Adrian Gîtman (realizator rubrică): Statele Unite ale Americii au inaugurat prima bază militară permanentă în Polonia. Este pentru prima dată când se face excepție de la principiul prezenței militare pe bază rotațională în flancul estic european.
Baza militară din Poznan a devenit a opta bază permanentă din Europa a Statelor Unite și va fi responsabilă de coordonarea sprijinului pentru forțele americane dislocate în Polonia și pe flancul estic al NATO.
Prezența militară americană permanentă în această țară este apreciată în mod deosebit, mai ales din cauza situației actuale din Europa, a declarat ministrul apărării polonez, Mariusz Blaszczak. Peste 10.000 de soldați americani sunt staționați în prezent în Polonia.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șapte dintre cele 30 de state membre ale NATO au atins ținta privind cheltuielile militare în anul 2022, a anunțat secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.
Potrivit raportului anual al NATO, Statele Unite ale Americii au alocat pentru apărare 3,46% din produsul intern brut, iar alte șapte țări au depășit pragul de două procente: Marea Britanie, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și Grecia.
Conform aceleiași surse, anul trecut România a alocat pentru apărare 1,75% din PIB.
La summitul din Țara Galilor din septembrie 2014, liderii statelor NATO au convenit ca, în termen de 10 ani, țările membre ale Alianței să atingă obiectivul alocării a două procente din PIB pentru bugetul apărării.
Decizia venea ca o reacție la ceea ce fusese percepută drept o deteriorare a situației de securitate în Europa, la câteva luni după anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia.
La un an de la invazia rusă în Ucraina, ţările NATO au lansat în urmă cu câteva săptămâni discuții despre modul de adaptare a țintei cheltuielilor militare.
O decizie este așteptată la summitul de la Vilnius, din luna iulie, iar Jens Stoltenberg a declarat că vede procentul de 2% din PIB ca pe un nivel minim, nu ca pe un plafon.
Cătălin Tomescu: Sper să se rămână la un sprijin tehnic, echipament, financiar, material, moral, politic, dar să nu se intervină de către o superputere sau un grup de țări occidentale…urmările pot fi devastatoare și n-aş vrea să se ajungă acolo. Aş prefera o soluție diplomatică!
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Săptămâna aceasta, potrivit mai multor oficiali americani care au vorbit sub rezerva anonimatului, The New York Times a făcut publică intenţia administraţiei Biden de a oferi acest ajutor şi mai mare Ucrainei pentru a lovi peninsula Crimeea, anexată ilegal în 2014 de către Rusia, reprezentanţi de la casa Albă argumentând că din punctul lor de vedere nu există nici o schimbare, Crimeea aparţine în continuare Ucrainei.
În urma celor scrise de New York Times, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov a reacţionat avertizând că aceasta ar însemna escaladarea conflictului şi a sugerat Kievului să accepte poziţia Moscovei şi să ia loc la masa de negocieri.
De atunci şi până acum, Peskov a reacţionat şi după reuniunea de la Ramstein, care, după părerea lui, este o escaladare şi mai mare prin decizia de a oferi Ucrainei transportoare blindate Bradley se poate ajunge la o rupere a legăturii terestre dintre Crimeea şi Rusia, iar această perspectivă ar putea conferi Ucrainei un avantaj semnificativ într-o eventuală rundă de negocieri.
Invitat la „Subiectul săptămânii” este generalul în rezervă, Cătălin Tomescu. După apariţia schimbului de poziţii întrre oficialii americani şi ruşia, am abordat pe larg această temă.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general, bună dimineaţa! Bine aţi venit la „Jurnal militar”!
Cătălin Tomescu:Bună dimineaţa! Mulţumesc de invitaţie.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Mai devreme decât ne-am propus, ne vedem din nou la Radio pentru că evenimentele ne obligă şi iată că s-au confirmat foarte rapid câteva dintre afirmaţiile dvs făcute la începutul anului, în ultima ediţie din 2022.
Federaţia Rusă are acţiuni care să ne îngrijioreze? Şi apoi o să vorbim şi despre, iată, prima confirmare, că e posibil ca Statele Unite să facă mai mult decât au făcut până acum pentru Ucraina.
Cătălin Tomescu:Spuneam atunci că mobilizarea, chiar și parțială, nu s-a decretat degeaba. Multă lume a crezut, și pot să zic pe bună dreptate, n-aș acuza de neștiință sau de ceva, că mobilizarea a fost făcută ca să reziste în fața ofensivei armatei ucrainene.
Nu, mobilizarea a fost făcută ca să reia inițiativa și să-și atingă obiectivele, chiar și parțiale, dacă nu alea inițiale, strategice, în sensul că ne aducem aminte că după vreo şase luni de zile, undeva august, iulie – august, armata ucraineană a preluat inițiativa și a trecut să desfășoară opțiuni ofensive pe zona Donbas și pe zona fluviului Nipru, în dreptul Crimeei și a orașului Herson, şi atunci rușii au zis nu, nu e bine, n-avem forță să rezistăm, s-a declarat mobilizarea parțială o dată ca să stabilizeze frontul și să treacă ea la ofensivă, adică să preia inițiativa. De aia am spus că va fi…
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Deci nu a fost nici pe departe cântecul de lebădă, aşa cum decretau…
Cătălin Tomescu:Nici vorbă. Păi înseamnă că cine a considerat asta… nu e vorba de neștiință, dar, ca militar și care asta am făcut 40 de ani, am citit despre ei din diferite motive și le-am studiat mentalitatea și capacitatea de luptă, noi trebuie să avem în privire asupra mentalității lor, nu asupra a ceea ce credem noi.
Nu trebuie să judecăm cu sufletul, războiul nu se duce cu sufletul, adică se duce cu sufletul ca moral, dar ca general nu trebuie să fii sufletist la război, nu, trebuie să fii realist, cu picioarele pe pământ și să studiezi și să-ți respecţi inamicul.
Inamicul în situația asta este Federația Rusă, iar mentalitatea lor, nemaivorbind de Putin în sine, cu educație KGB-istă, n-ai cum să crezi că al poate să să dea bătut așa ușor. Privitor la sprijinul de către statele occidentale și în principal Statele Unite ale Americii, sunt trei elemente.
America nu să dezice, a fost invitat Zelenski şi acolo, și a avut un mesaj către poporul american, poporul ucrainean, Federația Rusă și chiar la nivel global, inclusiv asupra organizațiilor internaționale: noi sprijinim în continuare.
Doi, armata ucraineană, în condițiile în care Federația Rusă reia acțiunile ofensive, nu poate să mai reziste, le trebuie mijloace antiaeriene, Patriot şi altele decât Patriot, pentru că Patriot se învaţă…
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): E scump.
Cătălin Tomescu:E şi scump şi se învaţă greu, pentru că e foarte tehnologizat. Nu e un ca un pistol, în cinci minute să te învăț ce să faci, cum să iei linia de ochire şi cum să tragi. Ei, revenind, Patriot dar și alte mijloace pentru a interzice operații aeriene majore din partea Federației.
A doua, interdicție navală, să nu revină ideea să reia ofensiva asupra malului nordic al Mării Negre, respectiv Odesa sau undeva într-un spațiu între Crimeea și gurile Dunării. Şi trei, mijloace blindate, tancuri și alte mijloace, pentru executarea operațiilor de apărare sau ofensive, executarea manevrei, cum zicem noi, pentru că altfel nu cucereşti.
Ţinând cont că ucrainienii au avut şi au ca obiectiv să-i dea afară pe ruşi, aia nu poţi să o iei cu aruncăm bombe, HIMARS-ul da, suda neutralizează şi distruge. Trebuie să ai forţă de manevră.
Prin urmare, americanii odată a demonstrat că ei sprijină în continuare și alte state din Europa care îi sprijină cu mijloace blindate și cu mijloace aeriene tocmai în acest scop: odată ca să reziste și odată să îi ajute să-și ducă la îndeplinire obiectivele lor.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Vă întrebam și atunci și vă întreb și acum deja retoric: ce se fac ucrainenii cu trupele, pentru că, bun, au fost până acum sprijiniți cu tehnică. Iată că ceea ce intenționează americanii confirmă cumva ceea ce noi vorbeam, că totuși s-ar putea să fie nevoie să intervină cu trupe.
Cătălin Tomescu:Asta e o decizie politică majoră, vă dați seama, ca să vă răspund la întrebare. Singurul stat care avea forța politică și militară necesară ca să treacă direct în sprijinul Ucrainei cu trupe sunt doar Statele Unite.
Nu vreau să diminuez puterea țărilor din Europa sau din Uniunea Europeană gen Anglia, Franța, Germania, dar vă spun eu istoria a demonstrat primul război din Golf, „Desert Storm”, în 1991, 2001 Afganistan, 2003 Irak, Bosnia-Herţegovina, Kosovo, fosta Iugoslavie, Balcanii de Vest, dacă vă aduceți aminte din ’95 până în ’99 Kosovo.
În toate aceste conflicte, prima dată ca să pună ordine și să cucerească teritoriu au fost Statele Unite, sprijiniți pe ici pe colo de câțiva aliați, unii cu un avion, Marea Britanie cu mai mult. În „Desert Storm”, în 1991, Franța a fost cu Legiunea, cu o divizie franceză, dar la celelalte mult mai puțin. Prin urmare, coaliția asta de interese s-a conturat întotdeauna pe umerii americanilor.
Libia la fel. După ce s-a lăsat Franța, Statele Unite de fapt au condus atunci operația aeriană, numai că dera sub steagul francez coaliția, după care a luat NATO. Siria, iar o coaliție, toate în jurul americanilor – asta unu, şi doi – toate împotriva unor adversari care din punct de vedere al puterii militare nici nu se compară cu puterea Federației Ruse, capabilitate nucleară și așa mai departe. Armata irakiană se apropia puțin, dar oricum departe de Federație.
Prin urmare, numai Statele Unite și dacă ei ar face treaba asta și s-ar lua această decizie politică, probabil ar fi și alte țări care ar sprijini într-un fel sau altul cu structurile sau capabilitățile pe care le-ar cere americanii.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Nu va mai fi însă vorba atunci de activarea Articolului 5, având în vedere că America ar merge singură pentru început.
Cătălin Tomescu:Nici vorba, nici vorbă. Nu uităm, Articolul 5 e pentru NATO. NATO nefiind atacat, nu cred că se va atinge vreodată consensul la nivelul Consiliului Nord-Atlantic ca NATO să intervină în sprijinul Ucrainei și împotriva Federației Ruse, fără ca Federația Rusă să atace deliberat o țară NATO.
Dacă nu se întâmplă așa ceva, nu cred că va fi consens. Prin urmare, numai o coaliție, încă o dată, în jurul Statelor Unite, singura țară care cred eu că ar putea să facă asta, dacă se ia o decizie politică în acest sens.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Păi şi dacă această coaliție este formată din state care sunt deja în NATO, nu se consideră de către ruşi?
Cătălin Tomescu:Steagul coaliției.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Am înțeles.
Cătălin Tomescu:Afganistanul, de exemplu, a fost o misiune care după invazia americană a trecut sub patronajul NATO și i-a zis ISAF, în Irak în 2003 invazia a fost făcută de americani, știți când au spus ei că există arme nucleare şi nu ştiu c şi trebuia să îl dea jos pe Saddam, a fost făcută de Statele Unite cu țări … tot NATO era acolo, dar numai că steagul era al SUA, era al coaliției.
NATO în Irak, vă spun că am lucrat acolo, chiar am fost ultimul general român Irak, NATO avea un oficiu în Bagdad, condus de un general de 2 stele, care era oficiu NATO în relația cu armata, dar n-avea treabă cu coaliția de forţe pentru că coaliția de forțe era condusă de americani.
La vremea respectivă era generalul Odierno, comandantul suprem al tuturor forțelor, mă refer la comandamentul multinațional. Actualul ministru al apărării din Statele Unite, generalul Lloyd Austin, pe vremea aia era comandantul Corpului 18 al armatei, era în teatru, comandantul corpului de manevră din Irak.
Deci nu, coaliția merge după concepția de organizare și de ducere a frontului de luptă a statului lider, care organizează și care a preluat inițiativa. Că țări sunt NATO şi sunt acolo e cu totul cu totul altă treabă.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): De fapt, vroiam să ajung aici. Această schimbare de paradigmă și schimbare de steag, precum aţi spus, poate evita pericolul nuclear de care s-au oferit până acum aliații NATO?
Cătălin Tomescu:Domne, sunt mai multe variante. Uite… Da, nu mă așteptam să puneți întrebarea asta. Poate să escaladeze în multe direcții. O intervenție în forță sub o conducere a unui stat, o coaliție să intervină în sprijinul Ucrainei, împotriva Federației Ruse. O dată – vor folosi baze de plecare din teritorii NATO?
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Da.
Cătălin Tomescu:Păi dar rușii pot să o interpreteze într-un fel că i-ar ataca NATO…
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Exact.
Cătălin Tomescu:… cu toate că nu e adevărat. Încă o dată, politic nu e, conducerea rămâne la coaliție. Asta e una. Doi: sigur, dacă intervine o forță de genul Statelor Unite, războiul se va termina destul de repede în defavoarea rușilor și aicea asta atrage după sine reacția Moscovei, care poate să fie şi inclusiv cu folosirea armelor nucleare tactice, dacă nu și strategice.
De asemenea poate să schimbe coeziunea, solidaritatea la nivelul Uniunii Europene, chiar și la nivelul Alianței, să zică ‘doamne, stați așa, că n-a fost vorba aşa, ăsta nu ne-a atacat. Sprijinim cu bani, cu tancuri, sprijinim cu avioane, sprijinim cu Patriot, sprijinim cu ce vreți voi, cu hrană, cu tot, dar de ce să ne băgăm noi în război, că nu e… e nedrept războiul ce li se întâmplă, de ce să ne băgăm?
Și asta e un element important, pentru că ar atinge exact obiectivele lui Putin în sine ca maestru în război hibrid: dezorganizarea, producerea de neînțelegeri, producerea de contradicții, puncte de vedere diferite la nivelul organizațiilor NATO și UE.
Un alt curs de acțiune ar fi intervenția sau poziția Chinei. Gândiți-vă, preşedintele chinez, domnul Xi, când a fost Medvedev acolo, a avut două mesaje: 1 – e bine să vă așezaţi negocieri, nici nu vă gândiți de folosirea armei nucleare, că nu…
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Păi și țin cont până la urmă rușii de asta?
Cătălin Tomescu: Altfel nu e problema de ruși aicia. Problema e că dacă s-ar întâmpla asta, nu poți să știi ce reacție o să aibă chinezii. Repet, de ce v-ați băgat voi? Stai, că dacă săriți voi să-i ajutați pe ăştia, s-ar putea să găsească sau nu să spune niciodată, dar nu știu dacă i-ar ajuta sau nu.
Problema e că va schimba clar și poziția Chinei. Poate să fie de maniera: păi bine, măi, când ați început ăstă războiul, mi-aţi zis să stau deoparte, să nu sprijin cu armament cu asta și cu asta și eu am făcut-o. Păi voi acuma ce faceți?
Dau un exemplu, bine, e mic, e de la baza piramidei, dar e pe înțelesul ascultătorlor. Adică ca să concluzionez, că așa putem vorbi mult.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Sigur.
