilor vieții, prin problemele care sunt în economie. Pentru că e război.
Cristian Dumitrașcu: Vă propun să ne referim, în finalul interviului, la ceea ce se întâmplă în Ucraina. Urmărim, vin și spun încă o dată, de mult timp, de când a început agresiunea Rusiei din Ucraina, urmărim evoluția războiului, ați fost optimist într-o bună parte din intervențiile dumneavoastră, exact cum previzionați dumneavoastră în interviurile trecute, lucrurile nu stau deloc bine pentru ucraineni.
Ștefan Ciochinaru: Era previzibil. Primul an a fost anul ucrainenilor. A fost atacul parat de ucraineni, i-au azvârlit înapoi pe ruși. Toată lumea a fost entuziasmată de reușitele militare ucrainene. După care, vă aminte că discutam, urma să se intre într-un război de poziție. Exact asta s-a întâmplat în acest an. S-a intrat într-un război de poziții, care, însă, a avut niște particularități. Iată că încep să iasă informații la iveală că între consilierii americani și generalii ucraineni au existat o nepotrivire de strategie. În vreme ce americanii au cerut continuarea inițierei contraofensivei și continuarea ei și abandonarea Bahmutului, ucrainenii au spus: „Nu, rămânem la Bahmut, apărăm Bahmutul. Și, practic, în toată acea bătălie surdă pentru Bahmut, care a durat mai bine de jumătate de an, rușii au avut timp să își facă toate pregătirile defensive, toate fortificațiile defensive, inclusiv minarea, ați văzut, a teritoriului pe o adâncime de trei-patru kilometri, astfel încât atunci când ucrainenii au trecut la contraatac după patru zile, au avut niște pierderi extraordinare și comandantul ucrainean a fost nevoit să oprească acest tip de ofensivă, pentru a încerca să găsească alte soluții și între ele fiind aceste desanturi care să treacă pe malul celălalt al Niprului, să constituie capete de pod. Lucruri complicate. Cu atât mai mult, cu cât timpul a trecut și, iată, a venit iarna. Iarna ce se va întâmpla? Probabil că vom asista la un fel de contraofensivă rusă, da, care se va baza în continuare pe artilerie, pe bombardamente strategice asupra facilităților ucrainene de bază, în așteptarea primăverii, când va fi o nouă încleștare de forță. Ce se va întâmpla anul viitor, rămâne de văzut. De ce spun că rămâne de văzut? Pentru că nu pot să nu ascult ceea ce a spus fostul comandant al trupelor americane în Europa, care a spus: da, domnule, sigur că ucrainenii au primit arme occidentale, au primit suficiente cât să nu piardă, dar nu destule ca să câștige. Și gândiți-vă doar că Uniunea Europeană se angajase ca până în martie, deci din martie anul acesta, până în martie anul viitor să furnizeze 1 milion de obuze Ucrainei. Ne apropiem, cred că, deși e sfârșitul anului, de vreo 300.000.
Cristian Dumitrașcu: Poate fi una dintre explicații.
Ștefan Ciochinaru: Sigur că da, pentru că în timpul acesta rușii au primit obuzele din Coreea de Nord, au primit rachete și drone din Iran, au trecut deja la fabricarea în facilitățile industriale proprii de drone, după modelul celor iraniene. Economia trece pe picior de război și eu vă duc aminte un singur lucru, apropos de corul de detractori care spun: domnule, ce sancțiuni, Rusia nu simte nimic. Păi, evident că nu simte. Putin s-a pregătit 20 de ani pentru acest război, pentru această confruntare cu lumea liberă, cu Occidentul. Știm cu siguranță de 600 de miliarde de dolari puși deoparte pentru acest război și probabil peste 1.000 de miliarde rezerve în aur, pentru că au cumpărat masiv aur și ei, și chinezii, dar acum ne referim la ruși. Deci, dacă a cheltuit până acum, să zicem, 100 de miliarde, mai are bani pentru încă cinci ani în acest ritm. Lucrurile sunt limpezi aici. Gândiți-vă că ajutorul dat Ucrainei de Statele Unite a fost undeva la 44 de miliarde de dolari, față de 100 de miliarde cât au avut ruşii. Bun, hai să spunem că am mai dat și Marea Britanie, și Uniunea Europeană. Sunt 50 de miliarde, jumătate din banii rușilor pentru acest război. Ucrainenii sunt efectiv de admirat, sunt efectiv, dar sunt eroici în ceea ce fac, în lupta pe care o duc. Merită susținuți până la capăt prin toate mijloacele pe care le avem, pentru că, repet, acolo, pe câmpiile Ucrainei, se decide viitorul Europei.
Cristian Dumitrașcu: Oamenii de acasă la ce ar trebui să se aștepte? Mesajul de final, așa cum vă invită în fiecare interviu.
Ștefan Ciochinaru: Oamenii de acasă sunt înțelepți. De foarte multe ori, poporul e mai înțelept decât bănuiesc unii. Sunt convins că nu-și fac planuri înflăcărate, că sunt prudenți, că își chivernisesc cu grijă ceea ce au și că se pregătesc pentru un an după chipul și asemănarea celui pe care l-am traversat.
Cristian Dumitrașcu: Domnule profesor, mulțumesc mult și vă mai așteptăm la interviul săptămânii!
Ștefan Ciochinaru:Cu placere!
Cristian Dumitrașcu: Mulțumesc!

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 11 decembrie 2023, 13:05

Ciprian Panga (realizator rubrică): În perioada 28 noiembrie – 6 decembrie, militarii români din cadrul Divizionului 175 nave scafandri de luptă au participat la exercițiul multinațional NUSRET 23, organizat de Forțele Navale ale Turciei. Obiectivul principal al exercițiului a vizat dezvoltarea nivelului de interoperabilitate dintre forțele specializate în lupta împotriva amenințărilor subacvatice din Malta, Arabia Saudită, Statele Unite ale Americii, România și Turcia. Cu detalii despre exercițiu vine căpitan-comandorul Mihai Iordache, șeful secției scafandrii de luptă EOD.
Căpitan-Comandorul Mihai Iordache: Din partea română au participat 14 scafandrii de luptă EOD pentru secțiunea de ape de foarte mică adâncime, „very shallow water”, unde s-au executat diferite proceduri de neutralizare și distrugere a minelor, atât cele aflate pe fundul mării, ancorate sau de fund, cât și cele în derivă. S-au folosit ambarcațiuni rapide și o intervenție cu un elicopter.
Ciprian Panga (realizator rubrică): În Polonia, Detașamentul de Apărare Antiaeriană Gheparzii Transilvani își continuă misiunea de asigurare a prezenței înaintată consolidată în Flancul estic al Alianţei, conform măsurilor adoptate în cadrul Summit-ului de la Varșovia din anul 2016 și se instruiește în comun alături de aliații americani, britanici, croați și polonezi din cadrul Grupului de Luptă NATO, desfășurând diverse exerciții de antrenament și instruire. Mai multe aflăm de la locotenentul Maria Dohotar, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului:
Locotenentul Maria Dohotar: Poligonul Vireby a fost locul în care aceștia au desfășurat exerciții tactice de rezolvare a unor situații care s-au dovedit a fi o modalitate de dezvoltare și îmbunătăţire a modului de reacție în situații specifice câmpului de luptă modern, atât pentru comandanții de secţie, tinerii ofițeri, cât și pentru membrii echipajelor.

Ciprian Panga (realizator rubrică):  Mergem mai departe și ne oprim în Balcanii de Vest, mai exact, în Kosovo, acolo unde compania din cadrul Batalionului 21 Vânători de Munte, destinată ca rezervă strategică de forțe, și-a încheiat misiunea în cadrul grupului de luptă, alături de militarii britanici. Misiunea Vânătorilor de Munte din Predeal va continua însă pentru încă o perioadă, de această dată, în cadrul unui batalion multinațional, a cărui comandă și control aparțin partenerilor americani. Despre cum a fost misiunea în cele două luni în care au acționat acolo aflăm de la căpitanul Paul Neculoiu, comandantul companiei românești.

Căpitanul Paul Neculoiu: Am finalizat misiunea în cadrul batalionului multinațional format din militarii români și britanici. A fost foarte interesantă. În cadrul misiunii am reușit să punem în practică tot ce am învățat, tot ce am exersat în partea de pregătire înainte de dislocare. A fost o provocare, atât partea de dislocare, cât și partea de executare a misiunilor în aria de operații, dar prin faptul că suntem pregătiți, nu au fost probleme.
Ciprian Panga (realizator rubrică):  Ultima oprire de săptămâna aceasta o facem în Bosnia și Herțegovina, unde militarii români participă la misiunea EUFOR ALTHEA a Uniunii Europene. Chiar dacă misiunile zilnice le ocupă aproape tot timpul, aceștia au participat și la o acțiune caritabilă organizată în baza militară Camp Butmir din Sarajevo. Mai multe informații avem de la locotenentul Daniel Rezeanu, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului:
Locotenentul Daniel Rezeanu: Personal din cadrul Companiei de Stat Major și Deservire, Companiei IRF și Plutonului de Infanterie pentru operația EUFOR ALTHEA, a participat la campania de donare de sânge organizată de Centrul de Transfuzie Sanguină al Federației Bosnia și Herțegovina, cu sprijinul Comandamentului EUFOR. Militarii donatori au răspuns ‘prezent’ pentru acordarea ajutorului semenilor aflați la nevoie. Prin participarea la această activitate, militarii doresc să încurajeze alți posibili donatori, indiferent de locul unde se află, să le urmeze exemplul.

Vizita premierului și a ministrului apărării la Washington

Publicat de prosavioleta, 11 decembrie 2023, 12:28

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, s-a aflat în această săptămână în Statele Unite ale Americii, în cadrul delegației care l-a însoțit pe premierul Marcel Ciolacu. La Pentagon, ministrul Tîlvăr s-a întâlnit cu secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, cu care a discutat despre cooperarea bilaterală în domeniul apărării și despre contribuția Statelor Unite la securitatea regiunii țării noastre. Cei doi au abordat și subiectul inițiativei comune dintre România, Turcia și Bulgaria pentru înlăturarea pericolului minelor marine din Marea Neagră. Ministrul român al apărării a vorbit și despre modernizarea Armatei României, un demers extrem de important în actualul context de securitate.

Angel Tîlvăr: Această vizită nu a avut în vedere doar înzestrarea Armatei Române, am pus un mare accent pe termene. Există o mare presiune și pe producători, dar există o mare cerință de echipamente militare la nivel global și ne interesează ca să primim la timp lucrurile pe care le-am contractat. Aceasta este a doua mea vizită la Washington, acum ca membru al delegației condusă de premier, dar la sfârșitul lunii martie și începutul lunii aprilie, eu m-am mai aflat aici la o întâlnire bilaterală cu secretarul Austin. M-am bucurat să constat că lucrurile pe care le-am discutat atunci s-au întâmplat.

Noi legături comerciale în domeniul apărării

Publicat de gabrielasaksa, 20 noiembrie 2023, 16:22

Adrian Gâtman (realizator rubrică): O delegație a mediului de afaceri din Statele Unite ale Americii în domeniul apărării s-a aflat în România pentru a stabili noi legături comerciale cu industria de profil din țara noastră. Reprezentanții companiilor americane au avut peste 250 de întâlniri cu potențiali cumpărători români, parteneri și agenții guvernamentale. La București, Departamentul de Comerț al Statelor Unite a deschis misiunea de comerț în domeniul aerospațial și al apărării în centrul și sud-estul Europei. Prezent la eveniment, șeful Direcției Generale pentru Armamente din Ministerul Apărării Naționale, generalul-locotnent Teodor Incicaș, a transmis că industria de apărare din România ar trebui să profite de relația puternică la nivel de guvern cu Statele Unite și că proiectele comune înseamnă și schimbul de practici și tehnologii, care sunt benefice pentru ambele părți. Generalul Incicaș a făcut referire și la planurile de înzestrare a armatei, unde a arătat că, la începutul anului viitor, România va semna un contract pentru achiziția de aeronave F-35.

Naționala României a adus trofeul suprem acasă!

Publicat de Gabriel Stan, 10 noiembrie 2023, 18:30

Luna noiembrie a acestui an aduce un subiect cu adevărat inedit, demn de rubrica noastră…România este Campioană Mondială la fotbal…este adevărat că este minifotbal, dar cu toate acestea tricolorii au obținut trofeul suprem într-o competiția care a aliniat la start 32 de echipe și care s-a desfășurat în Emiratele Arabe Unite, în cel mai nordic dintre cele 7 emirate, la Ras Al Khaimah, între între 26 octombrie și 4 noiembrie.

Dacă la alte sporturi de echipă nu mai excelăm de câțiva zeci de ani, la minifotbal România a bifat primul titlu mondial din istorie.

Tricolorii au făcut parte dintr-o grupă cu Sudan, Spania și Statele Unite ale Americii și au încheiat primii după ce au obținut două victorii și un egal. (10-1 cu Sudan, 3-2 cu Spania și 0-0 cu SUA).

Rând pe rând au trecut de Thailanda (7-0), de gazdele Emiratele Arabe Unite (2-0) și în semifinale de Ungaria, cu scorul de 3-0.

Finala au disputat-o împotriva Kazahstanului fiind una extrem de dramatică. Tricolorii au fost conduși cu 2-0, au revenit în meci și s-au impus la penalty-uri cu scorul de 12-11.

Penalty-ul decisiv a fost executat de Bogdan Covaci, cel care greșise la golul 2 marcat de către adversari.

Echipa noastră a fost pregătită de către antrenorul principal Virgil Bejenaru, iar printre jucătorii selecționați s-a aflat și fostul jucător al Stelei, Alexandru Bourceanu, actualmente component al formației de minifotbal Ajax Dulcisimo Galați.

Bogdan Covaci este militar și face parte din Batalionul 54 Sprijin Logistic Horea, Cloșca și Crișan, din Forțele pentru Operații Speciale Române, iar în timpul liber evoluează la o echipă de minifotbal din Bistrița, Sam Vig CCM.

Anul 2023 poate fi considerat unul special pentru Bogdan: a intrat în Armata României și a debutat în echipa națională în cel mai bun moment posibil.

Despre viața de militar și despre cum a trăit jocurile din teren la acest turneu final ne povestește chiar el în interviul realizat de Gabriel Stan, de la redacția Jurnal Militar Radio România Actualități.

Echipa Națională a României stă extrem de bine la capitolul trofee obținute la minifotbal, fiind de 6 ori consecutiv Campioni Europeni, din 2010 până în 2015, de două ori au fost vice-campioni europeni (2018, 2022) iar în 2023 au devenit Campioni Mondiali, după ce în palmares bifaseră două medalii de bronz la precedentele jocuri.

La turneele europene, România este lider cu 8 medalii obținute, fiind urmată de Cehia cu 7 și Kazahstan cu două. La mondiale suntem egalii Mexicului în clasament cu câte 3 medalii, fiind urmați de Cehia și SUA cu câte o medalie.

Bogdan Covaci ne vorbește în a doua parte a interviului despre emoțiile trăite la loviturile de departajare, despre aportul fanilor români aflați în tribunele stadionului, dar și despre planurile de viitor.

Cupa Mondială de Minifotbal se desfășoară din doi în doi an fiind jucată în categoria „6-a-side”. Prima Cupă Mondială de Minifotbal a avut loc în 2015 în SUA, iar de atunci turneul a crescut în popularitate și dimensiuni, având reprezentante în aproximativ 100 de țări de pe 5 continente (America, Europa, Africa, Asia și Australia).

Prima câștigătoare a acestui competiții a fost țara gazdă, SUA, după o finală cu Mexic. La acest prim turneu final, locurile 3 și 4 au revenit Braziliei, respectiv României.

La turneul final din 2017, Cehia a fost campioană, tot după o finală cu Mexic, în timp ce Senegal și Spania au încheiat careul final de ași.

În 2019 s-a impus Mexicul în finala contra Braziliei, în timp ce tricolorii noștri au bifat bronzul, iar Ungaria doar locul 4.

SARMIS 23/OLT cel mai mare exercițiu de instruire al trupelor de vânători de munte

Publicat de gabrielasaksa, 2 octombrie 2023, 13:23

Adrian Gâtman (realizator rubrică): În poligoane de instrucție din județul Brașov are loc, timp de două săptămâni, cel mai mare exercițiu de instruire din acest an al trupelor de vânători de munte. La SARMIS 23/OLT 23 participă militarii Brigăzilor 2 și 61 Vânători de Munte, alături de forțe aliate din Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Franța și parteneri din Republica Moldova. Până pe 6 octombrie au loc activități de instruire în comun în scopul verificării și validării procedurilor operaționale specifice în teren muntos împădurit, în context multinațional și interinstituțional. La exercițiu participă și structuri specializate în recunoaștere și supraveghere, medicină operațională și comunicații militari și aeronave din cadrul Forțelor Aeriene Române, precum și reprezentanți ai Inspectoratului de Jandarmi Județean, Grupării Mobile de Jandarmi și Inspectoratului pentru Situații de Urgență din municipiul Brașov. Conducătorul exercițiului este comandantul Brigăzii 2 Vânători de munte, colonelul Traian Maghercă:
Traian Maghercă: Exercițiu SARMIS 23 reprezintă principalul eveniment de instituire al Brigăzii 2 Vânători de Munte. Este conectat cu exercițiul OLT 23 al Brigăzii 61 Vânători de Munte. Astfel, am creat cadrul unitar pentru instruire în comună a celor două mari unități din structura de forțe a Armatei României. Principalul scop al acestui exercițiu este de a îmbunătăți deprinderile, competențele, abilitățile militarilor din cadrul structurilor care acționează în câmpul de luptă.

Statele Unite ale Americii a fost de acord cu transferul a 61 de avioane de lupta F – 16 către Ucrina

Publicat de gabrielasaksa, 29 august 2023, 11:54

Adrian Gâtman (realizator rubrică): Ucraina va primi în următorul an 61 de avioane de luptă F-16. 42 dintre ele vor fi donate Kiev-ului de către Olanda, iar alte 19 vor veni din Danemarca. Statele Unite ale Americii, ţara producătoare a acestui tip de aeronavă, a fost de acord cu transferul avioanelor numai după ce echipajele lor vor finaliza procesul de pregătire.Piloții ucraineni au început deja instruirea în baza militară daneză de la Skrydstrup. Este de așteptat ca în viitor militarii din țara vecină să se pregătească pentru pilotarea aeronavelor F-16 și în România. Consiliul Suprem de Apărare a țării a aprobat recent înființarea unui centru de instruire pentru piloții de F-16 români, aliați, dar și ucraineni. Potrivit ministrului danez al apărării, avioanele donate pot fi folosite doar în acțiunile militare de pe teritoriul și în spațiul aerian ucrainean.

Bogdan Dinu: “ În acest moment, statul român are două variante prin care poate dota forțele navale cu nave: fie semnează contracte de tipul government to government, adică direct între guverne, variantă mai practică și care scurtează timpul până la semnarea unui contract, fie reia licitația internațională. ”

Publicat de gabrielasaksa, 14 august 2023, 11:58

Bogdan Dinu (realizator rubrică): Autoritatea contractantă din Ministerul Apărării Naționale a aprobat luni, 7 august, anularea procedurii specifice aferente programului de înzestrare esențial „Corvetă multifuncțională”. Decizia de anulare a procedurii specifice a fost luată în baza dispozițiilor legale, întrucât ofertantul declarat câștigător nu a semnat acordul-cadru în termenele solicitate de autoritatea contractantă și nu au fost identificate fondurile necesare declarării ca fiind câștigător a operatorului economic de pe locul următor. Decizia anulării procedurii specifice a fost comunicată celor trei ofertanți marți, 8 august. Acestea sunt informațiile din comunicatul de presă de marți.

Este știrea săptămânii. Într-un fel sau altul, epopeea corvetelor trebuia să se termine. Poate fi privită și interpretată ca o veste proastă, dar în egală măsură și una bună. Titlurile din presă, de exemplu „Programul corvetelor, un eșec întins pe 16 ani”, pot părea dure, dar reflectă realitatea. Este o veste proastă la o primă privire. La un nivel superficial și, să spunem, emoțional, iată, anunțată în săptămâna care precede Ziua Marinei Române și care aruncă așa, o umbră neplăcută asupra evenimentului și Forțelor Navale. Trecând la o analiză mai serioasă, este o veste proastă pentru că s-au pierdut şapte ani de la primul proiect sau, dacă vreți, patru ani de la desemnarea câștigătorului licitației, când primele nave ar fi trebuit să fie deja în dotare. Acești ani sunt pierduți definitiv și, indiferent de soluțiile găsite, orizontul de timp este împins cu șapte până la 10 ani de acum încolo.
Este, însă, și o veste bună, pentru că lucrurile, după ani de amânări și incertitudini, s-au lămurit, iar Ministerul Apărării poate acum să demareze noi abordări și proiecte. Decizia era previzibilă din partea firmei franceze câștigătoare a licitației. Ceea ce ne atrage, însă, atenția din comunicatul de presă este că ”nu a fost identificate fondurile necesare declarării ca fiind câștigător a operatorului economic de pe locul următor”, ceea ce înseamnă că nici proiectul SIGMA al constructorului Damen, care a ieșit pe locul doi, nu o să fie realizat, fie din lipsa fondurilor, cum se spune în comunicat, iar aici lucrurile sunt puțin neclare, fie pentru că Damen nu mai este interesat de contract, având în vedere și recenta decizie de retragere din parteneriatul cu statul român. Ce se poate face în continuare? Deocamdată, ministerul nu a anunțat dacă va mai lansa o nouă licitație pentru corvete. Oricum, o nouă procedură necesită aprobări din partea Consiliul Suprem de Apărare a Țării și a Parlamentului și ar dura ani buni. În acest moment, statul român are două variante prin care poate dota forțele navale cu nave: fie semnează contracte de tipul government to government, adică direct între guverne, variantă mai practică și care scurtează timpul până la semnarea unui contract, fie reia licitația internațională. Desigur, știrea este caldă, sunt multe speculații, prin presă este vehiculată și opțiunea achiziționării de nave de război second-hand din Statele Unite ale Americii. Este vorba despre fregatele LCS – Littoral Combat Ships. O altă întrebare ar fi de ce acum sau, mai ales, în ce context? Unii leagă această decizie de inițiativa de la sfârșitul lunii iulie, când Senatul Statelor Unite ale Americii a adoptat Legea Securitatea Mării Negre, o prevedere care are ca scop promovarea siguranței în regiune. Cu alte cuvinte, ca securitatea Navală de la Marea Neagră să fie, de acum încolo, asigurată de Statele Unite. Este o interpretare simplistă, dar chiar dacă privim lucrurile din această perspectivă, într-un articol introductiv al legii se arată că statele riverane sunt esențiale în contracarare agresiunii guvernului Federației Ruse și contribuie la securitatea colectivă a NATO. Adică, și România trebuie să aibă o componentă navală sau, mai pe scurt, să contribuie. Un alt punct de vedere se referă la schimbarea și evoluția războiului naval și a tehnologiei care, spun unii, ar face inutile navele militare de anumite dimensiuni. Faptul că militarii Kievului au reușit să dezvolte drone navale care pot avea o rază de acțiune de până la 1.000 de km – vezi și recentul atac al unei nave militare ruse în portul Novorossiysk cu o astfel de dronă – pune sub semnul întrebării dominația masivei și numeroasei flote rusești în acest spațiu maritim și, tot simplist interpretând, chiar și necesitatea unei flote maritime de război pentru România. În final, ne putem întreba și ce fac vecinii noștri? Păi, Bulgaria a lansat la apă, vinerea trecută, o primă corvetă din cele două comandate de Ministerul bulgar al Apărării, nava de patrulare multirol de tip maritime multipurpose patrol vessel, denumită Hrabri, u,rmează și cealaltă, iar marina Poloniei, care a rămas, iată ca și România, cenușăreasa sistemului de apărare, începe săptămâna viitoare construcția a trei fregate care vor spori securitatea țării la Marea Baltică. Și aici, dacă îmi permiteți, cu o mare diferență. Dacă în Baltica sunt doar exerciții navale ruse și o numeroasă prezență navală, aliată, ei, Marea Neagră a devenit deja, în mare parte, un lac rusesc și cu certitudine este deja teatru de război. Pentru România, cu războiul din Marea Neagră și amenințarea Rusiei, situația înzestrării Forțelor Navale a devenit deja, și îmi caut bine cuvintele potrivite, cel puțin jenantă sau, haideți să îi spunem, critică și îngrijorătoare.