Cătălin Tomescu:Ideea e că o asemenea decizie politică de intervenție direct în sprijinul Ucrainei poate duce la o escaladare multidimensională a conflictului, începând de la război nuclear în jos, la multe soluții, să spun așa, oferă câmpuri largi de interpretare din partea oricărui analist militar sau politic.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Revenim la partea a doua a interviului cu generalul Cătălin Tomescu, în care am dezbătut posibilitatea schimbării datelor de până acum ale confruntării dintre Federația Rusă și Ucraina.
Pentru prima dată se vorbește, pe surse, chiar despre intervenția trupelor americane ca sprijin în confruntarea pentru Crimeea. Vă invit să ascultați!
Cătălin Tomescu:De la interese politice, conjuncție, consultanță, decizie comună cu alte țări din UE sau din NATO, anumite interese pe care nu le ştim pentru că le au numai jucătorii globali. Știi, e ca la diferenţa între oamenii bogați și noi, oamenii, care nu suntem bogați, școliți, dar nebogați. Nu poți să ai judecata ce ai face la Burj Al Arab din Dubai, hotelul acela de 7 că noi nu am fost acolo niciodată, că n-am avut bani, că acolo costă 3000 de euro să dormi în noapte şi eu nu dau banii ăştia. Aşa e și cu asta.
Țările care joacă la nivel global au concepția lor la nivel geopolitic, nu poți să o judeci tu, ca român, că nu ești el. E și modul de ducere a războiului, într-un fel îl interpretează un general american cu educația lui şi cu şcolile lui şi altfel un general român sau polonez care… Aici nu e vorba…
Consideraţi că suntem la fel de deștepţi, la fel vechime, la fel tot, mentalitatea de abordare e diferită datorită capabilităților diferite pe care le avem. Noi ducem, am dus războaie și ducem într-o anumită conjunctură, cu anumite capabilități și am obținut sau nu am obținut ceva, şi noi, și polonezii, și alții din zona asta, pe când ei au dus războaie şi asta conform mentalităţilor lor şi istoriei lor de 300 de ani.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Noi am dus războaie de apărare, ei au dus…
Cătălin Tomescu:Absolut, absolut, și nu numai, nu neapărat de tipul de război – e important ce ați spus, nu, e vorba și de capabilități, e vorba de mentalitate, e vorba de atitudine, de cum pleci.
E ca între doi copii, unul care a făcut sport de contact și altul care a făcut atletism sau not. Comportamentul lor social este diferit datorită atitudinii și a mentalități, amândoi fiind buni sportivi.
Revenind la întrebare – am vrut doar să fac puțină deschidere pentru buna înțelegere a fenomenului – factorul politic, am discutat niște elemente care nu depind de noi și le știu numai, doar le bănuim sau…
Cătălin Tomescu:Al doilea element care ar declanșa, din punctul meu de vedere, o intervenție e faptul că Putin, dacă ar avea succes ofensiva, Putin să nu știe unde să se oprească, în sensul să să ducă, să treacă pe spadă și în foc toată Ucraina, să ajungă la granița de vest a Ucrainei, deci să ia şi Lvov, să ia tot.
Ei, dacă nu ştie unde să se oprească, vă daţi seamaa, asta ar aduce morţi şi răniți, victime în rândul populației civile vorbesc, lăsând militarii, de ambele părți, dar numai că pentru Ucraina ar fi imens, ceea ce înseamnă că, din punctul meu de vedere, Congresul american, la cererea șefului Pentagonului de a trece în sprijin direct pentru armata ucraineană, ar exista posibilitatea să fie aprobat.
Dacă Putin s-ar opri la limita republicilor, face și vorbire că se dorește să-și apere propria etnie şi regiunile deja acum declarate pentru Federația Rusă că sunt ale lor, şi pentru popor, că sunt ale lor, dacă s-ar opri acolo, ceea ce pentru el, cred eu, că va fi destul de convenabil ca ieșire din război, nu cred că va atrage această intervenție.
Dacă nu se oprește și se va duce, cum spuneam, la războiul total, până în pânzele albe, inclusiv să-i treacă prin cap să atace Moldova, de exemplu, care nu e stat NATO și UE, ca să facă joncțiunea … ş.a.m.d., asta ar putea declanșa un proces decizional în Statele Unite, la Washington, care să-i facă pe americani să intervină fără doar și poate.
Și al treilea lucru pentru care ar trece direct până să se ia decizia la nivel NATO absolut de consens, ar fi ca rușii să nu cumva să treacă în situația în care n-ar câștiga și n-ar avea succes pe câmpul de luptă, ca să obțină succes și să revină la inițiativă, să folosească arma nucleară tactică, care la ei, doctrinar, nu înseamnă o trecere la război nuclear, înseamnă doar folosirea unei capabilități semnificative de distrugere uriașe, care să-i ajute să-și atingă un obiectiv militar.
Deci, revenind, în situația în care s-ar întâmpla așa ceva, nu le-ar ieși acțiunile ofensive, chiar ucrainenii ar da peste cap și ruşii ar decide, Federația ar decide să folosească arma nucleară tactică, iar, o consider al treilea element care i-ar da gir Congresului SUA să spună: Dom’le, staţi că aţi schimbat cărțile, deja aţi luat o decizie politică majoră, treceți la armament nuclear, prin urmare trebuie să o oprim aici, că dup-aia de aici e doar un pas până la război nuclear total, cel cu cu armele și cu capabilitățile strategice.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Deci iată că această schimbare de paradigmă nu rezolvă acest caz. Intră America singură sau intră NATO, tot e pericol nuclear.
Cătălin Tomescu: Îl accelerează. Nu e vorba de rezolvat, de rezolvat nu rezolvă nimic, ce poate să rezolve? Decât oprirea, pacea, încetarea focului măcar, încetarea ostilităţilor … Numai că accelerează o decizie.
De ce spun asta, pentru că eu cunosc forța și capabilitatea, atât cât pot să știu eu și la câtă experiență am eu după 25 de ani de NATO, care am trăit cu el, vorba aia, aşa am crescut, accelerează procesul, pentru că soluționarea pe teren a liniei frontului va fi clar mult accelerată datorită puterii de luptă și capabilităţilor de luptă ale armatei americane.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Putem, în finalul interviului, să previzionăm dacă se va întâmpla această intervenție cu trupe ale americanilor pentru Crimeea?
Cătălin Tomescu:Domnule, sincer, încă o dată, nu vorbim cu sufletul, vorbim tehnic, mie mi-e teamă de o astfel de decizie, dacă se va lua.
Eu sper să se ajungă fără să…, să se rămână la un sprijin tehnic, echipament, financiar, material, moral, politic, cum vreți dumneavoastră, dar să nu se intervină de către o superputere sau un grup de țări occidentale, ca să zic aşa, ca să nu folosesc termenul NATO, să nu se creeze confuzie, să se facă o coaliţie de țări occidentale care să intervină direct.
Încă o dată, nu vorbim cu sufletul, vorbim tehnic. Părerea mea, că urmările pot fi devastatoare și n-aş vrea să se ajungă acolo. Aş prefera o soluție diplomatică, fără această intervenție, părerea mea, încă o dată.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Mai vin cu o întrebare, deși am zis că este finalul interviului. Păi nu acolo ajungem, dacă oricum știm că rușii se pregătesc și au trecut la mobilizare și este posibil, așa cum bine ați spus dumneavoastră, să ajungă și până la Berlin, ca în al Doilea Război Mondial?
Cătălin Tomescu:Păi da, rușii nu se vor bate, dar trebuie să ajungă la discuții, care ar fi linia de conveniență pentru oprirea ostilităţilor din partea lor, care eu sunt convins că…
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Şi putem avea încredere?
Cătălin Tomescu:Cele patru republici… Păi niciodată nu poți să știi, după începerea războiului, dacă poți avea încredere, dar măcar trebuie să încerci, măcar trebuie să ajungi la discuția aia, și eu cred că ei ar fi mulțumiți cu ce au acum, Crimeea, legătura terestră în Federație și Crimeea și cele republici care le-au declarat ale lor deja.
Încă o dată, bine, rău, nu ăsta e subiectul, subiectul e că eu cred că ar fi mulțumiți cu asta și atunci trebuie cumva să se obțină și un acord în partea liderilor sau liderului ucrainean și a poporului ca și ei să treacă la discuții, pentru că altfel se distruge total țara și nu știu ce folos ar fi cu o țară făcută praf, să mori până la ultimul.
Da, istoric, eroic, e bine. Sunt diplomații aici care trebuie să vorbească, și negociatorii. Că-i pune în Federație, că le dăm un grad de autonomie ridicat, s-a discutat. Poate să fie război rece, poate să fie război cald, poate să fie o zonă de marcaţie, poate să fie…
Exemple sunt multe la nivel global începând de la linia de marcație dintre Coreea de Sud şi de Nord, începând cu peninsula Sinai și cu relația israeliano-siriană, israeliano-egipteană ş.a.m.d.. Avem exemple multiple.
Problema este să se ajungă la oprirea ostilităților și cumva să se ajungă și la o situație în care și ucrainenii să iasă onorabil din situație și să aibă și o variantă acceptabilă pentru ei, pentru că aici e durerea mare.
E normal, când eşti atacat…. Îi spuneam lui Kuleba: cum să-i spui Ucrainei, dom’le să se oprească? Chiar dacă și eu îmi doresc, dar n-ai cum, că e țara lui, ea a fost atacată. Dar am folosit exemplul din Primul Război Mondial, dacă vă aduceţi aminte. Noi, în 1917, în primăvară, aveam 70% din țară ocupată, intraseră în Moldova, inclusiv guvernul, Casa Regală se mutase la Iaşi…
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Ce moment astral a fost pentru noi atunci!
Cătălin Tomescu:Şi ne-am luptat cu ei în august, am rezistat, n-au putut să ne străpungă liniile nici din vest către est peste munți de armata austro-ungară, și nici armata germană, întărită cu ceva forțe bulgărești din zona de sud, dinspre Țara Românească spre Moldova nu au putut, şi am ajuns la un armistiţiu, am ajuns la un fatic de război că deja trecuseră 3 ani şi jumătate de la începerea războiului, și am ajuns la o pace care ulterior ne-a dus la creare României Mari.
Dar nu când ne-am oprit să mai tragem, noi nu dețineam decât 30% din țară. Prin urmare, încă o dată, nu zic că seamănă situațiile, aici diplomații trebuie să vorbească. Ideea este că…
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Da, este o perspectivă..
Cătălin Tomescu:Trebuie să ajungi cumva, chiar dacă nu iei… E greu să câștigi războiul ăsta împotriva…..
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Deci, concluzionând, cel puțin pentru un moment, înțeleg din ce ați spus dumneavoastră că prețul păcii mondiale în acest moment este ca Ucraina să accepte ca teritoriile ocupate și, ca, iată, Crimeea, să rămână ale rușilor.
Cătălin Tomescu:N-aș nominaliza așa, dacă îmi dați voie, că nu vreau să se înțeleagă așa. Ca Ucraina să accepte să se oprească ostilitățile, chiar dacă nu-și duce la îndeplinire dezideratul oficial de a da afară trupele Federației Ruse din toate teritoriile ocupate de la 2014 încoace, să ajungă la granița dinainte de 2014.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Vă mulțumesc! Domnule general, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio.
Cătălin Tomescu: Şi eu mulțumesc și un an bun, că nu ne-am auzit pe anul ăsta. La mulți ani!
Edi Nicola (realizator rubrică): Militarii detașamentului de apărare aneriană „Sky Guardians”, dislocați în baza de instrucție din Bemowo Piskie, Polonia, se apropie cu pași repezi de jumătatea misiunii.
Pe lângă activități specifice sfârșitului de an, zilele trecute au fost prezenţi la simulatorul de tragere cu armamentul de infanterie din Giżycko, l-a invitația aliaților polonezi.
Această oportunitate le-a oferit militarilor prilejul să se instruiască atât la nivel individual, cât și de grupă, conform unor scenarii cu grade de dificultate diferite.
Traversăm Atlanticul și ne oprim în Statele Unite ale Americii, acolo unde militari din 51 de state partenere participă la cursul de „Sergeant major” care are ca scop desăvârşirea ca subofițer de comandă.
Cursul se desfășoară în baza militară Fort Bliss din Texas și reprezintă ultima formă de pregătire din cariera militară. Din Texas transmite plutonierul adjutant principal, Valentin Stanciu.
Valentin Stanciu:Se pune foarte mare accent pe deconectarea de mediul academic. Când sunt acele weekenduri, luni de patru zile sau în cadrul vacanței, încerc să le petrec înțelegând aspectele sociale și culturale ale Statelor Unite ale Americii și nu numai, interacționând și cu ceilalți studenți din cadrul academiei.
Este o inegalabilă experiență să stai de vorbă cu oameni din Australia până în nordul Statele Unite, din Canada.
Edi Nicola (realizator rubrică): De pe continentul american facem un salt pe continentul contrastelor, mai precis în Asia, unde doi ofițerii români își desfășoară activitatea în cadrul celei mai vechi misiuni ONU, cea de monitorizare a acordului de încetare a focului dintre India și Pakistan.
Posturile field sunt situate pe ambele părți ale liniei de control, cu şapte locații pe teritoriul Pakistanului, respectiv cinci în India. Mandatul observatorilor români este de un an de zile.
Căpitanul Adrian Stoian, observator militar:Cel mai recent acord verbal pe care îl au, și repet, acord verbal este de anul trecut.
În urma acelui tratat se pare că India și Pakistan au ajuns la un acord de încetare a focului, iar după acest acord nu au mai fost incidente majore.
Au fost incidente minore, dar care au fost rezolvate de cele două state intern, fără implicarea Națiunilor Unite.
Edi Nicola (realizator rubrică): De-a lungul existenței sale, Organizația Națiunilor Unite a desfășurat peste 70 de operații de menținere a păcii la care au participat în total un milion de militari.
Armata României participă la misiunea sub egida ONU, în Congo, cu un număr de şapte ofițeri care încadrează atât funcții de ofițeri de Stat major, cât şi funcții de observator militar. Din comandamentul misiunii, situat în orașul Goma, locotenent-colonelul Iustin Gavrilă.
Iustin Gavrilă:Există o inițiativă lansată, în care comunitatea ţărilor africane de est creează forțe întrunite, provenite din aceste state Burundi, Rwanda, Uganda, Tanzania, Kenya care să fie deja dislocate pe teritoriul estului Congo, să înceapă să performeze alături de Armata Națională Congo și să fie pregătite în eventualitatea în care MONUSCO se retrage. Şi atunci va exista un alt organism pur african care să preia atribuțiile acestei misiuni internaționale a ONU.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Grupul de luptă NATO din Bulgaria a atins capacitatea operațională completă.
Grupul a fost înființat pe 1 martie la doar câteva zile după invadarea Ucrainei de către Rusia. Unitatea este dislocată în localitatea Kabile, la aproximativ 80 kilometri vest de orașul-port Burgas.
Italia și-a asumat rolul de națiune cadru la mijlocul lunii octombrie contribuind cu aproximativ 740 de militari, iar puterea totală a grupului de luptă este de peste 1.000 de militari.
Diferența de efective este asigurată de țara gazdă, precum și de Albania, Grecia, Macedonia de Nord și Statele Unite.