Cătălin Tomescu: Rusia e greu de învins de către Ucraina. Orice întârziere și prelungire a războiului îi favorizează pe ruși

Publicat de Gabriel Stan, 31 iulie 2023, 15:23 / actualizat: 1 august 2023, 15:40

La Subiectul săptămânii, Cristian Dumitrașcu a realizat un interviu cu generalul-locotenent în rezervă, Cătălin Tomescu, tema principală fiind situația de pe frontul ruso-ucrainean.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la „Subiectul săptămânii”, în această dimineață, la „Jurnal militar”, generalul-locotenent în rezervă Cătălin Tomescu. Domnule general, bine ați revenit la „Jurnal militar”!

Cătălin Tomescu: Bine v-am găsit! Mulțumesc de invitație!

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Mijlocul verii, 500 și ceva de zile de război. Am vorbit de mai multe ori în această perioadă despre războiul de lângă noi, despre regretul dumneavoastră de a fi trecut în rezervă exact înaintea începutului războiului și, iacătă, se apropie de noi din ce în ce mai mult războiul, cu aceste atacuri din porturile apropiate graniței României, Reni, Galați. Cum e, ați prevăzut, așa, o acțiune?

Cătălin Tomescu: Sincer, nu. Nu mă gândeam că o să meargă să lovească porturile de la Dunăre, dar numai că, ieșind din tratatul sau înțelegerea făcută prin mijlocirea președintelui Turciei cu culoarul pentru grâne, Federația Rusă a decis ca să suprime capabilitatea ucrainenilor de a exporta grâu.

Pentru că, prin lovirea porturilor pe care le au la Dunăre și, bineînțeles, Odesa, care e la mare, ei practic vor să distrugă capabilitățile portuare pe care aceștia le au. Și, bineînțeles, ca să ai un export de grâne trebuie să încarci în vapoarele mari, vapoare de linie care să plece pe mare spre terțe destinații, mă rog, în funcție de contracte și așa mai departe. Și, atunci, concomitent cu lovirea unor obiective militare, Federația Rusă a decis să lovească aceste capabilități; și s-a văzut că în anumite cazuri au fost destul de eficiente loviturile, în sensul că au reușit să distrugă anumite părți din toate cele trei porturi. Nu pot să spun că prevedeam o asemenea acțiune, numai că ea vine ca urmare a ieșirilor din acea înțelegere, din acel tratat.

Și, atunci, practic îi obligă pe ucraineni să-și găsească alte căi prin care să scoată grânele din țară. Numai că, indiferent că vorbim de calea ferată cu limitările ei, datorată ecartului, diferenței de ecart la calea ferată, dacă vorbim de șlepurile pe Dunăre, Bulgaria, după cum știți, a spus că ei nu sunt dispuși să dragheze pe partea lor de Dunăre, prin urmare ele ar trece numai pe partea noastră.

Dacă mai punem asta, și o scădere a nivelului Dunării datorată căldurilor excesive din ultima perioadă cu care se confruntă continentul european, bineînțeles că acolo și acest tip de transport se va face cu limitări.

De asemenea, transportul rutier, vă dați seama, e super complicat. Vorbim de grâne, adică nu trimitem calculatoare. Pui într-un TIR probabil 200.000 de calculatoare și ai rezolvat problema. Nu.

Aici trebuie 2.000 de TIR-uri, pe care altfel le-ai fi pus într-un singur vapor, îi dădeai drumul prin Marea Neagră, Bosfor, Dardanele și, ulterior, în Mediterana și, de acolo, în toată lumea.

Însă ăsta e războiul, cu fața lui urâtă. Rușii, se vede treaba, că n-au niciun fel de scrupul în a bombarda aceste facilități și practic a împiedica Ucraina.

Zilele astea chiar se desfășoară un summit Federația Rusă – Africa și au fost și niște premieri ale președintelui Putin către anumiți șef de stat și de guvern africani. Să nu uităm că Rusia, în ultima perioadă, nu mă refer la războiul propriu-zis cu Ucraina, nu, în ultimii 10 ani sub Putin, și-a început expansiunea, să devină jucător global, în sensul că, lăsând la o parte intervenția în Siria și așa mai departe, dar s-a mers pe continentul african în multe țări pentru a desfășura diferite afaceri, începând cu armament militar. Inclusiv prezența grupurilor Wagner în anumite țări din Africa este ca urmare a unor înțelegeri avute cu autoritățile acestor state.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Și noi știm asta foarte bine, pentru că avem observatori ONU în Africa, în misiuni ale Uniunii Europene…

Cătălin Tomescu: Mali și Republica Centrafricană, și nu numai, sunt în multe țări implicați. În urma summitului ăsta ar fi interesant de știut, o să vedem zilele astea care sunt rezultatele, ei s-ar putea, chiar apreciau unii analiști, că s-ar putea să vină cu ofertă: „Care e problema, domnule? Nu vă vine grâu din Ucraina? Vă dăm noi!” și la alt preț, pentru că și Federația Rusă, la rândul ei, este unul dintre cei mai mulți producători de cereale.

Din Europa este Ucraina și pe locul doi probabil România sau, mă rog, acolo suntem și noi, în primii trei-patru. Rușii au și ei cota lor. Oricum ar fi, din punctul meu de vedere, ce este de urmărit pentru ascultătorii noștri este de urmărit modul cum vor reacționa ei la momentul în care va trece prima navă cu grâu sau va încerca să treacă, nu știu dacă se va întâmpla, prin Marea Neagră spre Bosfor.

Se specula că ei au trimis o navă de-a lor militară care ar fi pregătită pentru a intercepta aceste nave. Nu am cunoștințe de drept maritim, drept internațional, al comerțului și așa mai departe.

Aici e vorba de știință, de carte, nu-mi intră în competență pe domeniul ăsta, dar sunt alții care sigur o să aibă o poziție și o să explice mult mai bine decât mine ce se va întâmpla, pentru că în mod legal nu se poate face o interceptare de navă. Hai să zicem că ei și-ar aroga dreptul să intercepteze navele ucrainene.

Dar, foarte bine, navele cu alt pavilion cine să-i dea dreptul unei armate să pună fregata lângă nava respectivă, să îi facă inspecția? Dacă nu ai mandatorul, dacă nu ai cum sunt misiunile NATO în Marea Mediterană, „Active Endeavour”, care s-au desfășurat ani de zile.

Prin urmare, aș vrea să văd că eu cred că nu vor întinde coarda cu amenințări asupra altor state, din punctul meu de vedere, sub nicio formă asupra unor țări NATO.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Venind către război, domnule general, ducem lipsă acută în piața media de specialiști adevărați care să analizeze acest fenomen. Sunteți unul dintre puținii ofițeri, generali cu cariere strălucite.

Ați fost unul dintre puținii care ați spus la începutul războiului că Rusia nu a prea cunoscut înfrângerea, asta în momentul în care ei erau bătuți de ucraineni în prima fază și erați cam singurul care spuneați „nu, nu-i așa”.

Cătălin Tomescu: Domnule, nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece. Rusia e greu de învins, mă refer de către Ucraina, pentru că vorbim de două țări total diferite, capabilitățile militare total disproporționate.

Într-adevăr, începutul acțiunilor ofensive ale rușilor din lunile februarie, martie, chiar și aprilie 2022 le-au adus un mic succes din punct de vedere al cuceririi teritoriilor, dar au arătat multe gafe, multe lipsuri prin acțiunile total sortite eșecului pe care le-au desfășurat pe teritoriul Ucrainei.

S-ar fi dat de înțeles că asta le e capacitatea, numai că ulterior s-au schimbat șefii, s-au făcut gafe imense, bineînțeles, s-au schimbat șefii. De aproximativ nouă luni de zile, Putin l-a pus pe Gherasimov comandantul operației care, încă o dată, Gherasimov era șeful armatei, n-avea de ce să-l pui pe el, el avea funcția lui. Nu numai că i-a creat o responsabilizare mare, numai că a pus un om care cunoștea tot sistemul și toate capabilitățile lui.

Coroborând treaba asta cu faptul că ucrainenii nu au mai avut tehnică de luptă cu care să dea o ripostă ofensivă, acțiunile militare au stagnat din punct de vedere cinetic aproximativ opt-nouă luni. Prin astea opt-nouă luni, armata rusă a trecut la apărare, industria de apărare a Federației Ruse a trecut la producție de război. Fiți convins că așa s-a întâmplat!

De asemenea, pregătirea militarilor s-a schimbat, nu s-a mai mers cu conscripți, s-au luat pe contract. Eu sunt convins că și acum se angajează pe contract.

Cu un salariu corespunzător, sunt destui care au fost prin alte teatre de operații care vin să se angajeze. Și, încă o dată, coroborând cu disproporția uriașă între cele două capabilități, cum zic eu, nu e academic, într-adevăr, pușculița.

Ucrainenii au avut un număr de oameni, mulți au pierit, s-au mai și mobilizat, au trebuit să învețe categorii de tehnică nouă, care ulterior le-a venit, dar la care factorul uman rămâne esențial, că nu ai cum să-l înlocuiești.

Poți să ai tehnică câtă vrei, dacă n-ai echipajele la tancuri, sau la avioane, sau la mașinile de luptă gata de a întrebuința acea categorie de tehnică, le ai degeaba. La ruşi este la fel, numai că la ei capabilitatea e mult mai mare.

Citeam într-un articol, în nouă luni s-au produs 600 de tancuri noi-nouțe, 600; numaivorbind de mașini de luptă infanterie, BMB, ș.a.m.d. Astea sunt undeva acolo. Nemaivorbind că ei au în jur de 6.000, din ce am statistici, 6.000 de tancuri T-72 în forma modernizată. Să zicem că operative hai să zic că sunt 4.000 și să spunem că mai au echipaje pentru 2.000.

Şi 1.000 dacă sunt, dacă aduci și mia aia acolo, dintr-o dată ai ajuns la o disproporție uriașă. Eu am crescut la școala mai veche a celor care m-au învățat pe mine cum e cu lupta și cu războiul și cu strategia, plus în școlile ulterioare din țară și sănătate, unul din elementele de bază este că întotdeauna trebuie să-ți respecţi inamicul.

Nu-l lua în derâdere, chiar dacă s-a făcut gafele respective. Ei,  uitați acum, s-a văzut că după un an, doi ani, voinţa și determinarea și ambiția de a învinge a militarilor ucraineni, să nu fiu înțeles greșit, am tot respectul și pentru trupele regulate, trupele teritoriale, inclusiv poporul, care dovedește o reziliență, ca să folosesc un termen la modă, și o determinare colosală de a înfrunta cotropitorul.

Problema este că, în condițiile date, ei și-au schimbat atitudinea, și-au schimbat inclusiv modul de acțiune și nu vor să-i lase, și-au pregătit terenul, infrastructura foarte bine pentru a interzice culoarele de mobilitate ale ucrainelor pe care le-ar putea folosi ca să-și atingă obiectivul de a scoate inamicul din ţară.

Și s-a încercat spargerea breșelor. Ţineți minte, de o lună și ceva s-a început, prin ofensivă de contact, nu cu toate forțele, cu forțele de la contact întărite să se găsească aceste breșe. Acum s-a realizat, din ce informații s-au vehiculat în ultima perioadă, o breșă la nord de Zaporojie, că știe toată lumea despre Zaporojie, fiind orașul cu centrala nucleară, cel de la capătul lacului la care a fost distrus, barajul care a fost distrus.

Acolo s-a reușit până la urmă, dar cu pierderi mari, pentru că acolo s-au pus linii întregi de câmpuri de mine, linii întregi de colți antitanc și tot felul de alte mijloace care să asigure protecția armatei ruse și contramobilitatea armatei ucrainene; sau dirijarea lor către puști de foc, de unde rușii să aibă focuri pregătite și intervențiile pregătite pe care, dacă inamicul ar intra în acea pungă de foc, să poată să distrugă cu ușurință. Nu mai vorbim de superioritatea aeriană rusească.

Să nu uităm că e o țară care dispune de minim 500 de avioane de vânătoare-bombardament ușor la momentul actual. Cu toate cele pe care le-au pierdut, nu neg că s-ar fi pierdut 100-150, nu știu, că nu le-am numărat, dar ideea este că disproporția e mare.

De aceea, generalii ucraineni au început într-un tempo mai redus până la crearea breșei. De aceea, au solicitat și muniție cu dispersie. Muniția cu dispersie pentru asta e făcută, să explodeze câmpurile de mine.

Prin explodarea acestora să poată să se creeze culoare, pentru că, odată depășit câmpul de mine, după-aia te-ai dus până la următorul conform normelor tactice, dar numai că îți trebuie acea breșă ca să treci prin el, pentru că altfel te oprești. Vă aduceți aminte, a fost o întreagă discuție cu cele 25 de blindate pierdute în două ore. Alea nu au fost pierdute că le-a lovit cineva din aer sau, eu știu, alte tancuri au tras în ele.

Nu, practic au intrat într-un câmp de mine, nu au fost suficient de bine informați despre poziția acestora, li s-au rupt șenila și de acolo militarii a trebuit să plece, pentru că cei care păzeau câmpul de mine i-ar fi omorât.

Și tehnica a rămas şi au fost celebre pozele alea grămădite niște,  cu niște Leopard. Asta e, şenila se rupe, aia nu e protejată prin blindaj cum e cutia blindată. Și la o mină antitanc este clar…

De-aia a fost construită mina, ca să rupă șenila tancului, pentru că tancul nu poate fi distrus de o mină. În schimb, şenila se poate rupe; rupându-se, tancul rămâne imobilizat. Un tanc imobilizat e țintă sigură. Dacă nu poți să-l miști într-o adăpostire ș.a.m.d. e ţintă sigură. Ca să concluzionez: este clar că rușii se lasă foarte greu și sunt deciși să-și păstreze teritoriile cucerite, cel puțin.

De asemenea, este clar că ucrainenii sunt în continuare determinați, cu sprijin în tehnică și muniții al țărilor occidentale, ca să spunem așa, să-și îndeplinească misiunea lor și dezideratul lor de a-și elibera întregul teritoriu. Rămân la părerea mea, Crimeea va rămâne o muncă foarte grea.

Vor trebui să fie extrem de atenți și să nu își asume riscuri inutile care pot să-i ducă la pierderea unor capabilități mari de forțe, pentru că va fi extrem de greu să pui în loc. Să ne gândim că oamenii ăștia iau dintr-un anumit calup care și-a asigurat deja pregătirea pe aceste categorii noi de tehnică occidentală, să-i spunem așa, într-un cuvânt, dacă pe ei ți-i i-ai pierdut rapid, e greu să-i mai formezi.

Și atunci înseamnă că, dacă nu îți îndeplinești obiectivele anul ăsta, se duce la anul. Din punctul meu de vedere, orice întârziere și orice prelungire a războiului îi favorizează pe cei din Federația Rusă.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Cu alte cuvinte, s-ar putea spune că este un curs favorabil, de data asta, Federației Ruse. Cu cât se întinde războiul, cu cât această contraofensivă, de fapt, nu a fost chiar ce spuneau ucrainenii… Blitzkrieg și alte…

Cătălin Tomescu: Păi nu a fost ușoară, nu, dar eu îi înțeleg că nu a fost ușoară, pentru că a fost extrem de mult timp la dispoziția Federației Ruse de a-și pregăti teritoriul cucerit pentru apărare. Și vorbeați de meserie. Nu poți să treci prin ele ca prin brânză, mă scuzați de expresie, pentru că nu se poate. Trebuie să creezi acele breșe.

De exemplu, la un front de batalion, un batalion atacă pe 1,5 kilometri, maxim doi după normă tactică. Trebuie să realizezi minim două treceri, compania din eșalonul întâi să poată să fie încolonată și să treacă prin barajul de mine sau prin colții antitanc, depinde unde ai făcut spargerea, și o companie pe cealaltă.

Ei, gândiți-vă că la nivelul lor, de două la trei brigăzi pe eșalonul întâi, ori două batalioane fiecare, gândiți-vă că le trebuie în jur de 12 asemenea treceri, asemenea breșe, ca după aia, când izbești, când intri din nou în câmp, care nu are troiane fortificate pentru apărare să poți să desfășori ofensiva.

Eu îi înțeleg și sunt de acord cu ei, pentru că, așa, să mori degeaba… Vă dați seama, dacă te duci, și te-ai oprit în niște colți antitanc, te bombardează și cu aviația, și cu artileria și cu tot cu drone și așa mai departe, cum e acum la modă, și tu îți pierzi și tehnică, și oamenii din ea.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Da.

Cătălin Tomescu: Și tehnica poate fi înlocuită mai ușor. Dar oamenii nu, nu mai pot fi înlocuiți. Eu aș umbla la ambiție, la obiectiv. Ce îmi doresc anul ăsta exact? Pentru că asta a trecut în corelație cu pierderile pe care ți le poți asuma.

Pierderile sunt un element extrem de important, care la ruși, în partea ailaltă, nu prea a contat, ținem minte, mai ales la Wagner și așa mai departe. Ei luptă după alte doctrine, dar la ucraineni ar trebui să gândească bine treaba asta, și eu sunt convins că ei o gândesc.

Am încredere în ei, după un an și ceva de război direct cu ei, deja ei au tras extrem de multe învățăminte și sunt convins că vor avea grijă, de aceea au și încetinit ritmul.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): E o notă optimistă totuși, aici.

Cătălin Tomescu: Păi, nu, am o notă optimistă. Problema e: ce-ți dorești?

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Da.

Cătălin Tomescu: Adică să îmi spui că până Revelion vrei să eliberezi tot teritoriul, din punctul meu vedere este extrem de greu. Și, atunci, trebuie să vezi cât de mult vrem să facem din acest lucru. Știți cum e, e ca în orice, ca în familie, dacă vreți ca să dau un exemplu simplu.

Ce, nu ne dorim tot să avem o casă la țară, o vilă acolo, două mașini și să ne facem câte o excurise în străinătate pe an? Am dat și eu un exemplu, așa, nu știu care e dezideratul fiecărei familii. Ideea e că fiecare ne dorim ceva. După care, când te uiți la resurse și vezi ce poți să faci și ce venituri ai, începi să mai tai.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Mai tai din ele.

Cătălin Tomescu: Care e primul? Păi, primul sunt copiii, cel puțin la mine sunt. să fiu eu sigur că e bine, după aia casa, familia, după aia la excursia, sau la mașină, sau la treburile astealalte. Cam așa e și aici.

Eu sunt de acord că vrei să eliberezi tot, dar nu știu dacă se poate. Mai dădeam eu exemplu ăsta și atât, voiam să îl reamintesc, că e important. Și noi, în 1917, țineți minte că România mai stătea de la linia Mărăști-Mărășești-Oituz, pe la poarta Focșaniului până la Iași și cam atât mai mai rămăsese, și pe crestele Carpaților și pe Prut.

Marea șansă a noastră a fost că n-au reușit. Am rezistat eroic acolo. Am avut și elemente de contraofensivă și am menținut frontul și germanii n-au putut să ne străpungă, nici armatele austro-ungare pe granița munților și, practic, am rezistat; și ulterior condițiile ne-au fost favorabile. Păi noi n-am fi vrut să ne eliberăm toată țara? Normal că am fi vrut, că doar…

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Am făcut-o și noi, pe bucăți.

Cătălin Tomescu: Problema e că la momentul respectiv am zis, cum a zis generalul Eremia Grigorescu: „Pe aici nu se trece”, că, dacă treceau, salut, se ajungea la Iași și așa mai departe, și România era toată cucerită. Și cu un obiect mai modest, dar realizabil, am reușit ulterior și de aici s-a făcut și România Mare și așa mai departe.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Da, că tot vine 6 august acum, cu bătălia de la Mărășești.

Cătălin Tomescu: Da, da. Da.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Ați fost acolo comandant, la Focșani și ați avut multe…

Cătălin Tomescu: Șașe ani și jumătate am lucrat.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Către final, voiam să vă invit și cu altă ocazie, un pic mai, nu știu, peste câteva săptămâni să vorbim mai mult și despre noi, despre Armata Română.