Muntenegru este programat să desfășoare personal la începutul anului 2023, în timp ce Turcia contribuie cu un pluton de apărare antiaeriană, care va fi trimis în Bulgaria doar dacă situația o va impune.
De la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014 NATO a înființat patru grupuri de luptă multinaționale în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia.
În urma războiului declanşat în Ucraina, Alianța Nord-Atlantică a creat alte patru structuri de acest tip în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia.
SUA a aprobat un nou pachet de asistență militară pentru Ucraina
Publicat de Gabriel Stan,
27 decembrie 2022, 12:27
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Statele Unite ale Americii au aprobat un nou pachet de asistență militară pentru Ucraina, în valoare de 1,85 de miliarde de dolari.
Secretarul de stat american Antony Blinken a precizat că un miliard de dolari este destinat pentru aprovizionarea Ucrainei cu capacități extinse de apărare aeriană și de precizie, iar restul sumei va fi folosită pentru asistență suplimentară de securitate.
Pachetul aprobat include pentru prima dată sistemul de apărare aeriană „Patriot”, capabil să doboare rachete de croazieră balistice cu rază scurtă de acțiune și avioane de la o înălțime semnificativ mai mare decât sistemele de apărare aeriană furnizate anterior, a mai declarat oficialul american.
Anunțul Statelor Unite vine în contextul vizitei președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Washington, unde s-a întâlnit cu președintele Joe Biden și s-a adresat Congresului american. Este prima vizită a lui Zelenski în străinătate după 300 de zile de război.
Sonia Raicu (realizator rubrică): Marți, 29 noiembrie, ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a avut o convorbire telefonică, în sistem videoconferință, cu secretarul apărării al Statelor Unite ale Americii, Lloyd Austin.
Discuțiile au vizat evoluțiile recente ale situației de securitate din regiunea Mării Negre, pe fondul războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.
Cei doi oficiali au discutat și despre stadiul și perspectivele cooperării în domeniul apărării, în special prezența forțelor Statelor Unite ale Americii în România, programele de achiziții de echipamente militare, precum și modalități de consolidare a posturii de descurajare și apărare a Alianței Nord-Atlantice, inclusiv eforturile și proiectele aliate din România.
Publicat de Gabriel Stan,
28 noiembrie 2022, 15:53 / actualizat: 30 ianuarie 2023, 17:00
Gabriel Stan (realizator rubrică): 24 de militari români participă în baza Bamako din Africa, Mali, la misiunea Uniunii Europene pentru Instruirea Forțelor Armate Maliene – EUTM Mali.
Rolul misiunii este de a furniza asistență militară forței comune a G5 Sahel, precum și forțelor armate maționale în țările care fac parte din grupare, prin consiliere militară, instruire și mentorat.
Căpitan Roxana Davidovits, consilierul pentru armata maliană:La momentul acesta sunt modificări atât în structura din Mali, cât și în structura celorlalte țări care fac parte din regiune, fiind sub denumirea de G5 Sahel – Mali, Mauritania, Burkina Faso, Niger și Ciad.
Ele s-au unit să se ajute și să se apere mai bine în fața problemelor pe care le au. Se așteaptă anumite decizii, astfel încât să putem continua cu partea de consiliere și lucrurile vor fi mai clare.
Gabriel Stan (realizator rubrică): Din Africa urcăm în continent asiatic, acolo unde doi militari români participă la cea mai veche misiune a Organizației Națiunilor Unite, cea de monitorizare a acordului de încetare a focului dintre India și Pakistan.
Posturile Field sunt situate pe ambele părți ale liniei de control, cu șapte locații pe teritoriul Pakistanului, respectiv cinci în India. Militarii români au un mandat de un an de zile își desfășoară activitatea în zona Cașmirului.
Căpitanul Adrian Stoian, observator militar:Săptămâna aceasta am desfășurat la sediul Națiunilor Unite din Islamabad o festivitate de acordare a unor medalii pentru militarii participanți la această misiune din India și Pakistan și la o conferință cu privire la evoluția securității din zona și din aria de responsabilitate, precum și politicile Națiunilor Unite.
Gabriel Stan (realizator rubrică): Traversăm Atlanticul și ajungem în Statele Unite ale Americii, acolo unde 61 de cursanți internaționali din 51 state partenere participă la cursul de „Sergeant major”, care are ca scop desăvârșirea ca subofițer de comandă. Acesta se desfășoară în baza militară Fort Bliss din Texas și reprezintă ultima formă de pregătire din cariera militară.
Plutonierul adjutant principal Valentin Stanciu, subofițerul de comandă al Batalionului 284 Tancuri „Cuza Vodă”: Cursul este structurat pe șase module, începând cu un curs de bază la care toți studenții, atât cei internaționali, cât și cei din Statele Unite participă.
Principalul scop al acestui curs de bază este de a familiariza toți studenții cu cerințele academice ale întregului curs.
Urmează cinci perioade, fiecare a câte șase săptămâni și anume conducere, operații, operații întrunite, management-ul forței și studii profesionale.
Daniel Petrescu: Suntem pe acelaşi trend excelent şi am încredere că şi pe viitor contribuţia Statelor Unite în România va fi una semnificativă. Avem o cooperare extraordinară între Forțele Speciale Române și Forțele Speciale Americane
Publicat de Gabriel Stan,
14 noiembrie 2022, 15:27
S-au împlinit 163 de ani de când Alexandru Ioan Cuza a înființat, prin decret domnesc, o structură centrală de coordonare a Armatei, realizând astfel Unirea celor două armate, a Moldovei și a Țării Românești.
De Ziua Statului Major al Apărării am stat de vorbă cu șeful Apărării, generalul Daniel Petrescu, care a revenit de curând dintr-o vizită realizată în Statele Unite ale Americii.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Subiectul săptămânii” este generalul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării. Domnule general, bine ați venit la Radio!
Daniel Petrescu:Bună ziua! Mulțumesc pentru invitație! Bine v-am găsit!
Cristian Dumitrașcu (realizator): Și la mulți ani pentru Ziua Statului Major al Apărării! 163 de ani – istorie îndelungată și cu realizări pe parcursul acestor ani mulți.
Daniel Petrescu:Avem o tradiție la Statul Major al Apărării și spun eu că în ultima perioadă activitățile noastre s-au înscris pe un trend care arată că știm ce avem de făcut.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Un răspuns pentru cei care ascultă la radio și care ne-au întrebat…
A suscitat foarte mult interes această vizită dumneavoastră îndelungată în Statele Unite și vă mărturisesc că este un subiect care ne interesează – și pe oameni îi interesează – ce s-a întâmplat acolo și care este situația noastră geopolitică în contextul actual.
Daniel Petrescu:Dacă urmăriți parcursul lucrurilor, în general, în fiecare an în cadrul mandatului, am avut o vizită în Statele Unite ale Americii. Statele Unite sunt partenerul nostru strategic cel mai important, sunt un aliat în cadrul NATO, avem o foaie de parcurs pe zece ani în ceea ce privește cooperarea între Statele Unite și România și avem și rezultate deosebite în această cooperare.
Tot din Statele Unite – Alabama este statul cu care avem un parteneriat. Este prima vizită pe care am întreprins-o în Alabama de la preluarea mandatului și am discutat elemente care țin de parteneriatul nostru cu Alabama. Am fost la Comandamentul Forțelor pentru Operații Speciale și am discutat.
Este o cooperare, la fel, extraordinară pe care o avem între Forțele Speciale Române, construcția Forțelor Speciale ale Armatei României și Forțele Speciale Americane și am avut întâlniri, la Washington, cu aproximativ întreg leadershipul, șefii categoriilor de forțe, la Comitetul întrunit al șefilor statelor majore, comandantul Gărzii Naționale din Statele Unite și structurile de cooperare în domeniul apărării.
M-a interesat un schimb de informații și discuții pe marginea situației de securitate, la Marea Neagră, perspectiva cooperării noastre, perspectiva întăririi posturii de cooperare, posturii de descurajare și apărare aliate și aici activitățile comune avem dislocat un contingent semnificativ la Mihail Kogălniceanu și urmarea programelor de înzestrare, avem destule programe de însestrare, destul de mature pe care le desfășurăm cu Statele Unite ale Americii.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Există elemente de schimbare de parcurs în urma, să zicem, războiului, în urma lucrurilor care poate că au schimbat cumva planurile pe care le știți dumneavoastră de atâta timp?
Daniel Petrescu:În ceea ce priveşte cooperarea noastră, suntem pe acelaşi trend excelent şi am încredere că şi pe viitor contribuţia Statelor Unite în România va fi una semnificativă şi, de asemenea, că vom putea să ducem la îndeplinire ceea ce ne propunem în privinţa realizării capabilităţilor prin programele de procurare de armament.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Ca de obicei, la sfârşit, mesajul dvs către ascultători.
Daniel Petrescu:Lucrăm cu toţii astfel încat să ne putem îndeplini misiunea, lucrăm la consolidarea şi modernizarea Armatei României.
Avem aliaţi, avem toate premisele ca împreună, în cadrul NATO, al UE şi al parteneriatului strategic cu Statele Unite, să ne realizăm aceste obiective.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost şeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu. Domnule general, vă mulţumesc şi vă mai aştept la radio.
Spania și Statele Unite ale Americii contribuie la Sistemul NATO de apărare antiaeriană și antirachetă de pe teritoriul României
Publicat de Gabriel Stan,
14 noiembrie 2022, 14:48
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Două noi radare ale unor țări aliate vor fi amplasate în perioada următoare pe teritoriul României. Armata spaniolă va aduce un radar TPS-43, care va fi integrat în Sistemul NATO de apărare antiaeriană și antirachetă, iar Infanteria marină a Statelor Unite va instala un radar de tip TPS-80, care poate detecta ținte cum sunt rachete de croazieră sau avioane pilotate de la distanță.
Cele două sisteme vor asigura descoperirea, urmărirea și identificarea țintelor aeriene care evoluează în estul Ucrainei și în bazinul central-vestic al Mării Negre și vor îmbunătăți apărarea aliată integrată.
Misiuni de recunoaștere pentru stabilirea locurilor optime au fost deja făcute în țara noastră, de comun acord cu autoritățile militare române.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, se află până pe 9 noiembrie într-o vizită oficială în Statele Unite ale Americii.
Programul cuprinde întâlniri cu președintele Comitetului Întrunit al Șefilor de State Majore, cu șefii categoriilor de forțe, precum și cu reprezentanți ai unor organizații din domeniul securității.
Vizita generalului Petrescu peste ocean se înscrie în cadrul acțiunilor de consolidare a cooperării militare cu Statele Unite, conform Parteneriatului strategic dintre cele două țări.
Șeful Statului Major al Apărării s-a întâlnit și cu militarii români aflați la post în comandamentele de la Tampa, Florida.
Vasile Dîncu: Prin aceste prezențe în România a trupelor din SUA, Portugalia, Polonia, Belgia, Olanda și cu tehnica cea mai modernă, suntem din ce în ce mai apăraţi și mai implicați în interoperabilitatea cu întreg sistemul NATO
Publicat de Gabriel Stan,
17 octombrie 2022, 14:51
Săptămâna trecută a avut loc la Bruxelles o nouă reuniune a miniştrilor apărării în ţările membre NATO. Dincolo de ce a afirmat Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei, în declaraţia de final a reuniunii, avem și alte decizii importante care s-au luat acolo, la Cartierul General al NATO, multe dintre ele care privesc în mod direct și România.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la „Subiectul săptămânii”, ministrul apărării naționale, domnul Vasile Dîncu. Domnule ministru, bun venit la Radio, la „Jurnal militar” și la „Subiectul săptămânii”.
Vasile Dîncu: Bună ziua! Mă bucur foarte mult să comunicăm de aici, de la Bruxelles, unde sunt, într-adevăr, discuții interesante din domeniul militar, din domeniul politicii militare, a apărării. Au fost două zile foarte pline, foarte condensate, în care am avut chiar discuţii istorice. De fapt, sunt două elemente care configurează importanța acestui summit al NATO.
În primul rând, este cel al asigurării implementării deciziilor aliate de la Summitul de la Madrid, din iunie 2022. Este foarte important. S-a făcut o revizie în cele două sesiuni, de exemplu, ale Consiliului Nord-Atlantic, am discutat, am aprobat şi andosat o serie de documente care sunt importante şi care privesc direcţiile politice privind directiva politică pe 2023, evident, pentru planificarea apărării şi evident că am vorbit și despre pregătirea Summitului NATO de la Vilnius, din 2023, pentru că direcţiile le-am trasat astăzi.
Deci, din perspectiva elementelor de strategie şi a elementelor executive, aș putea să spun că astăzi, temele principale ale celor două sesiuni ale Consiliului Nord-Atlantic au fost raportul ministerial de dimensiunea de descurajare şi apărare.
Aici, sigur că noul model de structuri de forţe, am discutat despre implementarea politicilor NATO în domeniul spațial, evaluarea rezilienţei, viziunea transformării digitale, de asemenea, despre planuri de implementare pentru armament în întărirea posturii de descurajare. Au fost elemente, să spunem, care au fost calde şi care țin de zona executivă și asta a fost foarte important pentru astăzi.
De asemenea, tot în această discuţie am avut o importantă sesiune în ceea ce privește direcţiile de fond care au privit adaptarea posturii de descurajare şi apărare, mai ales acest context al modificării situației din Ucraina, trecerea într-o fază nouă a războiului, la ameninţarea nucleară a statului terorist care a devenit Rusia în aceste zile. Au fost lucruri foarte importante.
Am avut o sesiune specială în ceea ce priveşte grupul Framework Nations Concept, grup condus de Germania, care a prezentat al şaselea raport și unde România are o contribuție foarte importantă. Am avut, de asemenea, semnarea unei scrisori de intenţii pentru o iniţiativă legată de un viitor scut antibalistic pentru Europa, o iniţiativă condusă, de asemenea, de Germania și care va fi în viitor configurată, în funcție de nevoile noastre, după un studiu concept la care lucrează câteva țări în acest moment, o iniţiativă la care s-au înscris, din prima, 14 ţări.
Europa va deveni o forţă şi în domeniul industriei şi în domeniul producţiei de infrastructură, a protecţiei infrastructurilor, pentru că o altă discuţie a fost legată de protecţia de infrastructură fizică, având în vedere ceea ce s-a întâmplat în zona nordică, în sabotarea conductelor Nord Stream.
Cu siguranţă că am discutat aici, fiind şi prima sesiune la care au participat Finlanda și Suedia. Am discutat aici și despre cererea Ucrainei privind accesul în NATO, invitarea inițială a Ucrainei, care s-a luat la București, în 2008. În Summitul de la București, noi, România susţinem un traseu pentru integrarea Ucrainei, care a demonstrat de facto că este o ţară care…
Vasile Dîncu: Nu există aici un consens. Aici sunt unele ţări care vorbesc despre un traseu mai lung. Dincolo de traseu, dincolo de viteza cu care se va desfășura acest lucru, noi, în mod principial, suntem susţinători ai Ucrainei pentru această postură. Am avut, în același timp, şi o bilaterală cu Canada.
Este un prieten al României. Avem un parteneriat important cu Canada. Au fost prezenți în acțiunile de poliție aeriană în România. Am stabilit să intensificăm relațiile, să facem un acord mai complet privind colaborarea cu această țară importantă. România a fost prezentă nu numai în evenimentele de care spuneam.