Foarte interensant ar fi. Și nu pot să închei fără să vă rog să ne spuneți ceva despre arma dumneavoastră, despre tancuri, pentru că 1 august este Ziua Tanchiștilor.

Cătălin Tomescu: Da, m-ați… 1 august este Ziua Tanchiștilor. O să merg la Pitești, la școală. Ce să spun?

Cred că cu toții ne-am dat seama, în ciuda unor comentarii mai puțin realiste și de esență, în prima parte a războiului, anul trecut, în primele cinci-șase luni, când au fost voci care spuneau că nu sunt bune de nimic și așa mai departe…

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Dispariția armei tancuri.

Cătălin Tomescu: Da. Se dovedește că, după cum am spus totdeauna, numai cu tancuri și blindatele, mașinile de luptă ale infanteriei se ține, se pierde sau se câștigă un teren. Restul sunt vorbe. Drone, rachere, Kinjal, ce vreți dumneavoastră, Kalibr, HIMARS, orice, alea sunt bombe care distrug, nimicesc, neutralizează.

Țara se apără pe uscat și terenul se ține sau se pierde cu tehnica blindată. Prin urmare, tanchiștilor le urez la mulți an, o dată, să fie mândri de armă, să învețe carte toți, că uitați ce se întâmplă, se dovedește că la acest gen de război confruntările directe sunt esențiale.

Și, cum aveam eu când eram elev în școală la Pitești, la simulatorul pentru trageri scria: „Cine ochește și trage primul învinge”.

Nu s-a schimbat nimic de atunci până acum. Cine ochește și trage primul învinge și trebuie să aibă grijă să fie tot timpul pregătiți pentru apărarea țării noastre, categoric.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Vă mulțumesc tare mult și, pentru că e și Ziua Drapelului, la mulți ani, că știu că aveți drapelul în inimă.

Cătălin Tomescu: Fără dar și poate!

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la „Subiectul săptămânii”, generalul-locotenent în rezervă Cătălin Tomescu. Vă mulțumesc, domnule general, și vă mai așteptăm la Radio.

Cătălin Tomescu: Și eu vă mulțumesc!

Armata română va achiziționa tancuri Abrams americane

Publicat de Gabriel Stan, 31 iulie 2023, 12:26 / actualizat: 31 iulie 2023, 23:21

Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale a demarat procedurile privind achiziția a 54 de tancuri Abrams americane, modernizate în varianta M1A2, și 12 derivate din stocul Armatei Statelor Unite ale Americii, inclusiv muniția și simulatoarele de instruire.

În această lună, în cadrul conferinței privind Cooperarea în industria de apărare Republica Coreea – România 2023 – un eveniment strategic major organizat de Ambasada Republicii Coreea în România – generalul-maior Teodor Incicaș, șeful Direcției Generale pentru Armamente, a vorbit și despre înzestrarea Armatei României.

Oficialul român a precizat că se dorește achiziția a aproximativ 300 de tancuri și derivate, iar perioada de achiziție va fi stabilită de Forțele Terestre Române.

Cu acest prilej, producătorul sud-corean Hyundai Rotem s-a arătat interesat să colaboreze cu România și a propus o alternativă la tancurile americane, achiziția de tancuri K2 Panther.

Oficialul Hyundai Rotem a adăugat că gigantul sud-corean e pregătit să coopereze intens cu industria de apărare din România, în cazul în care țara noastră va alege să achiziționeze tancuri K2 Panther. Coreenii sunt gata să transfere tehnologie în România, urmând ca facilități din țara noastră să producă piese componente.

Daniel Petrescu: Deciziile de la summitul de la Vilnius au demonstrate soliditatea legăturii transatlantice și unitatea aliată. Este foarte important pentru noi că s-au adoptat noi planuri de apărare ale NATO

Publicat de Gabriel Stan, 17 iulie 2023, 13:17

Săptămâna trecută a avut loc Summitul de la Vilnius, una dintre cele mai importante summituri din ultimii ani, având în vedere faptul că Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei se cronicizează, iar implicațiile pentru România sunt foarte serioase având în vedere că suntem la granița de Est a NATO.

Cristian Dumitrașcu a realizat în exclusivitate pentru Jurnal Militar un scurt interviu cu Șeful Apărării, generalul Daniel Petrescu, la încheierea summitului de marți și miercuri.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general, bună dimineața, bine ați revenit la radio!

Daniel Petrescu: Bună dimineața! Mulțumesc pentru invitație și îi salut și pe radioascultători.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): O ocazie foarte bună pentru această revenire, pentru că Summitul de la Vilnius a fost unul dintre cele mai importante summituri din ultimii ani și am vrea să aflăm care au fost principalele decizii din punctul nostru de vedere, pentru că au fost comentate multe alte lucruri din punct de vedere politico-militar, relația Statelor Unite cu Ucraina.

Pe noi ne interesează principalele decizii ne privesc pe noi și care privesc Armata Română.

Daniel Petrescu: A fost într-adevăr o săptămână plină. Am avut ocazia și onoarea să participi nu numai la Summitul de la Vilnius, dar să și folosesc această oportunitate, faptul că mă aflam în Lituania, și să vizitez detașamentul nostru de forțe aeriene care execută acolo poliție aeriană. Referitor la summit, am mai participat pe parcursul mandatului meu la Summitul de la Madrid și la Summitul de la Londra.

De fiecare dată, pot să vă spun că pleci cu un sentiment foarte puternic referitor la soliditatea articolului 5 și la solidaritatea relației transatlantice și cu sentimentul că s-au luat decizii importante care vor influența modul în care este asigurată securitatea Alianței pentru următoarea perioadă.

Deciziile de la Summitul de la Vilnius au demonstrat, după părerea mea, în primul rând, soliditatea legăturii transatlantice și unitatea aliată. În ceea ce ne privește, ne-au interesat foarte mult postura de descurajare și apărare aliată, și aici este foarte important pentru noi că s-au adoptat noi planuri de apărare ale NATO.

Pentru orice amenințare de securitate care ar viza și țara noastră, alianța are un răspuns pe măsură pregătit și suntem parte la acest răspuns pe care alianța poate să îl dea. Există, de asemenea, un cadru foarte bun pentru creșterea grupurilor de luptă dislocate la flancul estic, și aici este cuprins și grupul de luptă din România, în care Franța este națiune-cadru, poate crește la nivel de brigadă prin forțe de întărire, dar și prin prepoziționarea unor echipamente.

Ați văzut și anunțul Spaniei privind participarea cu forțe la grupul de luptă din România. De asemenea, au fost discuții și decizii importante referitor la stabilirea unui nivel minim de 2% din Produsul Intern Brut pentru cheltuielile de Apărare în fiecare dintre statele NATO.

Este un nivel pe care noi l-am îndeplinit de câțiva ani, iar începând cu acest an avem 2,5% din PIB alocați pentru Apărare, din care peste 30%, și aici este un procent important, asigurăm pentru achiziția de noi echipamente pentru Armata României.

Este și un bun prilej de a dezvolta relația cu industria de apărare și capacitatea industriei de apărare de a asigura ceea ce este necesar pentru construcția capabilităților armatei. Am anunțat noi, alături de Bulgaria, la acest summit, constituirea unui comandament regional dedicat forțelor speciale – lucrăm la implementarea acestei decizii și, de asemenea, mie mi se pare foarte important și faptul că Marea Neagră a avut un capitol special dedicat în comunicatul summitului, în special ceea ce se referă la monitorizarea, evaluarea mediului de securitate din regiunea Mării Negre.

Mai sunt decizii și referitoare la reziliența aliată, și la modul de acțiune, și la evoluțiile viitoare.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Pentru că ați vorbit despre Marea Neagră, este cumva o situație debalansată între Baltică și Marea Neagră? – pentru că acum a fost comunicat acest termen de ‘lac NATO’ deja, Marea Baltică. Aici sunt mai multe probleme la noi și dacă se vizează un plan regional pentru zona Mării Negre?

Daniel Petrescu: Am vorbit la nivel operativ de planurile regionale. Regiunea Mării Negre este cuprinsă în Planul Regional Sud-Est, la fel cum este inclusă și Marea Mediterană.

Acestea sunt planurile de nivel operativ, care detaliază modul de acțiune în zona noastră. Eu cred că sunt toate premisele, după aprobarea acestor planuri, pentru o abordare unitară și echilibrată a întregului flanc estic.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Perspectiva unui hub, care să vizeze antrenarea piloților de F-16 în România, piloților ucraineni, este?

Daniel Petrescu: Hub-ul pentru antrenarea piloților de F-16, și aș menționa în primul rând antrenarea piloților români pe avioane F-16, antrenarea piloților aliați din regiune pentru avioanele F-16 și, bineînțeles, antrenarea și piloților din state partenere este un proiect la care lucrăm de ceva vreme.

Dacă vă amintiți, în decizia CSAT din 6 iulie a.c a fost analizată și implicarea României în acest proiect, crearea unei facilități de instruire pentru operarea avioanelor F-16. Este un proiect la care lucrăm împreună cu aliații, dar și cu compania care proiectează acest avion de luptă.

Va fi un hub regional în România pentru antrenamentul piloților. Se vor antrena, cum spuneam, în primul rând piloții români.

A fost semnat la summit, am semnat împreună cu Olanda, Danemarca și alte state aliate acest proiect.

Ceea ce s-a semnat la summit dovedește că există voință politică. Acum lucrăm la detalii pentru implementarea acestei voințe politice și a face funcțional acest hub.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Încheiem cu aviația, pentru că aici eram. Ați fost, după cum ați spus mai devreme, în Lituania, în baza Šiauliai și, îmi aduc aminte perfect, la ultima videoconferință pe care ați avut-o cu o ocazie, cred că de Paște, i-ați întrebat foarte specific pe piloții noștri atunci dacă există diferențe de proceduri între ceea ce se întâmplă acum pe cerul Lituaniei și ce se întâmpla de regulă aici. Ce v-au spus piloții noștri înainte să plecați?

Daniel Petrescu: Nu numai că nu există diferențe de proceduri, dar capacitatea de acțiune a detașamentului nostru este la nivelul tuturor detașamentelor care execută poliție aeriană întărită, oriunde în statele NATO.

A fost o plăcere, a fost o ocazie importantă să-i văd cum își îndeplinesc misiunile la locul de dislocare.

Mi-am făcut un obicei să merg în toate teatrele de operații în care avem prezenți militari români și cred că este important să subliniem că avem o prezență importantă, aproape 600 de militari în misiuni din Mozambic până în Republica Centrafricană, Mali, Balcani, Polonia, ţările baltice, Marea Britanie – ați văzut deschiderea pentru Operația Interflex, și oriunde militarii noștri sunt prezenți avem numai cuvinte de laudă referitor la modul în care își execută misiunile. I-am felicitat și le-am mulțumit pentru ceea ce fac acolo.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Aș vrea să închei totuși cu mesajul tradițional, când ne dați interviu ”Jurnal militar” vă întreb același lucru: oamenii de acasă pot să fie liniștiți, după ceea ce ați spus dumneavoastră mai devreme, că plecați de acolo cu un sentiment foarte puternic de încredere și de respectare a Articolului 5, la o adică?

Daniel Petrescu: Oamenii de acasă să aibă încredere că Armata României e capabilă să își îndeplinească misiunile și să aibă încredere că facem parte dintr-o alianță în care sentimentul unității există, sentimentul solidarității există și care poate să răspundă oricărei provocări.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la „Subiectul săptămânii”, la „Jurnal militar” generalul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai aşteptăm la Radio.

Daniel Petrescu: Mulțumesc și eu! Am onoarea să vă salut.

Exercițul multinațional „Poseidon 2023”

Publicat de Gabriel Stan, 17 iulie 2023, 11:35

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Navale Române, împreună cu alte structuri ale sistemului național de apărare și cu participanții din Bulgaria, Belgia, Franța, Grecia, Italia, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii și Turcia, desfășoară până pe 21 iulie exercițul multinațional „Poseidon 2023”.

În total, peste 750 de militari se instruiesc în comun în Portul Militar Constanța și în apele Mării Negre. Pe timpul exercițiului va fi evaluată Fregata „Regina Maria”, care este pusă la dispoziție de țara noastră pentru Forța NATO de Reacție Rapidă.

Exercițiul cuprinde și o secvență de cooperare interinstituțională în caz de accidente colective și calamități cu victime multiple.

„Poisedon 2023” este condus de comandamentul flotei, iar pe timpul antrenamentelor se va pune accent pe acțiunile contra minelor, pe lupta la suprafață și a celei antiaeriene.

România este cu un pas mai aproape de primirea avioanelor F-16

Publicat de Gabriel Stan, 17 iulie 2023, 11:29

Adrian Gîtman (realizator rubrică): România este cu un pas mai aproape de primirea avioanelor F-16 cumpărate din Norvegia. Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii a aprobat achiziția unor echipamente cu care vor fi modernizate cele 32 de aeronave.

Pachetul are o valoare de 105 milioane de dolari și face parte dintr-o procedură obligatorie. Tehnologia va fi asigurată de producătorul Lockheed Martin, iar modernizarea și mentenanța se vor face în România, la Aerostar Bacău.

Potrivit șefului Statului Major al Forțelor Aeriene Române, generalul locotenent Viorel Pană, primele avioane din cele 32 vor ajunge în țara noastră până la sfârșitul anului: Ne așteptăm ca a doua escadrilă din dotarea forțelor aeriene, să  înceapă să execute misiunile de la jumătatea anului viitor încolo, după 2025. 2025-2026 ar fi toate cele trei escadrile executând misiuni pe cele trei baze aeriene.

Mark Milley: Invazia neprovocată și ilegală de către Rusia a Ucrainei este un atac frontal, direct asupra acestei ordini internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 10 iulie 2023, 10:52

Gabriel Stan (realizator emisiune Jurnal Militar): Propun să ascultăm împreună declarația președintelui Comitetului Întrunit al Şefilor de State Majore din Armata Statelor Unite, generalul Mark Milley, care a vorbit despre actualele amenințări la adresa securității mondiale, cu trimitere spre viitorul tehnologiilor din domeniul apărării.

Mark Milley: Astăzi, aceste reguli ale ordinii internaționale sunt sub o mare presiune. În mod particular, invazia neprovocată și ilegală de către Rusia a Ucrainei este un atac frontal direct asupra acestei ordini internaționale, bazate pe reguli.

Suntem acum la peste un an de la începutul acestei invazii. Curajul și rezistența poporului ucrainean sunt cu adevărat o inspirație pentru noi toți. Suportul colectiv al majorității țărilor din lume a ajutat Ucraina să lupte pentru libertate și suveranitate.

China dorește să rescrie aceste reguli, să le revizuiască. Economia Chinei s-a dezvoltat rapid în ultimele patru decenii, susținând în prezent financiar construirea unei puteri militare incredibile.

Acțiunile Chinei și discursurile publice sunt foarte clare și nu există ambiguități. China dorește să devină o putere hegemonică în Asia în următorii 10 ani și să concureze cu puterea militară a Statelor Unite până la jumătatea acestui secol.

Istoria geostrategică a acestui secol va fi determinată de relația dintre China și Statele Unite și cei care vor rămâne în competiția geostrategică în rândul puterilor mondiale.

Forțele Navale au încheiat exerciţiul multinaţional „Eurasian Partnership MCM DIVE”

Publicat de Gabriel Stan, 3 iulie 2023, 12:20

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Navale au încheiat exerciţiul multinaţional „Eurasian Partnership MCM DIVE”, în care au fost implicați 300 de militari români și alți 50 din Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Statele Unite ale Americii și Turcia.

Pe timpul antrenamentelor, participanții și-au exersat procedurile de acțiune împotriva dispozitivelor explozive improvizate și contra minelor.

În cea de-a doua săptămână a exercițiului a avut loc și o secvență dinamică de identificare și distrugere a unei mine aflate în derivă, cu ambarcațiuni rapide, elicoptere și scafandri de luptă EOD.

A fost testată cu această ocazie și o procedură nouă, preluată de la partenerii turci, prin care minele sunt distruse de la distanță folosind mijloace radio comandate, după cum am aflat de la comandantul Centrului 39 Scafandri, comandorul Fănel Rădulescu: Nu este o procedură inventată de noi, partenerul turc o folosește de ceva timp, vrem să o implementăm și noi la nivelul Forțelor Navale ale României, la nivelul centrului de scafandri și a unităților EOD din subordine.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): În această săptămână, Forțele Navale Române au desfășurat și exercițiul „Shield Protector 23” pentru certificarea grupului de luptă maritim și executarea secvențelor de tragere cu armamentul de la bordul navelor.

Marian Tănase, comandor, locțiitorul Comandantului Flotilei 56 Fregate: Suntem la acest exercițiu pentru a evalua noul stat major al grupului de luptă din a doua jumătate a anului, precum și navele și echipajele navelor care fac parte din acest grup de luptă. În cadrul acestui exercițiu s-au executat seriale specifice.

Centrul de greutate al activității a fost executarea tragerilor reale cu armamentul de la bord, toate calibrele, toate navele.

Eurasian Partnership MCM DIVE

Publicat de prosavioleta, 26 iunie 2023, 20:36

Adrian Gîtman (realizator rubrică):  Forțele Navale Române desfășoară, până pe 30 iunie, exercițiul multinațional „Eurasian Partnership MCM DIVE”, la care iau parte și militari din Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Statele Unite ale Americii și Turcia. Antrenamentele sunt conduse de Centrul 39 Scafandri și au loc în largul țărmului românesc de la Marea Neagră și în portul militar Constanța. La exercițiu participă nave militare, scafandri de luptă EOD și de mare adâncime și aeronave ale Forțelor Aeriene. Potrivit comandantului Centrului 39 Scafandri, comandorul Fănel Rădulescu, exercițiul contribuie la creșterea nivelului de instruire pentru acțiunile împotriva dispozitivelor explozive improvizate și contra minelor, precum și la consolidarea interoperabilității între forțele participante.

Comandor Fănel Rădulescu: Încercăm să aducem în realitate toate exercițiile, într-un mediu complex, foarte solicitant și real. Ne concentrăm pe un mod practic de intervenție, luând în calcul toate posibile sau potențialele amenințări care pot veni în zona aceasta de responsabilitate a scafandrilor sau în zona de responsabilitate a forțelor și structurilor care sunt destinate luptei împotriva minelor.

Activități ale Ministrului Apărării în capitala franceză

Publicat de prosavioleta, 26 iunie 2023, 20:14

Adrian Gîtman (realizator rubrică):  Ministrul Tîlvăr s-a întâlnit la Paris și cu generalul James Hecker, comandantul Comandamentului Aerian Aliat, cu care a discutat despre importanța menținerii sprijinului aliat pentru misiunile de poliție aeriană întărită în regiunea Mării Negre, inclusiv în ceea ce privește participarea Statelor Unite ale Americii. Cu ocazia vizitei în Franța, ministrul apărării a vizitat și Salonul Aeronautic de la Le Bourget, unde au expus peste 2.400 de companii, reprezentând industria de apărare din 49 de țări, printre care și România.

Trei decenii de parteneriat între Armata României și Garda Națională a statului american Alabama

Publicat de Gabriel Stan, 12 iunie 2023, 16:34

Adrian Gîtman (realizator rubrică): S-au împlinit 30 de ani de la semnarea programului de parteneriat dintre Armata României și Garda Națională a statului american Alabama.

Evenimentul a fost marcat miercuri, la București, printr-o ceremonie, ultima dintr-o serie desfășurată de la începutul acestui an.

Generalul maior Sheryl E. Gordon, șeful Gărzii Naționale, a declarat că, deși lumea s-a schimbat în ultimii ani, un lucru a rămas la fel în esența acestui parteneriat: Acest program a precedat parteneriatului strategic dintre România și Statele Unite ale Americii.

Garda Națională a Statului Alabama poate să asigure un program de instruire la un nivel mult mai personal partenerilor români. Noi oferim expertiza pe care o avem și câștigăm din cea pe care Forțele Armate Române o au.  

Le combinăm și facem împreună antrenamente, cum este și exercițiul „Saber Guardian”. Este o ocazie foarte bună, care ajută ambele părți să se dezvolte, să conlucreze și să fie de succes.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): La ceremonia organizată la Ministerul Apărării Naționale, ministrul Angel Tîlvăr a arătat că cei 30 de ani de parteneriat au însemnat pentru Armata Română transformări fundamentale.

Angel Tîlvăr: Dacă ne uităm în urmă și vedem că sunt elemente pe care le-am învățat și pe care le-am făcut împreună, fie că vorbim de elemente de pregătire militară, fie că vorbim de schimburi de bune practici sau de experiență, fie că vorbim de capacitatea României de a se adapta mai rapid la constrângerile legate de felul în care NATO își concepe activitatea, atunci înțelegem valoarea acestui parteneriat.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Programul de parteneriat a fost inițiat de Statele Unite ale Americii după căderea Uniunii Sovietice, pentru a sprijini țările situate dincolo de fosta cortină de fier. În prezent, programul include parteneriate între 100 de națiuni și state americane.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 13 mai 2023, 14:22

Gabriela Ivan și Violeta Proşa (realizatori rubrică): Săptămâna aceasta, un detașament format din 50 de militari români aparținând Batalionului 202 Apărare Chimică, Biologică, Radiologică și Nucleară din Huși a participat, în Polonia, la exercițiul multinațional Anaconda ’23, unde a încheiat secvența White Cloud, un exercițiu de certificare multinațională pentru Compania 1 CBRN Multifuncțională.

Militarii români s-au instruit în comun cu partenerul polonez, dar și individual. Locotenentul Daniel Copae, comandatul Companiei 1 CBRN: Compania a primit misiunea de a se deplasa pe o distanță de aproximativ 250 de km, pentru a decontamina o aeronavă, o porțiune de pistă, 60 de militari şi 15 autovehicule. Militarilor li s-a adus la cunoștință agentul cu care unitatea a fost contaminată și momentul care s-a întâmplat incidentul.

Compania a trecut la instalare a raionului de decontaminare pentru personal, prioritizând în acest fel viața oamenilor din acea structură. Contaminarea a fost încheiată şi toți militari au fost declarați în afara oricărui pericol.