Ca subiect, am discutat în cadrul sesiunii privind descurajare şi apărare, am discutat și despre stadiul pregătirii battle group-ului care are Franţa ca lead nation în România. Aici am prezentat cu satisfacție modul în care am avansat la Cincu, împreună cu camarazii noștri, cu partenerii noștri din Franța, Olanda și Belgia în construcția de la Cincu. Am primit cu satisfacție și am mulțumit Franței pentru anunțul de a aduce noul echipament, în tancuri și transportoare blindate în România.
I-am mulțumit ministrului Lecornu, prietenul meu, pentru că a făcut un anunț legat de faptul că în această primăvară să sperăm că vom reuși nu numai să operaționalizăm battle group-ul, dar să ajungem în anul viitor și la operaționalizarea la nivel de brigadă.
Deci se va intensifica prezența franceză în România și acest lucru nu poate decât să ne bucure. România continuă să fie și își întărește poziția de furnizor de securitate în această zonă, în care întărim Flancul estic și echilibrăm zona sudică, să spunem, zona Mării Negre, cu Marea Baltică, acolo fiind mult mai dezvoltată la un moment dat prezența de descurajare a forțelor NATO.
Acum, prin aceste prezențe în România, am mulțumit Statelor Unite, Portugaliei, Poloniei, Belgiei, Olandei, tuturor celor care sunt în acest moment cu trupe pe teritoriul nostru – și nu numai cu trupe, și cu tehnica cea mai modernă. Asta înseamnă că suntem din ce în ce mai apăraţi și din ce în ce mai implicați în interoperabilitatea cu întreg sistemul NATO.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitatul de la „Subiectul săptămânii” de astăzi a fost ministrul apărării naționale, domnul Vasile Dîncu. Domnule ministru, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio!
Exercițiul de instruire în comun „JUSTICE EAGLE 22”
Publicat de Gabriel Stan,
19 septembrie 2022, 14:35
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Peste 700 de militari români din cadrul Brigăzii Multinaționale Sud-Est și aliați din Franța, Olanda, Polonia, Portugalia și Statele Unite ale Americii participă până pe 23 septembrie la exercițiul de instruire în comun „JUSTICE EAGLE 22”, desfășurat în Poligonul Smârdan din județul Galați.
Exercițiul are ca scop creșterea interoperabilității între aliați prin executarea exercițiilor cu trupe în teren și cu trageri de luptă. La Sfântu Gheorghe, militarii Batalionului 22 „Vânători de munte” desfășoară o serie de activități de instruire în comun cu partenerii francezi din Regimentul 8 Parașutiști Infanterie Marină, care fac parte din grupul de luptă NATO din România.
Instruirea în comun cu militarii francezi este o ocazie pentru exersarea tehnicilor, tacticilor și procedurilor specifice luptei în mediul montan. Iar un alt exercițiu, care are loc în aceste zile, este „Cetatea 22”, organizat la nivel strategic, operativ și tactic în mai multe locuri din România și din Bulgaria.
Exercițiul se desfășoară sub comanda Comandamentului Comunicațiilor și Informaticii, pe baza unui scenariu al unei operații militare tip coaliție, cu efecte în spațiul cibernetic.
Unul dintre principalele obiective este testarea rețelelor de comunicații folosite în schimbul de informații cu structuri similare din țări membre NATO și partenere.
Anul acesta la exercițiul „Cetatea” participă și câte un detașament de militari din Republica Moldova și din Bulgaria.
Sonia Raicu (realizator rubrică): 240 de militari români și aproximativ 60 de militari din Azerbaidjan, Bulgaria, Franța, Georgia, Statele Unite ale Americii și Turcia au participat la exercițiul multinațional din largul țărmului României de la Marea Neagră și în Portul Militar Constanța.
Exercițiul s-a desfășurat între 1 și 5 august și a fost condus de Centrul 39 Scafandri.
Rolul acestuia este dezvoltarea relațiilor dintre Forțele Navale Române și gărzile de coastă implicate în activitățile de instruire conduse de Centrul de Scafandri din Constanța.
Sonia Raicu (realizator rubrică): Nava-Şcoală „Mircea” a revenit din al doilea marș de instrucție din acest an.
Timp de 54 de zile, 92 de studenți din anul al doilea de la Academia Navală „Mircea cel Bătrân”, precum și opt studenţi străini de la academii navale partenere din Bulgaria, Marea Britanie, Polonia și Statele Unite ale Americii, au efectuat stagiul de practică la bordul navei.
Nava-Şcoală „Mircea” a plecat din țară pe 6 iunie și a avut pe parcursul marșului escale în porturile Augusta și Genova din Italia, Valencia din Spania, Valetta din Malta și Alexandria din Egipt.
În Genova și Valencia, nava militară românească a participat alături de alte valiere la Regata „Iacobuz Marius”. Pentru cadeții aflați la bord, marșul de instrucție a fost prima activitate prin care s-au familiarizat cu viața pe mare și lucrul în echipă.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Principalele decizii și perspective strategice în domeniul apărării care vor da greutate Summitului NATO de la Madrid, de la sfârșitul acestei luni, au fost puse în discuție de miniștrii apărării din statele membre NATO, reuniți miercuri și joi la Bruxelles.
În cadrul reuniunii s-au desfășurat și două sesiuni ale Consiliului Nord-Atlantic, în care s-au dezbătut adaptarea, pe termen mediu și lung, a posturii de apărare și descurajare, precum și aspectele referitoare la resursele pentru apărare și finanțare comună.
În marja ministerialei a avut loc și întrunirea Grupului consultativ în domeniul apărării privind Ucraina, constituit la inițiativa Statelor Unite ale Americii și prezidat de secretarul american al apărării, Lloyd Austin.
Ministrul român al apărării, Vasile Dîncu, a evidențiat implicarea deplină a țării noastre în sprijinul poporului ucrainean, inclusiv a celor peste 1,1 milioane de refugiați care au intrat pe teritoriul statului român de la declanșarea conflictului.
Reuniunea s-a înscris în procesul de adaptare a Alianței în contextul deteriorării fundamentale a mediului de securitate regional, european și euroatlantic, ca urmare a invaziei Ucrainei de către Federația Rusă.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO:Mă aștept ca la Summitul de la Madrid aliații NATO să convină asupra unui pachet curpinzător de asistență pentru Ucraina, ajutând Ucraina pe termen lung să facă trecerea de la echipamentul din epoca sovietică la echipamentul modern NATO și pentru a îmbunătăți interoperabilitatea cu NATO.
Aliații sunt neclintiți în sprijinul lor pentru suveranitatea și integritatea teritorială a partenerilor noștri apropiați din Europa și pentru dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propria cale, fără interferențe din afară.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Miniştrii apărării din statele membre ale formatului București 9 s-au întâlnit luni pentru o nouă rundă de consultări desfășurate în sistem videoconferință.
La reuniunea coorganizată de Polonia și România au participat miniștrii de resort din celelalte șapte state membre ale inițiativei: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Ungaria, precum și invitați din Marea Britanie și Statele Unite ale Americii.
Participanții au discutat despre eforturile de consolidare a postului NATO, de descurajare și apărare pe flancul estic, despre adoptarea noului concept strategic al Alianței și despre evoluția situației de securitate regională.
România a fost reprezentată de ministrul Vasile Dîncu, care a transmis omologilor săi că amenințările actuale necesită o întărire a poziției aliate în regiune într-o manieră unitară, de la Marea Baltică la Marea Neagră.
Edi Nicola (realizator rubrică): Zilele trecute, detașamentul românesc dislocat în Polonia a primit vizita secretarului de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale din Ministerul Apărării Naționale, Simona Cojocaru.
Cu acest prilej, oficialul român a participat la o prezentare alături de reprezentanți ai Ambasadei României în Polonia, ai Brigăzii 15 Mecanizate din Giżycko și a comandantului grupului de luptă, căpitan Liviu Burtică, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului.
Liviu Burtică:Programul vizitei delegaţiei române a cuprins vizitarea bazei, a spațiilor de cazare și desfășurare a instrucției, servirea mesei alături de militarii români și participarea la exercițiul cu trageri reale de luptă, de nivel secție, cu sistemele antiaeriene Gepard, executat în Poligonul South Hills.
Edi Nicola (realizator rubrică): De pe continentul european, traversăm Atlanticul şi ne oprim în Statele Unite ale Americii, mai precis în îndepărtatul Texas, unde desăvârșirea ca subofițer de comandă a militarilor americani se face prin absolvirea cursului de sergent major, aceasta reprezentând ultima formă de pregătire din cariera militară.
Doi subofițeri ai Armatei României au urmat aceste cursuri, în cinci domenii de instruire, numărul cursanților internaționali reprezentând 10 procente din numărul subofițerilor americani care urmează această formă de pregătire. Din Texas transmite plutonierul adjutant principal Florin Bănceanu:
Florin Bănceanu:Consider acest curs o oportunitate de învățare într-un mediu multinațional. Este un produs educațional de excepţie, dezvoltat de Forțele Armatei americane, cu recunoaștere internațională.
A fost o perioadă încărcată din punct de vedere al informațiilor acumulate, ce au constat într-o curriculă complexă, dar și cu satisfacția absolvirii unuia dintre cele mai importante cursuri destinat subofițerilor de comandă.
Edi Nicola (realizator rubrică): Din Statele Unite mergem pe continentul african, unde, încă din anul 2015, țara noastră participă în cadrul misiunii de pregătire a Uniunii Europene la implementarea eforturilor de reconstrucție a Forțelor Armate centrafricane.
Misiunea are drept scop oferirea de asistență autorităților Republicii Centrafricane pentru reconstituirea sectorului național de apărare, grav afectat în ultimul deceniu de instabilitate și de acțiunile grupurilor armate.
Derularea misiunii se face pe trei axe: la nivel strategic, operativ și tactic.
Locotenent-colonelul Olimpiu Golea, seniorul național al contingentului românesc din Bangui, Republica Centrafricană:Să ştiţi că nu diferă de noi decât culoarea pielii. În rest, sunt foarte deschişi. Sigur, asta nu vine de la început.
Ca şi consilier, trebuie să construieşti o relaţie cu partenerii respectivi, să aibă încredere în tine, să poată să se deschidă. Am învățat pe parcurs destul de multe lucruri despre partea astea de consiliere.
Edi Nicola (realizator rubrică): Una dintre cele mai mari coaliții militare din istoria Statelor Unite ale Americii o reprezintă Comandamentul Central, ce totalizează în prezent 47 de națiuni.
Acest comandament, cu sediul la Tampa, Florida, conduce activități și operații militare cu aliații și partenerii, pentru a spori securitatea și stabilitatea regională din zona de responsabilitate.
Membrii NATO asigură echipe de legătură în cadrul comandamentului, care participă la procesele de planificare a operațiilor. În luna august a anului trecut a fost derulată în Afganistan misiunea de evacuare a peste 100.000 de cetățeni de toate națiile, în mai puțin de două săptămâni, acțiunea fiind organizată și condusă în condiții optime.
Colonelul Paul Dumitru, șeful echipei de legătură din cadrul Comandamentului Central de la Tampa: Am lucrat în condiţii de stres, dar suntem antrenaţi pentru aşa ceva. Blocul european a funcţionat. E mult mai greu să realizezi o operaţie de evacuare a necombatanţilor decât una a militarilor, oameni care sunt instruiţi, căliţi şi ştiu ce îi aşteaptă.
În astfel de situaţii, se vede valoarea echipei de legătură. În ţară am avut sarcini clar trasate. Partea asta de relaţionare şi încredere stabilite aici, la faţa locului, au făcut să se întâmple şi minuni.
Edi Nicola (realizator rubrică): Din Statele Unite ne deplasăm pe continentul asiatic și ne oprim în Irak, acolo unde se desfășoară operația NATO Mission Iraq.
Lansată în octombrie 2018, sub egida NATO, ca urmare a unei solicitări din partea Guvernului irakian, această misiune are ca principal obiectiv consolidarea instituțiilor și forțelor aparținând sistemului de securitate al Irakului. Colonel Vasile Bătinaș, consilier superior pe probleme de capacitate de luptă în cadrul NATO Mission Iraq.
Vasile Bătinaş:Dacă în Afganistan situaţia politică era instabilă, statul în sine era mai puţin organizat. Aici, în Irak, statul este definit, armata irakiană este pregătită, dotările de care dispune sunt mult mai bune, avansate.
Lucrăm pe partea de dezvoltare a unor noi metode de antrenament, experienţa NATO poate să ajute foarte mult, având în vedere istoricul Alianţei Nord-Atlantice.
Edi Nicola (realizator rubrică): Din îndepărtatul Irak revenim în Europa şi ne oprim în teatrul de operaţii din Bosnia şi Herţegovina. Celor 27 de militari ai Companiei de Infanterie din cadrul Rezervei Intermediare pentru Operaţia EUFOR ALTHEA, generată de Batalionul 22 Infanterie Romanaţi din Caracal, li s-au alăturat alţi 107 militari dina ceeaşi companie, care au în dotare mijloace tehnice blindate Piranha IIIC.
Militarii români sunt dislocaţi în Camp Butmir din Sarajevo şi vor executa timp de aproximativ o lună de zile misiuni în sprijinul autorităţilor locale, având ca scop menţinerea unui climat de securitate şi stabilitate în bosnia şi Herţegovina.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Situația de securitate din regiunea Mării Negre, în contextul războiului din Ucraina, și acțiunile aliate pentru consolidarea posturii NATO de apărare și descurajare au fost principalele teme ale întâlnirii pe care ministrul apărării Vasile Dîncu a avut-o luni, în bază de la Mihail Kogălniceanu, cu ministrul apărării Regatului Ţărilor de Jos, Kajsa Ollongren.
Baza din Mihail Kogălniceanu este astăzi un punct focal, care exprimă fără echivoc unitatea și solidaritatea NATO, angajamentul ferm pentru protejarea flancului estic al Alianței, a declarat ministrul Dîncu.
Vasile Dîncu:Aici este locul unde Forțele Terestre și Aeriene din Regatul Ţărilor de Jos, Statelor Unite ale Americii, Franței, Belgiei, Portugaliei, Italiei și Germaniei sunt împreună, alături de români, pentru exerciții, misiuni de poliție aeriană sau participarea la Forţa de Răspuns a NATO, având rolul de a transmite un mesaj clar și ferm de descurajare.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În România se află, în aceste zile, un detașament de militari ai Regatului Ţărilor de Jos pentru exerciții comune aliate. Ministrul Kajsa Ollongren a punctat faptul că țara sa se alătură acțiunilor NATO de întărire a prezenței în flancul estic.
Kajsa Ollongren:Suntem foarte îngrijorați în privința situației actuale și a evoluției acesteia. Ca răspuns, NATO a sporit pregătirile și armata olandeză a accelerat activitățile de participare la acest efort, iar o parte a acestuia este programarea de exerciții suplimentare ale unităților noastre.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Cei doi oficiali au mai convenit că în această perioadă dificilă este nevoie de unitate, solidaritate și de acțiuni concrete din partea comunității internaționale democratice pentru condamnarea Rusiei și pentru sprijinirea Ucrainei.