Gabriela Ivan și Violeta Proşa (realizatori rubrică): Rămânem la forțele terestre, în Santa Margarita din Portugalia.

Militarii Batalionului 22 Infanterie Romanați din Caracal au participat timp de două săptămâni, alături de parteneri din Franța, Portugalia, Spania și Statele Unite ale Americii, la exercițiul Orion ’23.

Obiectivele exercițiului au fost antrenarea în vederea planificării și desfășurării operațiilor de luptă, pentru a spori gradul de cooperare și interacțiune într-un mediu multinațional.

Locotenentul Vlad Frângescu, ofițerul de legătură al detașamentului românesc: Am plecat pe pozițiile noastre de apărare, am debarcat și am început direct camuflarea tehnicii, echipamentelor și a militarilor.

Ne-am instalat, am săpat tranșee, am săpat poziții de tragere. După mai multe incidente, inamicul și-a făcut apariția, iar trupele noastre, împreună cu celelalte plutoane portugheze, a deschis foc și am reușit să-l nimicim.

Gabriela Ivan și Violeta Proşa (realizatori rubrică): De la forțele terestre trecem la forțele navale. Fregata „Regele Ferdinand” și-a început misiunea în cadrul operației EUNAVFOR MED IRINI, care se desfășoară în Marea Mediterană, sub egida Uniunii Europene.

Operația urmărește respectarea embargoului internațional asupra armelor indus Libiei și combaterea traficului ilicit de produse petroliere, droguri și persoane, prin monitorizarea traficului maritim și executarea de inspecții la bordul navelor comerciale.

Forțele Navale Române participă la misiune și cu un elicopter IAR 330 Puma Naval și cu o grupă de forțe pentru operații speciale.

Marinarii militari români fi prezenți în Marea Mediterană până la mijlocul lunii viitoare. Fregata „Regele Ferdinand” are un echipaj format din 239 de militari, comandați de comandorul Victor Durea: Această participare este o oportunitate pentru noi să colaborăm cu nave ale altor state. Sunt acțiuni cu un grad ridicat de risc.

Putem executa acțiuni în condiții meteo grele și acestea pun la mare încercare abilitățile și deprinderile militarilor pe care îi avem la bord.

Gabriela Ivan și Violeta Proşa (realizatori rubrică): Încheiem cu forțele aeriene. Detașamentul Carpathian Vipers, format din 100 de militari români și patru aeronave F16 Fighting Falcon continuă serviciul de poliție aeriană întărită în Lituania, din baza aeriană Siauliai.

În fiecare săptămână, detașamentul românesc este angajat în misiuni reale de poliție aeriană, dar și în exerciții aeriene comune cu structuri aliate și partenere. Adiacent misiunilor obișnuite, Detașamentul Carpathian Vipers participă la diferite activități organizate de parteneri.

Săptămâna aceasta, militarii au participat la un concurs sportiv militar în care spiritul de echipă și respectul reciproc au fost evidențiate.

Locotenent Laura Bașturea, ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului Carpathian Vipers: Competiția a presupus parcurgerea mai multor probe: transportul individual al sacilor de 20 de kg de nisip, conducerea unui autovehicul sub ghidarea colegilor, șoferul fiind legat la ochi sau identificarea cu ajutorul unui binoclu a mai multor obiecte în teren.

Am reușit să obținem cel mai bun punctaj, una dintre echipele noastre situându-se pe primul loc. Ocazia de a concura alături de partenerii portughezi a fost mai importantă decât poziția din clasament.

Exercițiul Junction Strike 2023

Publicat de Gabriel Stan, 13 mai 2023, 13:04

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele pentru Operații Speciale Române desfășoară, până pe 18 mai, cel mai amplu exercițiu de instruire din acest an. Junction Strike 2023 are loc în poligoane și terenuri de instrucție din toată țara.

La exercițiu iau parte peste 500 de militari români și alți circa 100 din țări aliate, precum: Bulgaria, Polonia, Portugalia, Spania și Statele Unite ale Americii. Sunt prezenți, în calitate de observatori și militari din Georgia, Iordania și Republica Moldova.

Antrenamentele urmăresc armonizarea procedurilor de lucru în mediul multinațional, ne-a declarat ofițerul de relații publice al Comandamentului Forțelor pentru Operații Speciale, maiorul Alexandru Ivanof: Un scenariu semi-fictiv. Anul ăsta a încercat să-l adaptăm un pic și la condițiile de securitate care, după cum foarte bine știți, sunt în continuă schimbare, mai ales în această zonă a Europei.

Scopul principal al acestei activități importante de instruire este certificare a trei ținte de capabilități, care vor fi puse la dispoziția NATO, și anume un grup maritim de forță pentru operații speciale din Mangalia, un grup terestru de forțe pentru operații speciale localizat în Târgu Mureș și un detașament de operații speciale aeriene, o aripă rotativă aparținând Statului Major al Forțelor Aeriene.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 8 mai 2023, 14:07

Teodora Mazere și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Prima oprire de astăzi este în baza Bemowo Piskie din Polonia, acolo unde militarii români din cadrul Detașamentului Iron Cheetahs, generat de Batalionul 348 Apărare Antiaeriană Dobrogea, continuă pregătirea alături de partenerii grupului de luptă, în vederea asigurării prezenței înaintate consolidate pe flancul nord-estic al Alianței.

Zilele trecute, artileriștii antiaerieni dobrogeni au participat la o ședință de tragere cu armamentul ușor de infanterie, ocazie cu care au reușit să schimbe impresii cu partenerii aliați în ceea ce privește performanța sistemelor de luptă.

Cu detalii vine căpitanul Gabriela Nohai, ofițerul de informare și relații publice al contingentului românesc: Poligonul automatizat din apropierea bazei are în dotare capabilități moderne, cu ajutorul cărora luptătorii își antrenează capacitatea de reacție și de ochire imediată și pot aprecia eficiența loviturilor cu pușca automată calibrul 545mm și pistolul de 9mm în timp real.

La această tragere i-am avut invitați și pe aliații noștri. Ei au fost plăcut surprinşi de precizia armamentului nostru și de efectul la țintă pe care acesta îl are.

Teodora Mazere și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Următoarea oprire este tot într-un poligon de instrucție, mai precis Santa Margarita din Portugalia, unde 30 de militari aparținând Batalionului 22 Infanterie Romanaţi din Caracal participă timp de două săptămâni, alături de parteneri din Franța, Portugalia, Spania și Statele Unite ale Americii, la exercițiul „Orion 23”.

Unul dintre obiectivele exercițiului îl reprezintă antrenarea în vederea planificării și desfășurării operațiilor de luptă, pentru a spori gradul de cooperare și interacțiune într-un mediu multinațional.

Locotenent Vlad Frângescu, ofițerul de legătură al detașamentului românesc, participant la exercițiul „Orion 23” din Portugalia: Două zile au fost dedicate exclusiv dislocării trupelor în poligon și luarea în primirea spațiilor de cazare.

Odată cu încheierea tuturor aspectelor administrative, am început un exercițiu de rezolvare a unei situații tactice, unde ne-am pregătit și pentru trecerea la exercițiu de antrenament în teren, care se va desfășura exclusiv în poligonul Santa Margarita timp de trei zile.

Teodora Mazere și Violeta Proșa (realizatori rubrică): Din Portugalia traversăm strâmtoarea Gibraltar și ajungem în Africa, mai precis în Somalia, unde România participă la misiunea Uniunii Europene cu patru militari.

De la lansarea sa în aprilie 2010, misiunea de instruire și-a extins sarcinile și își propune să sprijine dezvoltarea internă a unui sistem de instruire sub responsabilitate somaleză, având ca fundament cei trei piloni de instruire, mentorat și consiliere strategică.

Cu detalii despre populația locală vine reprezentantul național în Somalia, maior Laura Istrate, aflată pe ultima sută de metri a mandatului în această seară: Un alt aspect, cumva fabulos, că ne aflăm într-o țară atât de săracă, există o zonă sigură în cadrul capitalei, care se numește Mogadiscio International Airport, este zona cu aeroportul practic, iar lângă această zonă este un cartier rezidențial, cei mai bogați oameni ai Somaliei și-au construit case acolo.

Sunt atât de mari, sunt atât de impunătoare, dar în momentul în care te apropii de ele, absolut toate casele au ziduri ridicate, cu posturi de pază și nu poți să vezi decât partea superioară a casei, din cauza înălțimii zidului pe care l-au construit de jur împrejur.

Întâlnire la București între Șeful Statului Major al Apărării și locţiitorul șefului Biroului Gărzii Naționale a Statelor Unite ale Americii

Publicat de Gabriel Stan, 8 mai 2023, 11:54

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, s-a întâlnit miercuri, la București, cu locţiitorul șefului Biroului Gărzii Naționale a Statelor Unite ale Americii, generalul locotenent Mark Sasseville.

Cei doi oficiali au analizat situația regională de securitate și au discutat despre activitățile pe linia instruirii bilaterale și evaluarea proiectelor de infrastructură pentru instruire.

Întrevederea a avut loc în contextul marcării în acest an a trei decenii de cooperare militară în cadrul programului de parteneriat statal dintre Armata României și Garda Națională a statului Alabama.

Programul american de parteneriat statal a început în anul 1993, având ca scop sprijinul prin cooperare militară al țărilor situate dincolo de fosta Cortină de Fier.

În prezent funcționează circa 100 de parteneriate între națiuni și state americane.

Forţele Armate Suedeze desfăşoară cel mai mare exerciţiu militar din ultimii 25 de ani

Publicat de Gabriel Stan, 24 aprilie 2023, 12:20

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forţele Armate Suedeze desfăşoară până pe 11 mai, cel mai mare exerciţiu militar din ultimii 25 de ani. „Aurora 23” reuneşte peste 26.000 de participanţi din trupele terestre, aeriene şi navale.

Antrenamentele au loc în principal în partea de sud a Suediei şi în zona insulei Gotland din Marea Baltică. Instruirea se desfăşoară în comun cu partenerii internaţional din 14 ţări, printre care Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Polonia, Germania şi Franţa.

Potrivit unui comunicat al armatei suedeze, exerciţiul are ca scop consolidarea capacităţii forţelor armate de a desfăşura operaţiuni întrunite după un scenariu în care se respinge un atac asupra Suediei.

Angel Tîlvăr: Am discutat cu secretarul de stat Lloyd Austin despre relațiile bilaterale din punct de vedere militar, dar şi despre felul în care vedem colaborarea dintre armatele noastre

Publicat de Gabriel Stan, 10 aprilie 2023, 15:23

La Subiectul Săptămânii s-a discutat despre vizita delegației condusă de ministrul apărării, Angel Tîlvăr, în Statele Unite ale Americii, o vizită care a marcat 30 de ani de la semnarea parteneriatului dintre Forțele Armate Române și Garda Națională din statul Alabama.

A fost o serie de întrevederi în Washington, în statul Alabama, cu oficialii americani din cadrul Departamentului Apărării, Consiliului Național de Securitate și cu guvernatorul statului Alabama, cu membri ai Congresului, dar și cu secretarul apărării, Lloyd Austin.