Constantin Spînu: Nu avem motive la nivelul cetățenilor români, la nivelul opiniei publice din România, să fim îngrijorați cu privire la riscuri de securitate
Publicat de Gabriel Stan,
28 februarie 2022, 13:34
Generalul de brigadă Constantin Spînu, șeful Direcției Informare și Relații Publice din Ministerul Apărării Naționale a dezbătut alături de realizatorul emisiunii Jurnal Militar, Cristian Dumistrașcu, la Radio România Actualități, conflictul dintre Ucraina și Federația Rusă ce a dus la un război în această perioadă. Vă invităm să ascultați interviul integral!
Generalul de brigadă Constantin Spînu:Pare straniu să discutăm de calm și de raționalitate când avem o astfel de desfășurare de evenenimente, dincolo de granițele noastre în statul vecin Ucraina, dar nu avem motive la nivelul cetățenilor români, la nivelul opiniei publice din România, să fim îngrijorați cu privire la riscuri de securitate, de amenințări directe la integritatea și securitatea României, unde altfel nimeni, în nici o țară NATO nu trebuie să se considere vulnerabilă într-o astfel de situație pentru că Alianța are principiul sacrosanct asigurat de articolul 5, suntem ca mușchetarii de pe vremuri, suntem toți pentru unul și unul pentru toți.
Generalul de brigadă Constantin Spînu: Vedeți cum s-a întâmplat acum cu conflictul din Ucraina. Pricipalele țări din Alianța Nord-Atlantică, vă aduceți aminte, Statele Unite, Marea Britanie, chiar Alianța Nord-Atlantică în întregul ei au avertizat cu privire la tacticile de dezinformare care urmau să fie puse în practică…aceasta este forma despre care vă spun, te gândești la narativele cele mai grave și încerci să le prezinți ca atunci când ele se întâmplă oamenii să știe despre ce este vorba.
Un titlu de campanie în lucru, nu este cel care va fi final, dar vrem să ne axăm pe informare pentru apărare și apărare pentru informare pentru că discutăm despre un drept fundamental la fel de important ca toate celelalte drepturi din zona informării.
Klaus Iohannis: „România nu va fi atrasă în conflictul militar din Ucraina!”
Foto: Sursa foto: GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
Publicat de Andra Radu,
24 februarie 2022, 14:00 / actualizat: 24 februarie 2022, 18:50
Președintele României a susținut o declarație de presă după ședința CSAT.
„Din păcate, în această dimineață, Federația Rusă a ales calea reprobabilă și complet ilegală a violenței armate masive împotriva unui stat independent și suveran.
Astăzi, la eforturile comunității internaționale pentru menținerea păcii și dialog, Rusia a răspuns cu rachete care lovesc orașele și obiectivele militare ucrainene. Astăzi, Federația Rusă a ales forța tancurilor în detrimentul vieților cetățenilor. Rusia este agresorul, nu victima, cum încearcă să acrediteze Kremlinul, și întreaga planetă vede astăzi limpede acest adevăr incontestabil.
România condamnă ferm agresiunea complet nejustificată, ilegală și neprovocată a armatei ruse împotriva Ucrainei, care pune în pericol nenumărate vieți omenești.
În ultimele săptămâni, Statele Unite ale Americii, NATO, Uniunea Europeană și întreaga comunitate a statelor democratice au făcut tot posibilul ca diplomația să prevaleze.
România a fost puternic implicată în adoptarea tuturor deciziilor la nivel aliat și european și a pledat întotdeauna pentru continuarea dialogului în vederea detensionării situației de la granițele Ucrainei.
Niciodată nu este însă prea târziu ca vocea rațiunii să învingă. Singura soluție de a depăși cu bine această gravă criză este cea diplomatică.
Dragi români, știu că sunteți îngrijorați de conflictul care are loc nu departe de granițele țării noastre, dar vă asigur: niciun român nu trebuie să se teamă pentru siguranța sa și a familiei sale!
România beneficiază de cele mai ample garanții de securitate posibile. Statutul de membru NATO și al Uniunii Europene, Parteneriatul Strategic solid cu Statele Unite ale Americii constituie o umbrelă de securitate extrem de solidă. Niciodată în istoria noastră nu am fost mai bine protejați în fața oricărei potențiale agresiuni.
Vreau să subliniez foarte clar: România nu va fi atrasă în conflictul militar din Ucraina! Mai mult, vă asigur că voi lua absolut toate măsurile care se impun, împreună cu Guvernul, Parlamentul României și aliații noștri internaționali, pentru ca securitatea și siguranța cetățenilor români să nu fie sub nicio formă afectate.
Încă din 26 ianuarie, în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, am analizat toate scenariile posibile și am luat măsurile necesare pentru a fi pregătiți indiferent de evoluția situației. Am discutat și acum, în cadrul ședinței de astăzi a CSAT despre ultimele evoluții și măsurile care trebuie luate urgent pentru a răspunde acestei situații de criză majoră.
România este pregătită să facă față oricăror consecințe economice și umanitare pe care le-ar putea genera un eventual conflict de durată între Rusia și Ucraina. Suntem în permanentă legătură cu aliații și partenerii noștri din NATO, din Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii pentru a găsi cele mai bune soluții și a oferi asistență umanitară dacă situația o va cere. În acest context tensionat, se impune fără doar și poate consolidarea consistentă a Flancului Estic.
Forța noastră este în primul rând aceasta: suntem uniți, suntem fără teamă și rămânem neclintiți, împreună, în fața unui agresor care amenință, prin acțiunile sale, pacea întregii planete!”, a declarat Klaus Iohannis.
Publicat de Gabriel Stan,
14 februarie 2022, 14:01
Edi Nicula (realizator rubrică): Zilele trecute, militarii din cadrul Detașamentului de Apărare Antiaeriană, Rotația a X-a, din Polonia, au derulat un exercițiu de antrenament în teren de nivel baterie, în Poligonul Klusy.
Timp de două zile, artileriștii antiaerieni au exersat tactici și proceduri specifice privind deplasarea pe terenuri greu accesibile, au pus în practică schemele de manevră și s-au antrenat la îmbunătățirea baremelor. Experiența dobândită pe parcursul etapei de instruire de nivel secție și-a pus amprenta asupra modului în care s-au desfășurat principalele secvențe de instruire ale acestui exercițiu.
Locotenent Diana Aioanei, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului: A fost un exerciţiu complex, în cadrul căruia a trebuit să rezolvăm mai multe situații tactice, precum respingerea unui atac aerian și a unui atac terestru, extragerea răniților din câmpul de luptă, dar și reacția la un atac chimic. S-a desfășurat într-un ritm alert, pe o perioadă de două zile, timp în care toți militarii şi-au executat activitățile în permanență în terenul de instrucţie.
Edi Nicula (realizator rubrică): Din Polonia, mergem în sud şi ne oprim în Balcanii de Vest, unde misiunea KFOR contribuie la menținerea unui mediu sigur și a libertății de mișcare pentru toate comunitățile din Kosovo, unde trupele aliate și partenere acționează ca parte a forței Kosovo, aparținând NATO.
Munca, în mediul internațional, pentru militarii români înseamnă în primul rând o provocare. Ofițerii alături de subofițeri, soldații și gradații profesioniști sunt parte a unei echipe sudate, conștientă de misiunea încredințată. Plutonierul-adjutant principal Claudiu Biosan conduce echipa care realizează legătura dintre comandament și unitățile subordonate din punct de vedere al comunicațiilor și informaticii.
Claudiu Biosan:Răspundem nevoilor de sprijin venite din partea unităților subordonate. Nici o zi nu seamănă cu cealaltă deoarece pot apărea diverse disfuncții pentru care trebuie să găsim o soluție în cel mai rapid timp posibil. Până la acest moment, am reușit să depășim orice provocare atât datorită bunei organizări, cât și datorită priceperii oamenilor din echipa mea.
Edi Nicula (realizator rubrică): De pe bătrânul continent traversăm Atlanticul și ajungem în Statele Unite ale Americii, mai precis în Texas, locul unde desăvârșirea ca subofițer de comandă al militarilor americani se face prin absolvirea cursului de Sergeant Major, acesta reprezentând ultima formă de pregătire din cariera militară. Plutonierul adjutant principal Florin Băniceanu, unul dintre cursanții programului de formare a subofițerilor de comandă americani.
Florin Băniceanu:În clasa în care sunt acum semestrul acesta sunt doar eu ca student străin și 14 sud-americani. Profesorul mă angajează ori de câte ori e o discuție fiindcă vrea să vadă, și prin perspectiva mea, cum gândesc, cum se face în armata noastră pentru dezvoltarea militarului. Gândirea critică este încurajată aici, la tipul acesta de curs.
Edi Nicola (realizator rubrică): 47 de națiuni alcătuiesc una dintre cele mai mari coaliții militare, reprezentată de Comandamentul Central al Statelor Unite ale Americii. Promovarea păcii și stabilității în zona de responsabilitate reprezintă obiectivele acestora.
Contribuția statelor este un exemplu al modului în care comunitatea internațională acționează pentru schimbul de informații, asigurarea capabilităților și soluționarea problemelor din regiune. Membrii coaliției asigură echipe de legătură care participă la procesele de planificare a operațiilor.
Cum se vede de la Tampa, Florida, situația de la granița de est a Ucrainei aflăm de la colonelul Paul Dumitru, șeful echipei de legătură.
Paul Dumitru:Noi de aici, de la Tampa, privim, bineînțeles, cu o oarecare îngrijorare și interes ceea ce se întâmplă la granița de est-nord-est a României, și pentru toți care suntem atașați la acest comandament lucrurile sunt mult mai palpabile.
Pentru că planurile, dacă există la un anumit nivel, când ne lovim de realitate atunci vedem valoarea planului. Şi corecțiile trebuie aduse cât mai repede cu putință, dar la un nivel global, în cadrul coaliției.
Edi Nicola (realizator rubrică): Din Statele Unite ale Americii venim în Europa și ne oprim în Polonia, unde militarii din Detașamentul de Apărare Antiaeriană „Gheparzii de Fier” își continuă misiunea.
La începutul acestei săptămâni, compania de rezerviști militari ce aparține Batalionului 3 din Regimentul 161 al Statelor Unite ale Americii a decorat cu Ordinul „Dark Riffle” o serie de militari aparținând grupului de luptă din Polonia, printre care și doi ofițeri români. Distincția se acordă celor mai reprezentativi militari ce și-au adus contribuția la buna desfășurare a misiunii.
Lt. Diana Aioanei, ofițer de informare și relații publice al detașamentului:În Cartea de onoare a Batalionului 3 din Regimentul 161 apare numele fiecărui militar decorat cu Ordinul „Dark Riffle”. Comandantul detașamentului a propus doi militari, respectiv comandatul bateriei de apărare antiaeriană și comandantul plutonului sprijin.
Edi Nicola (realizator rubrică): Din Polonia ne îndreptăm atenția către Balcanii de Vest, unde misiunea KFOR contribuie la menținerea unui mediu sigur și a libertății de mișcare pentru toate comunitățile din Kosovo. Imaginea militarilor români în teatrul de operații este una foarte bună, fiind caracterizați ca buni profesioniști și implicați în tot ceea ce fac.
Vă propun să-l ascultăm pe cel ce se ocupă de mentenanța mijloacelor auto din flota KFOR, maistrul militar clasa a IV-a Eduard Bălan.
Eduard Bălan:Intervenim pentru a ne ajuta colegii în cazul în care au fost implicați într-un accident, în sprijinul Poliției Militare. Pe timp de iarnă, provocarea este cu atât mai mare, din cauza fenomenelor meteo extreme.
Suntem mereu pregătiți pentru a acționa cât mai rapid, riscul accidentelor fiind mult mai ridicat. Responsabilitatea este pe măsură, deoarece asigurăm o parte importantă a mijloacelor necesare îndeplinirii misiunilor.
Forțele Aeriene Române au o nouă aeronavă C-130 Hercules
Publicat de prosavioleta,
21 decembrie 2021, 18:19
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Flota de transport a Forțelor Aeriene Române a fost completată cu o nouă aeronavă C-130 Hercules, primită cu titlu gratuit de la Statele Unite ale Americii. Avionul va intra în înzestrarea Bazei 90 transport aerian Otopeni care mai are în dotare 5 aparate de zbor de acest tip. Aeronavele C-130 Hercules împreună cu modelul C-27 Spartan constituie principalul mijloc de susținere a trupelor românești aflate în teatrele de operații, de intervenție și de ajutor în situații de calamități naturale pe plan intern și internațional. Hercules C-130 este cel mai utilizat avion militar de transport din lume, peste 50 de țări folosind acest tip de aeronavă.
Camelia Stroiu (realizator rubrică): Un prejudiciu de două milioane de dolari a fost reclamat de Guvernul federal al Statelor Unite ale Americii în dosarul privind sustragerea de motorină din baza militară de la „Mihail Kogălniceanu”. Potrivit DIICOT, începând cu anul 2017, mai multe persoane au constituit un grup infracţional organizat în scopul comiterii infracţiunii de furt calificat prin sustragerea de combustibili lichizi aparţinând Guvernului Statelor Unite ale Americii din Baza militară de la „Mihail Kogălniceanu”, precum şi din zonele dedicate efectuării unor exerciţii tactice militare situate pe raza judeţului Constanţa.
Vizită oficială în România a secretarului american al Apărării
Publicat de Gabriel Stan,
28 octombrie 2021, 12:52
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a efectuat o vizită în România, iar miercuri dimineață a fost primit la sediul Ministerului Apărării de ministrul Nicolae Ciucă și de șeful Statului Major al Apărării, generalul locotenent Daniel Petrescu. Iată ce a declarat oficialul american la conferința de presă organizată în aer liber în curtea Ministerului Apărării de la București.
Lloyd Austin:Securitatea și stabilitatea din regiunea Mării Negre sunt în interesul național al Statelor Unite ale Americii și sunt critice în ceea ce privește securitatea flancului estic.
Este evidentă vulnerabilitatea la agresiunea Rusiei și am văzut asta din acțiunile ce au loc în estul Ucrainei, ocupația mai multor părți ale Georgiei, militarizarea Mării Negre și acțiunile provocatoare din aer și de pe mare. Activitățile destabilizatoare din zona Mării Negre reflectă ambițiile sale de a recâștiga o poziție dominantă în regiune și pentru a opri crearea unei Europe întregi, libere și în pace.
Din nou, regiunea Mării Negre face parte din interesul național al Statelor Unite ale Americii și vom fi concentrați asupra ei și vom continua să lucrăm cu partenerii noștrii din regiune.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): La rândul său, ministrul apărării Nicolae Ciucă a subliniat importanța relației bilaterale cu Statele Unite ale Americii.
Ministrul apărăriiNicolae Ciucă:Ne dorim ca alianţa să rămână puternică și capabilă să își protejeze toți membrii săi și să răspundă preocupărilor acestora.
De aceea, pentru România relația transatlantică rămâne un pilon important al politicii noastre de apărare.
Vom continuă consultările noastre bilaterale. Obiectivele sunt clare: avem nevoie de consolidarea pozițiilor noastre pentru summitul din iunie 2022 și pentru implementarea proiectelor importante de pe agenda cooperării bilaterale în domeniul apărării.
Publicat de prosavioleta,
16 septembrie 2021, 01:24
Alexandru Dina (realizator): Orchestra și Corul Forțelor Terestre ale Statelor Unite ale Americii staționate în Europa și Africa au susținut mai multe concerte în România, unul dintre ele chiar în sala mare de concerte a Castelului Peleș. Cristian Dumitrașcu a fost prezent și a realizat următorul reportaj: Gabriela Dascălu (șeful secției Relații Publice a Muzeului Național Peleș): Sunt șeful secției Relații Publice a Muzeului Național Peleș și astăzi avem un eveniment special la Castelul Peleș: un proiect pe care Orchestra și Corul Forțelor Terestre ale Statelor Unite staționate în Europa îl desfășoară în această perioadă în România. Noi ne bucurăm să găzduim în această seară concertul susținut de o parte dintre membrii acestei orchestre, Cvintetul Barbarossa Winds. Cristian Dumitrașcu (reporter): De altfel, este un loc cu tradiţie, în care aţi mai ţinut concerte – înțeleg – înainte de pandemie. Gabriela Dascălu (șeful secției Relații Publice a Muzeului Național Peleș Sigur că da. Concertul are loc în sala mare de concerte a Castelului Peleș. Este un loc cu o bogată semnificație istorică – este locul în care în epocă concertau invitații Regelui Carol I și ai Reginei Elisabeta – și este sala pe care muzeul o folosește acum pentru a găzdui concerte. Am avut numeroase colaborări cu Radio România Cultural, au fost muzicieni din afara ţării… – da, în acest spațiu aulic aș putea spune. Tim Gerhardson (consultant relații publice-Ambasada SUA): Sunt consultant în relații publice la Ambasada Statelor Unite ale Americii, și suntem aici la Castelul Peleș pentru a concerta cu fanfara și corul Armatei Statelor Unite care performează în Europa și în Africa. Suntem aici de trei zile. Ne-a plăcut, suntem impresionaţi de frumusețea locurilor, dar și de ospitalitatea locuitorilor. Venind din Statele Unite, avem o anumită viziune despre ceea ce reprezintă Europa, și aceasta este de cele mai multe ori concentrată asupra Europei de Vest. Astăzi am învățat multe, pe timpul turului prin castel, despre rolul pe care România l-a avut în istorie și vechimea poveștii regelui de aici. Am învățat multe de la prietenii mei români. În câteva minute vom concerta, dar de fapt este despre un parteneriat. Noi învățăm despre România și, de asemenea, vrem să avem șansa să le împărtășim românilor câte ceva despre istoria și cultura americanilor prin muzică, pentru că muzica este un limbaj universal care transmite multă emoție. Armata are o componentă muzicală cu un program variat: muzică simfonică, muzică modernă foarte diversificată, dar și cor, și va fi foarte interesant, pentru că vom avea reprezentații diferite în două castele: aici la Peleș și la Castelul Bran.
Andrei Stoica: Pot să spun că există o latură mai delicată, dar noi suntem militari, trebuie să respectăm anumite regulamente. Ziua trebuie să fii militar, iar seara trebuie să fii sportiv şi acest lucru nu trebuie să te împiedice cu nimic.
Reporter: Gabriel Stan – Cât de greu este să te împarţi intre viaţa de militar şi cea de civil, ţinând cont că în ambele părţi dai...
A cincea ediție Black Sea and Balkans Security Forum
Publicat de prosavioleta,
9 septembrie 2021, 19:01
Andreea Popescu(realizator rubrică): Cea de-a cincea ediție a Black Sea and Balkans Security Forum s-a desfășurat pe 3 și 4 septembrie la București. Forumul a fost organizat de New Strategy Center, cu sprijinul Diviziei de diplomație publică a NATO, în parteneriat cu Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Externe. Evenimentul, găzduit de Universitatea de Ştiințe Agronomice și Medicină Veterinară, a avut invitați oficiali și experţi din România și din țările regiunilor Mării Negre și Balcanilor, din Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană, precum și oficiali ai Alianței Nord-Atlantice.
Edi Nicola (realizator rubrică): În perioada 2-9 august se desfășoară cea de-a XI-a ediție a exercițiului „Eurasian Partnership MCM Dive”, în organizarea Forțelor Navale Române. La exercițiu iau parte peste 250 de militari români și aproximativ 100 de militari din Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Statele Unite ale Americii și Ucraina.
Exercițiul multinațional este condus de Centrul 39 Scafandrii și se desfășoară în raioanele maritime ale României din Marea Neagră.
Forțele Navale Române participă cu un puitor de mine și plase, o navă maritimă hidrografică, o vedetă maritimă pentru scafandri, cinci ambarcațiunii rapide, un vehicul subacvatic autonom, două detașamente EOD specializate în dezamorsarea minelor marine, precum și un detașament format din scafandri de mare adâncime.
Adrian Onțică, comandantul exercițiului:Iată-ne pe mare, la mare adâncime, cu alimentare de la suprafață, lucrând cu scule hidraulice sub apă, cu explozivi reali, cu aparate cu circuit semiînchis.
Am crescut complexitatea, încă mai avem ce învăța unii de alții, participanții sunt diferiți de la an la an.
Este cel mai important exercițiu din Marea Neagră pe partea asta de executare a activităților de scufundare și este bine să ne întâlnim, să ne cunoaștem, să creștem interoperabilitatea.
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a adoptat, joi, Hotărârea nr. 52 privind actualizarea listei ţărilor/teritoriilor de risc epidemiologic ridicat, în zona roşie fiind introduse Grecia, Irlanda, Monaco, iar în zona galbenă Franţa, Belgia, Israel, Statele Unite ale Americii, Islanda, Honduras.
Lista aprobată joi intră în vigoare din data de 1 august, decizia în acest sens fiind luată pentru a nu-i afecta pe cei care se întorc în ţară la acest sfârşit de săptămână.
Principalele modificări survenite sunt:
în zona roşie vor intra: Grecia, Irlanda, Monaco, Maldive, Bahamas, Curacao şi Insulele Virgine ale Statelor Unite;
în zona galbenă vor intra: din zona roşie, în urma scăderii incidenţei, Suriname şi Insulele Feroe şi din zona verde, în urma creşterii incidenţei, Franţa, Belgia, Israel, Statele Unite ale Americii, Islanda, Honduras, Aruba şi Sint Marteen;
în zona verde vor intra: Oman, Paraguay şi Uruguay.
Persoanele care sosesc în România din state aflate în zona roşie nu intră în carantină dacă sunt vaccinate anti-COVID.
De asemenea, copiii cu vârsta sub 6 ani sunt exceptaţi automat de la carantină, iar cei cu vârsta între 6 şi 16 ani sunt exceptaţi dacă prezintă la intrarea în ţară un test cu rezultat negativ efectuat cu cel mult 72 de ore înainte.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule general, bună dimineața și bine ați venit la „Jurnal militar”!
Daniel Petrescu: Bună dimineața! Mulțumesc pentru invitație!
Cristian Dumitrașcu (realizator): Aţi avut o întâlnire importantă în Statele Unite ale Americii. V-aţi întors chiar în ziua în care noi aveam emisiune.
Am reportat acest interviu în săptămâna aceasta, în care, iată, am avut și ceremonialul de încheiere a misiunii din Afganistan. O să vă întreb mai întâi despre lucruri pe care le-ați discutat în Statele Unite.
Daniel Petrescu:Întâlnirile pe care le-am avut se înscriu în ansamblul de întâlniri pe care le avem în cadrul Parteneriatului Strategii cu Statele Unite ale Americii, un parteneriat care funcționează foarte bine.
Vă amintiți că anul trecut, împreună cu ministrul apărării, Nicolae Ciucă, ne-am deplasat la Washington, unde ministrul apărării, împreună cu secretarul de stat al apărării, a semnat o foaie de parcurs privind cooperarea împreună cu Statele Unite.
Vizita pe care am desfășurat-o în acest moment a permis o discuție mai aprofundată pe fiecare linie de efort din această foaie de parcurs, a permis să explicăm mai bine situația din regiunea noastră, preocupările naționale, atât privind securitatea, cât și consolidarea capabilităților militare și a fost un excelent schimb de idei. Am constatat că avem aceleași opinii cu Parteneriatul nostru Strategic, privind modalitățile de răspuns, modalitățile de acțiune, felul în care ne consolidăm capacitatea noastră de acțiune comună.
A cuprins toată săptămâna trecută. A fost prilejuită în primul rând de activitățile pe care mi le-am planificat la Pentagon, iar momentul cel mai important a fost constituit de întâlnirea cu omologul meu, preşedintele Comitetului Întrunit al Şefilor de State Majore din Forţele Armata Statelor Unite, generalul Mark Milley, și de participarea la Norfolk, la declararea capacității operaționale finale a Comandamentului Întrunit Norfolk, este cel de-al treilea comandament de nivel operativ al NATO și comandament situat în Statele Unite ale Americii.
Mai întâi, am participat la Norfolk. A fost o ocazie foarte bună să văd cum s-a desfășurat procesul de realizare a capacității operaționale a acestui comandament, care este rolul comandamentului, importanța lui în ansamblul revizuirii structurii de comandă a NATO.
Am fost impresionat în primul rând de constituirea și operaționalizarea într-un termen foarte scurt a acestui comandament, adică o chestiune foarte serioasă la nivelul Alianței Nord-Atlantice privind revizuirea structurii de comandă a Alianţei. Am participat şi la ACT.
A fost o întâlnire plăcută, după mai mulți ani în care am activat la ACT în postura de reprezentant naţional.
A fost o ocazie să văd progresul realizat de ACT în această perioadă și să discut cu locțiitorul comandantului suprem aliat pentru transformare principalele proiecte de pe agenda acestui comandament.
La Pentagon m-am întâlnit cu generalul Milley, cu șefii categoriilor de forțe. Am avut niște discuții foarte bune, nu numai la Pentagon, dar și în Washington DC, cu trei think tank americane – Center for European Policy Analysis, Atlantic Council şi The Heritage Foundation. Vizita s-a desfășurat într-un moment în care am primit primul sistem HIMARS, am constituit prima escadrilă de avioane F-16, am primit primul sistem Patriot, am primit autovehicule pentru echiparea primului batalion cu Pirania V și suntem în proces de operaționalizare a acestor capabilități.
Avem nevoie de sprijinul aliatului nostru strategic în operaționalizarea lor și în integrarea lor în niște planuri coerente de acțiune.
Discuțiile au fost foarte bune, eforturile pe care le facem la nivel național pentru dotarea forțelor armate cu capabilități moderne sunt foarte apreciate, nu numai de partenerul american, ci de către toți aliații și prin ceea ce am prezentat acolo practic am consolidat imaginea noastră de furnizor de securitate, de partener strategic, care este foarte interesat, care ia foarte în serios problemele privind securitatea regională.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Spuneaţi despre implementarea acestor capabilități moderne, trecând la al doilea subiect pe care l-am stabilit împreună. Asta s-a întâmplat și în Afganistan, aţi fost comandat de batalion și acolo s-a întâmplat asta, ați avut de implementat capabilități moderne, unele venite de la aliatul strategic, altele pe parcurs aduse de Armata Română.
Daniel Petrescu:Avem foarte multe lecții învățate după 19 ani de misiune în teatrul de operații Afganistan, poate cel mai dificil teatru de operații în care am participat cu trupe în acest moment, şi avem implementate o parte din aceste lecții învățate în capabilitățile pe care le-am constituit în timp.
Este vorba de cooperarea în domeniul civil militar, de capabilitățile PSYOPS, de forțele pentru operații speciale pe care le-am consolidat în toată această perioadă, de acțiunile și instruirea pentru contracararea dispozitivelor explozive improvizate, și așa mai departe.
Dar pentru că ați adus în discuție subiectul Afganistan, a fost o onoare deosebită pentru Armata României să poată raporta misiune îndeplinită după 19 ani de implicare în acest teatru de operații.
A fost un subiect pe care l-am discutat și la Washington. Activitatea noastră în Afganistan, cooperarea pe care am avut-o, faptul că am respectat principiul împreună în teatrul de operații, împreună încheiem misiunea, sunt lucruri foarte apreciate de către partenerul nostru strategic și de către toţi aliații.
Am învățat foarte multe, dar cred că cel mai important este ce a rămas în mintea şi în sufletul fiecărui militar participant acolo, oameni, veteranii ai acestui teatru de operații care cred că se pot mândri cu faptul că au îndeplinit misiunea cu succes.
Cristian Dumitrașcu (realizator): La rândul dumneavoastră sunteți veteran de teatru de operații și aș vrea să vă întreb personal dacă aveți convingerea că fără această experiență în teatru de operații cariera dumneavoastră ar fi fost la fel?
Nicolae Timofti:Nu este vorba numai despre teatrul de operații din Afganistan. Fără experiența teatrelor de operații Armata României nu ar fi fost la nivelul de modernitate actual și probabil că fără participarea Armatei în aceste teatre de operații, aderarea noastră la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, la Uniunea Europeană, nu spun că nu s-ar fi întâmplat, dar probabil s-ar fi întâmplat într-o altă etapă, într-o altă perioadă.
Adică, am convingerea că am contribuit la profilul nostru strategic și am contribuit la realizările României în toată această perioadă.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulţumesc foarte mult! A fost invitat la „Subiectul săptămânii” generalul Daniel Petrescu. Domnule general, vă mulțumesc!
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
Mihai Panait: Vânătoarele de mine sunt cele mai bune capabilități la nivel mondial. Este deosebit de important că reușim să aducem în Forțele Navale Române această capabilitate
Vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” a primit primul pavilion al navei, odată cu intrarea în serviciul Forțelor Navale...
Andreea Popescu(realizator rubrică): Șeful statului Major al Apărării, generalul locotenent Daniel Petrescu, s-a aflat săptămâna aceasta în vizită oficială în Statele Unite ale Americii, unde a avut întâlniri cu președintele Comitetului Întrunit al Şefilor de State Majore din Armata Statelor Unite, generalul Mark Miley și cu alți oficiali militari NATO și americani de rang înalt.
Vizita șefului Statului Major al Apărării face parte din întâlnirile curente în cadrul Parteneriatului strategic, ce urmărește consolidarea securității României și promovarea țării noastre ca vector de stabilitate în Europa de Sud-Est.
Andreea Popescu(realizator rubrică): România a primit din partea Statelor Unite ale Americii statutul Dependable Undertaking, care va permite încheierea contractelor de achiziții de echipamente militare fără a mai fi nevoie de vreun avans, derularea programelor de tip „guvern la guvern” fiind posibilă prin programarea trimestrială a plăților pe întreaga perioadă de derulare a acestora.
Anunțul a fost făcut luni, 12 iulie, în cadrul întâlnirii pe care ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, a avut-o cu Heidi Grant, directorul Agenției pentru Cooperare în Domeniul Apărării și Securității din Statele Unite ale Americii.
Ministrul Ciucă a subliniat că înscrierea României în rândul țărilor care beneficiază de statutul Dependable Undertaking în programele derulate cu Guvernul Statelor Unite vine ca o recunoaștere a seriozității cu care au fost tratate contractele pentru înzestrarea Armatei României și reprezintă, totodată, recunoașterea statutului de partener de încredere.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): A intrat în vigoare, printr-o hotărâre a Parlamentului României, Carta Albă a Apărării, un document elaborat de MApN şi adoptat de Guvernul României pentru îndeplinirea preverilor Strategiei Naţionale de Apărare a ţării şi implementarea obiectivelor de apărare stabilite de programul de guvernare, în conformitate cu prevederile Legii 203/2015 privind planificarea apărării.