Ministrul apărării ne-a oferit cele mai importante concluzii după întâlnirea avută în Statele Unite ale Americii.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule Tîlvăr, bună dimineața, bine ați venit la radio!

Angel Tîlvăr: Bună dimineața tuturor, vă mulțumesc pentru invitație!

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Vizită importantă pe care ați avut-o împreună cu membrii ai unei delegații din Ministerul Apărării Naționale în Statele Unite, acolo unde s-au marcat cei 30 de ani de la semnarea parteneriatului dintre forțele Armatei Române și Garda Națională a statului Alabama.

Ați avut discuții și cu secretarul american al Apărării, dar și alocuțiuni în Congres. Care sunt concluziile?

Angel Tîlvăr: Evident că orice vizită pe care o facem partenerului strategic al României, pentru că unul din elementele și unul din momentele importante în istoria post-decembristă a României a fost încheiere a parteneriatului strategic cu Statele Unite, deci orice vizită de acest gen este foarte importantă. Este o vizită la care lucrăm de mai multă vreme împreună cu prietenii noștri americani.

O vizită care a fost organizată împreună cu ambasada noastră de la Washington, dar și cu Ambasada Statelor Unite de la București. O vizită care a avut ca element central întâlnirea cu secretarul de stat Lloyd Austin, ocazie cu care am discutat probleme legate de relațiile noastre bilaterale, de prezența pe care Statele Unite o au în România și pe Flancul estic din punct de vedere al dislocării de militari.

Colaborarea de-a lungul vremii, pentru că, așa cum vă spuneam, acest parteneriat strategic și-a dovedit viabilitatea în timp. Faptul că la Mihail Kogălniceanu există un număr important de militari americani care își fac datoria cu prisosință împreună cu militarii români, dovedește că interoperabilitatea și cunoașterea reciprocă, lucrul împreună produc rezultate remarcabile. Și nu în ultimul rând, acest parteneriat, ca și această relație între militarii noștri, a fost validată și prin participarea împreună în diferitele teatre de operații, fie că a fost vorba de Irak, fie că a fost vorba de Afganistan.

Împreună cu secretarul Austin, timp de o oră am discutat despre relațiile bilaterale din punct de vedere militar, despre lucrurile bune care s-au întâmplat și lecțiile din care am avut de învățat, dar şi despre felul în care vedem în viitor colaborarea dintre armatele noastre.

După întâlnirea cu secretarul de stat, am avut alte două întâlniri importante, cu președinții Comisiilor de apărare din Congresul din cameră, cu domnul Reed și cu domnul Rogers, însoțiți de alți colegi de-ai lor, cu care am vorbit, din nou, lucruri legate de întărirea Flancului estic, de importanța pe care vrem să o dăm Mării Negre. Și aici inițiativele parlamentare care sunt în Statele Unite ne bucură și am simțit nevoia să oferim cât mai multe argumente care să ducă la susținerea ideii că Marea Neagră capătă o relevanță din ce în ce mai mare în contextul de securitate din est. Ne-am bucurat acolo de toată înțelegerea și sperăm că lucrurile sunt pe un drum bun.

Un alt element pe care l-am discutat a fost legat de programul Visa Waiver, program care prezintă un mare interes pentru cetățenii români, care ar da posibilitatea cetățenilor români să circule și să interacționeze din punct de vedere profesional sau din punct de vedere al desăvârșirii studiilor sau din orice altă perspectivă mult mai bine cu prietenii noștri americani.

Evident că întărirea Flancului estic prin intrarea a noi doi membri în rândurile Alianței Nord-Atlantice ne bucură, dar nu este un lucru la care nu ne așteptam. Nu ne-a luat prin surprindere, dar l-am remarcat împreună cu partenerii noștri.

Voiam să vă spun că acest lucru l-am discutat și cu think tank-urile cu care m-am văzut, pentru că în cultura politică a Statelor Unite think tank-urile ocupă un loc foarte important.

Mi-aș dori ca și în România să aibă relevanță din ce în ce mai mare. Şi în discuțiile pe care le-am avut cu ei, pe lângă evaluările de securitate și perspectiva noastră asupra lucrurilor, pe care ei au dorit să o cunoască, și noi, la rândul nostru, am dorit să știm evaluările lor vizavi de felul în care intrarea a noi membri în Alianța Nord-Atlantică întărește postura defensivă a acestei alianțe, ca și faptul că întregul Flanc estic în felul acesta câștigă din punct de vedere al capacității de apărare.

După, ca să continui lucrurile legate de vizită, evident că valoarea simbolică a vizitei a fost dată de 30 de ani de parteneriat cu Garda Națională din statul Alabama, unde ne-am deplasat și unde am avut un program intens, care a avut ca elemente, să zicem, de vârf, faptul că am putut, am fost invitați să ținem alocuțiuni în cele două camere ale Parlamentului, lucru care, pe lângă componenta sa simbolică, să spunem, ne-a dat posibilitatea şi să prezentăm punctul de vedere al României vizavi de situația de securitate care preocupă întreaga planetă.

Pe scurt, a fost o experiență foarte interesantă, foarte densă, e adevărat, dar cred că efortul a meritat.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): În concluzie, domnule ministru, pentru cei care ascultă la radio, pentru cei de acasă, care, sigur, sunt în continuare îngrijorați, pentru că e războiul de lângă noi, ați plecat de acolo cu convingerea că Statele Unite sunt în strânsă legătură și că știu exact ce se întâmplă aici și ceea ce ați transmis dumneavoastră a fost luat așa cum trebuie, în serios, și că suntem în siguranță, asta ar fi ideea.

Angel Tîlvăr: Sigur, deci nu s-a pus niciun moment problema să nu fim în siguranță. Atât noi, cât și partenerii noștri ne facem datoria.

Alianța politico-militară înaltă este o alianță profund defensivă și cetățenii români, la acest moment, nu am niciun motiv să fie îngrijorați, întrucât cred că ne facem datoria și acest lucru s-a văzut și prin faptul că există un climat de normalitate în România, iar creșterea investițiilor străine în România cu aproximativ 11 miliarde de euro, anul trecut, înseamnă că investitorii străini și cei care urmăresc cu atenție situația de la noi au sentimentul că țara trăiește în normalitate și că lucrurile pot fi făcute aici așa cum trebuie. Noi ne facem datoria.

Mi-aș dori să fim înțeleși mai bine și noi, cei din sistemul de apărare, pentru că veștile legate de posibila scădere a pensiilor nu sunt vești care să încurajeze oamenii să intre în acest domeniu atât de important de activitate. Dimpotrivă, scăderea pensiilor i-ar putea determina pe foarte mulți să iasă din sistem, lucru pe care nu ni-l dorim.

Dacă vrem o apărare profesionistă și o apărare care să fie predictibilă din punct de vedere al evoluțiilor profesionale, trebuie să le dăm oamenilor și condițiile necesare ca să-și dorească să facă acest lucru.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Vă mulțumesc că ați încheiat așa. Noi am difuzat și săptămâna trecută punctul dumneavoastră de vedere cu privire la această chestiune a pensiilor militare.

Vom mai reveni asupra subiectului. Mulţumesc tare mult!

Angel Tîlvăr: Știu, știu. Şi eu vă mulțumesc și mă bucur că-mi dați posibilitatea să spun din când în când lucruri care cred eu că preocupă atât Armata României, cât și societatea românească în ansamblul ei. Vă mulțumesc foarte mult!

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la subiectul săptămânii a fost ministrul apărării naționale, domnul Angel Tîlvăr.

Domnule ministru, vă mulțumim și vă mai așteptăm la radio.

Angel Tîlvăr: La revedere! Gânduri bune.

Ministerul Apărării Naționale dorește achiziționarea a 54 de tancuri Abrams modernizate

Publicat de Gabriel Stan, 10 aprilie 2023, 13:00

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale a solicitat conducerii Parlamentului aprobarea prealabilă pentru achiziția  a 54 de tancuri Abrams modernizate.

Este prima etapă a programului de înzestrare tanc principal de luptă, iar în scrisoarea trimisă legislativului se precizează că este avută în vedere varianta M1A2 Abrams din stocul armatei americane, inclusiv muniția și stimulatoarele de instruire.

Achiziția se va derula printr-un acord la guvern cu Statele Unite ale Americii. Creșterea bugetului Ministerului Apărării Naționale, începând cu acest an, la 2,5 procente din Produsul Intern Brut a creat condițiile pentru inițierea unor programe de înzestrare strict necesare pentru accelerarea modernizării Armatei României, se mai arată în document.

Programele de înzestrare ale armatei au în vedere operaționalizarea țintelor de capabilități asumate în cadrul procesului NATO și Uniunii Europene de planificare a apărării, pentru realizarea obiectivelor programului privind transformarea Armatei României până în anul 2040.

Finlanda a aderat la NATO

Publicat de Gabriel Stan, 10 aprilie 2023, 12:23

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Finlanda a devenit al 31-lea stat membru al Alianței Nord-Atlantice. Evenimentul a fost marcat marți printr-o ceremonie care a avut loc la cartierul general al NATO de la Bruxelles.

Țara scandinavă a înmânat instrumentele de aderare la alianță către Statele Unite ale Americii, depozitarul tratatului fondator Nord-Atlantic.

Finlanda este mai sigură în interiorul Alianței și, în același timp, aduce acesteia un plus de forță, a declarat secretarul general NATO, Jens Stoltenberg: Spunem „Bun venit” Finlandei, ca al 31-lea membru al alianței noastre. Acest lucru va face Finlanda mai sigură și NATO mai puternic.

Este important pentru NATO, este important pentru Finlanda și nu în ultimul rând, pentru regiunea nordică și cea baltică. Puteți doar să vă uitați la hartă și să înțelegeți cât de importantă este Finlanda pentru securitatea celor două regiuni.

Finlanda aduce în alianță capabilități de vârf, forțe substanțiale și o industrie avansată de apărare.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Următoarea extindere a Alianței are în vedere Suedia, a cărei aderare este în prezent blocată de Turcia și de Ungaria, dar oficialii aliați sunt încrezători că situația se va schimba până la viitorul summit NATO, care va avea loc în luna iulie la Vilnius.

Întâlnire la sediul MApN a ministrului apărării naționale cu omologul polonez

Publicat de Gabriel Stan, 3 aprilie 2023, 14:15

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit, marți, la București, cu omologul polonez Mariusz Blaszczak.

Cei doi oficiali au apreciat nivelul cooperării militare dintre România și Polonia, atât în plan bilateral, cât și la nivelul NATO și al Uniunii Europene. Polonia este un aliat important și un partener strategic pentru România.

Parteneriatul îndelungat dintre cele două țări a dus la maturizarea unor proiecte importante, cum ar fi abordarea unitară a postului de apărare și descurajare pe flancul estic, a declarat ministrul Tîlvăr.

Armata Română are un contingent de militari în grupul de luptă NATO din baza poloneză de la Bemowo Piskie, iar Polonia are în țara noastră un detașament în cadrul Brigăzii Multinaționale Sud-Est de la Craiova.

Ministrul Angel Tîlvăr și generalul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării, sunt zilele acestea în Statele Unite ale Americii, unde au programate întâlniri cu secretarul apărării, Lloyd Austin, cu șeful Statelor Majore Întrunite, generalul Mark Milley, și cu alți oficiali americani.