Obiectivele politicii de apărare enunțate în document au fost fundamente pe acordul politic național privind alocarea de către guvern a doua procente din produsul intern brut pentru apărare până în anul 2026, precum și pe cei trei piloni de securitate externă, apartenența la NATO și Uniunea Europeană și Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii.
În textul Cartei sunt reflectate schimbările majore la nivel regional și internațional și sunt identificate soluțiile pentru ca forțele armate ale României să fie cât mai bine pregătite pentru a-și îndeplini misiunile constituționale de apărare a țării.
Carta Albă înglobează și lecțiile învățate de la debutul pandemiei de COVID-19, în special în domeniul contribuției forțelor armate la sprijinirea autorităților civile în adoptarea măsurilor prevăzute în cadrul legislativ.
Alexandru Dina (realizator rubrică): În Consiliul Suprem de Apărare a Ţării din 27 aprilie a fost aprobată redislocarea în România a contingentului militar din Afganistan, conform unui calendar convenit cu partenerii din coaliție, iar această redislocare va fi etapizată și se va derula pe parcursul următoarelor luni, începând cu 1 mai 2021.
Ministrul Apărării, Nicolae Ionel Ciucă, a declarat, în urma ședinței CSAT, că trecem printr-o perioadă dificilă și impredictibilă generată de pandemie și că starea de securitate din regiunea Mării Negre este una degradată, iar postura de securitate a Alianței în zonă este testată zilnic.
Nicolae Ionel Ciucă, Ministrul Apărării Naţionale: Pe agenda discuțiilor la Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, convocat de către președintele României, s-au aflat situația de la granița Ucrainei cu Rusia și retragerea trupelor aliate din Afganistan.
Fără îndoială, regiunea Mării Negre are importanță strategică nu doar pentru securitatea României, ci și pentru cea europeană și euroatlantică. Asistăm astăzi la o conștientizare mai mare a faptului că este nevoie de coerență și coeziune în întreaga noastră societate.
De asemenea, este nevoie de coerență și coeziune în tot ceea ce înseamnă ansamblul de vecinătate din regiunea Mării Negre.
Ne vom concentra în continuare asupra creșterii prezenței aliate și maturizarea operațională deplină a proiectelor de descurajare și apărare colectivă, dezvoltate în regiunea Mării Negre, în cadrul prezenței înaintate PfP.
Marcăm în acest an și 10 ani de parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii. Evoc, în acest context, importanța unei relații transatlantice puternice.
La vremea când fusese înlăturat din învățământ, Eliade avea 15 cărţi publicate, îmbogățise fondul Bibliotecii Universității din Bucureşti. La vremea aceea Îl frământa ideea înființării unui institut de studii orientale.
Obsedat să iasă din timp cu ajutorul miturilor, simbolurilor și riturilor, scrisul rămâne arderea mistuitoare despre care spunea:
„Să simți cum fiecare rând scris îți smulge din viața ta, îți stoarce întreaga substanță a vieții tale. Numai așa merită să scrii”.
Cât a fost trei decenii profesor de istoria religiilor la Chicago și-a scris întreaga operă în română, franceză şi engleză. Filosoful culturii și istoricul religiilor era mândru că-i român și a făcut cunoscută România în străinătate.
Ceea ce i s-a refuzat în România, i se acceptă în America. În 1956 este invitat să țină cursuri de istoria religiilor la Chicago. Urmează călătorii, conferințe, congrese. Șase luni în America, alte șase în Europa. Trei decenii cât a fost profesor de istoria religiilor la Universitatea din Chicago au constituit pentru Mircea Eliade apogeul celebrității.
În timp ce americanii îl stimau ca profesor, în Franța îi apăreau publicate studiile, chiar și în lagărul socialist din Polonia era recunoscut și publicat, în România era știut doar ca legionar și pornograf maniac. După o rușinoasă tăcere de un sfert de veac de la primele cărți care au văzut lumina tiparului, prin 1967, îi sunt publicate niște nuvele. Au mai trecut niște ani până când, treptat, i s-a publicat opera integrală.
În 1976, la Universitatea Sorbona din Paris, i s-a conferit titlul de Doctor Honoris Causa. Nota în „Jurnal”:
„Ceea ce mă impresionează cel mai mult este că înaintea mea singurul român căruia i s-a decernat acest titlu a fost Nicolae Iorga, pentru care aveam o adevărată venerație în vremea tinereții mele”.
În 1977 devine membru al Academiei Belgiene. În 1979, Gh. Bulgăr, aflat la Lyon, îi scrie despre propunerea făcută de el de a i se decerna Premiul Nobel, dar nu s-a întâmplat. Mircea Eliade publică tratatul de „Istorie a credințelor și ideilor religioase”, în 3 volume, la Editura Payot în Franța și proiectează „Enciclopedia religiilor”, în 16 volume apărute postum, în SUA, 1987.
Dupa 33 de ani de la moartea sa, Mircea Eliade rămâne o nesecată sursă de inspiraţie pentru cititorii lui de toate vârstele, răspândiţi pe toate meridianele pământului.
Jurnalistul Marian Petruta din Chicago a avut privilegiul de a studia documente inedite din viaţa personală şi profesională a maestrului, aflate în arhiva bibliotecii de la Universitatea din Chicago, iar multe dintre acestea au fost prezentate în premieră celor care au participat la colocviul cu tema ,,Mircea Eliade vs. Social Media”.
Authentic Society for Language and Romanian Culture impreuna cu North American Romanian Press Association (NARPA) au fost organizatorii simpozionului inedit unde, atât români stabiliţi în Statele Unite ale Americii cât şi americani au fost interesaţi de detalii inedite din viaţa şi opera scriitorul şi filozoful Mircea Eliade.
Theodor Florentin Furtună, are 17 ani, este elev în clasa a XI-a la liceul Nicolae Bălcescu din Medgidia şi s-a calificat de curând în finala Olimpiadei Geniilor din Statele Unite ale Americii.
Elevul nu este la prima performanţă de acest gen. Tot anul acesta el a reuşit să obţină locul doi la concursul organizat de NASA.
“Am participat la doua concursuri, la NASA, unde am luat locul doi, şi la olimpiada geniilor la care sunt printre finalisti”, spune Theordor Furtună, citat de observator.tv .
La Olimpiada Geniilor, Theodor şi-a imaginat un plan de afaceri. Proiectul “Stay Wild”- prezentat de adolescentul din Medgidia – este unul dintre cele 30 alese în finală.
“Vreau sa aplic o lege care să interzică defrişările în România. Magneţii mei sunt împărţiţi în două părti, cu frumuseţea naturii şi cum ar arăta daca ar fi defrişat”, spune Theodor Florentin, pentru observator.tv.
Despre Theodor profesorii vorbesc doar la superlativ.
“Noi avem în liceu elevi foarte buni. Theodor e un copil ca oricare altul din liceul nostru. Participă la multe activităţi caritabile de voluntariat, la proiecte europene, la conferinţe internationale. E pasionat de informatică si economie”, declară Marius Furtună, directorul Liceului Nicolae Bălcescu din Medgidia, citat de extranews.ro.
GINA ELENA ŞERBAN, profesoară de informatică: “Este serios şi sclipitor la informatică, pentru că eu asta fac cu el, are rezultate deosebite. A muncit foarte mult şi munceşte foarte mult, oricât de genial ai fi. Dacă nu munceşti, nu obţii rezultate”.
Finala Olimpiadei Geniilor va avea loc la o universitate din New York, între 17 şi 23 iunie 2019. Toţi finaliştii din acest an vor face şi o vizită la marile universităţi americane: Harvard, Yale, Columbia şi Princeton.
Theodor pare însă hotărât să îşi continue studiile şi să aibă o carieră în România.
Mihai I a fost ultimul rege al României.
A domnit în două rânduri, între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930, precum și între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947.
Fiu al principelui moștenitor Carol, Mihai a moștenit de la naștere titlurile de principe al României și principe de Hohenzollern-Sigmaringen (la care a renunțat mai târziu).
Mihai s-a născut la Sinaia, fiu al principelui Carol (viitorul rege Carol al II-lea) și al prințesei Elena.
Din partea tatălui a fost nepot al Regelui Ferdinand I și al Reginei Maria, iar din partea mamei nepot al Regelui Constantin al Greciei.
Astfel, Mihai al României a fost descendentul celor mai importante familii regale și imperiale ale Europei, printre ele numărându-se familiile regale britanică, rusă și habsburgică, strămoși direcți ai săi fiind țarii Nicolae I și Alexandru al II-lea al Rusiei, regina Victoria a Marii Britanii, împărați habsburgi, regi ai Prusiei si Portugaliei.
Regele Mihai a fost ste stră-strănepot al reginei Victoria a Marii Britanii atât pe filieră maternă, cât și paternă, fiind văr de gradul trei al reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii.
Mihai I a devenit pentru prima dată Rege al României în 1927, după moartea bunicului său Ferdinand, întrucât tatăl său renunțase în decembrie 1925 la tron și rămăsese în străinătate.
Minor fiind, atribuțiile regale erau îndeplinite de o regență, care din pacate pentru tara nu s-a ridicat la nivelul problemelor vieții politice, întoarcerea inopinată și ilegală din iunie 1930 a lui Carol neîntâmpinând rezistență.
Detronat de propriul sau tată, Mihai a primit titlul creat ad-hoc de Mare Voievod de Alba-Iulia.
Următorul deceniu a fost marcat de exilul mamei sale, pe care putea să o vadă doar câteva săptămâni pe an, când o vizita la Florența.
Privat de o veritabilă afecțiune familială, principele Mihai a beneficiat în schimb de o educație aleasă dar nu a fost pregătit pentru domnie.
În septembrie 1939 a debutat al Doilea Război Mondial, iar anul 1940 a marcat sfârșitul României Mari, care a pierdut, fără luptă, în decurs de câteva luni, Basarabia, Bucovina de nord, Herța, Transilvania de nord-est și Cadrilaterul.
La 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a fost obligat de noul prim-ministru, generalul Ion Antonescu, să abdice și să părăsească țara, tronul revenindu-i a doua oară lui Mihai.
Sub statul național-legionar, apoi sub regimul autoritar al lui Antonescu, Regele nu avea nici o putere reală de decizie, fiind în permanență sub supravegherea serviciilor de informații.
Astfel, Regele Mihai nu a fost informat în prealabil asupra intrării României în război alături de Germania nazistă.
Când balanța războiului s-a întors iar forțele sovietice au pătruns pe teritoriul României, Regele Mihai a decis să salveze ce se mai putea salva și a înfăptuit lovitura de stat de la 23 august 1944 prin arestarea Maresalului Antonescu și restaurarea Constituției din 1923.
Uniunea Sovietică a tărăgănat semnarea unui armistițiu în septembrie 1944 până a ocupat întreaga țară, începând procesul de impunere a sistemului său politic asupra noului satelit.
Lipsit de sprijinul Marii Britanii și Statelor Unite ale Americii, cu situația Transilvaniei ca mijloc de santaj al rușilor, Regele a fost obligat în februarie 1945 să îl demită pe prim-ministrul anticomunist Nicolae Rădescu și să-l numească pe Petru Groza la guvernare, care s-a dovedit un instrument docil în mâinile comuniștilor.
În protest față de abuzurile noului guvern, regele a intrat în așa-numita „grevă regală”, refuzând să semneze decretele guvernului, care și-a urmat însă nestingherit activitatea neconstituțională.
În acești ani suveranul s-a profilat într-un simbol național al rezistenței.
Alegerile generale din noiembrie 1946 au fost fraudate de blocul comunist, care „a câștigat” detașat, iar 1947 a marcat interzicerea și decapitarea Partidului Național Țărănesc, prin „înscenarea de la Tămădău”.
La sfârșitul anului a venit rândul instituției monarhice să fie înlăturată…pe 30 decembrie 1947 regele a fost constrâns să semneze decretul de abdicare, în aceeași zi fiind proclamată republica populară.
În ianuarie 1948 Regele Mihai a plecat în exil, unde a încercat să pledeze cauza țării sale, însă s-a puterile aliate vestice, Statele Unite si Marea Britanie, facusera targul cu sovieticii iar actiunile Regelui Mihai erau sortite esecului.
S-a căsătorit cu principesa Ana de Bourbon-Parma și s-au stabilit după mai multe peregrinări la Versoix, în Elveția.
Cuplul regal al Romaniei are cinci fiice, principesele Margareta, Elena, Irina, Sofia și Maria.
După Revoluția din 1989 Regele Mihai a fost oprit de regimul Ion Iliescu să întoarcă în țară, cu excepția Paștelui din 1992, când a atras mulțimi entuziaste venite să-l vadă.
De-abia sub președinția lui Emil Constantinescu, în 1997, și-a primit înapoi cetățenia română, ulterior fiindu-i retrocedate și o parte din proprietăți.
Cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani, la 25 octombrie 2011, Mihai a ținut un discurs în fața camerelor reunite ale Parlamentului României care ar putea servi drept model de bun simt si civism pentru politicienii acestei tari.
In primele zile ale lunii martie Casa regala a anunțat îmbolnăvirea Sa de cancer și retragerea din viața publică.
Statele Unite ale Americii au anunțat joi oficial decizia de a se retrage din Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), dorind să rămână în cadrul acestei organizații doar cu statutul de ‘observator’, informează agențiile internaționale de presă.
Purtătoarea de cuvânt a Departamentului american de Stat, Heather Nauert, a precizat într-un comunicat faptul că directoarea generală a UNESCO, Irina Bokova, a fost notificată oficial cu privire la decizia luată de SUA, ce va deveni efectivă pe data de 31 decembrie.
Statele Unite și-au suspendat încă din anul 2011 contribuția financiară la bugetul UNESCO, pentru a protesta față de primirea Palestinei ca membru cu drepturi depline în această organizație.
În comunicatul emis joi de către Departamentul de Stat, retragerea SUA este motivată prin ‘nevoia unei reforme fundamentale în cadrul organizației’ și este deplâns totodată faptul că, în opinia Washingtonului, în interiorul UNESCO se manifestă continuu poziții anti-Israel.
Câţi tineri din România nu au visat să studieze la universităţi de renume mondial, dar s-au lăsat descurajaţi fie de complexitatea procesului de admitere, fie de situaţia financiară precară? În emisiunea de astăzi, brăileanul Stoica Cristinel Popa ne descrie principalele părţi ale unei aplicaţii pentru studii universitare sau post-universitare la universităţi din Statele Unite ale Americii şi Europa de Vest.
Stoica Cristinel Popa este politolog, activist ONG şi preşedintele Asociaţiei Euroteens din Brăila. A fost bursier și este absolvent a trei universități americane: Stanford University (B.A.), Harvard University (M.P.P.) și University of Texas în Austin (M.A.), unde a fost şi asistent universitar. Are 29 de ani și, după opt ani de studii în Statele Unite ale Americii, s-a întors în 2015 în România pentru a forma generațiile tinere, prin intermediul mediului academic şi al sectorului ONG. Cu burse şi alte finanţări, a urmat programe internaţionale de instruire, cercetare şi voluntariat, în 26 de ţări, pe cinci continente: Europa, Asia, Africa, America de Nord şi America de Sud.
Vorbeşte fluent două limbi străine și a publicat trei cărţi academice. Bursele sale, obţinute pe parcursul carierei, însumează peste jumătate de milion de dolari. Printre distincţiile pe care le-a primit se numără absolvirea „cu onoruri“ a licenţei la Stanford University, alegerea ca „cel mai probabil să fie un viitor preşedinte al ţării sale“ de către colegii de la Harvard University şi „Premiul de Excelenţă pentru Studenţii Angajaţi“, oferit de către Departamentul de Resurse Umane de la University of Texas. Astăzi este asistent doctorand la Universitatea „Dunărea de Jos“, din Galați, unde predă seminarii în diverse științe sociale și își face doctoratul în istorie.
Cristi ne-a explicat care sunt principalele părţi ale unei aplicaţii pentru studii la universităţi de prestigiu din lume. Dacă sunteţi interesaţi de povestea invitatului nostru, dar si sa aflaţi informaţii utile pentru obţinerea unor burse de studii, ascultaţi această ediţie a emisiunii România de nota 10, difuzată on-air, în acest weekend, pe posturile Reţelei Studiourilor Regionale!
UPDATE ora 11:00 – Coreea de Nord a afirmat marți că a testat cu succes o rachetă balistică intercontinentală, o etapă crucială spre realizarea obiectivului său de a putea amenința Statele Unite ale Americii cu arma nucleară, transmite AFP.
Testul ‘istoric’ cu o rachetă Hwasong-14 a fost supervizat de liderul nord-coreean Kim Jong-Un, a anunțat într-un buletin special o prezentatoare a televiziunii de la Phenian.
Racheta a atins o altitudine de 2.802 km și s-a deplasat pe o distanță de 933 km, a precizat ea.
Coreea de Nord este ‘o forță nucleară puternică’, dotată cu ‘o foarte puternică rachetă balistică intercontinentală ce poate lovi în orice loc din lume’, a adăugat prezentatoarea.
‘Testul reușit al unei rachete balistice intercontinentale (…) este o realizare majoră în istoria republicii noastre’, se mai spune în ediția specială.
Televiziunea de la Phenian a difuzat de asemenea imagini cu ordinul olograf, purtând data de luni, prin care Kim Jong-Un a comandat efectuarea acestui test.
Testul, efectuat chiar de Ziua națională a SUA, se înscrie într-o lungă serie de tiruri cu rachete care încalcă numeroase rezoluții internaționale, însoțite de sancțiuni, ce interzic Phenianului să-și dezvolte programele balistic și nuclear.
Coreea de Nord, care a întreprins cinci teste nucleare și dispune de un mic arsenal de bombe atomice, caută să se doteze cu rachete balistice intercontinentale susceptibile să atingă teritoriul american.
Phenianul justifică acest program prin amenințarea pe care ar constitui-o pentru existența sa politica SUA, care au desfășurați 28.000 de militari în Coreea de Sud.
Testul de marți dimineață, care a fost reperat de armatele sud-coreeană, japoneză și americană, a provocat și reacția președintelui american Donald Trump.
‘Tipul ăsta n-are nimic mai bun de făcut în viață?’, a scris Trump pe Twitter despre liderul nord-coreean Kim Jong-Un. ‘Greu de crezut că Coreea de Sud și Japonia vor tolera asta mult timp. Poate China va face un gest puternic cu privire la Coreea de Nord și va pune capăt acestei absurdități o dată pentru totdeauna!’, a adăugat președintele american.
Coreea de Nord a lansat marţi o rachetă balistică din nordul ţării, în apropierea frontierei cu China, a informat statul major al armatei sud-coreene, citat de Yonhap.
Racheta a fost lansată din nordul ţării, din apropierea localităţii Banghyon din provincia Pyongan de Nord, în jurul orei 4.00 GMT (1.00 ora României). După un zbor de circa 40 de minute, traiectoria de aproximativ 930 de kilometri s-a încheiat în Marea Japoniei, în zona economică exclusivă niponă, transmit agenţiile de presă internaţionale, preluând aceeaşi sursă. Modelul rachetei nu a fost încă precizat.
Potrivit comandamentului militar american din Pacific, Centrul Nord-American de Apărare Aerospaţială (NORAD) a monitorizat racheta timp de 37 de minute şi a estimat că nu reprezintă o ameninţare pentru America de Nord. Forţele armate ale SUA apreciază că racheta a fost de tipul cu rază medie de acţiune, nu intercontinentală.
Preşedintele sud-coreean Moon Jae-in a convocat de urgenţă Consiliul Naţional de Securitate de la Seul.
Şi în Japonia a fost convocat Consiliul Naţional de Securitate, iar premierul Shinzo Abe a declarat presei că incidentul ‘arată clar că ameninţarea (din partea Coreei de Nord) creşte’. Guvernul de la Tokyo a înaintat celui de la Phenian un protest ferm în urma evenimentului, a anunţat secretarul-şef al cabinetului nipon, Yoshihide Suga. Potrivit acestuia, nu există rapoarte că racheta ar fi lovit vreo navă.
Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a discutat telefonic chiar zilele trecute despre Coreea de Nord atât cu Moon, cât şi cu Abe. Marţi, 4 iulie este pentru americani Ziua Independenţei, iar Reuters reaminteşte că nu este pentru prima dată când nord-coreenii lansează rachete în preajma sărbătorii naţionale a SUA.
Trump a comentat lansarea de marţi în reţeaua Twitter: ‘e greu de crezut că Coreea de Sud şi Japonia vor mai tolera asta multă vreme’ şi ‘poate China va face o mişcare grea împotriva Coreei de Nord şi va pune capăt o dată pentru totdeauna acestei inepţii’. Casa Albă nu a comentat oficial.
Cele mai recente lansări de rachete din Coreea de Nord au avut loc la începutul lui iunie. Obiectivul Phenianului este dezvoltarea unei rachete cu încărcătură nucleară, cu rază lungă de acţiune, care să poată lovi teritoriul continental al Statelor Unite.
O treime din populaţia planetei suferă din cauza obezităţii, potrivit unui studiu publicat de o revista americană.
Cercetătorii spun că peste 2 miliarde de adulţi şi copii din întreaga lume suferă de afecţiuni legate de greutatea corporală în exces.
Principalele cauze sunt urbanizarea, dietele sărace şi lipsa activităţii fizice.
Statele Unite ale Americii se află pe primul loc în privinţa tinerilor şi copiilor obezi, în timp ce la adulţi cu probleme de greutate prima poziţie este ocupată de Egipt.
În studiul, publicat de revista medicală „New England Journal of Medicine”, au fost incluse 195 de ţări.
Cercetarea atrage atenţia că un număr din ce în ce mai mare de oameni din întreaga lume îşi pierd viaţa din cauza bolilor generate de obezitate, cele mai grave fiind afecţiunile cardiovasculare.
Excesul de greutate corporală reprezintă un risc şi pentru dezvoltarea diabetului, a cancerului şi a altor afecţiuni cauzatoare de moarte, spun cercetătorii care au efectuat studiul.
Institutul „Elie Wiesel” organizează, săptămâna aceasta câteva manifestări dedicate comemorării Pogromului de la Iaşi de acum 75 de ani.
La manifestările comemorative de la Cimitirul Evreiesc au fost prezenţi reprezentanţi ai Ambasadelor Israelului şi ai Statelor Unite la Bucureşti, membri ai corpului diplomatic, autorităţile locale şi judeţene, precum şi reprezentanţi ai comunităţii evreieşti.
Reprezentantul Ministerul Afacerilor Externe, Mihnea Constantinescu, a sublinait importanța activității Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului:
Consilierul prezidenţial Andrei Muraru a prezentat la rândul său mesajul preşedintelui României:
A consemnat Constantin Mihai.
Acţiuni comemorative astăzi au avut loc şi la cimitirele evreieşti din Podu Iloaie şi Târgu Frumos, şi acestea au fost organizate de Administraţiile locale, împreună cu Institutul Naţional pentru studierea Holocaustului din România.
Diseară, la Palatul Culturii, 3 supravieţuitori ai Pogromului vor primi distincţii din partea preşedinţiei române.
Două universităţi din România se află între primele 1.000 de instituţii de învăţământ din lume.
Universitatea Bucureşti şi Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca s-au plasat pe locurile 986 şi 987 într-un clasament alcătuit anual de „Center for World University Ranking”, după evaluarea a peste 25.000 de universităţi din lume.
Primele cinci locuri sunt ocupate de Harvard, Stanford şi MIT(Massachusetts Institute of Technology), din Statele Unite ale Americii, urmate de Cambridge şi Oxford din Marea Britanie.
Criteriile cele mai importante luate în calcul sunt calitatea educaţiei, gradul de ocupare a forţei de muncă după absolvire şi nivelul personalului didactic.
În perioada 26 iunie – 7 iulie, în Statele Unite ale Americii – Statul Virginia, s-au desfășurat Jocurile Mondiale ale Polițiștilor și Pompierilor – Fairfax 2015- ediția a 16-a.
La startul competiției s-au aliniat 12.000 de sportivi din 65 de țări, România fiind reprezentată și de polițistul Gheorghe Munteanu din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale – Poliția Capitalei.
Agentul șef principal Gheorghe Munteanu a participat la 4 probe de atletism, unde a obținut tot atâtea medalii: aur la ștafeta de 4X100 m plat, argint la 5000 m marș și bronz la 1500 m plat și la ștafeta de 4X400 m plat.
În privința medaliilor obținute, Gheorghe Munteanu nu se află pentru prima oară pe podium, fiind cunoscut prin participările sale naționale și internaționale la competițiile de atletism.
La aproape 50 de ani, agent șef principal Gheorghe Munteanu demonstrează că deviza ”Citius, Altius, Fortius” nu reprezintă doar cuvinte, ci un mod de viață.
În perioada 26 iunie – 7 iulie, în Statele Unite ale Americii – Statul Virginia, s-au desfășurat Jocurile Mondiale ale Polițiștilor și Pompierilor – Fairfax 2015- ediția a 16-a.
La startul competiției s-au aliniat 12.000 de sportivi din 65 de țări, România fiind reprezentată și de polițistul Gheorghe Munteanu din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale – Poliția Capitalei.
Agentul șef principal Gheorghe Munteanu a participat la 4 probe de atletism, unde a obținut tot atâtea medalii: aur la ștafeta de 4X100 m plat, argint la 5000 m marș și bronz la 1500 m plat și la ștafeta de 4X400 m plat.
În privința medaliilor obținute, Gheorghe Munteanu nu se află pentru prima oară pe podium, fiind cunoscut prin participările sale naționale și internaționale la competițiile de atletism.
La aproape 50 de ani, agent șef principal Gheorghe Munteanu demonstrează că deviza ”Citius, Altius, Fortius” nu reprezintă doar cuvinte, ci un mod de viață.
Miercuri, 1 iulie 2015, la Palatul Elisabeta a avut loc, în prezenţa Alteţelor Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu, o seară dedicată Conferinţei Internaţionale Media 2020 – Bringing Media to the Future, organizată la Bucureşti de Radio România şi de Uniunea Audiovizualului Asia-Pacific.
Cu acest prilej a fost încheiat un protocol de colaborare între Casa Majestăţii Sale Regelui Mihai şi Societatea Română de Radiodifuziune ce prevede recunoaşterea reciprocă a legitimităţii, utilităţii şi notorietăţii, precum şi cooperarea între cele două instituţii.
Documentul a fost semnat, în Sala Regilor, în prezenţa Alteţelor Lor Regale, de către domnul Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune şi domnul Ion Tucă, director al Casei Majestăţii Sale Regelui Mihai.
Cele două părţi vor colabora în continuare pentru desfăşurarea unor evenimente găzduite de cele două instituţii, pentru promovarea acestora şi pentru dezvoltarea unor proiecte comune.
La dineul oferit de Alteţele Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu au participat profesionişti mass-media din Statele Unite ale Americii, Australia, Japonia, India, Thailanda, Malaezia, Sri Lanka, Myanmar, Arabia Saudită, Pakistan, Iran, Marea Britanie, Germania, Olanda, Italia, Vatican, Irlanda, Austria, Ungaria, Turcia şi România, prezenţi la Bucureşti cu prilejul Conferinţei Internaţionale Media 2020 – Bringing Media to the Future.
Conferinţa Internaţională Media 2020 – Bringing Media to the Future a avut loc în zilele de 30 iunie – 1 iulie, fiind primul eveniment de acest gen organizat de Uniunea Audiovizualului Asia-Pacific în Europa. Conferinţa a abordat modul în care mass-media va evolua în următorii cinci ani. La eveniment au luat parte manageri din industria media, jurnalişti, producători, specialişti în platforme radio digitale şi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale media de pe patru continente: Europa, Asia, America şi Australia.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
Obsedat să iasă din timp cu ajutorul miturilor, simbolurilor și riturilor, scrisul rămâne arderea mistuitoare despre care spunea:
Cât a fost trei decenii profesor de istoria religiilor la Chicago și-a scris întreaga operă în română, franceză şi engleză. Filosoful culturii și istoricul religiilor era mândru că-i român și a făcut cunoscută România în străinătate.
În timp ce americanii îl stimau ca profesor, în Franța îi apăreau publicate studiile, chiar și în lagărul socialist din Polonia era recunoscut și publicat, în România era știut doar ca legionar și pornograf maniac. După o rușinoasă tăcere de un sfert de veac de la primele cărți care au văzut lumina tiparului, prin 1967, îi sunt publicate niște nuvele. Au mai trecut niște ani până când, treptat, i s-a publicat opera integrală.
Dupa 33 de ani de la moartea sa, Mircea Eliade rămâne o nesecată sursă de inspiraţie pentru cititorii lui de toate vârstele, răspândiţi pe toate meridianele pământului.
Authentic Society for Language and Romanian Culture impreuna cu North American Romanian Press Association (NARPA) au fost organizatorii simpozionului inedit unde, atât români stabiliţi în Statele Unite ale Americii cât şi americani au fost interesaţi de detalii inedite din viaţa şi opera scriitorul şi filozoful Mircea Eliade.
“Am participat la doua concursuri, la NASA, unde am luat locul doi, şi la olimpiada geniilor la care sunt printre finalisti”, spune Theordor Furtună, citat de observator.tv .
Despre Theodor profesorii vorbesc doar la superlativ.
Finala Olimpiadei Geniilor va avea loc la o universitate din New York, între 17 şi 23 iunie 2019. Toţi finaliştii din acest an vor face şi o vizită la marile universităţi americane: Harvard, Yale, Columbia şi Princeton.
Mihai s-a născut la Sinaia, fiu al principelui Carol (viitorul rege Carol al II-lea) și al prințesei Elena.
Următorul deceniu a fost marcat de exilul mamei sale, pe care putea să o vadă doar câteva săptămâni pe an, când o vizita la Florența.
În ianuarie 1948 Regele Mihai a plecat în exil, unde a încercat să pledeze cauza țării sale, însă s-a puterile aliate vestice, Statele Unite si Marea Britanie, facusera targul cu sovieticii iar actiunile Regelui Mihai erau sortite esecului.
După Revoluția din 1989 Regele Mihai a fost oprit de regimul Ion Iliescu să întoarcă în țară, cu excepția Paștelui din 1992, când a atras mulțimi entuziaste venite să-l vadă.
Două universităţi din România se află între primele 1.000 de instituţii de învăţământ din lume.
